EXCLUSIV zin.ro – Amenda, arma supremă în fața unui dezastru ecologic care persistă: Groapa de Gunoi de la Vidra, administrată de Eco Sud S.A.

Autor

-

19 februarie 2023

Groapa de gunoi de la Vidra - Foto Ziarul de Investigații

Aceeași groapă, administrată de Eco Sud, se întinde pe mult mai mult spațiu decât prevede legea și este subiectul unei sancțiuni în cuantum de 100.000 de lei. Nu știm dacă este mult sau puțin, dar știm că amenda nu a fost aplicată pentru o eroare lesne de iertat, ci pentru o colecție de greșeli, făcute voit, tacit și repetat. Și, mai ales, sunt erori care persistă de ani buni și mult prea mulți.

Acuzațiile Gărzii de Mediu nu se opresc aici: nu doar aerul este extrem de poluat, ci și solul și apele. Levigatul, substanța toxică și urât mirositoare provenită din milioanele de tone de deșeuri, de mizerii și gunoaie, este dovada sistemelor proaste de preluare, ori chiar a lipsei acestora. O dovadă de necontestat a incapacității și poate chiar a corupției instituțiilor statului.

În data de 14 februarie 2023, Directorul General Adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Marian David, a răspuns întrebărilor adresate de către Ziarul de Investigații, întrebări menite să clarifice problema poluării de la Eco Sud Vidra, să stabilească granița dintre poluatori și mari poluatori și, mai ales să determine dacă activitățile desfășurate la groapa de gunoi de la Vidra, oficial numită ”depozit ecologic”, țin sau nu cont de prevederile legii. De menționat că întâlnirea a fost față în față.

Ziarul de Investigații a prezentat numeroase probe, constând în fotografii realizate la fața locului.

Fotografiile au fost făcute în a doua parte a lunii ianuarie anul curent. Ulterior, au fost trimise reprezentaților Gărzii Naționale de Mediu, cu scopul de a obține mai multe clarificări în legătură cu numeroasele nereguli din zonă. Concomitent și pură întâmplare, comisarii au efectuat un control în această zonă.

Garda Națională de Mediu a admis că fotografiile făcute de zin.ro au fost realizate la depozitul ecologic de la Vidra. Mai mult, după ce a efectuat un control la fața locului, directorul general adjunct recunoaște faptul că mirosul devine din ce în ce mai puternic, iar condițiile meteo duc la răspândirea acestuia, dincolo de sudul Bucureștiului. Totuși, întrebarea care se naște este: sunt oamenii din zonă obligați să suporte acest lucru?

Chiar dacă nu spuse întotdeauna direct, informațiile primite în timpul întâlnirii sunt foarte valoroase

Marian David: Echipa care a fost la fața locului și-a luat multiple repere, inclusiv în ceea ce privește celulele…Lucrările (de închidere a celulelor n.r.) ar fi trebuit să fie executate anterior. Totul a început în perioada octombrie-noiembrie 2022, când au apărut primele ”simptome de miros”. Mirosul a fost resimțit preponderent în sudul Bucureștiului, dar, în funcție de condițiile meteo, nu putem discuta doar de partea de sud a Capitalei. Nu discutăm doar de calitatea aerului, ci și de mirosul persistent, un miros greu, datorat hidrogenului sulfurat. (Hidrogenul sulfurat, în concentrație redusă are miros neplăcut de ouă clocite. În concentrație ridicată paralizează centrii respiratori. În funcție de concentrație și de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. La concentrații peste 0.1% poate ucide în câteva secunde n.r. – sursa – Wikipedia) Drept pentru care, Garda Națională a luat decizia efectuării controalelor la toate cele trei depozite, indiferent de stadiul acestora.

Ziarul de Investigații: La telefon, când m-ați întrebat despre ce vreau să vorbim, am spus că despre marii poluatori. Ulterior, am restrâns, cumva, numărul marilor poluatori din București, respectiv Ilfov, la acele trei depozite de deșeuri.

Marian David: Nu le putem caracteriza drept mari poluatori. Din punctul nostru de vedere, posibilii poluatori sunt reprezentați de activități industriale care prezintă riscuri de emisie: fie că discutăm acum de calitatea aerului sau, respectiv, de miros. Aici, mai există industrii, cele care au rămas în aria București-Ilfov, în sensul de: topitoria de sticlă, CET-urile (acestea sunt mai reprezentative)… De doi ani de zile, CET-urile nu mai au alternativa cu păcură, așa cum s-a întâmplat prin 2018-2019 când, pe autorizații, aveau un plan de tranziție, aveau posibilitatea utilizării alternative, dacă nu se foloseau de ardere. Și atunci, era riscul la păcură, ca filtrele să nu facă față și atunci, în mod evident, apăreau depășiri. Pentru remedierea acestor situații, în afară de faptul că nu mai există rezervă de păcură în momentul de față, toate CET-urile din București au monitorizare continuă. Cu alte cuvinte, se afișează pe fiecare indicator valorile înregistrate, proces care poate fi urmărit online. Deci, în ultimii doi ani, nu a fost înregistrată nicio depășire.

Marian David: ”Nu putem invoca industria – ca activitate cu pondere referitoare la calitatea aerului”

Potrivit declarațiilor oferite de Directorul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, există un plan anual respectat de Gardă, prin Comisariatul Municipiului București, respectiv Comisariatul Județean Ilfov. Cu alte cuvinte, activitățile sunt controlate în fiecare an.

Paradoxal, nu au fost înregistrate depășiri, deci Garda nu poate afirma că activitățile industriale sunt responsabile pentru deteriorarea calității aerului.

Ziarul de Investigații: În ce an au fost făcute studiile cu privire la calitatea aerului din București?

Marian David: Rămân în conformitate cu studiul care a stat la baza planului intergat de calitate a aerului pe București, studiu efectuat în perioada 2016-2017. Principalele două domenii sunt traficul, respectiv încălzirea rezidențială. Acestea sunt determinante. Am și ponderea: respectiv 84% din totalul calității aerului. Deci, studiul a fost realizat înainte de 2018, pentru că în 2018 acest plan a fost elaborat și avizat de către Agenția pentru Protecția Mediului.

Ziarul de Investigații: Revenind la fotografiile pe care vi le-am trimis…

Inițial, Marian David a fost sceptic cu privire la fotografii și cu privire la zona unde acestea au fost realizate.

Important de precizat este că aceste probe expun o serie de nereguli:

Din punct de vedere legal, o groapă de gunoi trebuie să beneficieze de un singur front de lucru, iar acest front nu trebuie să depășească suprafața de 2500 mp. În fotografii există trei fronturi de lucru.
Groapa de gunoi de la Vidra dispune de 8 celule, dintre care primele 5 au fost declarate, în mod oficial, închise. Prin urmare nu au voie să opereze. Încă din anul 2018, Eco Sud dispune de autorizare pentru funcționarea celulelor celulelor 6,7 și 8.

Fotografiile realizate de Ziarul de Investigații la Groapa de gunoi de la Vidra: o surpriză pentru Garda Națională de Mediu

Groapa de gunoi de la Vidra are trei fronturi de lucru deschise

Marian David: Fotografiile au fost o surpriză pentru noi. Noi am văzut ce se întâmplă la nivel terestru, pentru că toți colegii noștri au terminat controlul undeva pe la începutul lunii februarie, poate chiar finalul lunii ianuarie. Atunci a fost finalizat controlul. Noi avem imaginile și vă expun următoarea situație: normele sau legislația în vigoare prevede o suprafață de exploatare de maximum 2500 de metri pătrați. Aceasta trebuie să fie suprafața, pentru că depozitarea prezintă mai multe etape. După descărcarea din dumperi (utilaje mari, specifice activităților), se face o tasare a deșeurilor, urmând acoperirea acestora cu un strat de pământ între 30 și 50 de centimetri, cu scopul de a izola pungile de biogaz într-un viitor de exploatare.

Ziarul de Investigații: Să discutăm, totuși, despre legislație. Se pare că am citit aceeași lege.

Marian David: Este vorba despre Normativul care a fost aprobat prin Ordinul 757 din 2004, care a avut la bază și o HG, 349/2005, dar care a fost modificată prin Ordonanța 2 din 2021 care pune punctul pe i. Practic, această ordonanță chiar stabilește clar criteriile de exploatere, criteriile de închidere, criteriile de amenajare a unei gropi sau celule noi de gunoi.

Din start, ceea ce am văzut noi acolo este că există trei puncte de lucru. Există o celulă, celula în exploatare era integral descoperită. Se lucra și datorită faptului că fiind singura groapă în activitate, a preluat toate cantitățile de gunoi generate din București și Ilfov. Vorbim de 2500-3000 de tone de deșeuri pe zi!

Ziarul de Investigații: Ați spus că aceste deșeuri merg în celula respectivă. Din câte am văzut (și se vede și în fotografiile pe care vi le-am trimis și ne putem uita direct pe ele), nu se lucrează doar pe o celulă. Se pare că se lucrează pe mai multe celule în cele trei câmpuri deschise.

Marian David: Practic, două celule sunt ”la capacitate”. Ce înseamnă capacitatea: pe autorizația de mediu, există o anumită cantitate, o anumită volumetrie. Este vorba de metri cubi. După tasare, se ajunge la cota finală și, ulterior, se efectuează lucrările de închidere. Eco Sud nu a închis celulele 1-4, și folosesc această zonă drept cale de acces, fără a respecta prevederile autorizației. Le este mai ușor să arunce gunoiul de pe vârful depozitului vechi, gunoiul ajungând către celulele noi.

Societatea Eco Sud, dublu vinovată: nerespectarea autorizației de mediu și încălcarea deciziei etapei de încadrare pentru lucrările de închidere

Ziarul de Investigații: Încă din 2018, Eco Sud a precizat că a închis celulele 1,2,3, și 4 făcând cerere pentru autorizarea celulelor 5,6,7 și 8. Realitatea?

Marian David: Actul, care se numește ”Decizia etapei de încadrare pentru lucrările de închidere” a fost obținut în 2018. Deci ei ar fi trebuit să demareze. Ce au făcut nu respectă nici autorizația de mediu și nici decizia de încadrare, respectiv actul de închidere. Adică, au făcut o ”economie”, că nu o pot numi altfel, pentru că nu este vorba despre un profit. Au făcut o economie de consumabile și nu au închis cele patru celule, ci le-au utilizat precum o cale de acces către celulele 5,6,7 și 8.

Ziarul de Investigații: Să vedem dacă am înțeles bine. Eco Sud nu mai încarcă în celulele respective. Deci acestea sunt închise și au rolul doar de cale de acces?

Marian David: Corect, dar ce a însemnat acest lucru? A însemnat că au finalizat lucrările de închidere și acum veți vedea relevanța. Toate acele puțuri nu mai erau racordete la o centrală, la arderi. Biogazul trebuie să aibă următorul sistem: se aspiră și se transportă către centrala de ardere centralizată, unde există filtre. Neînchizând aceste patru celule, puțurile respective eliminau în aerul direct o sursă evidentă și constatată de emisii care a făcut legătura de cauzalitate cu fenomenul.

Ziarul de Investigații: Garda de Mediu nu a constatat faptul că Eco Sud mai depozitează în continuare? Și, mai ales, dacă ne uităm la ce se vede în fotografii, este posibil ca înălțimea să fi fost depășită?

Marian David: Nu depozitau, dar nici nu au au dus la îndeplinire, conform deciziei din 2018, închiderea acestor celule. Nu pot să confirm, dar nici nu pot să infirm. Pentru că una dintre măsuri se referă la o ridicare topo. Este o măsură impusă în cadrul ultimului control, în prezența Gărzii de Mediu, cu experți acreditați, pentru realizarea unei expertize volumetrice și a unei ridicări topo dacă acestea corespund cu prevederile din autorizația de mediu.

Ziarul de Investigații: Ce se întâmplă dacă nu corespund?

Marian David: Unele gropi și-au mai păstrat o capacitate de depozitare post-închidere. Acest fapt le dă dreptul de a adăuga metri cubi. De cele mai multe ori depășesc volumul autorizat și atunci ele se relocă în celula care este disponibilă.

Sancțiune de 100.000 de lei și o notificare trimisă către Agenția pentru Protecția Mediului

Ziarul de Investigații: Există și o contravenție la mijloc?

