Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), desfăşurată la Bruxelles, potrivit digi24.ro.
Gerhard Karner a făcut anunţul înaintea reuniunii JAI. El reafirmase miercuri, la postul public de radio austriac ORF, hotărârea Vienei de a se opune prin veto aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta.
Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene pentru reducerea intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.
Germania susţine aderarea Bulgariei, a Croaţiei şi a României la spaţiul Schengen, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul de interne german Nancy Faeser, la sosirea la reuniunea Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al UE, care se va pronunţa asupra extinderii spaţiului european de liberă circulaţie.
”Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă. Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune”, le-a declarat Faeser jurnaliştilor înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană. Ministrul de interne francez Gerald Darmanin s-a pronunţat în favoarea intrării în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei.
România a îndeplinit cu brio toate criteriile necesare și merită să fie admisă în Spațiul Schengen, a declarat unul dintre vicepreședinții Comisiei Europene
. Margaritis Schinas susține că decizia este una strict politică, în contextul în care admiterea țării noastre ar reprezenta un câștig pentru blocul comunitar.: „Croația, Bulgaria și România sunt pregătite din punct de vedere tehnic să adere la Spațiul Schengen. Au făcut ceea ce le-am cerut și chiar mai mult decât ce le-am cerut, sunt pregătite”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreședintele al CE
Cele trei țări sunt pregătite să asigure protecția granițelor externe, sunt pregătite să se apere împotriva traficanților, să împiedice intrarea ilegală în Uniunea Europeană și este nedrept să nu le oferim ocazia pe care au câștigat-o și pe care o merită, a declarat aceasta.
Recursul în casație formulat de fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone după condamnarea în dosarul Colectiv a fost admis în principiu de Curtea Supremă. Cererile de recurs în casaţie formulate de condamnaţii în dosarul Colectiv urmează să fie judecate pe data de 22 februarie 2023.
„Admite, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Matei George Petrică, Popescu Cristian Victor Piedone, Anastasescu Alin George, Niţă Cristian Mihai și Radu Antonina împotriva deciziei penale nr.566/A din data de 12.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016”, se arată în minuta instanței.
Decizia magistraţilor este definitivă.
Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat în luna mai a acestui an, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare în dosarul Colectiv, în condiţiile în care condamnarea în primă instanţă a fost de 8 ani şi 6 luni de închisoare. Au mai fost condamnaţi George Alin Anastasescu, patron al clubului Colectiv,- 11 ani și 8 luni de închisoare, Costin Mincu, patron al clubului Colectiv – 8 ani de închisoare, Paul Cătălin Gancea, patron al clubului Colectiv – 6 ani şi 4 luni de închisoare, pirotehnistul Viorel Zaharia – 6 ani şi 10 luni de închisoare, pirotehnistul Marian Moise- 6 ani şi 10 luni închisoare, pompierul Antonina Radu – 8 ani şi 8 luni închisoare, pompierul George Petrică Matei – 8 ani şi 8 luni închisoare. De asemenea, Cristian Mihai Niţă, reprezentant al firmei de artificii, a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.
În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”
La ora 22.32, în timpul concertului, a izbucnit un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul s-a extins rapid în câteva secunde. În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la unsprezece spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale, bilanţul fiind de 64 de morţi.
Cristian Popescu Piedone a depus o contestație privind condamnarea de patru ani de zile primită în dosarul Colectiv
Fostul primar al Sectorului 5 a depus, prin avocații lui, o adresă către Curtea de Apel București Termenul stabilit de instanță este de 16 iunie, atunci când fostul edil va afla dacă rămâne sau nu după gratii. Cristian Popescu Piedone a fost condamnat definitiv, de magistrații CAB la patru ani de închisoare cu executare pentru abuzul în serviciu de care a fost acuzat de anchetatorii DNA. În timpul dezbaterilor finale, avocaţîi inculpaţilor au cerut achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.
Cristian Popescu Piedone: „M-au luat… NEVINOVAT!”
Cristian Popescu Piedone a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj după ce judecătorii Curții de Apel București au pronunțat, joi, sentințele finale în Dosarul Colectiv. Primarul Sectorului 5 a declarat că timp de șase ani și jumătate a fost „chinuit și tăvălit ca un câine.”
„M-au luat… NEVINOVAT! Ca pe un câine m-au chinuit și m-au tăvălit șase ani și jumătate! Zilnic mi-au picurat amar și boală în trup și în familie! M-au vânat pe unde m-au prins. Că i-am deranjat, că le-am stricat pușculițele… Rămâneți cu bine, oameni buni!”, a scris Piedone. Totodată, acesta le-a urat cetățenilor din Sectorul 5 multă sănătate și fericire, precizând că „povestea se oprește, aici, din păcate.”
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţine că în România nu este cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană (UE). Daea susține că poate dovedi acest lucru, admițând că preţurile au crescut peste tot în ţările UE, potrivit g4media.ro.
Ministrul Agriculturii susține că a fotografiat prețurile cărnii de porc în țările unde a fost pentru a demonstra afirmațiile sale.
„Preţurile au crescut peste tot în Uniunea Europeană şi la noi au crescut, este o realitate, dar nu este în România cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană. Dacă nu credeţi, să îmi daţi posibilitatea să vă arăt preţurile din ţările unde eu am fost şi pe care le-am fotografiat ca să fac o comparaţie”, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea. Deși preţul carcasei de porc din România este de 220 de euro, faţă de media din UE de 208 euro, Petre Daea a răspuns că nu a văzut carne de porc mai ieftină ca în România. „Am această preocupare de a cunoaşte exact despre ce este vorba în fiecare loc şi a mă interesa cum pot face eu în ţară cât mai mult şi cât mai bine. Am fost în UE şi mă duc iarăşi săptămâna viitoare şi în fiecare ţară atunci când ajung mă duc în unităţile comerciale. Nu am văzut nicăieri o carne mai ieftină decât în România, în ţările în care am fost”, a susţinut el. Daea a afirmat că sunt magazine în România, în Bucureşti şi în ţară, unde jambonul de porc este la 18 lei/kg, iar cotletul 19 lei/kg, dar admite că preţurile au crescut în ultima perioadă din cauza influenţelor de piaţă şi a celor externe. „De ce au crescut aceste preţuri? Sunt legate de trei mari factori. Primul este oferta de piaţă. Noi am avut şi avem o problemă cu pesta porcină africană şi, trebuie să recunoaştem, ne obligă realitatea să spunem acest lucru. A două problemă: preţurile au crescut peste tot în Europa, iar datele din statisticile UE spun că aceste creşteri sunt cu 40-50% mai mari la produse agroalimentare. Avem şi acel necaz de lângă noi, unde nu mai vorbesc oamenii ci vorbesc armele, şi atunci când vorbesc armele se strică regulile peste tot (…) cu influenţe asupra preţurilor. Al treilea factor: scumpirea inputurilor (…). Gazele, energia s-au scumpit peste tot, iar ele prin preţ sunt elemente constitutive ale costului de producţie”, a adăugat ministrul.
Potrivit ministrului Agriculturii, primul interes al MADR şi al Guvernului este să facă absolut tot ca să realizeze producţiile agricole într-un an extrem de greu din punct de vedere al secetei.
