Președintele României, Klaus Iohannis, a făcut ieri câteva declarații de presă după participarea la reuniunea extraordinară a Formatului București 9 (B9) la Varșovia, inclusiv despre situația din țara noastră.
Chiar dacă Summitul B9 se desfăşoară în contextul împlinirii unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, şi are ca obiectiv continuarea coordonării dintre Aliaţii de pe Flancul Estic al NATO şi SUA, pe fondul provocărilor de securitate generate de război, întrebările adresate lui Iohannis au vizat și alte aspecte. Unul dintre acestea, legat de modul în care funcționează Guvernul, având în vedere unele tensiuni din coaliție.
Președintele Iohannis vede totuși cu ochi buni legătura dintre principalele partide din coaliție, catalogând atacurile reciproce drept simple declarații politice, pe principiul „așa-i în politică”.
Totodată, Iohannis s-a arătat mulțumit și de măsurile luate până acum, considerând că ne îndreptăm într-o direcție bună:
„Eu sunt foarte mulțumit că există această coaliție, că România este guvernată, că România este stabilă, că acest Guvern are o majoritate solidă în Parlament. Și că am evitat să intrăm în recesiune.
Am reușit să trecem până acum cu bine prin toate crizele care au venit peste noi. Nu cred că este puțin lucru.
Că se mai ceartă unul cu altul, că mai iese câte un politician avid de notorietate publică, așa-i în politică. Nu cred că putem să ne așteptăm vreodată ca politicienii să stea frumos acolo, în banca lor, și să nu zică nimic, că n-ar fi politicieni.
În principiu însă lucrurile funcționează în mare și s-a văzut. România are creștere economică, are una din cele mai mari creșteri economice. Criza energetică nu a dus la sărăcirea populației României. În continuare putem să ne încălzim casele, putem să aprindem lumina. Și acest lucru nu a fost chiar așa de la sine înțeles când a început criza și când toată lumea ne-a spus că n-o să facem față. Ba, uite că am făcut față. Inflația scade, cu toate că au fost suficient de mulți care ne-au spus că n-o să fim în stare să facem nimic. Iată, totuși am făcut. Inflația scade și compensații vor exista și vor fi făcute în așa fel încât românii să nu simtă aceste crize foarte mult în buzunarul propriu.
Deci pot să spun: da, obiectivul principal și motivul principal al existenței acestei coaliții a fost îndeplinit. România este stabilă și este guvernată”.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” anunță că există mari șanse să declanșeze o serie de acţiuni de protest, în cazul în care revendicările nu le sunt luate în seamă.
Eventualele acțiuni anunțate de sindicaliștii din Educație vin după ce colegii lor din Sănătate au avut la rândul lor mișcări de protest, încheiate în biroul ministrului Muncii.
Față de protestele sindicaliștilor din Sănătate, FSLI şi FSE „SPIRU HARET” și-au propus să declanșeze pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023, un marș de protest desfășurat în București în luna mai 2023, iar în ultima decadă a lunii mai să declanșeze grevă generală.
Totul, legat de 9 doleanțe: rezolvarea problemei aplicării integrale a dispozițiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ, astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022, identificarea unor soluții pentru creșterea veniturilor personalului didactic auxiliar, adoptarea, în regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998, aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, întrucât salariații din învățământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri, în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziționeze personalul din învățământ pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de importanța socială a activității prestate, remedierea anomaliilor actuale în ceea ce privește salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții de execuție, instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației, plata suplimentară a personalului din unitățile/instituţiile de învățământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile și plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic.
Într-un articol din Școala Românească, publicație al cărei director este Marius Ovidiu Nistor, presedintele executiv al FSE „Spiru Haret”, se explică faptul că există îngrijorări alimentate și de faptul că cei din coaliţia de guvernare doresc să elimine din Proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar „un articol pe care îl considerăm fundamental şi de care depinde evoluția învăţământului românesc în următorii ani”:
„Transpunerea în practică a acestui articol ar însemna ca un profesor debutant să obţină un venit net de aproximativ 3.900 de lei, mai mic decât a multor categorii de salariați cu studii inferioare celor ale cadrelor didactice. Prin eliminarea acestui articol înţelegem că în noua lege de salarizare elaborată de către Ministerul Muncii nu se doreşte ca personalului didactic să i se acorde un nivel de salarizare motivant şi în concordanţă cu importanţa activităţii profesionale desfăşurată.