Marian David: Există și o contravenție care s-a și aplicat. Este vorba despre 100.000 de lei, dar această amendă s-a aplicat pentru mai multe nerespectări: situația puțurilor, situația sistemului de ardere centralizată pentru că respectiva centrală nu funcționa în perioda controlului, pentru că, de fapt, nu mai erau racordate toate puțurile, atât de pe celula veche, cât de pe celula care a fost exploatată. Practic, tot sistemul de acolo însemna o sursă de emisie.

În acest context, Directorul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu a explicat că suspendarea autorizației poate conduce la suspendarea activității (închiderea stației)

Ziarul de Investigații: La momentul controlului, funcționa instalația de ardere?

Marian David: Nu. Și acest fapt a fost constatat. Stația a fost pusă în funcțiune până la finalizarea controlului, pentru că am avut de-a face cu un volum mare de documente. Controlul a fost complex, a durat aproximativ două săptămâni. Ce e important: sancțiunea a fost dată pentru toate nerespectările, inclusiv pentru suprafața de exploatare care era dublă față de cea prevăzută în lege. Mai important decât sancțiunea de 100.000 de lei este că am notificat Agenția pentru Protecția Mediului, cu termen de 60 de zile de conformare în vederea suspendării autorizației.

Poluarea cu levigat poate fi observată în fotografiile realizate de Ziarul de Investigații. Și nu vorbim de banale scurgeri din celule, ci de reale ”izvoare” de levigat, o substanță toxică, rezultată din depozitarea gunoiului și care a ajuns să se prelingă pe pereții depozitului. Această substanță de culoare neagră, extrem de poluantă, ar trebui să fie captată și deversată într-un loc special amenajat. Nu și la groapa de la Vidra.

Ziarul de Investigații: Să vorbim și despre cea de-a doua mare sursă de poluare, levigatul.

Marian David: există mari probleme, pentru că au triplat capacitatea de tratare. Celulele 1-4 încă mai produc și vor mai produce. Aceste celule sunt în diferite stadii în ceea ce privește procesul de închidere. (aceste celule ar fi trebuit închise definitiv încă din anul 2018 n.r.). Privind pozele, am văzut că în zona celulei 5 și 6 se vede pata de levigat. Această substanță curge din cauza sistemelor proaste de preluare. În momentul în care o celulă este construită și exploatată, trebuie mers, în funcție de cotă, cu prelungirea capetelor de captare biogaz. Levigatul are la bază o infrastructură. Dacă acea infrastructură este făcută cu simțul răspunderii și mai ales conform instrucțiunilor (la momentul construirii, n.r.), atunci nu ar fi trebuit să apară aceste ”izvoare” de legivat.

Cum se explică ”fenomenul de șiroire” al levigatului: există o altă problemă referitoare la mărirea capacității de tratare, deoarece corpul depozitului produce levigat care depășește capacitatea. Practic, autorizația de mediu le permite o recirculare, li se permite să repompeze. Numai că, la un moment dat, tot datorită diferenței între capacitatea de tratare și ceea ce debitează corpul depozitului, evident că se ajunge la o suprasaturație.

În ciuda ”lucrărilor” efectuate de către Eco Sud, levigatul continuă să ”mustească”

Ziarul de Investigații: Să presupunem că această saturație are un nivel care trece de membrana aplicată pe sol și se revarsă. Ce se întâmplă atunci? Pentru că, accesând site-ul Eco-Sud, există informația potrivit căreia ar fi fost pusă această membrană

Marian David: Dacă nu există, în mod natural, argilă sau o barieră naturală, această barieră trebuie realizată. Atunci apare o geomembrană, pe niște pături formate din anumite roci. Dar, da, se vede cum levigatul mustește.

Octavian Berceanu a descoperit levigatul transportat de un șofer…”rătăcit”

Marian David: Acel fenomen a fost datorat, din păcate pentru noi, autorizației de mediu. Pentru că autorizația de mediu permitea ca această canititate de levigat să fie asimilat de apele uzate-tehnologice. Care, scuzat să-mi fie, dar nu aveau și nu au nicio legătură. Și atunci, ele fiind ape uzate-tehnologice, cărau levigatul la o stație de epurare care era o stație situată în județul Ilfov. Era pe vremea domnului Berceanu, când acel șofer se rătăcise atât de tare, încât din Măgurele a ajuns să se plimbe prin Mihăilești. A găsit el o scurtătură care, din punct de vedere geografic, nu prea există. Nu a fost constatată o faptă. Totul a rămas la stadiu de suspiciune. Pentru că acea cisternă a fost oprită în Argeș, pe Drumul Național, și nu avea ce să caute acolo…

Ziarul de Investigații a scris despre acel incident – Șefului Gărzii de Mediu Ilfov nu-i miroase „gazul de canalizare” de la Groapa din Vidra după afacerile de milioane ale soției sale cu Eco Sud SA

Ziarul de Investigații: O întrebare tehnică: la câți metri este făcută groapa față de nivelul solului?

Marian David: Vă voi transmite datele ulterior, pentru că există autorizație și aceste date sunt trecute în autorizație. 175 de metri însemna de la baza celulei, practic de la geomembrană până în vârf.

Ziarul de Investigații: O groapă de gunoi se poate construi doar pe proprietate publică. Care dintre celulele 6,7,8 sau toate trei au și părți care intră pe proprietate privată?

Marian David: Acordul de mediu a fost dat în anul 2000. Culmea, acordurile au fost date în mod sincron. Adică, și pentru Glina, și pentru Vidra. Acordul de mediu era pentru o suprafață de 24 de hectare, adică pe primele 4 celule. Acela a fost terenul pus la dispoziție conform contractului realizat între Primăria Municipiului București și firma de construcție care activa la acea vreme. După aceste 24 de hectare, foarte multe terenuri au fost preluate de persoana juridică. Și ajungem la următoarele controverse: în mod normal, Hotărârea 349/2005, impunea această prevedere: este domeniul public al statului, deoarece exista o oarecare responsabilitate și pe Primărie sau pe Consiliul Județean în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Ulterior, cele alte 24 de hectare nu mai aveau statut de domeniu public. Noi am făcut o hârtie către toți decidenții, adică emitenții unor autorizații: către ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice), care a emis o licență; către APM, care a emis autorizația de mediu.

Garda de Mediu susține că și-a impus punctul de vederea, dar nu a reușit să prezinte dovada că zona aparține domeniului public. Mai mult, Directorul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu a dat drept exemplu grupul IRIDEX, explicând că, în momentul încetării activității, celulele 6 și 7 au fost preluate de IRIDEX care le-a pus la dispoziția Primăriei Capitalei. După, Primăria Municipiului București a decis ca acestea să fie, prin intermediul contractului stabilit, folosite pentru depozitare.

Marian David: În cazul Vidra, nu a fost folosit nici măcar ”artificiul” făcut de IRIDEX.

Adică, în momentul de față, depozitul ecologic de deșeuri de la Vidra, sau groapa de gunoi cum mai este cunoscut amplasamentul, folosește pentru depozitare, nelegal, teren care nu i-a fost pus la dispoziție de către Primăria Capitalei. Aceste terenuri pe care sunt deja construite celulele 6, 7 și 8, sunt în parte (sau în totalitate, nu ne putem exprima încă) in proprietate privată – a Eco Sud sau a altor proprietari -, ceea ce este ilegal. Acest fapt este cunoscut de ani de zile de autorități însă, din neputință, acestea preferă să nu facă nimic pentru aducerea stării de legalitate. Dacă vorbim de neputință este foarte grav. Dacă vorbim de rea voință, oare ce este?

Despre tariful practicat

Marian David: Știm ce a produs tariful practicat. A produs un monopol. Vă recomand, din nou, ANRSC. În timp, am luat în calcul tot, pentru că nu mai aveam de-a face cu trei grupe, ci cu una singură și, evident că această mărire este sau a fost arbitrată de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, ANRSC. Sunt cei care pun viza pe aceste contracte.

Gestionarea deșeurilor în București Ilfov: o situație ”primitivă”

Ziarul de Investigații: Să discutăm despre Eco Sud și Ordonanța 133. Sunt efecte care se văd, cu precădere, în regiunea București-Ilfov. La nivel național, oamenii par mai… ”educați”.

Marian David: La nivel național, oamenii sunt mai educați și au avut niște pași de urmat. În București-Ilfov, situația a rămas una primitivă. Există o lipsă de organizare, pentru că, în realitate, aici nici nu prea existau niște contracte. Vidra, de exemplu, nu mai avea contract de delegare din 2018. Acel contract cu Primăria Capitalei care a fost atacat prin instanțe, după care au apărut competențele la sectoare, la subdiviziunile administrative.

Ce spune legea

În termen de maximum 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, pe baza mandatului special primit de la unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale membre, au obligaţia ca pentru activităţile de sortare, tratare şi/sau depozitare, prin eliminare, a deşeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizaţiei de mediu să atribuie contractele de delegare a gestiunii activităţii/activităţilor respective, în vederea conformării cu prevederile art. II pct. 16 şi pct. 33, referitor la prevederile art. 144 şi art. 321.

(3) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au obligaţia, în aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (5) lit. g) şi l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, să aprobe modificarea hotărârii de dare în administrare sau, după caz, încheierea unui act adiţional la contractele de delegare existente, în vederea includerii tuturor indicatorilor de performanţă aferenţi activităţilor prestate de operator pe fluxul deşeurilor municipale, inclusiv pentru includerea penalităţilor suportate de către operator în caz de neîndeplinire a acestora, stabilite la nivelul cheltuielilor cu contribuţia pentru economia circulară şi al cheltuielilor cu depozitarea deşeurilor pentru cantităţile de deşeuri municipale care depăşesc cantităţile destinate a fi depozitate corespunzătoare indicatorilor de performanţă.

Ce spune Garda de Mediu: ”În momentul în care a fost impus termenul de 120 de zile, Legislativul s-a hazardat. Pentru că sunt proceduri publice, cele 120 de zile, pot deveni chiar și 12 luni”

Ziarul de Investigații: Am stabilit că Ordonanța 133 poate produce o serie de efecte negative. Unul dintre efectele negative poate fi, contrar legii, depozitarea deșeurilor nesortate?

Marian David: Din păcate nu mai avem sortatori și pentru că nu au fost autorizați anumiți sortatori. Problema este că nu existau și, în unele cazuri, nu există un contract de delegare, iar acest fapt reprezenta o competență la primăriile de sector. Lucrurile funcționau în absența ordonanței 133. Era doar legea 101. În momentul de față, lipsesc o serie de verigi. Noi am făcut adrese, ultima chiar în luna decembrie, către Primăria Municipiului București, sectoare, Consiliul Județean Ilfov, UAT-urile din Ilfov, pentru ca, în regim de urgență să-și clarifice și să încheie contractele de delegare și pentru sortare, pentru tratarea mecano-biologică. Nu le-am dat un termen, pentru că nu a fost un control, ci o prevenție.

Garda de Mediu, despre primării: ”Toți au niște obligații”

Marian David a adus în discuție Ordonanța 92/2021, reamintind de legea care se referă la regimul deșeurilor și care stabilește și indicatorii de preformanță. De exemplu, o stație de sortare, trebuie să aibă un randament de 75%.

Ziarul de Investigații: Există vreo stație care să îndeplinească acest aspect/procentaj? Vorbind aici de București și de proximitatea Bucureștiului?

Marian David: Există, dar nu în zona Capitalei. Aici, nu. Și așa le numărăm pe degete…nu știu dacă sunt trei stații de sortare și asta cu tot cu IRIDEX care nu prea mai prestează, pentru că au capacitate de depozitoare foarte mică și au și reziliat din contractele. Practic, IRIDEXUL…nici nu știu dacă poate fi etichetat drept stație de sortare. Erau ROM WASTE, 3R Green, I LOVE S3 s-a dus și ar mai fi URBAN S.A., care activează pe sectorul 6. Totuși, URBAN se axează numai pe reciclabile, numai pe materiale deja colectate, din domeniul public. Sunt gata separate, adică așa cum ar trebui să fie, în mod normal. Acolo metg pe fracție uscată și nu fracție umedă. Fracția uscată: cele patru pentru care dăm noi raport la Comisie, adică sticlă, hârtie, plastic și metal, toate acestea pot fi colectate ”la pachet”. Există o condiție: să existe stație de sortare.

Cine verifică materialele care ajung la groapa de gunoi?