„Nu este robinetul ploilor în mâna lui Petre Daea. Este în mâna lui Petre Daea preocuparea pentru irigaţii. Şi o face tot timpul, zi de zi, şi iar noaptea. Aţi avut această curiozitate să mă vedeţi şi noaptea la lanternă sau la lumina telefonului. Acestea sunt cauzele”, a subliniat Daea. Legat de evoluţia preţurilor alimentelor până la Crăciun, ministrul a declarat că nu sunt motive ca acestea să crească în continuare. „Uitaţi-vă la Carrefour, de exemplu, deşi nu am vrut să vă dau nume, să vedeţi reduceri de preţ. De ce? Pentru că o cere piaţa. Nu sunt elemente obiective care să constituie o asemenea traiectorie a creşterii preţului, pentru că preţul la materia primă s-a stabilizat, preţurile la gaze şi electricitate s-au stabilizat. V-aş ruga, dacă îmi daţi şi mie sprijin şi vă rămân recunoscător, să nu mai introduceţi în discuţia aceasta publică că se scumpesc alimentele. Omul aude şi îi e şi frică să mai iasă din casă. E adevărat că există şi situaţia în care unii vor să profite.(…) dar nu o să ajungem să cumpărăm cu 60 de lei kg de carne. Nu se va întâmpla să ajungem acolo. E adevărat că situaţia este dificilă, o simt şi sunt alături de toţi şi de aceea gândim să facem ceva pentru ţara asta”, a concluzionat ministrul Agriculturii.
Copil abandonat în Galați / Fotografie cu titlu informativ: Pixabay.com
O femeie din Făurei, județul Brăila, a fost trimisă în judecată pentru abandon de familie, după ce și-a părăsit copilul, în urmă cu mai bine de un an.
Dacă de regulă sunt trimiși în judecată pentru această infracțiune părinții care „uită” să plătească pensie alimentară propriilor copii, de această dată rechizitoriul întocmit de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei este unul diferit.
Femeia este acuzată că a plecat pentru a-și reface viața și pur și simplu și-a lăsat copilul, pe atunci în vârstă de 1 an și 5 luni, la mama concubinului său, tatăl minorului. Inițial, femeia a motivat că pleacă la cumpărături, după care a sunat și a avertizat că nu se va mai întoarce niciodată, deoarece și-a refăcut viața cu un alt bărbat.
„În fapt, s-a reţinut că, la data de 08.08.2021, sub pretextul că se deplasează la un magazin din localitatea Scărlăteşti, judeţul Brăila, pentru a face unele cumpărături, inculpata şi-a lăsat fiul minor, în vârstă de 1 an şi 5 luni, în grija unei rude a concubinului său şi a părăsit domiciliul, deplasându-se în municipiul Brăila, la un bărbat cu care s-a angajat într-o relaţie de dragoste şi cu care a locuit o perioadă, după care a plecat în Germania, unde se află şi în prezent, abandonându-şi în acest mod copilul, pe care l-a expus la suferinţe morale, lipsindu-1 de ocrotirea maternă şi relaţia de afectivitate pe care acesta o dezvoltă în mod natural faţă de mamă la o vârstă atât de fragedă”, explică procurorii.
Între timp, în octombrie anul acesta, tatăl copilului a obținut în instanță exercitarea exclusivă a autorităţii părinteşti. Bărbatul solicitase exercitarea în mod exclusiv a autorităţii părinteşti cu privire la băiețelul care acum are aproape 2 ani și 10 luni, stabilirea locuinţei acestuia la domiciliul său și obligarea fostei concubine la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului, în cuantum de o pătrime din veniturile lunare nete realizate de către aceasta.
Inițial, la judecătorie, decizia fusese ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinţi, chiar dacă în instanță femeia nu s-a prezentat și nici nu a depus întâmpinare pentru a-și exprima vreun punct de vedere.
„Dezinteresul evident al unui parinte și omisiunea furnizării datelor necesare pentru a fi contactat la nevoie de către părintele la care locuiește copilul poate fi considerat un motiv întemeiat pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte. În speța de față, pârâta a abandonat copilul de la o vârstă extrem de fragedă, nu s-a mai interesat de el, nu îi oferă nimic pentru creștere și educare atât moral cât și material, mai mult declară că nu îl suportă, lucru confirmat de către martorii audiați.
În plus, are o viață aventuroasă, nu poate fi contactată plecând și lipsind din domiciliul cunoscut. De altfel, din acest motiv nici nu s-a putut realiza o anchetă socială la domiciliul acesteia. În aceste condiții, este clar că o exercitare în comun a autorității părintești este practic imposibil de realizat din cauza atitudinii de respingere a pârâtei față de minor și în aceste condiții din contra față de cele invederate de instanța de fond în motivare, contravine în mod flagrant interesului superior al acestuia.
Este evident ca în situația in care reclamantul ar avea nevoie să ia o decizie pentru minor sub imperiul urgenței nu ar avea de unde să o găsească pe pârâtă și astfel interesul minorului ar fi grav prejudiciat.
Că pe pârâtă nu o interesează nimic din viața copilului este și atitudinea acesteia față de procesul în sine, lipsa depunerii unei întâmpinări, lipsa de la proces, împiedicarea autorității tutelare în efectuarea unei anchete sociale prin refuzul de a coopera la cele două solicitări făcute de către instituție în acest sens”, a concluzionat Tribunalul Brăila.
Radu Vancu, conferențiar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, și totodată cunoscut scriitor, a reacționat ieri după ce a fost anunțată propunerea de buget pentru educație, un procent infim față de nevoile reale.
Profesorul universitar face astfel o comparație între declarațiile oficiale privind grija față de „România Educată” – proiect clamat și asumat de președintele Klaus Iohannis – și realitatea zilelor noastre.
Într-o postare pe Facebook, profesorul Radu Vancu atrage atenția că abia acum s-a ajuns la un „maxim de ipocrizie”:
„Credeam că maximul de ipocrizie e să vorbești despre România educată – iar guvernul tău să fie plin de plagiatori.
M-am înșelat: maximul de ipocrizie e să vorbești despre România educată, guvernul tău să fie plin de plagiatori – ȘI să dai 2% pentru educație.
2%. Pur și simplu atât le pasă de copiii noștri”.
Pe de altă parte, ministrul Educației, Ligia Deca, a precizat pentru Edupedu.ro că bugetul alocat prin actualul proiect de lege pentru anul 2023 este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ”, asigurând că „în momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”.
Ieri, pe site-ul Ministerului, a fost postat de altfel și un comunicat privind alocarea bugetară pentru educație, adică 49.509 milioane de lei, ceea ce ar reprezenta 3,2% din PIB:
„În aceste condiții, bugetul învățământului pentru anul 2023, pe toate sursele de finanțare, este mai mare cu 6.032 milioane de lei față de execuția preliminară pentru anul 2022.
Astfel, în anul 2023, cheltuielile cu educația vor avea o pondere de 8,14% în Bugetul General Consolidat (în creștere față de 2022), ponderea raportată la PIB fiind, de asemenea, în creștere: 3,2%, față de execuția preliminară de 3,12%. (…)”.