Motivarea resursei umane din învăţământ este condiţia primordială pentru a avea un sistem de educaţie performant în România. Pentru guvernanţi, trebuie să fie un semnal de alarmă serios faptul că în România creşte numărul profesorilor necalificaţi, categorie care nu se regăseşte în nicio ţară membră a UE şi nu numai.
De asemenea, există semnale că actuala coaliţie nu este de acord nici cu un alt articol, extrem de important, din acest proiect de lege, cel conform căruia “Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă anual, minim 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.” Considerăm că eliminarea acestui articol ar fi un semnal clar că se doreşte în continuare menţinerea subfinanţării cronice a educaţiei.
FSLI şi FSE „SPIRU HARET” îşi exprimă, de asemenea, nemulţumirea faţă de nerezolvarea problemelor salariale ale personalului nedidactic, cerinţa fiind aceea ca salariile acestei categorii profesionale să fie majorate la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017. Reamintim faptul că aceşti salariaţi au venituri, în medie, de aproximativ 2.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă că aceşti oameni sunt condamnaţi la sărăcie extremă. Este greu de înţeles de ce Guvernul României amână rezolvarea acestei probleme, având în vedere că impactul bugetar este nesemnificativ”.
Plenul Parlamentului ar trebui să se întrunească în perioada următoare pentru a da votul candidatului ideal la funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), după ce Comisiile juridice ale Parlamentului au avizat favorabil două persoane, susținute de AUR și, aparent, de PSD+PNL+UDMR.
Și, chiar dacă Iulia Andreea Băbeanu – propusă de AUR – şi Toni Greblă – girat de coaliția de guvernare – au primit aviz favorabil comun cu majoritate de voturi, iar plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului urmează să decidă, prin vot secret, cine va fi noul preşedinte al AEP, USR atrage atenția că nimic nu este încă stabilit.
În spațiul public au „transpirat” informații potrivit cărora PNL nu ar dori de fapt ca AEP să fie condus de actualul prefect al Capitalei, Toni Greblă, astfel că președintele USR Cătălin Drulă vine cu o soluție: o a treia persoană.
Viitorul potențial președinte al AEP ar putea fi, potrivit lui Cătălin Drulă, actualul vicepreședintele al instituției, Marian Muhuleț. Drulă explică și de ce și l-ar dori pe Muhuleț în fruntea AEP, prezentându-l pe acesta drept „un profesionist apolitic”. Apolitic sau nu, în CV-ul acestuia se menționează însă că, timp de câteva luni în anul 2000, Muhuleț a fost colaborator la Asociația română pentru Libertate și Dezvoltare în cadrul Departamentului Electoral Central al PNL, după care, între 2001 și 2004, a fost consilier la Secretariatul general al PNL.
Aceasta pe lângă funcțiile de director cabinet ministru la SGG dintre 2004 – 2005 și consilier personal al ministrului la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, din perioada 2006 – 2007. Nu ar fi de mirare că, așa cum scrie Drulă pe Facebook, PNL chiar l-ar susține pe acesta, și nu pe Greblă:
„Există o soluție foarte simplă dacă PNL nu vrea să dea AEP pe mâna lui Greblă și a PSD-ului.
USR este gata să îl susțină pe vicepreședintele actual al AEP, Marian Muhuleț, un profesionist apolitic, care înțelegem din spațiul public că ar fi susținut și de PNL pentru președinția instituției.
În 2019 acesta a mai fost susținut de USR, PNL și PMP pentru președinția AEP, dar PSD avea majoritate în parlament și l-a pus pe Mitulețu-Buică președinte.
Acum PSD nu mai are majoritate, are doar 33% din parlamentul României, deci nu există nicio scuză să-și impună candidatul”.
Un lector universitar, doctor, în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca – Centrul Universitar Reșița, a fost arestat ieri preventiv într-un dosar în care este cercetat pentru luare de mită în formă continuată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara spun că Cristian Rudolf a cerut sute de euro de la masteranzi pentru a le acorda note bune la un examen restant, tabloul fiind completat în urma unui flagrant.
Luni, organele de cercetare penală din cadrul Direcției Generale Anticorupție – SJA Caraș-Severin, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul DNA Timișoara, cu sprijinul IGPR – Direcția de Operațiuni Speciale, au reușit să îl prindă în flagrant în timp ce cadrul universitar primea suma de 50.000 de lei de la un masterand, după ce anterior acesta ar fi primit sumele de 1.000 de euro și 3.000 de lei.