Ziarul de Investigații: Ați făcut vreodată, pe teritoriul României, o analiză asupra a ceea ce se găsește într-o groapă de gunoi?

Marian David: Nu putem spune că am făcut o analiză. Au fost suspiciuni, într-adevăr, în județul Argeș, că ar fi fost aduse deșeuri de la sonde, deșeuri rezultate din extracții petroliere. Aceste deșeuri nu erau accesibile și ar fi trebuit să fie refuzate. Și atunci s-au făcut forări, s-au prelevat probe, erau căutate hidrocarburi. Doar acolo… și doar pentru că am avut această suspiciune.

Ziarul de Investigații: Vă dați seama ce s-ar întâmpla dacă ați face, acum, la Vidra, o analiză de acest tip. Mai ales în condițiile în care se îngroapă materiale fără a fi sortate?

Marian David: Evident că vom găsi tot felul de materiale.

Ziarul de Investigații: Dar dacă ar funcționa toate în mod ideal și dacă am zice că, dintr-un milion de tone pe an, cât produce Bucureștiul…în urma sortării, ce cantitate ar ajunge la Vidra?

Marian David: În mod normal, dacă ar exista toate posibilitățile de tratare…dar multe materiale din București ajung în cu totul alte localități, cel puțin în ultimii doi ani. O destinație a materialelor vegetale este Ulmeni. Totuși, nici acolo nu este produs un compost conform normelor…Pot spune că este un compost atât de sticlos încât s-ar putea autoaprinde doar dacă bate soarele mai tare. Încă sunt transportate acolo. Vom termina controlul și vom discuta despre interdicții, pentru că au stocuri prea mari, adică au primit mult mai mult decât au putut să proceseze. Le vom da o ”pauză” până când diminuează stocurile.

Din cunoștințele noastre, problema despre care a vorbit Marian David la Ulmeni are și un punct de plecare – faptul că deșeurile care ajung la Ulmeni sunt din București și Ilfov, înseamnă și că acestea sunt colectate ”la grămadă”, adică nu separat așa cum prevede legea. Rezultatul se vede în cioburile despre care face vorbire Marian David. Una este să colectezi separat, și cu totul alta este sa amesteci sticla cu plasticul, cu cartonul, cu fracția umedă.

Nu există soluție, nu există alternativă pentru compost. Totuși, ce facem cu el?

Marian David: Un exemplu: hai să vorbim despre vegetalul provenit din toaletări: ramuri, frunze, crengi. Toate acestea pot fi tocate și duse mai departe la cimentiști. Au nevoie de așa ceva.

Ziarul de Investigații: Există în România vreun sistem de ardere a deșeurilor?

Marian David: Există incineratoarele. Acolo merg produsele medicale, anvelopele…cred că există în jur de 9 incineratoare.

Ziarul de Investigații: sunt aceste incineratoare ecologice? Pentru că, raportându-ne la țările din vest, aceste incineratoare sunt foarte des folosite…

Marian David: Majoritatea țărilor din Europa folosesc exclusiv incineratoare. Nu mai există noțiunea de ”groapă de gunoi” în Europa. Și asta pentru că incineratorul nu afectează, ca amprentă, o suprafață foarte mare, dacă este dotat cu filtrele necesare. Mergem pe ipoteza că…sunt dotate. Toate aceste incineratoare beneficiază de automonitorizare.

Bucureștiul și Ilfovul sunt nevoite să depoziteze într-o singură groapă de gunoi. Nimic ilegal aici, însă problemele apar în momentul în care uitându-ne pe raportările oficiale ale Eco Sud observăm gradul extrem de mic de sortare, rezultând faptul că ce ar putea fi sortat și valorificat prin reciclare ori valorificare energetică are șanse mari să ajungă îngropat crescând gradul de poluare al zonei, eliberând in atmosferă gazele toxice care ar trebui arse și toate celelalte deficiențe constatate de Garda Națională de Mediu.

Faptul ca OUG 133 a pus cumva în imposibilitatea de funcționare la capacitate maximă stațiile de sortare pentru o perioadă nedefinită (din cauza lipsei de reacție a UAT-urilor, altfel OUG 133 este foarte bine venită), efectele imediate însemnă că, ILEGAL, ajung la groapa de gunoi deșeuri nesortate. (legea interzice îngroparea deșeurilor nesortate).

Imaginile obținute de Ziarul de Investigații dovedesc clar că la groapa de gunoi de la Vidra sunt ilegalități. Atunci, în ianuarie 2023, așa arăta groapa. Da, pot fi deficiențe, însă aceste deficiențe există de ani de zile iar autoritățile le cunosc. Se pare ca Eco Sud SA a mai fost sancționată fix pe aceleași neconformități, deci întrebarea care se naște este de ce autoritățile nu fac nimic? Da, 100.000 de lei pare o sumă mare, însă, în realitate, 100.000 de lei este o sumă mică pentru dezastrul ecologic de la Vidra și comparând cu veniturile operatorului.

De-a lungul timpului Ziarul de Investigații a mai scris despre Eco Sud SA și am fost acuzați că suntem părtinitori. Iată că de data asta nu o spunem noi, o spune Garda Națională de Mediu. Și, la toate aceste lucruri se adaugă activitatea deosebit de tumultoasă a ONG-urilor care gravitează în jurul Eco Sud SA punând presiune atât pe autorități (în sensul folosit, ”autorități” înseamnă de fapt una sau mai multe persoane FIZICE care merg la serviciu, au familii, au un salariu, în general oameni normali și poate o vârstă apropiată de pensie și nu mai au nevoie de complicații, de probleme. Au nevoie doar să fie ”liniște” și fac aproape orice pentru asta) cât și pe firmele nu foarte mari din domeniul gestionării deșeurilor care, nu de puține ori deviază de la planul de business pe care și-l făcuseră inițial.

Gunoiul, elegant spus, deșeurile menajere, este un generator foarte puternic de business, de foarte mulți bani, de influență. Viața gunoiului nu se termină după ce noi am scăpat de el, viața lui abia atunci începe, iar valoarea lui este foarte mare, și mulți ”se bat” pentru el. Țările din Uniunea Europeană nu prea mai știu ce este aia groapa de gunoi, sau ce este ăla levigat. Ele știu ce este incineratorul de deșeuri care produce energie electrică și energie termică (apă caldă).

Gabriela Firea cere PNL, USR și PMP să-i solicite demisia lui Nicușor Dan

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

17 februarie 2023

După ce Agenția Națională de Integritate a publicat raportul privind problemele de natură administrativă și posibil penală pe care le are primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, predecesoara sa, Gabriela Firea, punctează că partidele care l-au susținut ar trebui să ia măsuri.

Gabriela Firea vorbește despre dubla măsură aplicată în acest moment de unele partide, în condițiile în care politicienii PSD sunt constant puși la zid pentru orice informație apărută în spațiul public, în timp ce alți politicieni sunt protejați și se apelează la fel și fel de teripuri.

Ieri, ANI a detaliat că, pe perioada mandatului său, Nicușor Dan s-a aflat în stare de incompatibilitate, dar și în conflict de interese, ar fi comis abuz în serviciu și și-ar fi folosit funcția pentru favorizarea unor persoane, astfel că au fost sesizați atât procurorii, cât și Instituția Prefectului București și Curtea de Conturi a României.

Și, chiar dacă acesta a anunțat deja că va ataca în instanță raportul ANI, fostul primar general al Bucureștiului atrage atenția că cei care se declară susținători ai lui Nicușor Dan ar trebui să înceteze în a mai face scut pentru a-l proteja.

Într-o postare pe Facebook, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse subliniază că „legile sunt pentru toți și trebuie respectate la fel de toată lumea, indiferent de funcția ocupată”, iar „prevederile legale nu sunt negociabile”.

„Faptele constatate de Agenția Națională de Integritate au fost sesizate de către PSD București, prin vocea mea sau a consilierilor generali PSD, încă din momentul în care ele au fost comise de către Nicușor Dan. Sunt de notorietate toate momentele în care Nicușor Dan a transformat Primăria Capitalei într-un ONG și a condus după cum l-au dus interesele personale și de partid, nu cum spune legea.

Mai poate avea Nicușor Dan sprijin politic având în vedere aceste acuzații? Consider că se impune retragerea sprijinului politic acordat Primarului General, în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, de către PNL București, USR București și PMP București.

Este al doilea primar bucureștean care a ajuns în funcție cu sprijinul PNL București și USR București care este declarant incompatibil de către ANI. Sunt trei luni de când s-a constatat un conflict de interese în cazul primarului sectorului 1, Clotilde Armand. Și atunci, ca și acum, PNL București și USR București au făcut scut pentru a apăra fapte flagrante.

Le-aș reaminti liderilor celor trei formațiuni politice un caz recent unde am avut o decizie similară ANI, cel al fostului președinte al Autorității Electorale Permanente. Purtătorii de cuvânt ai USR și PNL nu au așteptat vreo decizie de instanță și au cerut public demisia și retragerea sprijinului politic al PSD, așa cum le-a fost scris în punctajul de partid.

Resping acest dublu limbaj. Nu putem umbla numai cu dubla măsură și aștept o reacție similară din partea PNL București, USR București, PMP București și să retragă sprijinul politic pe care încă îl acordă lui Nicușor Dan. Împreună cu colegii din PSD București le solicit liderilor PNL, USR și PMP o dovadă de consecvență și de maturitate publică și să-i solicite demisia Primarului General al Capitalei, Nicușor Dan. Acuzațiile sunt grave și nu pot fi tolerate. Legile trebuie respectate de toată lumea”, atrage atenția Gabriela Firea.

Noua ambasadoare SUA în România promite că va milita pentru ca românii să fie scutiți de vize

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

17 februarie 2023

Noua ambasadoare SUA în România, Kathleen Kavalec, vrea ca românii să fie scutiți de vize pentru a intra în America, explicând, pentru Digi24, ce ne stă încă „împotrivă”.

Potrivit acesteia, sunt anumite proceduri care trebuie urmate, cea mai importantă fiind aceea că legislația americană prevede că țările care doresc să adere la programul de scutire de vize trebuie să aibă o rată de refuz mai mică de 3%.

Într-o intervenție la postul TV Kathleen Kavalec a punctat că va milita pentru ca românii să fie scutiți de obligația de a obține vize pentru a călători în America subliniind că vede „toate condițiile în vigoare pentru a progresa în această problemă, cât sunt aici, pe durata mandatului meu”.

„Este un subiect la care aștept cu nerăbdare să lucrez îndeaproape cu oficialii români. De fapt, am început deja.

Există o serie clară de paşi, conform legislaţiei noastre, care trebuie urmaţi pentru ca o ţară să adere la programul de scutire de vize, iar ţările sunt acceptate mereu. Aşa că aş fi încântată dacă s-ar putea întâmpla acest lucru, să intre şi România în program, în timpul mandatului meu.

Sunt şi tipuri de acorduri administrative care trebuie semnate, la care vom lucra. Acestea includ aspecte legate de schimbul de informații, securitatea frontierelor, acele tipuri de acorduri care trebuie să fie aplicate, precum și analizarea a ceea ce numim rata de refuz, știți, numărul românilor cărora li se refuză vizele.

Există un prag în dreptul american care spune că trebuie să fie sub un anumit număr. Şi cred că acesta este un lucru pe care îl putem aborda împreună cu Guvernul român prin educaţie, ajutând oamenii să înţeleagă ce este necesar pentru o cerere de viză reuşită”, a precizat aceasta pentru sursa citată.

Kathleen Kavalec a prezentat scrisorile sale de acreditare preşedintelui României pe 14 februarie, moment din care a început debutul oficial al mandatului său în țara noastră. Diplomat de carieră, Kathleen Kavalec a depus jurământul în calitate de Ambasador al Statelor Unite ale Americii în România pe 20 decembrie 2022.

Anterior, în perioada 2019-2022, doamna ambasador Kavalec a condus Misiunea OSCE în Bosnia şi Herţegovina. Înainte, a ocupat funcţia de Adjunct al Asistentului Secretarului de Stat în cadrul Biroului pentru Europa şi Eurasia (EUR) al Departamentului de Stat. Printre ţările în care şi-a desfăşurat activitatea diplomatică se numără Rusia, Ucraina, România şi Brazilia. În România a ocupat funcţia de ataşat cultural, în perioada 2005-2008.