Echipajele Salvamont vor putea folosi semnalele luminoase și acustice ale autospecialelor de intervenție, atunci când sunt în misiune. Demersul a fost început acum 8 ani, timp în care salvamontiștii s-au confruntat cu numeroase situații în care au întârziat la intervenții din cauza traficului infernal, potrivit digi24.ro.
„S-a făcut un mare pas spre normalitate!”, a declarat președintele Salvamont România, Sabin Cornoiu
Camera Deputaților a votat miercuri, în unanimitate, actul normativ în acest sens. Potrivit lui Sabin Cornoiu, președinte Salvamont România, s-a făcut un mare pas către o situație de normalitate în cadrul unui serviciu de urgență, care are atribuții în salvarea de vieți omenești, prin aprobarea acestui proiect legislativ și prin asigurarea priorității în trafic a mașinilor de intervenție și a ambulanțelor Salvamont.
„Legislația de 20 de ani ne impunea atribuții ca serviciu de urgență, să acționăm în regim de urgență pentru salvarea de vieți omenești, ne oferea și pârghiile necesare, respectiv posibilitatea să achiziționăm ambulanțe și autospeciale, dar necorelararea cu legislația privitoare la circulația pe drumurile publice a creat această situație anormală în care noi, ca servicii de salvare montană, nu aveam dreptul să circulăm prioritar pe străzi”, a declarat Sabin Cornoiu.
Demersul Salvamont de a putea folosi semnalele acustice și luminoase ale autospecialelor, atunci când echipajele sunt în misiune, a început acum 8 ani.
„Am avut și persoane care s-au opus acestui proiect de hotărâre, persoane care credeau că salvatorii montani stau tot timpul pe munte și sunt acolo unde are loc accidentul, dar nu. Avem o întreagă bază de salvare montană, răspândită foarte bine în locuri optime, ca să putem să intervenim într-un areal cât mai mare de munte și acest lucru impunea și deplasarea pe drumuri naționale, județene sau drumuri locale, unde era nevoie să circulăm în regim prioritar.”, a declarat Sabin Cornoiu.
Din cauza traficului infernal din zona stațiunilor de munte, salvamontiștii pierdeau, de cele mai multe ori, timp prețios.
Pe drumurile aglomerate, Valea Prahovei, Transalpina, Transfăgărășan și alte drumuri, circulau zilnic mii de mașini, mașinile Salvamont fiind obligate să aștepte în trafic.”Acum vom avea posibilitatea să lucrăm în regim normal, să putem să ne îndeplinim inclusiv sarcina de a transporta victimele la spital, așa cum prevede legislația sau până la locul unde ne întâlnim cu ambulanțele de la Serviciile Județene de Ambulanță sau de la Serviciul SMURD. Să sperăm că prin această măsură vom reuși să optimizăm intervențiile noastre de salvare, să putem spune că avem un grad de răspuns și de reușită de 100% la toate accidentele.”, a declarat Sabin Cornoiu.
Informația că produsul intern brut (PIB) al României a crescut în perioada 2000 – 2022 cu aproape 800% (788%), reprezentând cel mai mare avans economic din Uniunea Europeană în perioada amintită, a circulat recent în mass media și s-a viralizat pe rețelele sociale. Este vorba despre un grafic realizat de portalul Amazing Maps, folosind baza de date Statista pentru PIB-ul fiecărei țări din 2000 până în 2022, cu utilizarea prețurilor curente. România avea în anul 2000 un PIB de numai 37,28 miliarde de dolari. În 2022, acesta este estimat să ajungă la 286,51 miliarde de dolari, conform datelor Statista. În privința PIB/cap de locuitor, România a evoluat de la un PIB/capita de 1.669,98 dolari în anul 2000 la un PIB/capita de 14.825,21 dolari în anul 2022. Cu toate acestea, deși a mai recuperat din decalajul față de țările occidentale, România se află în prezent pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la mai toți indicatorii privind calitatea vieții:
Ultimii la calitatea vieții
Peste 25% dintre români, cel mai mare procent din UE, se află în stare de deprivare materială și socială severă.
Potrivit Eurostat, deprivarea materială și socială severă se referă la persoanele care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu-și pot permite 7 din cele 13 componente esențiale pentru un trai decent, cum ar fi: capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute, capacitatea de a putea plăti o săptămână de vacanță pe an, capacitatea de achitare la timp, fără restanțe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilități, consumul de carne, peste sau echivalentul vegetarian cel puțin o dată la două zile, încălzirea corespunzătoare a locuinței, accesul la un autoturism pentru uz personal, înlocuirea mobilei uzate, accesul la internet acasă în scop personal, înlocuirea hainelor vechi/ uzate cu altele noi, deținerea a două perechi de încălțăminte (inclusiv o pereche pentru orice vreme), cheltuirea unei sume oarecare de bani în fiecare săptămână pentru propria stare de bine, participarea în mod regulat la activități de petrecere a timpului liber, întâlnirea cu prietenii/ familia acasă sau în altă parte, cel puțin o dată pe lună, pentru a bea sau mânca împreună.
Institutul Național de Statistică arată chiar că o treime din populația țării, adică 6,6 milioane de persoane, trăia în 2021 în condiții de deprivare materială și socială, neavând acces la bunuri și servicii considerate minime pentru un trai decent.
De asemenea, peste 41% din copiii români, de departe cel mai mare procent din Uniunea Europeană, sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Această situație le pune mari probleme în a se descurca la școală și, ulterior, în societate, existând șanse mai mari ca ei să nu se poată integra ca adulți, notează Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene. Riscul de sărăcie sau excluziune socială nu depinde strict de nivelul de venit al unei gospodării, deoarece poate reflecta, de asemenea, șomajul, intensitatea scăzută a muncii, statutul de muncă sau o serie de alte caracteristici socio-economice, precizează Eurostat. În același timp, cu o rată de 15%, țara noastră este departe de ținta UE privind eradicarea abandonului școlar timpuriu și deține recordul negativ în această privință.
Statele membre ale Uniunii Europene și-au stabilit obiectivul de a reduce ratele abandonului școlar timpuriu la sub 9% la nivelul UE până în 2030. O populație cu un grad ridicat de școlarizare reprezintă cea mai bună premisă pentru o economie înalt tehnologizată, un grad crescut de productivitate și o profitabilitate pe măsură.
De asemenea, cu cât o populație este mai mult școlarizată, cu atât este mai aproape îndeplinirea obiectivelor europene privind digitalizarea economiilor și a societăților. Trebuie precizat dealtfel că românii ocupă ultimul loc în Uniuna Europeană la competențele digitale de bază, în condiţiile în care doar 28% dintre persoanele cu vârsta între 16 şi 74 de ani aveau acest tip de pregătire.
Printre ultimii la Educație, Sănătate și protecție socială
În plus, angajații români se află pe ultimul loc din UE în privința sărăciei în muncă, adică venitul pe care îl încaseză de pe urma muncii plătite de un angajator nu le permite să își îndeplinească nevoile de bază. România se situează dealtfel pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința cotelor din PIB alocate atât pentru cheltuielile vizând protecția socială și sănătatea, cât și pentru educația populației.