Percheziții în trei județe, la firme specializate în distribuirea de aparatură medicală și la câteva spitale

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

17 februarie 2023

Zeci de percheziții derulate în această dimineață în trei județe, într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind vizate mai multe persoane care controlează firme specializate în distribuirea de aparatură medicală.

În acțiune sunt implicați polițiști din cadrul I.G.P.R. – Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Direcția de Investigații Criminale, I.P.J. Brașov, Iași, Neamț și Suceava, cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale din cadrul IGPR, ANAF, dar și al Corpului de Control al ministrului Sănătății.

În total, sunt puse în aplicare 24 de mandate de percheziție domiciliară pe raza judeţelor Brașov, Iași și Neamț, atât la sediile sociale ale unor firme specializate în distribuirea de aparatură medicală, cât și la domiciliile persoanelor fizice presupus a fi implicate în activitatea infracțională sau imobile deținute de aceștia.

Totodată, sunt plănuite percheziții domiciliare la sediul unei primării dintr-o comună, la sediile unor spitale și la sediul unei organizații non-guvernamentale.

„Din cercetări au rezultat indicii cu privire la faptul că unele cadre medicale ar fi efectuat mai multe intervenții chirurgicale, cu încălcarea procedurilor de lucru și a indicațiilor de utilizare a dispozitivelor medicale, care au afectat ori au pus în pericol integritatea corporală, sănătatea și chiar viața unor persoane, pacienți ai acestora.

În cauză este începută urmărirea penală in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită, fals intelectual, uz de fals, înșelăciune, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, precum și continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente”, detaliază Ministerul Public.

O idee generoasă: grațierea fostului primar al Sibiului, Klaus Iohannis, care putea fi condamnat abuziv, precum Cristian Popescu Piedone

Autor

Dragoș Bogdan

-

17 februarie 2023

Sinceritatea ar trebui să fie una din exigențele oricui își asumă o responsabilitate publică, indiferent dacă este primar sau medic, polițist sau șef de instituție, judecător sau șef de stat. Ne-am obișnuit cu ideea că orice șef e interesat numai de privilegiile funcției și de regulă minte atunci când vine vorba despre ce a făcut sau ce va face în interesul comunității. În virtutea acestui dezinteres, poate ingnora o lege proastă sau poate mima că nu observă nedreptăți sau tragedii.

Spre exemplu, potrivit alineatului 2 al articolului 80 din Constituția României, „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Din 2014, președintele României este Klaus Iohannis. Întrebarea este cum veghează? Ce face? Toți am fost impresionați de tragedia de la „Colectiv” și de incendiile din spitale, în care au murit zeci de români. Trecem peste povestea „statul eșuat”, care a fost o replică nervoasă, nu un răspuns asumat, dar trebuie să ne întrebăm cum a „vegheat” președintele Iohannis la „buna funcționare a instituțiilor publice” pentru ca astfel de tragedii să nu se repete?

Litera și spiritul legii pot duce în două direcții: după gratii sau la Palatul Cotroceni

Exercițiul la care ne-am referit este simplu: fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, condamnat la 4 ani de închisoare în Dosarul „Colectiv”, cere grațierea fostului primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Evident, cererea îi este adresată președintelui Klaus Iohannis, fostul primar din Sibiu.

Pare o glumă, așa-i? Dar nu e. E un exercițiu de responsabilitate și sinceritate la care este invitat președintele Iohannis. Primarul Piedone și primarul Iohannis și-au condus comunitățile în baza acelorași legi. În 2014, Iohannis a devenit președintele României. Piedone era în continuare primar la Sectorul 4.

În 2015, primarul Cristian Popescu Piedone a fost arestat după producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”. Tot în 2015, după incendiul de la Clubul „Colectiv”, președintele Iohannis a apărut la protestele de stradă în celebra geacă roșie, solicitând mulțimii ca, pentru a nu se mai repeta o astfel de tragedie, să i se dea mai multă putere în stat, liberatea de a-și desemna propriul guvern.

În timp ce Klaus Iohannis a obținut propriul guvern, Cristian Popescu Piedone a fost anchetat, judecat și în mai 2022 a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a fost considerat unul dintre cei vinovați de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”. Potrivit DNA, „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.

Dar nici legea, nici regulamentul din Sectorul 4 nu prevedeau condiția ca patronii clubului să prezinte „Autorizația de securitate la incendiu”. La nicio primărie de sector din Capitală nu exista o astfel de procedură.

În cazul lui Piedone, instanța de la Curtea de Apel București n-a precizat un articol de lege care ar fi prevăzut obligația prezentării „Autorizației de securitate la incendiu”, dar a invocat art 268 alineatele 5 și 6, din Codul Fiscal raportat la art 61 din Legea Administrației Publice Locale nr 215/2001, care impunea că primarul are obligația de a verifica „Autorizația de securitate la incendiu” în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor de funcționare.

Documentele demonstrează că nici la Primăria Sibiu nu exista, nici în perioada în care era condusă de primarul Klaus Iohannis, vreo lege sau vreun regulament care să impună prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” la autorizarea funcționării restaurant, club sau bar, dar exista articolul 268 din Codul Fiscal. Așadar și primarul Iohannis era pasibil de pedeapsa cu închisoarea.

Nici la Primăria Sibiu, înainte de 30 octombrie 2015, nu trebuia depusă „Autorizația de securitate la incendiu”

Adresa Primăriei Sibiu. Înainte de data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau fără a fi necesar a se prezenta avizul sau autorizația de securitate la incendiu

În Dosarul „Colectiv”, Cristian Popescu Piedone a fost acuzat, anchetat și condamnat la 4 ani de închisoare pentru că „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.

Dar în adresele oficiale ale Primăriilor Sectoarelor 1 – 2 – 3 – 5 și 6 din Capitală se preciza foarte clar că înainte de 30 octombrie 2015, adică înainte de incendiul de la Clubul „Colectiv”, regulamentele nu prevedeau prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” ca o condiție pentru autorizarea funcționării unui restaurant, club sau bar. Evident, nici la Primăria Sectorului 4 nu exista o astfel de regulă.

Avocații lui Cristian Popescu Piedone au solicitat și Primăriei Sibiu un răspuns cu privire la procedurile prin care era eliberată autorizația de funcționare. În adresa Primăriei Sibiu se spune clar, cu subiect și predicat, că înainte de 30 octombrie 2015 nu era necesară prezentarea „Avizului” sau „Autorizației de securitate la incendiu”:

„La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu Hotărârea CL 138/20l l privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr 333/2003, a Legii nr 650/2002 de aprobarea a OG nr 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa semnată de viceprimarul Corina Bokor.

Procedura de la Primăria Sibiu nu prevedea condiția prezentării Autorizației de la ISU deoarece Legea 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul Comerțului a persoanelor juridice, modificată prin Legea 159/2007, prevedea doar „obligativitatea prezentării la Registrul Comerțului (pentru obținerea certificatului constatator) a tuturor avizelor/autorizațiilor necesare funcționării, cu o declarație tip pe proprie răspundere a solicitantului”.

Așadar, din 2007, administratorii firmelor din Sibiu completau la Registrul Comerțului o declarație-tip, inclusiv cu privire la măsurile PSI și nici nu se punea problema să depună la primărie „Autorizația de securitate la incendiu”.

Și la Primăria Sibiu, „Autorizația” a devenit obligatorie după incendiul de la „Colectiv”

Ca și la Primăriile Sectoarelor din Capitală, la care regulamentele au fost modificate după incendiul de la „Colectiv”, în 2016 și Primăria și Consiliul Local Sibiu au aprobat un nou regulament, în care este prevăzută obligația administratorilor din „Horeca” să prezinte „Autorizația de securitate la incendiu”.

„Din verificările efectuate s-a constatat că operatorii economici nu-și obțineau avizele necesare funcționării legale, prin urmare Consiliul Local Sibiu a aprobat hotărârea nr 118/2016 privind aprobarea Regulamentului de comercializare a produselor și serviciilor de piață de pe raza municipiului Sibiu, care prevede ca la dosarul de obținere a acordului de funcționare este necesar a fi depusă în copie și Autorizația de Securitate la incendiu.

În concluzie, în prezent agenții economici ce-și desfășoară activitatea pe raza municipiului Sibiu și cărora li s-a eliberat/prelungit Acord de funcționare dețin autorizație/aviz de securitate la incendiu”, se mai spune în adresa semnată de Corina Bokor, viceprimar al Sibiului.

Klaus Iohannis, un primar aproape „curat”, care putea ajunge după gratii

Așadar, primarul Sibiului, care până decembrie 2014 a fost Klaus Iohannis, nu solicita prezentarea „Autorizației de siguranță la incendiu” pentru autorizarea funcționării unui bar, club sau restaurant.

Deci dacă prin 2009 sau în 2013, în perioada în care Klaus Iohannis era primar al Sibiului, se întâmpla și la Sibiu o tragedie ca aceea din Sectorul 4, ar fi ajuns după gratii și primarul Iohannis, deși ca primar era destul de bine apreciat.

Klaus Iohannis a părăsit fotoliul de primar al Sibiului pe 2 decembrie 2014, după ce a fost ales președinte al României. Primarul Iohannis nu a avut mari probleme cu legea. Povestea cu cele șase imobile, scandalul cu retrocedările discutabile, au fost „pe persoană fizică”, n-au avut legătură cu activitatea sa ca primar.

Ca primar, Klaus Iohannis a avut probleme cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care i-a descoperit trei cazuri de conflict de interese. În ianuarie 2010, ANI a constatat că Iohannis a încălcat prevederile Legii 144/2007, iar în aprilie 2013 tot ANI a constatat că încălcat și Legea 161/2003, în ambele cazuri fiind acuzat că era și primar, dar și membru în CA-urile unor regii locale. În august 2013, ANI l-a acuzat pe primarul Klaus Iohannis de conflict de interese pentru că pe 23 decembrie 2010 a încheiat un contract între Primăria Sibiu, condusă de primarul Klaus Iohannis şi Tipografia Honterus SRL, tipografia Forumului Democrat al Germanilor, al cărui președinte era același Klaus Iohannis.

Piedone cere grațierea primarului Iohannis pentru condamnarea pe care o risca autorizând restaurante fără Autorizație ISU

Cristian Popescu Piedone a solicitat gratierea Primarului Municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner Iohannis

În justiție a fost consacrată deviza „La legge e uguale per tutti”, care impune că legea este egală pentru toți. Asta înseamnă că toți suntem apărați de aceeași lege, și toți cei care încalcă o prevedere a legii trebuie să primească aceeași pedeapsă.

Pe cale de consecință, din moment ce la Primăria Sectorului 4, dar și la Primăria Sibiu, existau aceleași legi și cam aceleași regulamente de autorizare, iar dacă primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a eliberat o autorizație de funcționare în baza acestor legi, fără Autorizație de la ISU, înseamnă că și fostul primar din Sibiu, Klaus Iohannis, ar fi putut primi o astfel de condamnare pentru fiecare autorizație de funcționare eliberată în baza acelorași legi, tot fără Autorizație de la ISU.

Diferența este că în Sectorul 4 s-a produs incendiul de la Clubul „Colectiv”, iar la Sibiu nu s-a produs niciun incendiu la vreunul din restaurantele pe a căror autorizație de funcționare era semnătura primarului Iohannis. Chiar și în aceste condiții, Piedone a solicitat grațierea fostului primar din Sibiu.

Cererea prin care Cristian Popescu Piedone cere grațierea lui Klaus Iohannis ține cont încadrarea juridică din decizia nr 566/A/12.05.2022 a Curții de Apel București în Dosarul nr 17.008/3/2016, prin care Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare deoarece în calitate de primar a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare a Clubului „Colectiv”, cu încălcarea dispozițiilor art 268 alin. 5 și 6 din Codul Fiscal. raportat la art 61 alin 5 lit g) din Legea nr 215/2001.

În cazul lui Piedone, judecătorii au considerat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevazută la art. 13 indice 2 din Legea nr 78/2000, raportat la art 297 Cod Penal. Evident, cam aceeași încadrare ar fi fost stabilită și în cazul unei eventuale condamnări a lui Iohannis.

Solicitarea grațierii fostului primar din Sibiu, Klaus Iohannis se bazează pe adresa Primăriei Sibiu nr 62.965/07.09.2020, în care se precizează: „La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu HCL nr.138/2011 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr. 333/2003, a Legii nr. 650/2002 de aprobare a OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”.