Guvernul de la București a alocat procente din PIB mult inferioare mediei europene acestor domenii vitale pentru populație. În timp ce în alte țări din UE ponderea din PIB alocată Sănătății depășește procentul de 9%, România cu greu alocă 5% din PIB acestui domeniu. România se regăsește pe ultimele locuri din Uniunea Europeană și în privința procentului din PIB alocat Educației, iar 2021 a adus cea mai mică alocare bugetară inițială, de doar 2,5% din PIB. În timp ce media europeană a cheltuieilor pentru protecție socială depășește cu mult 20% din PIB, țara noastră se află de obicei printre codașe, cu un procent în jur de 15% în ultimii ani.
Probleme structurale și conjuncturale
Dar, dacă avansul fulminant al creșterii economice nu se poate resimți în condițiile de trai ale românilor, nici economia autohtonă nu se află într-o situație mai fericită. Dincolo de problemele conjuncturale, apărute în ultimii ani o dată cu pandemia, războiul din Ucraina și mediul internațional dificil, economia românească se confruntă de ani de zile cu probleme structurale care nu au făcut decât să se agraveze în ultimii doi ani.
Țara noastră este singura din UE aflată între primele locuri atât în privința deficitului bugetar, cât și a celui de cont curent, toate instituțiile internaționale de specialitate, inclusiv Comisia Europeană, manifestându-și îngrijorarea cu privire la deficitele gemene ale României. Se poate remarca o evoluție extrem de îngrijorătoare a comerțului internațional al României, în condițiile în care deficitul comercial practic s-a dublat (a crescut cu 100%) în doar doi ani de zile. Deficitul de cont curent de asemenea a explodat în ultimii doi ani, punând semne de întrebare din ce în ce mai mari asupra situației externe a României.
”România are o problemă fiscală foarte complicată. Veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile) sunt printre cele mai reduse din UE, în jur de 27% din PIB față de o medie în Uniune de circa 40%. De aceea, și cheltuielile sociale (salarii, pensii și alte beneficii sociale), care în context european nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone sunt copleșitoare – în ultimii ani aceste cheltuieli au echivalat cu peste 80% din veniturile fiscale (81% în 2019, 94,3% în 2020 și 83,6% în 2021). Chestiunea fiscală este ilustrată și de mărimea deficitului structural, care înainte de pandemie se situa la aproximativ 5% din PIB, iar în anul 2020 ajunsese după estimări ale Comisiei Europene la peste 7% din PIB.”, arată Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2022, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024.
În același timp, economia autohtonă trece printr-un puternic proces de dezindustrializare, populația consumând în 2021 mai multă energie decât toate ramurile majore ale economiei, luate separat. În timp ce consumul final energetic al populației reprezentat 34,5% din totalul consumul intern de energie în 2021, industria (inclusiv construcțiile) a consumat echivalentul a 27,1% din consumul total, mai puțin și decât sectorul transporturi (27,5%).
Ultimii la alocările pentru cercetare-dezvoltare
O altă problemă majoră pentru economia României este reprezentată de alocările ridicole din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare. România a alocat în 2021 cel mai mic procent din PIB pentru domeniul cercetării, în comparație cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, în perioada 2011 – 2021 procentul din PIB alocat cercetării nu a depășit niciodată 0,5%.
Prin urmare, unde poate fi regăsită creșterea economică de 800% din ultimii 22 de ani, dacă în condițiile de trai nu, în dezvoltarea calitativă a economiei nu, în infrastructura civilă și de transport nu?
Am luat legătura cu mai multe voci autorizate și le-am cerut punctul de vedere.
”Avansul de de 800% al PIB este real și demn de luat în seamă, pentru că arată că România a făcut progrese în perioada asta. În pofida faptului că așteptam mult mai mult ca populație și ca economie, rezultatele în cifre, în indicatori macro-economici sunt foarte bune. Din păcate, acești indicatori macro-economici nu au relevanță în practică. Această creștere economică pe care România o are este blocată, este diminuată, eu spun chiar că este pierdută ca urmare a unei structuri a economiei românești care nu poate să asimileze această creștere.”, a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, profesorul în economie Mircea Coșea.
”Economie învechită”
Mircea Coșea, doctor în Economie, fost membru al Parlamentului European-sursă foto: Facebook
”Structura economiei românești este învechită, este depreciată față de nivelul de dezvoltare al Uniunii Europene, fiind bazată pe manufactură. Noi manufacturăm lucrurile: producem automobile și alte lucruri, dar acestea sunt manufacturate. Nu avem nici cercetare, nu avem nici dezvoltare și nici inovare.Nu avem producție pentru piața internă. Prin urmare, există două mari ”găuri” prin care această creștere economică se pierde. Este vorba despre două deficite majore: deficitul balanței comerciale și deficitul contului curent. Deficitul balanței comerciale arată că noi importăm între 70% – 72% din produsele pe care le consumăm, fie că sunt produse de uz curent, fie că e vorba de bunuri de capital. Asta înseamnă că tot ceea ce noi creăm se duce ca urmare a faptului că prin import noi pierdem această creștere. Câștigă cei care ne trimit nouă aceste bunuri, nu noi, cei care le cumpărăm. Dacă luăm aici în calcul și diferența de rate de schimb între leu și monedele principale – euro, dolar -, plus efectele inflației, atunci vedem că de fapt creșterea economică pe care o avem se duce pentru că importăm și nu avem capacitatea să producem în țară.”, a adăugat Mircea Coșea.
”Trăim prin împrumuturi”
”Ceea ce noi avem element de creștere este blocat de această structură a economiei. La rândul său, deficitul de cont curent arată că trăim pe bază de împrumuturi. Deci creșterea economică pe care o avem nu s-a datorat în mare parte efectelor economiei reale ci împrumuturilor pe care le-am avut și care au susținut economia în plățile pe care trebuie să le facă pentru salarii, pensii și așa mai departe. Investițiile sunt slabe în România, capitalul străin nu este suficient de bine reprezentat. Noi trăim prin împrumuturi. Suntem o țară care ne împrumutăm și care cheltuim enorm pentru rostogolirea datoriei externe, adică pentru dobânzile pe care le plătim la creditele luate anterior, într-un ritm și într-un volum mari. Și pe aici se pierde creșterea economică a României, mai ales că din păcate nu știm pentru ce au fost luate aceste împrumuturi, mai ales în perioada guvernării Orban – Cîțu.
Economia României, statul român, instituțiile statului român nu generează politici publice menite să schimbe structura economiei românești, să o modernizeze și să poată da poporului român și economiei reale a României avantajele creșterii economice de 800% din ultimii 20 și ceva de ani. Acestea sunt lucruri care ar trebui să fie în atenția factorilor de decizie, pentru că este un mare păcat: Avem o creștere economică atât de importantă iar această creștere să nu aibă un beneficiu real în viața poporului român. Sigur că Produsul Intern Brut nu este un indicator perfect, dar deocamdată noi cu el lucrăm și la el ne referim.”, arată profesorul de economie.