„Vă rog respectuos să dispuneți grațierea primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner lohannis”

În continuarea cererii de grațiere, sunt prezentate argumentele în baza cărora primarul Iohannis este pasibil de o pedeapsă cu condamnare la închisoare, la fel ca în Dosarul „Colectiv”, deoarece în perioada 2010 – 2014 și-a pus semnătura pe foarte multe autorizații de funcționare eliberate pe baza acelorași prevederi ale legii:

„Vă rog să observați faptul că și primarul Municipiului Sibiu aflat în funcție până la data de 02.12.2014 a procedat într-o manieră identică celei reținute în sarcina primarului sus-amintit, săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prin Decizia Curții de Apel București nr 566/A/12.05.2022, pronunțată în Dosarul nr17.008/3/2016.

Pe cale de consecință, prin faptul că în anii 2010 – 2014, din aceeași perspectivă, și primarul municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner Iohannis, a încălcat dispozițiile art 268 alin 5 și 6 din Codul Fiscal raportat la art 61 alin 5 lit g) din Legea nr. 215/2001, prin aceea că nici acesta nu a procedat la verificarea autorizatiei de securitate la incendiu în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor și acordurilor de funcționare în favoarea agenților economici, această împrejurare îmbracă forma infracțiunii de abuz în serviciu, sancționată de art 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art 297 Cod Penal”, se spune în cererea înaintată la Palatul Cotroceni.

În încheiere, este solicitată grațierea lui Klaus Iohannis: „Având în vedere aceste constatări, subsemnatul formulez și înaintez prezenta cerere, prin care vă rog respectuos să dispuneți:

GRAȚIEREA PRIMARULUI MUNICIPIULUI SIBIU, domnul Klaus Werner lohannis

în legătură cu săvârșirea, la nivelul anilor 2010-2014, a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 Cod Penal, pentru că a eliberat acorduri și autorizații, în lipsa verificării existenței avizului/autorizatiei de securitate la incendiu, între documentele înaintate de către solicitanții UAT Sibiu”.

Cererea de grațiere este semnată de Cristian Popescu Piedone.

De la „legge e uguale per tutti” la „ruleta rusească”

Dincolo de această cerere de grațiere este un exercițiu de reflecție la modalitatea de abordare a responsabilităților pe care și le asumă fiecare dintre noi în societate, dar și o invitație la sinceritate pentru președintele Klaus Iohannis, care are printre atribuțiile sale constituționale și pe aceea de la art 80: „veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”.

Buna funcționare a instituțiilor publice înseamnă și garantarea că nimeni nu este mai presus de lege, că nimeni nu poate fi protejat sau dezavantajat de o decizie a unei instanțe din România. „La legge e uguale per tutti”!

În România sunt 103 municipii, 6 sectoare ale capitalei, sunt 320 de orașe și 2.861 de comune. În total sunt 3.290 de primării. Așadar 3.290 de primari au eliberat zeci de mii de autorizații de funcționare unor spații comerciale pentru alimentație publică, unor restaurante, pizzerii, baruri sau cluburi, în baza acelorași legi, fără să ceară autorizație de securitate la incendiu, însă a fost condamat la închisoare un singur primar.

EXCLUSIV Ne-am întors în timp? 5 asemănări izbitoare între Uniunea Europeană și regimul lui Nicolae Ceaușescu

Autor

Alecsandru ION

-

16 februarie 2023

Lipsa de căldură și întunericul din case, alături de penuria de alimente, sunt cele mai des evocate amintiri ale celor care au trăit în anii ’80 în România.

Apa caldă și căldura deveniseră un lux pentru români, care erau nevoiţi să ţină cont de un orar strict pentru a se spăla sau a se încălzi în blocurile comuniste. Întreruperile de curent electric deveniseră aproape zilnice și pe intervale orare mari chiar și în București, la fel ca și economia impusă de energie, care a făcut ca până și în școli elevii să fie nevoiți să scrie și să citească în frig și semi-întuneric, atunci când orele se țineau după căderea serii.

În foarte multe cazuri, temperatura din case era iarna la fel de scăzută ca cea de afară, iar recomandările de la cel mai înalt nivel erau ca românii ”să mai pună o haină pe ei”.

Dacă îniante de 1990 plata datoriei externe a fost cea care făcut ca regimul Ceaușescu să impună aceste restricții drastice pentru populație, ulterior românii s-au confruntat cu sărăcia energetică pe fondul nivelului redus de trai.

Chiar dacă nivelul general al veniturilor a crescut, după accederea în Uniunea Europeană, impunerea de la Bruxelles a aducerii prețurilor administrate de statul român la nivelul mediei europene și presiunile pentru liberalizarea pieței de energie au făcut ca și costurile cu gazele naturale, energia electrică și combustibilii să crească puternic.

Sărăcia energetică este definită ca ”situația în care, din cauza combinației între veniturile mici, costurile ridicate la energie și eficiența energetică scăzută a locuinței, o persoană sau o gospodărie nu își permite servicii energetice de bază (încălzire, răcire, iluminat, mobilitate și alimentare cu energie electrică)”.

Conform studiului ”Sărăcia energetică în România și nevoia schimbării de paradigmă”, 32% din gospodăriile din România se confruntau cu situații asociate sărăciei energetice încă din 2018, înaintea crizei de energie din Europa.

Liberalizarea pieței de energie și contextul geopolitic și economic internațional au făcut însă Asociația Energia Inteligentă să aprecieze că jumătate din populația României se va afla în sărăcie energetică după 2030.

La nivelul Uniunii Europene, se aprecia că 8% din populația blocului comunitar (aproximativ 35 de milioane de cetățeni) nu reușea să își mențină calde locuințele pe timp de iarnă în 2020.

Situația s-a deteriorat însă considerabil în ultimii doi ani. Prețurile la energie au crescut încă din 2021, pe fondul politicilor Comisiei Europene privind decarbonatarea și liberalizarea piețelor, dar pur și simplu au explodat după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și sancțiunile impuse de UE Federației Ruse.

Împreună cu impactul crizei COVID-19, au înrăutățit situația pentru cetățenii europeni, țări ca Anglia și Germania confruntându-se cu adevărate crize energetice care le-au pus cetățenii în imposibilitatea de a-și încălzi casele pe timp de iarnă așa cum se cuvine.

În Anglia se estimează că procentul de sărăcie energetică a ajuns la 50% în 2022, în timp ce în Germania peste 40% din clasa de mijloc este afectată de această problemă extrem de gravă, ceea ce a făcut ca guvernele celor două țări să introducă plafonări de prețuri ale energiei și alte măsuri de sprijin pentru populație.

Situația este similară practic în toată Uniunea Europeană. Și guvernul de la București a introdus plafonări pentru gospodării în privința costurilor cu gazele naturale și energia electrică, situația unei mari părți a populației a rămas însă dramatică.

Dacă înainte de 1990 statul comunist le tăia românilor curentul și gazele, acum ei renunță singuri la ele, aflați în imposibilitatea să le plătească, acest lucru reflectându-se și în statisticile oficiale:

Consumul de energie electrică al populaţiei s-a diminuat cu 9,3% în 2022 față de 2021, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, în condițiile în care România a avut anul trecut cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa, de 2,4 ori mai mic decât cel din Germania.

Mai mult decât atât. Pe fondul crizei energetice din Europa, Comisia Europeană a recomandat statelor membre o reducere cu 15% a consumului de energie, propunere căreia guvernul de la București i-a venit în întâmpinare prin premierul Nicolae Ciucă, care a cerut un plan de măsuri pentru reducerea consumului de energie la nivelul instituțiilor statului.

În context, mai trebuie precizat că în România consumul final de energie electrică a scăzut în 2022 cu 7,2% faţă de 2021, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 6,5%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,2% în aceeași perioadă de timp.

Uniunea Europeană se pregăteşte pentru o reformă structurală a pieţei energiei electrice începând cu anul viitor. Actuala stuctură și-a atins limitele și a devenit nefuncțională, spune șefa Comisiei Europene.

”Creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie electrică expune acum, din diferite motive, limitările modelului actual al pieței noastre de energie electrică. A fost dezvoltat în circumstanțe complet diferite și în scopuri complet diferite. Nu mai este potrivit scopului. De aceea, noi, Comisia, elaborăm acum o intervenție de urgență și o reformă structurală a pieței de energie electrică. Avem nevoie de un nou model de piață pentru energie electrică care să funcționeze cu adevărat și să ne readucă la echilibru”, a declarat în septembrie 2022 președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, potrivit digi24.ro.

”Alimentația rațională”

Regimul Ceaușescu a introdus în 1982 programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei, după ce capii regimului au constatat că românii consumau mai multe calorii decât indicaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Ceauşescu anunţa că programul era orientativ şi avea un caracter educativ, cetăţenii fiind informaţi asupra pericolelor care le ameninţau sănătatea: ”cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar pot să spun că cine mănâncă mai mult, moare mai repede”, avertiza el, potrivit adevarul.ro.

Programul conţinea şi o anexă cu date exacte ale consumului de alimente pe fiecare categorie în parte. Între 1982 şi 1985 se prevedea consumul anual pe cap de locuitor între 60-70 kilograme de carne, 8-10 kg de peşte, 260-280 de ouă, 89-95 kg de fructe 70-90 kg de cartofi etc.

În realitate însă, plata tot mai dificilă a datoriei externe, pe fondul creșterii internaționale a dobânzilor la credite, a făcut ca regimul de dinainte de 1990 să introducă o austeritate greu de suportat de către populație, care se confrunta cu o penurie generalizată de alimente.

Alimente de bază precum pâinea, untul, ouăle, carnea și uleiul erau greu de găsit și unele dintre ele erau vândute doar în baza unei rații lunare.

Raţionalizările, economisirile şi stoparea risipei au devenit cuvinte de ordine, în numele reducerii costurilor fiind introduse în acea perioadă produse ce au rămas cu un trist renume în memoria colectivă a românilor: salamul cu soia și ”nechezolul” – cafea cu 80% înlocuitori precum năutul și ovăzul.

Astăzi, după aproximativ 40 de ani, factorii de decizie din Uniunea Europeană fac apologia consumului de felurite insecte, gândaci și viermi, pentru o alimentație cât mai sustenabilă și pentru ca UE să poată asigura din surse proprii hrana populației din țările blocului comunitar.

”Insectele din produse precum pastele sau pâinea, microalgele și proteinele unicelulare derivate din lemn ar putea hrăni și hrăni oamenii și animalele în viitor. Acum, cei care explorează proteinele alternative pentru o alimentație mai sustenabilă încearcă să descopere cum să facă trecerea la alimente pe bază de insecte să devină realitate.”, se scria încă din 2020 în revista de cercetare și inovație a Uniunii Europene, Horizon.

„Pe măsură ce populația mondială crește, va fi o provocare să satisfacem nevoile nutriționale ale tuturor cu surse tradiționale de proteine.

Se preconizează că populația globală va crește cu 2 miliarde de oameni în următorii 30 de ani, în timp ce producția de carne se va dubla în aceeași perioadă pentru a satisface cererea. Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra mediului, deoarece creșterea animalelor necesită mult teren – aproximativ 70% din totalul folosit pentru agricultură – și emite până la 18% din toate emisiile de gaze cu efect de seră induse de om .

Sunt necesare noi surse de proteine și pentru animale. Aproximativ 14 milioane de tone de boabe de soia sunt importate de UE în fiecare an pentru a hrăni animalele precum porcii, bovinele și puii. Nu numai că regiunea depinde de importuri, dar și amprenta de carbon a transportului recoltei este o preocupare.

Și dacă Europa dorește să atingă obiectivele și țintele de dezvoltare durabilă pentru a limita schimbările climatice, sursele durabile de proteine vor trebui să joace un rol.

Insectele comestibile, de exemplu, pot fi crescute folosind cu 50% până la 90% mai puțin teren în comparație cu animalele convenționale și produc de aproximativ 100 de ori mai puține emisii de gaze cu efect de seră . În plus, pot fi hrăniți cu deșeuri organice – alimente aruncate care ajung adesea la groapa de gunoi.”, preciza sursa citată.

Între timp, Comisia Europeană a aprobat consumul de insecte, gândaci și viermi pentru populație și promovează intens acest tip de alimentație.

Fermele care produc viermi și insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenții tot mai generoase, a anunțat Bruxellesul, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum porcii sau vacile.

”Va veni ziua în care oamenii care mănâncă insecte vor fi mai numeroşi decât cei care consumă carne”, a anunţat cunoscutul entomolog Arnold van Huis. Iar profesorul olandez Marcel Dicke, de la Universitatea Wageningen susţine în ”Cartea de bucate pentru insecte” că 100 de grame de viermi de mătase sau larve de molie oferă 100% din necesarul zilnic de cupru, zinc şi fier pentru un om, iar greierii pot asigura necesarul de calciu.

Cum nevoile de hrană ale insectelor sunt mult sub cele ale vitelor sau păsărilor, astfel de ferme vor fi foarte profitabile. Conform specialiştilor în zootehnie, 10 kilograme de furaje generează un kilogram de carne de vită, trei kilograme de carne de porc, cinci kilograme de carne de pui şi nouă kilograme de lăcuste – așa sună argumentele celor care susțin puternic această schimbare radicală a alimentației europenilor.

Comisia Europeană este decisă și acționează ferm în această direcție pentru reducerea numărului de bovine în UE, considerând că vacile atentează inadmisibil de mult la integritatea stratului de ozon, prin nivelul ridicat al flatulențelor încărcate cu metan, precum și prin concentrația ridicată de azot din urina animalelor.

Protestele violente al fermierilor olandezi din 2022 (cărora li s-au alăturat și cei germani și francezi) împotriva reducerii cu 30% a șeptelului de bovine de către guvernul de la Haga reprezintă doar o primă reacție puternică de nemulțumire la adresa politicilor Comisiei Europene.

Economia circulară

Pactul Verde european (Green Deal) este cel mai important document al programului politic cu care și-a început mandatul Comisia Europeană în actuala sa componență, în care președinte este Ursula von der Leyen.

Principalul obiectiv al Green Deal este decuplarea creșterii economice de consumul de resurse naturale și axarea economiei europene pe trei piloni: energia verde , digitalizarea și economia circulară, mai pe românește spus, reciclarea deșeurilor.

”Economia circulară este un model de producție și consum , care presupune partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente pe cât posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins.

În practică, înseamnă reducerea deșeurilor la minim. Când un produs ajunge la sfârșitul vieții sale, materialele sale sunt păstrate în economie ori de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite productiv din nou și din nou, creând astfel valoare suplimentară .

Este o abatere de la modelul economic tradițional, liniar, care se bazează pe succesiunea a lua – a consuma – a arunca. Acest model se bazează pe cantități mari de materiale și energie ieftine, ușor accesibile.”, se explică pe site-ul Parlamentului European.

În 2020, rata de utilizare circulară a materialelor din UE (denumită rata circularității) a atins 12,8%. Aceasta înseamnă că aproape 13% din resursele materiale utilizate în UE provin din deșeuri reciclate.

Rata circularității a fost cea mai mare în Olanda (31%), urmată de Belgia (23%) și Franța (22%). Cea mai scăzută rată a fost înregistrată în România (1%), urmată de Irlanda și Portugalia (ambele 2%).

Diferențele în rata de circularitate între statele membre se bazează nu numai pe cantitatea de reciclare a fiecărei țări, ci și pe factorii structurali ai economiilor naționale, notează Eurostat.

Rata de circularitate pentru metale a fost în 2020 la nivelul UE de 25%, pentru mineralele nemetalice (inclusiv sticla) de 16%, biomasă (inclusiv hârtie, lemn, țesut etc.) 10 % și pentru combustibilii fosili 3%.

Reciclarea materialelor era o însă o practică foarte încurajată și în timpul regimului Ceaușescu. Elevii trebuiau să strângă maculatură, sticle și borcane goale, precum și deșeuri metalice, pe care să le predea la centrele de colectare.

Inclusiv la nivel industrial, reciclarea era folosită pe cât de mult posibil, acolo unde condițiile de producție o permiteau.

Un exemplu este cel al produselor din gama de săpunuri ”Cheia”: ”Pentru obținerea unui cost minimal se respecta un alt principiu comunist. Acela al reciclării capetelor de producție rezultate din alte tipuri de săpunuri. Reciclarea capetelor de producție se face prin măcinarea mare după o atentă selecție (…).”, se arată pe pagina de internet a producătorului.

Inserarea materialului reciclat la produsele destinate uzului uman ridica nivelul de calitate, iar săpunurile erau ambalate în maculatură reciclată, arată aceeași sursă.

Cât privește sistemul comunist al ambalajelor din sticlă returnabile (sticle și borcane), pentru care se plătea o garanție, nu este înlocuit în acest moment în România de nicio versiune asemănătoare, deși Ministerul Mediului se chinuie deja de câțiva ani să implementeze un astfel de sistem, pentru a răspunde solicitărilor Comisiei Europene privind reciclarea deșeurilor.

Cenzura și ”cortina de fier” informațională

Înainte de 1990, comunicarea în spațiul public era strict reglementată de către autoritățile comuniste. Singurele modalități legale de informare erau posturile radio și tv publice, precum și publicațiile tipărite autohtone, al căror conținut era strict reglementat de către organele de partid și de stat, cenzura oficială vegheând cu un ochi de vultur ca nicio informație să nu vină în contradicție cu linia stabilită de la nivel central.

Românii care locuiau aproape de granițe își puneau antene pentru a putea viziona programele tv din țările vecine, dar răspândire era limitată și scopul era preponderent divertismentul.

Informațiile și opiniile politice critice la adresa regimului puteau fi auzite doar la posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii, ce emiteau din afara țării, încălcând embargoul informațional impus de un un regim închis și care erau declarate ilegale – cei care erau dovediți că ascultau programele acestor emitenți riscând pedepse aspre.

Dacă pentru astfel de practici regimul de dinainte de 1990 a fost acuzat de puternice înclinații dictatoriale și de limitarea libertăților individuale, tocmai pentru că interzicea dreptul la liberă exprimare a opiniilor contrare, iată că Uniunea Europeană se confruntă după mai bine de 30 de ani cu acuzații similare.

Uniunea Europeană a impus în 2022 un embargo total asupra mijloacelor mass media din Federația Rusă, pe care le-a caracterizat ca fiind ”canale de dezinformare sprijinite de Kremlin”.

Astfel, factorii de decizie de la Bruxelles au suspendat activitățile de radiodifuziune și licențele pentru Sputnik, Russia Today, Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24/Russia 24, Rossiya 1, TV Centre International, NTV/NTV Mir, REN TV și Pervyi Kanal.

”Aceste canale mass-media au fost utilizate de guvernul rus ca instrumente de manipulare a informațiilor și de promovare a dezinformării cu privire la invadarea Ucrainei, inclusiv de propagandă, cu scopul de a destabiliza țările învecinate cu Rusia, precum și UE și statele sale membre.”, își justifică UE măsura.

”Vom interzice mașinăria mass media a Kremlinului în UE. Rusia Today și Sputnik, deținute de stat, și filialele lor, nu își vor mai putea răspândi minciunile pentru a justifica războiul lui Putin. Dezvoltăm instrumente pentru a interzice dezinformarea lor toxică și dăunătoare în Europa.”, scria Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pe Twitter la finele lui februarie 2022, imediat după începerea războiului din Ucraina.

În mod ironic, interdicțiile au fost puse efectiv în aplicare pe 4 mai 2022, a doua zi după Ziua Mondială a Libertății Presei, atrăgând criticile vehemente ale Federației Europene a Jurnaliștilor – FEJ, care a publicat pe site-ul propriu un articol cu tiltul ”Combaterea dezinformării prin cenzură este o greșeală”.

”În primul rând, trebuie amintit că reglementarea mass-media nu intră în competența Uniunii Europene. Considerăm că UE nu are dreptul să acorde sau să retragă licențe de difuzare. Aceasta este o competență exclusivă a statelor. În democrațiile noastre liberale, autoritățile de reglementare independente, niciodată guvernul, au voie să gestioneze alocarea licențelor. Decizia UE este o ruptură totală cu aceste garanții democratice. Pentru prima dată în istoria modernă, guvernele vest-europene interzic mass-media (…). În al doilea rând, închiderea totală a unui mijloc de presă nu mi se pare a fi cea mai bună modalitate de a combate dezinformarea sau propaganda”, a arătat Ricardo Gutiérrez, secretarul general al FEJ, amintind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului , care afirmă că interzicerea unui mijloc de presă este un act grav, care trebuie să se bazeze pe temeiuri juridice solide și elemente obiective, pentru a evita arbitrariul.

”Provocarea pentru democrații este să lupte împotriva dezinformării, păstrând în același timp libertatea de exprimare”, a adăugat Gutiérrez.

Mai mult decât atât: Furnizorii de internet, rețelele sociale și motoarele de căutare sunt limitate în libertatea lor de exprimare, transmitere și recepție, deoarece nu mai au voie să transmită sau să faciliteze programele RT și Sputnik.

Documentul UE clarifică faptul că jurnaliştii pot ”să se refere la ştiri ale Russia Today şi Sputnik, pentru a ilustra tipul de informaţii oferite de cele două instituţii de presă ruse în cauză, în scopul de a-şi informa cititorii/telespectatorii în mod obiectiv şi complet”.

Dar documentul avertizează, de asemenea, că libertatea de exprimare nu poate fi invocată de alte instituții de presă pentru a eluda regulamentul și că neeludarea se aplică în egală măsură jurnaliştilor:

”Prin urmare, dacă un alt mijloc de presă sau jurnalist intenționează să-și informeze cititorii/spectatorii, dar, în realitate, comportamentul său vizează difuzarea conținutului Russia Today sau Sputnik către public sau are acest efect, va încălca interdicția stabilită în regulament.

În consecință, jurnaliștii din Europa care integrează conținut de la RT sau Sputnik în rapoartele lor despre războiul din Ucraina sau modul în care presa rusă acoperă acel război, dacă o fac într-un mod care nu este considerat ‘obiectiv și complet’ sau are efect de a difuza conținut RT sau Sputnik către cititorii sau telespectatorii lor, riscă să fie sancționați pentru nepunerea în aplicare a interdicției UE privind RT și Sputnik.

”Măsura amintește de interzicerea regimului nazist de a primi emisiuni de la BBC în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau bruiajul care a avut loc în timpul Războiului Rece pentru a împiedica recepția posturilor de radio și televiziune occidentale din Europa de Est și Uniunea Sovietică.”, scrie Profesor emerit Dirk Voorhoof de la Centrul pentru Drepturile Omului, Universitatea Ghent și Academia pentru Drepturile Omului (Legal Human Academy) din Danemarca.

Faptul că UE ia o măsură atât de amplă printr-o decizie și un regulament și că autoritățile politice și nu judiciare impun o interdicție anumitor instituții de presă, pe baza unor motive destul de vagi și ambigue, este fără precedent, fiind o ruptură radicală cu principiile democratice și constituționale, arată profesorul Voorhoof pe pagina de internet Global Freedom of Expression a Universității Columbia.

Dispariția proprietății private

Regimul politic de dinainte de 1990 a fost unul socialist care, sub îndrumarea Partidului Comunist Român – PCR, avea ca obiectiv declarat instaurarea unei societăți comuniste, în care să dispară complet proprietatea privată.

Începând cu anii ’80 era foarte greu să cumperi o casă proprietate personală, clasa conducătoare favorizînd în schimb locuitul cu chirie în casele statului.

Nicolae Ceaușescu plănuia ca și alimentația populației să fie asigurată tot de către stat, în mod organizat, în faimoasele ”Circuri ale foamei” pe care a început să le construiască, dar nu a mai apucat să le termine: Populația urma să se poată hrăni exclusiv în acele unități publice, conform directivelor emise de la centru.

Societatea comunistă gândită de clasa conducătoare a acelor vremuri urma să implementeze traiul în comun, fără drepuri civile, fără libertate și chiar fără dreptul la intimitate.

Concepte similare au început să răzbată în spațiul public românesc și internațional din partea adepților Agendei Davos 2030 a Forumului Economic Internațional, care doresc o ”resetare” a societăților actuale în unele puternic digitalizate.

Opinia publică internațională a reacționat puternic după publicarea sub egida Forumului Economic Mondial a unui scurt videoclip intitulat ”8 predictions for the world in 2030 (8 predicții pentru lumea din 2030)” în care se afirmă: ”Nu vei mai deține nimic și vei fi fericit. Ceea ce dorești vei închiria și îți vai fi livrat cu drona. (You’ll own nothing. And you’ll be happy. What you want you’ll rent, and it’ll be delivered by drone.)”.