”Politica economică trebuie regândită”
”Pentru a inversa tendința de supra-îndatorare a României, avem nevoie de o nouă mentalitate de guvernare, de o nouă politică, de un nou concept de dezvoltare, care să se bazeze pe valorificarea resurselor interne. Noi, slavă Domnului, avem resurse naturale, dar le exportăm sub formă de materii prime: nu le prelucrăm în țară, nu facem investiții importante. Mai mult decât atât, investițiile pe care le facem debalansează balanța comercială. Spre exemplu, orice construcții de autostrăzi înseamnă azi importuri masive, pentru că noi nu mai producem în România nici măcar bitum. Toată politica economică a României trebuie deci regândită. O regândire bazată pe valorificarea resurselor interne și de rămânerea în țară a valorii adăugate pe care economia noastră o poate crea tocmai prin această valorificare a producției interne. Este o problemă mare pentru economia României aceea că produce valoare adăugată sub media europeană, ca urmare a structurii învechite, iar o mare parte a acestei valori adăugate se capitalizează în exteriorul țării, ca urmare a transferului pe care marile companii le fac prin prețurile de referință,”, a conchis Mircea Coșea.
”Nimeni nu și-a propus să calculeze cât a fost contribuția inflației în 22 de ani. Pentru că ar trebui făcută valoarea actualizată netă. Dar, una peste alta, sună bine. Bine că a crescut. Dar trebuie făcută și altă discuție: A crescut, a crescut, dar din ce a crescut? Vedem că industria în ultimii trei sau patru ani scade în mod constant ca pondere în PIB. Exportul net a ajuns să aibă pondere negativă la formarea PIB: importăm și consumăm ce produc alții. Asta bineînțeles că nu e bine! Avem cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Uniunea Europeană, pe toate coordonatele. Foarte bine, importăm avioane și armament sofisticat, că nu producem și nu știu cât ar merita să producem. Dar să imporți mâncare? Să imporți energie? Aste sunt lucruri care arată clar politicile total lipsite de viziune ale celor care au condus în perioada 2000 – 2022, că nu e vorba doar de unii. Uitați-vă la ultima măsură, absolut greu de înțeles, când tu imporți energie electrică, să vrei să taxezi prosumatorii, adică pe cei care montează panouri fotovoltaice. Europa îi stimulează ca să producă energie, noi ne gândim să îi impozităm.”, a spus reprezentatul mediului de afaceri din România, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”Lipsă de viziune”
”Cum s-a ajuns la lipsa asta de viziune? Răspunsul aproape unanim al mediului de afaceri este legat de scăderea competenței decidenților politici, dublată de totalul dezinteres și formalismul manifestat în proporție de 100% în consultări.
Dacă decidenții ar mai ține cont și de părerea unor oameni competenți, cât mai există ei, s-ar putea obține o gândire mai constructivă. Dar așa, avem rezultate pe care le avem, după cum le-a gândit unul sau altul. Chiar unele exemple pozitive, de exemplu Programul Tomata, este un program pozitiv, dar pentru că a fost gândit exclusiv pentru producția de roșii, nimic mai departe, duce la irosirea de resurse iar acest program nu este folosit la potențialul pe care l-ar avea. Creșterea economică se vede în cele din urmă în dezechilibrele majore cu care se confruntă economia, în dezechilibrul bugetar și în balanța externă. Aceste dezechilbre au condus la creșterea gradului de îndatorare al României. În 2000, gradul de îndatorare era la vreo 10% din PIB, un pic peste. Astăzi suntem la 50 și ceva la sută datorie și tindem către 60%.”, adaugă președintele PIAROM.
”Creștem economic pe datorie”
”Trăim deci pe datorie și creștem economic pe datorie. Aici se vede avansul PIB de 800% din ultimii 20 de ani. Producem noi niște lucruri cu valoare adaugată deosebită? Da, avem niște rezultate deosebite în domeniul informaticii. Dar sunt prea puține, pentru o țară de 19 milioane de oameni. În ceea ce privește infrastructura, se pot consulta datele cu privire la calea ferată, unde toată lumea spune că luăm locomotive cu hidrogen, în schimb raportul Curții de Conturi publicat în 2021 arată dezastrul infrastructurii feroviare. Dincolo de faptul că nu avem autostrăzi, distrugem nu reparăm și nu întreținem calea ferată. Nu mai vorbesc de investiții noi. În țările vest-europene se pune problema ca sub 600 de kilometri să nu mai fie rentabile zborurile cu avionul. Vor să dezvolte calea ferată la un asemenea nivel, astfel încât să se renunțe la zboruri sub 600 de km, pentru a reduce poluarea produsă de transportul aerian. Or, la noi calea ferată a dat înapoi toți banii din PNRR, la rectificarea bugetară, 600 de milioane de lei. Nu au cheltuit un leu din PNRR. Ce spune asta, de exemplu, despre Ministerul Transporturilor? În privința autostrăzilor, facem 10 km in 5 ani – e posibil așa ceva?”, se întreabă Cristian Pârvan.
”Puteam să creștem mult mai mult”
”Din păcate, puteam să creștem economic mult mai mult. Bani sunt, avem fonduri europene la dispoziție. Dar dăm bani și mărim salariile celor care se ocupă cu fondurile europene (în toate ministrele au creștere 15% la salariul de bază, pentru că lucrează cu fonduri europene), dar atragem 60 – 70% din fondurile europene. La fel, în administrațiile locale: fac, nu fac treabă, banii îi încasează. E nevoie de mai multă competență, de la administrația centrală până la cele locale, și doar competența ridicată ar trebui remunerată suplimentar. În ceea ce privește indicatorul Produs Intern Brut și acuratețea acestuia, asta este o discuție la un nivel superior. PIB-ul a rămas un indicator calculat după niște metode ale economiei clasice. Toate contribuțiile la viața economică aduse de noi tehnologii, noi tipuri de tranzacții și așa mai departe, în mare parte scapă formulelor de calcul al PIB. De mult s-a pus această problemă, dacă PIB-ul mai reflectă cu acuratețe evoluția economiei. Dar, deocamdată, nu s-a ajuns la o altă formulă mai bună de a înregistra în mod unitar evoluția economiilor din toată lumea.
Discuția însă există, mai ales cu privire la apariția și importanța noilor tehnologii, noilor servicii care nu sunt atât de evidente în ceea ce privește contribuția la PIB.
Ca să nu vorbim cât ar fi crescut PIB-ul dacă aveam o politică bazată pe coerență apropo de Educație, apropo de crearea inteligentă de locuri de muncă, să nu pierdem din 2.000 până în 2.022 milioane de oameni, care să fi avut locuri de muncă valoroase în România și să producă PIB în România. Asta iar e o problemă pe care nimeni nu o discută: Românii noștri produc PIB în alte țări.”, arată Pârvan.
”Lipsește strategia”
”E foarte simplu să ne împăunăm cu această creștere de 800%, dar nu vrem, din motivele lesne de înțeles, să spunem: S-a făcut ce trebuia? Toți indicatorii legați de calitatea vieții au cel puțin doi factori determinanți care la noi lipsesc măcar de 22 de ani: Un plan, o strategie economică pentru România. Toate țările dezvoltate au o strategie industrială, numai la noi nu se poate găsi așa ceva. Nu avem o politică industrială, nu mai vorbesc de o strategie economică. Fără ele, nu există bunăstarea care să îmbunătățească ceea ce se cheamă calitatea vieții, în elementele esențiale. De-aia ne și pleacă oamenii: dacă la salarizare, cât de cât, lucrurile, să spunem, s-au mai rezolvat, pentru cei care au rămas să lucreze în România, pentru problemele din Sănătate și din Educație, de care se lovește orice om, de la cei care au copii până la bătrâni, nu am avut strategii care să ducă la o îmbunătățire substanțială a acestor sectoare vitale pentru populație.
De asemenea, cei care decid iau decizii aiurea, și mă refer la PNRR. Vrei să scoți lemnul de foc, pentru că se arde cu randament scăzut… Dar cu ce îl înlocuiești, cu gaze naturale? Păi clasele defavorizate au venituri să plătească pentru gazele naturale? Și așa mai departe… Calitatea vieții ține deci de strategie, de determinare și de folosirea banilor cu cap.”, a spus în concluzie reprezentantul mediului de afaceri.
”Politica fiscală orientată pro-capital”
Dumitru Costin – Foto Facebook
Sindicatele au însă un punct de vedere diferit. Dumitru Costin, Președintele BNS – Blocul Național Sindical, a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, că principala problemă este redistribuirea plus-valorii din economie între deținătorii de capital și lucrători.
”Cetățeanul de rând nu a beneficiat nicicum de acest avans spectaculos al PIB. Una e creșterea economică și altele sunt modelele, căile prin care această creștere economică se redistribuie între capital și forța de muncă. România, după 1990, a avut din păcate constant la guvernare doar forțe politice care au avut ca prioritate capitalul. În politicile lor, nu au avut în vizor și lucrătorul, o creștere economică dinainte de toate din activitățile generatoare de valoare adaugată în economie: industrie, servicii și așa mai departe.
Există două căi majore prin care, cel puțin teoretic, toată această creștere economică să se poată redistribui echitabil între capital și forța de muncă pe de o parte, politica fiscală a țării de cealaltă parte. Constant, politica fiscală a României a fost orientată pro-capital. Așa se face că avem aberații în politica fiscală a acestei țări. Exemple: avem cea mai ridicată rată de fiscalitate la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce este o aberație până la urmă, nu? Capitalul a beneficiat mereu de o politică fiscală favorabilă, în timp ce forța de muncă a fost supra-taxată.”, susține Dumitru Costin.
”Aberații românești”
”Apropo de aberații, suntem prima țară din Europa care în urmă cu câțiva ani a brevetat, în premieră, un sistem de securitate socială finanțat aproape în exclusivitate de forța de muncă. E vorba despre ”transferul” contribuțiilor de la capital către forța de muncă. A fost de fapt o modificare de cod fiscal prin care s-au eliminat contribuțiile capitalului la fondul public de pensii și la fondul public de asigurări de sănătate, principalii piloni ai oricărui sistem de securitate socială național. De la mjlocul secolului XIX, din timpul lui Otto von Bismarck, de când au fost create astfel de sisteme de securitate, ele prevedeau un mecanism contributiv – pe de o parte al capitalului, de cealaltă parte al lucrătorului sau al statului în completare.
România a brevetat! A venit și a eliminat completamente contribuția la pensie și la sănătate publică pentru capital, care nu mai are nicio răspundere socială. Suntem deci primii care am făcut astfel de nebunii.
Cea de-a doua cale prin care se redistribuie valoarea adăugată dintr-o economie este dată de exercitarea la pachet a drepturilor fundamentale ale omului, după cum urmează: dreptul la libera asociere, dreptul la negociere colectivă și, evident, atunci când eșuezi cu negocierea colectivă, dreptul la grevă. Nu există, în nicio economie de pe planeta asta, pus egal între capital și forța de muncă. Cea din urmă trebuie să aibă aceste libertăți fundamentale, pentru a se putea asocia și a-și negocia mai bine condițiile de plată, de muncă, etc.”, acuză liderul sindical.
”Interzicerea drepturilor fundamentale”
”România a reușit în 2011 contra-performanța ca, printr-o modificare legislativă, ce nu a urmat traseul legislativ normal și firesc, ce presupune dezbateri parlamentare, ci a apelat la scurtătura propusă de Constituție, și anume asumarea răspunderii, ca guvernul Boc să modifice Codul Muncii, legea de organizare a lucrătorilor în sindicate, legea de negociere colectivă și legea ca viza dreptul la grevă. Din 2011 și până în prezent, aceste drepturi sunt restricționate. Abia am reușit, în urmă cu câteva zile, și asta cu sprijinul explicit, nemijlocit, al Comisiei Europene, să producem modificări la această lege 62, redând lucrătorilor libertatea de asociere. Această libertate de asociere, drepturile de negociere colectivă și libertatea de a face grevă, atunci când drepturile îți sunt încălcate, fac parte din drepturile și libertățile fundamentale ale omului și chiar nu îi înțeleg pe cei care li se opun.
Din 2011 și până în prezent, pe lângă politica fiscală total debalansată în favoarea capitalului, a produs efecte și această blestemată de lege 62, care oferea o cale secundară de redistribuire a valorii adăugate în economie – negocierile colective.
Această modificare legislativă a distrus efectiv libertatea de asociere și negocierile colective. Pe cale de consecință, cea mai importantă parte a valorii adăugate în economie s-a dus către capital și nu către forța de muncă.
Creșterea economică s-a dus strict la capital în toți acești ani.”, susține Președintele BNS.
Problema veniturilor bugetare
”În ceea ce privește corespondența directă dintre nivelul de trai și cel al cheltuielilor publice, acestea din urmă sunt legate, la rândul lor, de veniturile bugetare. La noi, veniturile bugetare reprezintă cel mai mic procent din PIB în UE, mai puțin Irlanda, care e paradis fiscal. România se află în prezent undeva la 30% pondere a veniturilor fiscale în PIB. Dacă am ajunge, cu un sistem fiscal corect și reformat, cu o impozitare rezonabilă a capitalului, prin modificarea Codului Fiscal și a Codului de Administrare Fiscală, la media europeană, care este de puțin peste 40% din PIB pentru veniturile fiscale (nu vorbim de 50%, cât are Franța), veniturile bugetare ar permite plata unor pensii decente, plata alocațiilor, finanțarea Sănătății și a Educației. Diferența de 10% din PIB înseamnă o sumă uriașă lăsată la dispoziția capitalului.
În momentul de față, România nu își fiscalizează corect economia și asta tot în favoarea capitalului. România supra-taxează munca și sub-impozitează capitalul. În România nu există formațiuni politice care să reprezinte forța de muncă. Deși ele clamează că sunt de stânga, centru-stânga, în realitate sunt clar orientate pe politici de centru – dreapta, dreapta, favorabile capitalului.
Venind dintr-un sistem comunist, în 50 de ani de așa-zisă dictatură a proletariatului, toate aparițiile politice de după 1990 au fugit ‘ca Dracul de tămâie’ de reprezentarea lucrătorilor. Nimeni nu a dorit în plan politic să își asume această reprezentare a lucrătorilor, toată lumea vrea să reprezinte capitalul.