You’ll own nothing. And you’ll be happy. What you want you’ll rent, and it’ll be delivered by drone.

Rețelele sociale au fost inundate de mesaje și comentarii negative la adresa acestor predicții, dar mass media cataloghează aceste reacții drept ”teorii ale conspirației”.

Agenția internațională de presă Reuters chiar a publicat în 2021 un material cu titlul ”Fact check: The World Economic Forum does not have a stated goal to have people own nothing by 2030 (Forumul Economic Mondial nu are scop declarat ca oamenii să nu mai aibă proprietăți până în 20230), în care politicianul danez Ida Auken, care a scris predicțiile, explică: ”nu este o utopie sau vis de viitor, ci un scenariu care arată spre unde ne putem îndrepta – la bine și la rău”.

Într-o actualizare scrisă, ea a clarificat că filmul își propune să ”înceapă o discuție despre unele dintre avantajele și dezavantajele dezvoltării tehnologice actuale. Când avem de-a face cu viitorul, nu este suficient să lucrăm cu rapoarte. Ar trebui să începem discuțiile în multe moduri noi. Aceasta este intenția cu aceast film.”

În România, Oana Bogdan, fost secretar de stat la Ministerul Culturii în mandatul Guvernului Cioloş şi membru în Biroul Naţional şi Consiliul Naţional al PLUS, a devenit cunoscută în urma unor declaraţii controversate despre dreptul la proprietate: ”Cred că un pas important al omenirii va fi cel al renunțării la proprietate. Când nu vor mai exista teritorii care să aparțină unui om, trib, neam sau corporație, vom reuși să conviețuim armonios pe planeta Pământ. Eu am încredere că acest lucru se va întâmpla în timpul vieții mele”, a fost comentariul Oanei-Maria Bogdan la o postare despre Ziua Națională, pe 1 decembrie 2018.

Dreptul la proprietate este garantat acum prin legislația europeană, dar Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen este o adeptă necondiționată a ideilor din agenda Davos 2030, digitalizarea societății fiind unul din scopurile de căpătâi ale Uniunii Europene și unul din cei trei piloni ai Green Deal.

Ursula von der Leyen a declarat că dorește implementarea unui nou ”cadru de reglementare a economiei digitale” și trecerea în viața de zi cu zi spre o ”societate digitală”.

”Acoperind totul, de la date la infrastructură, dar și vorbind despre securitate și democrație, tehnologie până la o impozitare echitabilă, toate acestea sunt subiecte aflate pe masa discuțiilor despre schimbarea digitală. Așadar, doamnelor și domnilor, nevoia de cooperare globală și această accelerare a schimbării vor fi motoarele Marii Resetări. Și văd asta ca pe o oportunitate fără precedent”, a declarat șefa Comisiei Europene, o mare susținătoare a implementării inteligenței artificiale în economie și o prezență permanentă și foarte vizibilă a reuniunilor de la Davos.

Banca Centrală Europeană, condusă de Christine Lagarde, este dealtfel în plin proces de consultări cu băncile centrale din UE pentru introducerea unei monede euro digitale.

Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea a avertizat recent asupra riscurilor pentru populație legate de o posibilă implementare a monedei digitale:

”Nu este vorba despre o teorie a conspirație ci o chestiune cât se poate de factuală. Chiar astăzi am citit niște interviuri, luări de poziție, într-o dezbatere care s-a făcut în comun între Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană în vederea trecerii la euro digital (…).

Nu mai intermediază nicio banca între persoană fizică/ juridică și banca, ci totul se centralizează la banca centrală. Dar mult mai important este de spus că, dacă banii pe care îi știm astăzi, că sunt cash sau în conturi bancare, sunt instrumente de schimb imprescriptibile chiar și când se schimbă tipul de bani, ei bine această moneda digitală nu mai are acest atribut, de instrument de schimb. Are o valabilitate temporară, Banca Centrală Europeană vorbește de 45 de zile.

În momentul de față, în vigoare în România este un text legal din Codul Civil, 2191 al. 1, care spune negru pe alb: în momentul în care s-a constituit un cont bancar, nu mai ești tu proprietar al banilor ci este proprietar banca. Ce scrie acolo este că oricând poți să îți ceri banii înapoi. Dacă banca nu este în faliment, îți da banii apoi. Dacă se trece la moneda digitală, banca îți va da numai o parte din banii respectivi.

În momentul în care se renunță la moneda națională, nu doar s-a renunțat la suveranitatea națională, dar se renunță la libertate și la proprietate.”, a mai explicat avocatul, la Antena 3.

Nicușor Dan, acuzat de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 februarie 2023

Agenția Națională de Integritate solicită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să analizeze două acuzații legate de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, infracțiuni presupus a fi comise de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

ANI a publicat astăzi cele mai noi rapoarte, care îi vizează pe Nicușor Dan și pe Sorin Oprescu, în privința acestuia din urmă constatându-se că s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 03 ianuarie 2018 – 15 iunie 2020. Însă, în ceea ce îl privește pe primarul general al Municipiului București, concluziile ANI sunt mult mai „stufoase”.

Potrivit ANI, Nicușor Dan s-a aflat în stare de incompatibilitate, dar și în conflict de interese, ar fi comis abuz în serviciu și și-ar fi folosit funcția pentru favorizarea unor persoane, astfel că au fost sesizați atât procurorii, cât și Instituția Prefectului București și Curtea de Conturi a României.

În ceea ce privește incompatibilitatea, se arată că Nicușor Dan, „în perioada exercitării mandatului de primar general, a exercitat și alte funcții de conducere în cadrul a patru instituții sau servicii publice, fără mandat de reprezentare“, iar conflictul de interese administrativ ar consta în aceea că „în perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), DAN NICUȘOR DANIEL a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat. Prin acest demers, bugetul ALPAB a fost suplimentat de la 11.517.000 lei la 14.517.000 lei”.

Legat de sesizarea Parchetului general, ANI arată că „amenda contravențională aplicată de către o instituție publică persoanei fizice DAN NICUȘOR DANIEL a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța abilitată au fost efectuate de către Direcția Juridic din cadrul Primăriei Municipiului București pentru DAN NICUȘOR DANIEL atât în calitate de persoana fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnatura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități; în perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al ALPAB, a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat”.

Cât privește sesizarea prefecturii, aceasta ține de „legalitatea exercitării de către primarul general DAN NICUȘOR DANIEL a celor patru funcții de conducere în cadrul instituțiilor sau serviciilor publice (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Administrația Străzilor București, ALPAB, Centrul Cultural Expo Arte), fără a avea un mandat de reprezentare”. În această privință, cel care încă este prefect al Capitalei, Toni Greblă, a asigurat că „o să constate încetarea mandatului, în cazul în care starea de incompatibilitate rămâne definitivă, fie după curgerea acestui termen de 15 zile, fie după ce se va fi pronunțat instanța de judecată”.

Ultima acțiune exercitată de ANI referitor la Nicușor Dan este sesizarea Curții de Conturi, „cu privire la legalitatea achitării amenzii contravenționale aplicată lui DAN NICUȘOR DANIEL în calitate de persoană fizică, din bugetul Primăriei Municipiului București”.

În replică la toate cele de mai sus, primarul general al Capitalei a anunțat pe Facebook că va merge în instanță, solicitând totodată ANI să „ofere acces presei la întregul dosar administrativ în baza căruia au întocmit Raportul”.

„Voi ataca în instanță în termenul legal Raportul Agenției. Agenția imi impută două fapte, pentru care are o interpretare eronată a legii.

Pe perioada de vacanță a funcției de director al unor instituții din subordinea Primăriei Capitalei, am exercitat față de aceste instituții atribuțiile legale ale primarului (art. 154 alin. 4 Cod Administrativ) “Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și serviciile publice de interes local”, fără a ocupa funcția de director în aceste instituții și fără a fi retribuit.

Sancțiunea dispusă de Inspectoratul de Stat în Construcții a fost dispusă persoanei juridice Primarul Municipiului București, nu persoanei fizice Nicușor Dan, fapt confirmat de instanță”, a precizat Nicușor Dan.

Ghinea, nelămurit: „Sunt PSD și PNL atât de disperați să-și protejeze corupții încât să renunțe la banii din PNRR?”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 februarie 2023

Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, avertizează din nou asupra pericolului ca România să piardă sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dat fiind că am fi codași la îndeplinirea unui anumit jalon.

Avertizarea lui Ghinea vine în contextul în care, din ce explică acesta, România a depășit „cu 322 de zile” „termenul la care trebuia să finalizele jalonul 430 din PNRR”, respectiv „intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor, o transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1937”.

Într-o postare pe Facebook, intitulată „Hopa Mitică la guvernare”, Ghinea explică ce este cu acest jalon, care ține în principal de demersurile efectuate la Ministerul Justiției, dar care s-ar fi poticnit, după ce Comisia Europeană ne-a cam „tras de urechi”:

„Actuala Coaliție avea totul lăsat pe tavă când noi am plecat din guvern. Proiectul de lege era finalizat de către Stelian Ion în fostul guvern. Predoiu a ținut proiectul la sertar și, când s-a prins că se apropie termenul din PNRR și că de asta depind bani mulți, s-a apucat și a făcut unul nou, pe placul Coaliției. Numai că proiectul lui Predoiu era mai slab în măsurile de protecție a avertizorilor. Jalonul a fost ratat la termenul din PNRR, sfârșitul primului trimestru din 2022, legea nu a fost adoptată. (…)

Legea era atât de evident în neconcordanță cu spiritul Directivei UE încât președintele Iohannis a retrimis-o în Parlament. Nu a făcut-o chiar de bună voie, au venit semnalele puternice de la Bruxelles că legea nu corespunde jalonului din PNRR.

Legea a revenit în Parlament, parlamentarii Coaliției PSD PNL UDMR s-au reapucat să facă ceea ce știau ei mai bine: să o măcelărească. Tot o lege care nu încurajează și protejează avertizorii a ieșit. De exemplu, au scos din lege posibilitatea raportărilor anonime.

Abia pe 13 decembrie a fost adoptată din nou legea. Semnalele de la Comisie au fost aceleași: nu protejați avertizorii de integritate, ba dimpotrivă. Ciucă, Ciolacu și Boloș au zis că lasă așa, îi păcălim noi pe ăștia de la Comisie până la urmă, trimitem cererea de plată cu legea așa cum vrem noi. Comisia le-a transmis acum că trebuie să refacă jalonul, altfel nu primim banii din cea de-a doua cerere de plată din PNRR, 2,8 miliarde de euro. Ar fi trebuit să ne aprobe cererea de plată zilele acestea.

O să-i tot auziți zilele astea pe Nicu și Marcel că explică pe la tv că nu au venit banii din PNRR pentru că “a solicitat Comisia lămuriri suplimentare”. De fapt, cei de la Bruxelles s-au lămurit de mult cine sunt PSD și PNL.

Singurul lucru rămas de lămurit e ăsta, sunt PSD și PNL atât de disperați să-și protejeze corupții încât să renunțe la banii din PNRR? Alți bani de investiții în autostrăzi, spitale, școli nu avem”.

Ca un background, la finele lunii mai 2021, Cristian Ghinea anunța că a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia România ar urma să acceseze granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro. La acel moment, planul era ca România să primească 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Maia Sandu nu este interesată de România: „Nu candidez la nicio funcție”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 februarie 2023

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat zvonurile potrivit cărora ar avea în intenție să candideze la alegerile prezidențiale pentru funcția de șef al statului în România.

După ce luna aceasta președintele PSD Marcel Ciolacu a răspuns unei întrebări privind o eventuală susținere, împreună cu PNL, a acesteia, Maia Sandu a fost chestionată în legătură cu intențiile sale pentru 2024, la TVR, în contextul în care peste un an sunt programate scrutinuri „în oglindă” atât la noi în țară, cât și în Republica Moldova.

Și, chiar dacă Ciolacu subliniase la România TV că este „unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi ai unificării României Mari”, ca răspuns privind o posibilă susţinere de către PSD şi PNL a candidaturii actualului preşedinte al Republici Moldova şi la alegerile prezidenţiale din România din anul 2024, aceasta a afirmat că o eventuală candidatură la noi nu se află pe lista sa de dorințe.