Să ne aducem aminte că în 2003, PSD, prin Premierul Adrian Năstase, a modificat prin ordonanță de urgență și a rupt legătura dintre coșul minim de consum și salariul pe economie, tocmai pentru a da posibilitatea clasei politice să stabilească din burtă valoarea salariului minim, lucru care se întâmplă și astăzi. Prin urmare, România trăiește un alt paradox: are cea mai ridicată rată de sărăcie în muncă din Uniunea Europeană. Adică te duci degeaba la muncă: veniturile pe care le obții din muncă cinstită nu-ți ajung să ai un standard decent de trai, nu te mai departajezi de cei care sunt pe zona de asistență socială iar salariul minim net te ține în sărăcie. Se prezumă că, dacă ești salariat, veniturile obținute prin muncă ar trebui să te scoată din această zonă de asistență socială. Ei bine, în România nu se întâmplă acest lucru. Trebuie schimbată politica fiscală a acestei țări, trebuie modificate Codul Fiscal și Codul de Administrare Fiscală astfel încât plusvaloarea să fie echitabil distribuită între capital și forța de muncă.
Astea sunt cauzele pentru care nu avem un standard decent de viață, Educație, Sănătate publică: banii se duc aiurea. Nu-i vorbă, că mai avem și alte metehne: corupție, cheltuirea iresponsabilă a banului public în anumite domenii.
Dar cea mai consistentă parte a problemei vine din calibrarea sistemului fiscal.”, arată Dumitru Costin.
Câteva ore ne mai despart până la momentul în care se va decide dacă țara noastră prezintă încredere suficientă că își poate ține sub control granițele, condiție imperios necesară pentru intrarea României în Schengen.
Și, pe ultima sută de metri, premierul Nicolae Ciucă ține să asigure că va da toate garanțiile solicitate de partenerii europeni și că România va trece de acest hop, reprezentat de votul în Consiliul Afaceri Interne.
Aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen este inclusă ca prim punct pe agenda oficială a Consiliului JAI, care va începe mâine. Oficial, potrivit agendei, „miniștrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și vor urmări să adopte decizii în această privință. Miniștrii vor evalua, de asemenea, situația generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice”.
Or premierul Ciucă este ferm convins că va avea suficiente argumente pentru a convinge inclusiv reprezentanților Austriei, singura țară care se mai opune în acest moment aderării noastre la Schengen.
„Locul României e în Spațiul Schengen! Continuăm să facem eforturi pentru a obține rezultatul dorit de România. Suntem hotărâți să mergem până la capăt, așa că mâine, la Consiliul JAI, vom merge la vot pentru obiectivul nostru național.
Avem susținerea partenerilor și instituțiilor europene, printre care și Parlamentul European și Comisia Europeană. Avem susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile. Experții europeni care au venit recent în România au confirmat că îndeplinim absolut toate condițiile necesare.
La acest moment, toate statele membre ne susțin în avansarea aderării, cu excepția Austriei. Am acționat cu totală transparență și deschidere spre dialog cu toate statele membre. Am oferit toate explicațiile și informațiile solicitate, inclusiv Austriei în privința modului în care gestionăm migrația ilegală. Am avut întâlniri cu autoritățile din Austria la cele mai înalte niveluri: Președintele României cu Cancelarul Austriei, miniștrii de Interne și experții tehnici. Toate datele confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze temeri. Dimpotrivă, aderarea României va face spațiul Schengen mai sigur.
Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și în discuțiile de mâine ale miniștrilor de interne. La Consiliul JAI vom cere să se formuleze, prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare, o decizie favorabilă pentru România”, asigură Ciucă, într-o postare presarată cu taguri, pe Facebook.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au întocmit rechizitoriul în cazul ex-ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Ionuț Chesnoiu, acesta fiind trimis astăzi în judecată alături de alte cinci persoane, pentru fapte de corupție legate de măsluirea unor concursuri pentru angajare.
În prezent simplu deputat, Chesnoiu va fi judecat pentru infracțiuni presupus a fi fost comise în vremea în care conducea Ministerul Agriculturii, din fruntea căruia de altfel și-a dat demisia „de onoare” după ce DNA a anunțat că îl are în vizor.
Concret, procurorii anticorupție îl acuză de patru infracțiuni de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite – sub forma participației improprii, dar și de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Asupra acestor acuzații trebuie să se aplece judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, acolo unde va fi judecat dosarul, și unde de asemenea trebuie să se decidă asupra menținerii măsurii sechestrului asigurator asupra sumei de 50.995 lei, pusă la dispoziție de către Chesnoiu. Suma, detaliază procurorii DNA, reprezintă prejudiciul cu care s-a constituit în dosar Ministerul Agriculturii, respectiv salariile obținute în mod nejustificat de o persoană angajată pe „ochi frumoși” în minister ca șef serviciu.
Alături de Chesnoiu, inculpați în dosar sunt și trei angajați din MADR, precum și un fost angajat al Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, dar și vicepreședintele PSD Dâmbovița, care este totodată și consilier județean în cadrul Consiliului Județean Dâmbovița, patru dintre aceștia fiind beneficiari ai influenței ministrului.
Din ce precizează DNA, directorul general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii – Andrei Cristian Răducan – va fi judecat pentru patru infracțiuni de complicitate la infracțiunea de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, în timp ce fostul șef serviciu de aici Aurel Sandu, fostul consilier clasa I Mihai Cosmin Corobea, fostul director executiv adjunct gradul II la Direcția pentru Agricultură Județeană Arad Mihai Pârv și vicepreședintele PSD Dâmbovița/ consilier județean Cătălin Ionuț Lăscaie vor fi judecați pentru folosire, în orice mod, direct, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite.
„În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze inculpatului Răducan Andrei-Cristian (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene.
Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidații “agreați”, respectiv Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin Ionuț. După primirea subiectelor și promovarea probei scrise, inculpatul Lăscaie Cătălin Ionuț ar fi fost respins la proba interviului.
De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul candidatului Sandu Aurel, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze în condițiile în care acesta nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând, în perioada ocupării funcției, venituri salariale în valoare de 50.995 lei.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă cu suma menționată mai sus, în vederea recuperării cheltuielilor salariale efectuate pentru inculpatul Sandu Aurel cât timp acesta a ocupat funcția de șef serviciu”, precizează DNA într-un comunicat.
Ministrul Gabriela Firea a anunțat că peste 620 milioane de lei pentru copiii, tinerii și familiile din România au fost solicitate, fiind aprobate sumele necesare pentru continuarea proiectelor pe care le-a inițiat anul acesta și pentru altele noi.
Gabriela Firea: Am avut tot sprijinul politic pentru bugetul de anul viitor.
Gabriela Firea consideră acest lucru o reușită importantă și le mulțumeste liderilor coaliției de guvernare – Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și a Partidul Social Democrat, Nicolae Ionel Ciucă, primul-ministru și președintele PNL, Kelemen Hunor, vicepremier și președinte UDMR , că au înțeles nevoia acestor proiecte, mai ales când trecem prin aceste momente grele din punct de vedere social și economic.
” Îi mulțumesc, de asemenea, colegului din Guvern, Adrian Câciu – ministrul Finanțelor că a găsit resursele pentru toate programele din 2023. Contez pe susținerea colegilor parlamentari și le mulțumesc anticipat pentru votul pe care-l vor da cu gândul la copii, tineri și familii. Anul acesta am avut cel mai mic buget dintre toate ministerele, puțin peste 86 de milioane de lei. Am avut consens politic în tot acest an, au fost aprobate proiecte foarte importante și pentru care, iată, s-au găsit resursele necesare.”, a transmis Gabriela Firea, pe pagina de Facebook.
Potrivit ministrului Familiei, în 2023, bugetul va merge către programul de creștere a natalității, programele de creditare cu garanția statului și dobândă subvenționată, realizarea celor 150 de centre de zi pentru copii sau către înființarea direcțiilor de familie și tineret.
Concret, din bugetul estimat la peste 620 de milioane de lei, aproape 92% merge către proiecte și doar circa 8% către funcționarea ministerului și a instituțiilor subordonate. Cele mai importante sume din buget vor merge către: 208 milioane de lei merg către rețeaua celor 150 de centre de zi pentru copii în situații vulnerabile, proiect asumat în PNRR. 150 milioane de lei reprezintă sprijinul financiar acordat cuplurilor sau persoanelor singure în programul pentru creșterea natalității. 100 milioane de lei sunt destinați preluării și operaționalizării în anul 2023 a Direcțiilor Județene pentru Familie și Tineret. Suma include cheltuielile de personal, bunuri și servicii, acțiuni de tineret și studențești, tabere de tineret și studențești, precum și cheltuieli de capital.
Gabriela Firea: 50 milioane de lei pentru programele derulate de ANPDCA și ANES din fonduri externe nerambursabile (programele pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, sistemul informatic național pentru sistemul de protecție al copiilor etc.).
47 milioane de lei reprezintă valoarea dobânzilor, a cheltuielilor cu comisioanele de analiză, precum şi a cheltuielilor cu comisioanele de gestiune a garanțiilor de stat aferente Programelor de creditare „Student Invest” și „Family Start”. 6,5 milioane de lei reprezintă finanțarea proiectelor, acțiunilor și taberelor, lucrărilor de cercetare și finanțarea concursurilor de proiecte de tineret. 5,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli de capital aferente aparatului central al MFTES, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. 331.000 de lei pentru contribuțiile și cotizațiile anuale la organismele internaționale din care România face parte, prin MFTES. Pentru funcționarea ministerului, însemnând salariile angajaților, întreținerea și funcționarea structurii centrale, ANPDCA și ANES au fost prevăzuți în buget puțin peste 50 de milioane de lei.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a început să își mai tempereze din entuziasmul legat de certitudinea intrării României în Spațiul Schengen, după semnale care vin din partea Austriei.
În ultimele zile, mai mulți oficiali austrieci au transmis că România nu este binevenită în acest spațiu, motiv pentru care prim vice-președintele PNL a răbufnit și a criticat faptul că politica internă din această țară ar fi de fapt motivul pentru care suntem ținuți „la ușă”.
Realitatea pare a fi că, în ciuda încrederii pe care o afișează unii politiceni din România vizavi de primirea noastră în Spațiul Schengen, lucrurile sunt încă se pare departe de a fi clare. Austria se pare că este singurul stat membru al Uniunii Europene care se mai opune intrării României în Schengen. Ministrul de Interne austriac, Gerhard Kartner, a făcut sâmbătă o nouă declarație prin care respinge intrarea României și a Bulgariei în Schengen, acesta punctând că, pentru țara sa, momentan, are sens doar includerea Croației în spațiul european de liberă circulație.
Totodată, cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat că „nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România”, făcând referire la „75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria” care „au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”.
Or ieri, într-o intervenție la B1 TV, eurodeputatul Rareș Bogdan a arătat că cifra avansată este nereală:
„Presa de la Viena spune că motivele invocate de cancelar și ministrul de Interne țin strict de retorica electorală și sunt false și pun într-o situație complicată o țară parteneră, în care se află companii din Austria. (…)
Sigur că e stupefiantă, chiar revoltătoare atitudinea Austriei. Problemele interne ale unui stat, fie ele și legate de chestiuni electorale, nu trebuie să afecteze coeziunea europeană și interesele unui stat. Dacă Austria continuă cu aceeași poziție, e o jignire la adresa poporului român și României.
Noi considerăm Austria ca o țară prietenă, dar (…) invocarea faptului că prin România ar fi ajuns 75.000 de refugiați din cei 112.000 care au ajuns în Austria e complet falsă. (…)
Problema nu e doar a României, e o problemă a coeziunii europene, a UE”, a opinat Rareș Bogdan.
De aproape două luni, adică din momentul în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție de susținere a aderării României la Schengen, politicienii noștri se întrec în declarații, cele mai multe pline de speranță privind acest deziderat. Indiferent de speranțele afișate pe plan local, votul pentru aderarea României la spațiul Schengen va avea loc însă în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8-9 decembrie, când toate țările din UE trebuie să fie în acord complet.
Comisia Europeană a anunțat ieri primii studenți care au fost selectați din întreg spațiul european pentru a fi tineri observatori la evaluările din cadrul programului Orizont Europa.
După cum se explică pe pagina oficială, Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, durata fiind 2021 – 2027.
Și, pentru a fi observatori, tinerii masteranzi din UE și-au depus candidaturile, după această primă selecție fiind aleși 51 de studenți, printre care și Bianca-Cezara Archip, o tânără din România, studentă la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj.
Potrivit unui comunicat, dintre tinerii observatori selectați 59% sunt femei, iar 41% bărbați, în total fiind vorba despre douăsprezece evaluări diferite din 2022. Tot aici se detaliază că aceștia studiază la 47 de universități diferite din Uniunea Europeană, respectiv Spania, Franța, Italia, Austria, Germania, Suedia, Portugalia, Irlanda, România, Danemarca, Ungaria, Finlanda, Cehia, Croația, Țările de Jos, Belgia, Cipru și Grecia, iar cererea de candidaturi este deschisă până la 21 decembrie 2022.
„Studenți la masterat din universități din întreaga Europă s-au alăturat inițiativei de a asista la evaluarea solidă și imparțială a propunerilor din cadrul programului UE de cercetare și inovare și al Fondului de Cercetare pentru Cărbune și Oțel.
Lansată la 1 aprilie 2022, această oportunitate unică este oferită în cadrul inițiativei pentru tineret din 2022 privind cererile de propuneri specifice programului Orizont Europa. Este una dintre inițiativele emblematice ale Anului european al tineretului, care urmărește să sprijine tinerii să profite de oportunități care le pot stimula dezvoltarea personală și profesională.
Își pot depune candidatura studenții înscriși în prezent la un program de masterat, în orice domeniu, la o universitate dintr-un stat membru al UE. Masteranzii care provin din medii defavorizate și diverse sau care aparțin unor grupuri vulnerabile și marginalizate sunt încurajați în mod special să își depună candidatura”, se mai arată în comunicat.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