„Vreau să fie foarte clar: nu candidez la nicio funcție în România. Știu că sunt de cealaltă parte a Prutului români care urmăresc ce facem noi la Chișinău și unii dintre ei apreciază ce facem noi la Chișinău. Suntem tare recunoscători.

Noi avem niște sarcini importante aici. Trebuie să rezistăm. Noi trebuie să reușim să ținem Republica Moldova de partea lumii libere. Noi trebuie să reușim să ducem Republica Moldova în UE. Contăm foarte mult pe sprijinul României. În continuare contăm pe sprijinul domnului președinte, pe sprijinul Guvernului și pe sprijinul tuturor românilor din partea dreaptă a Prutului

Vreau să repet: nu candidez la nicio funcție în România. Dar avem nevoie de sprijinul tuturor partidelor politice din România ca să reușim aici, în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu, la TVR, citată de Știri pe Surse.

În noiembrie 2020, Maia Sandu a devenit prima femeie președinte a Republicii Moldova, învingându-l detașat pe fostul președinte Igor Dodon, cu un scor de peste 55%. Victoria acesteia a fost decisivă în al doilea tur al alegerilor, după ce în primul tur a obţinut 36,16% din voturi, iar Igor Dodon 32,61%.

Primele carduri pentru plata facturilor la utilități au ajuns la beneficiari. Ministrul Boloș mulțumește poștașilor

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 februarie 2023

Cardurile de energie prin care sunt sprijinite persoanele vulnerabile pentru plata facturilor la utilități au început să fie distribuite, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în total peste un milion de locuințe (puncte de consum) fiind avute în vedere până la acest moment.

Cele mai multe carduri au fost distribuite în Bacău (43.200 de carduri), Argeș (47.416 de carduri), Buzău (30.835 carduri), Maramureș (33.000 de carduri) și Brăila (30.060 de carduri), în total, 1,7 milioane de carduri fiind tipărite și distribuite către oficiile poștale, aferente punctelor de consum pentru care nu este nevoie de niciun fel de clarificare privind eligibilitatea. În același timp, restul de 700.000 de carduri urmează să ajungă la cei îndreptățiți în baza OUG 166/2022 până la 20 februarie.

Potrivit unui comuncat al MIPE, cardurile „sunt oferite din fonduri europene nerambursabile ce erau în risc de pierdere în perioada de programare 2014-2020, sunt emise și distribuite de Compania Națională Poșta Română”. Drept pentru care ministrul Boloș a ținut să mulțumească poștașilor, dar și să aducă o serie de lămuriri:

„Suntem siguri că până la 20 februarie vom finaliza distribuirea pentru cei care au fost declarați eligibili fără să fie nevoie de clarificări. De la acel moment se pot efectua plăți, prin cele trei metode deja cunoscute: direct la poștaș, la oficiu sau prin intermediul aplicației pentru care zilele acestea se fac ultimele teste.

Foarte important, pentru cei care sunt într-o situație incertă și se verifică zilele acestea dacă sunt într-adevăr eligibili, le transmit să stea fără grijă pentru că nu există riscul să nu primească ajutorul dacă li se cuvine conform legii.

Cei care au primit cardul trebuie să știe că pot să facă plăți pentru tanșa I până la vară, nu este nevoie să se grăbească. Iar cei care nu sunt siguri de situația lor pot suna la 𝟎𝟑𝟏𝟗𝟗𝟔𝟔 și vor primi clarificări

Mulțumesc încă o dată tuturor poștașilor din țară, fără de care nu am putea să implementăm această măsură”.

Totodată, ministrul a punctat că „Poșta Română s-a mobilizat exemplar și a livrat deja cardurile de energie la un milion de locuințe”. Lămuriri privind acest program au fost publicate de altfel și pe site-ul MIPE, anume că va fi decontată atât energia termică aferentă încălzirii în cazul blocurilor cât și locuințelor colective.

„În baza cardului se pot efectua plăți în următoarele perioade:

a) Pentru tranșa I – valoare de 700 lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;
b) Pentru tranșa II – valoare de 700 lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023”, transmite Ministerul.

Programul se concretizează în sprijinirea beneficiarilor cu două tranșe de 700 lei pentru achitarea facturilor la utilități, în contextul crizei energetice, lista finală a persoanelor eligibile fiind realizată în tandem de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul de Finanțe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Telecomunicații și Agenția Naționale de Administrare Fiscală.

Barna se așteaptă ca Iohannis să susțină public Republica Moldova: „Faceți un mic efort și dați un mesaj clar”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 februarie 2023

Aflat pe vremuri destul de des în „lumina reflectoarelor” – ca lider USR și vicepremier, Dan Barna a intrat într-un con de umbră după ce și-a pierdut funcțiile, dar aceasta nu înseamnă că nu are, periodic, încercări de a reveni în atenția opiniei publice.

Așa că ieri a decis să scrie pe Facebook un mesaj adresat președintelui Klaus Iohanni, o somație dacă vreți, vizavi de reacția locatarului de la Cotroceni în ceea ce privește situația din Republica Moldova. Reacție care momentan lipsește, e adevărat, însă la fel de adevărat este că reacțiile șefului statului sunt, așa cum ne-am obișnuit, întârziate și, pe alocuri, total nepotrivite.

Mesajul transmis de Barna este legat de faptul că luni, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre planurile Federaţiei Ruse de a destabiliza situaţia din ţară, „prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții”, care ar avea drept scopt forțarea „schimbării puterii de la Chișinău”.

Dan Barna a văzut mesajul și marți a avut o revelație, anume că „Republica Moldova e în pericol și are nevoie de o Românie fermă și politicieni care să nu arunce inconștienți mesaje confuze”.

„Declarațiile Președintei Maia Sandu privind planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin acțiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici e un semnal cât se poate de clar că Rusia vrea să continue războiul și în alte state. Iar de data asta poate fi vorba de chiar frații noștri de peste Prut!

România mai mult ca niciodată ar trebui să fie alături de Republica Moldova pentru că are un milion de cetățeni români cu acte acolo care în orice moment pot cere, legitim, ajutor de la statul român. Iar ai noștri ce fac?

Pentru România, stabilitatea regiunii este importantă. A Moldovei cu atât mai mult, în numele relației speciale dintre cele două state și pentru că ne-am angajat de-a lungul anilor să sprijinim eforturile Chișinăului de a face un pas final în comunitatea europeană.
Avem la Chișinău un Președinte, Maia Sandu, care demonstrează zilnic că poate menține ordinea constituțională în vremuri foarte grele pentru Republica Moldova.

În același timp, la București e iar criză de anemie a autorităților române care, de la dezvăluirea planurilor rusești pentru Moldova, nu s-au obosit să comunice ceva ca să nu mai vorbim de întâlnirea cel puțin neinspirată a lui Ciolacu și Dâncu din noiembrie cu primarul sponsorizat de ruși din Chișinău. Ce să înțelegă moldoveanul de rând din poza aia? Că omul rușilor din Moldova e susținut de cel care se vrea premierul României?

În trecut, România a ezitat și a făcut alegeri proaste când a fost vorba despre relația cu Moldova. Hai să ieșim din ziua cârtiței și să nu tot repetăm aceleași greșeli.
Domnule Președinte Iohannis, faceți un mic efort, ieșiți public și dați un mesaj clar de susținut Moldova. Sunt două țări care tot așteaptă să faceți asta”, scrie Dan Barna pe rețeaua de socializare.

Ministrul Justiției, chemat să dea explicații în Parlament vizavi de declarațiile pe care le face

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 februarie 2023

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, face astăzi o pauză de jumătate de oră de la activitatea intensă pe care o are – reprezentată în ultimele zile de participare la bilanțurile din sistemul judiciar – și va fi prezent în Parlament.

Acesta a fost chemat la „Ora Guvernului”, aspect confirmat pe site-ul Senatului, unde se explică faptul că vor avea loc „dezbateri politice cu participarea ministrului justiției, domnul Marian Cătălin Predoiu, la propunerea grupului parlamentar al Uniunii Salvați România”.

Prezența ministrului Justiției în Senat a fost solicitată de USR în legătură cu anumite afirmații făcute de acesta, de altfel un fin cunoscător al legilor. Astfel, din ce explica liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail, „domnul Predoiu care are să dea explicaţii foarte clare în ceea ce priveşte intervenţia sa inacceptabilă. (…) Aşteptăm că acesta să respecte Parlamentul şi să se prezinte să ne explice cum a putut să facă o astfel de încălcare gravă a regulilor din Justiţie”, referitor la declaraţiile privind achitarea definitivă a lui Dan Hosu, soţul fostei şefe DIICOT Giorgiana Hosu, fără să existe o sentinţă în acest sens.

Ora anunțată pentru Ora Guvernului este 11.30 și, dacă analizăm programul de astăzi al Senatului, totul va fi aproape pe repede înainte, dat fiind că de la 12.00 sunt stabilite dezbateri asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Prezența în Senat a deputatului de Prahova, numit ministru al Justiției, a fost catalogată ca o bucurie de președintele Senatului, Alina Gorghiu, colega din PNL a lui Predoiu: „miercuri, la ora 11.30, îl avem invitat în Senat pe domnul ministru Predoiu şi domnia sa va explica toate aspectele care sunt de lămurit, pentru că invitaţia a venit din partea grupului USR, iar eu mă bucur de fiecare dată când miniştri ai Cabinetului, orice Cabinet ar fi el, cu atât mai mult cu cât este un Cabinet pe care şi eu ca senator liberal îl susţin, vin în Senat, vin în Camera Deputaţilor şi fac dialog cu parlamentarii pe teme care încă ridică semne de întrebare”.

Chiar dacă nu spuse întotdeauna direct, informațiile primite în timpul întâlnirii sunt foarte valoroase

Marian David: ”Nu putem invoca industria – ca activitate cu pondere referitoare la calitatea aerului”

Fotografiile realizate de Ziarul de Investigații la Groapa de gunoi de la Vidra: o surpriză pentru Garda Națională de Mediu

Societatea Eco Sud, dublu vinovată: nerespectarea autorizației de mediu și încălcarea deciziei etapei de încadrare pentru lucrările de închidere

Sancțiune de 100.000 de lei și o notificare trimisă către Agenția pentru Protecția Mediului

În ciuda ”lucrărilor” efectuate de către Eco Sud, levigatul continuă să ”mustească”

Octavian Berceanu a descoperit levigatul transportat de un șofer…”rătăcit”

Ziarul de Investigații a scris despre acel incident – Șefului Gărzii de Mediu Ilfov nu-i miroase „gazul de canalizare” de la Groapa din Vidra după afacerile de milioane ale soției sale cu Eco Sud SA

Despre tariful practicat

Gestionarea deșeurilor în București Ilfov: o situație ”primitivă”

Ce spune legea

Ce spune Garda de Mediu: ”În momentul în care a fost impus termenul de 120 de zile, Legislativul s-a hazardat. Pentru că sunt proceduri publice, cele 120 de zile, pot deveni chiar și 12 luni”

Garda de Mediu, despre primării: ”Toți au niște obligații”

Cine verifică materialele care ajung la groapa de gunoi?

Nu există soluție, nu există alternativă pentru compost. Totuși, ce facem cu el?

Litera și spiritul legii pot duce în două direcții: după gratii sau la Palatul Cotroceni

Nici la Primăria Sibiu, înainte de 30 octombrie 2015, nu trebuia depusă „Autorizația de securitate la incendiu”

Și la Primăria Sibiu, „Autorizația” a devenit obligatorie după incendiul de la „Colectiv”

Klaus Iohannis, un primar aproape „curat”, care putea ajunge după gratii

Piedone cere grațierea primarului Iohannis pentru condamnarea pe care o risca autorizând restaurante fără Autorizație ISU

„Vă rog respectuos să dispuneți grațierea primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner lohannis”

GRAȚIEREA PRIMARULUI MUNICIPIULUI SIBIU, domnul Klaus Werner lohannis

De la „legge e uguale per tutti” la „ruleta rusească”

”Alimentația rațională”

Programul conţinea şi o anexă cu date exacte ale consumului de alimente pe fiecare categorie în parte. Între 1982 şi 1985 se prevedea consumul anual pe cap de locuitor între 60-70 kilograme de carne, 8-10 kg de peşte, 260-280 de ouă, 89-95 kg de fructe 70-90 kg de cartofi etc.

Economia circulară

Cenzura și ”cortina de fier” informațională

Dispariția proprietății private

Rămâi conectat

Ultimul articol