Sumele de bani fuseseră negociate însă de săptămâna trecută, arată procurorii anticorupție: 600 euro pentru promovarea examenului respectiv cu nota minimă, 1.200 euro pentru promovarea aceluiași examen cu nota maximă și 50.000 lei pentru cursurile de doctorat.
„În zilele de 11 respectiv 16 februarie 2023, suspectul Rudolf Cristian ar fi pretins de la 25 de masteranzi mai multe sume de bani, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare atribuțiilor lui de serviciu (promovarea pe nedrept a unui examen restant la disciplina ”Evoluția și dezvoltarea Uniunii Europene”) sau pentru îndeplinirea unor acte corespunzătoare atribuțiilor de serviciu de cadru didactic”, detaliază DNA.
Ulterior flagrantului, au urmat audieri, ieri fiind dispusă inițial reținerea pentru 24 de ore a lectorului, ulterior Tribunalul Timiș dispunând arestarea preventivă pentru 30 de zile:
„Admite propunerea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Timişoara de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul: RUDOLF CRISTIAN, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată (25 de acte materiale).
Dispune arestarea preventivă a inculpatului Rudolf Cristian pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 21.02.2023 până în data de 22.03.2023, inclusiv. Respinge solicitarea inculpatului Rudolf Cristian de luare faţă de acesta a unei măsuri mai blânde. Cu contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru inculpat şi pentru procuror”.
Admiratoare înfocată a DNA și a practicilor procurorilor anti-corupție de pe vremea Laurei Codruța Kovesi, ”la pușcherie” (corect în română: la pușcărie) a devenit un adevărat strigăt de luptă politică pentru actualul primar al Sectorului 1.
Atât în timpul campaniei electorale pentru poziția de primar, cât și ulterior, după (poate) cea mai controversată victorie în alegerile locale din istorie, Clotilde Armand s-a făcut remarcată printr-un discurs de justițiar.
Clotilde Armand declara de altfel cu nonșalanță, într-o emisiune televizată, că ”Eu sunt persoana care face dosare penale și trimite oameni la închisoare.”.
Ea a amenințat în permanență că va trimite ”mafia” din jurul Primăriei Sectorului 1 ”la pușcherie”. Cu deosebirea că, dacă înainte de a ajunge primar ”mafia” era atribuită de Clotilde Armand ca fiind la PSD, după alegeri primărița i-a distribuit pe mafioți atât la PSD, cât și la PNL, unul din partidele care a sprijinit-o în alegeri.
În cei doi ani de mandat, Armand a amenințat în stânga și în dreapta cu plângeri penale și s-a războit practic cu toată lumea, începând cu fostul primar PSD al Sectorului 1, Daniel Tudorache, pe care l-a înlocuit în funcție, continuând cu firma de salubritate din sector și consilierii locali PSD și PNL și culminând cu Prefectul Capitalei, Toni Greblă, precum și cu inspectorul ANI care ”a îndrăznit” să o acuze de conflict de interese și de incompatibilitate, anunțând că sesizează Parchetul pentru că edilul s-ar fi folosit de funcție pentru a obține venituri pentru sine.
A întors armele împotriva liberalilor
Clotilde Armand a fost membru fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul și a candidat din partea USB la primăria Sectorului 1 al Bucureștiului la alegerile locale din 2016, unde a fost învinsă de Daniel Tudorache de la PSD.
Ulterior, a fost consilier local în Sectorul 1 în perioada 2016-2019 și apoi europarlamentar, pentru scurt timp, în 2019 și 2020.
În septembrie 2020 a câștigat, candidând din partea USR, dar și cu sprijinul PNL, alegerile pentru primăria Sectorului 1 din București în fata candidatului PSD, primarul în funcție Daniel Tudorache.
Imediat după ce a fost aleasă, Clotilde Armand a întors armele împotriva PNL și i-a acuzat pe liberali că fac parte din aceeași mafie cu PSD.
I-a rămas însă fidelă lui Nicușor Dan, pe care l-a apărat în toate ocaziile în care Primarul General a trebuit să răspundă, la rândul său, multiplelor acuzații care i s-au adus. ”Un partid condus de un plagiator dovedit îi dă teme de casă unui olimpic medaliat cu aur la olimpiada internațională de matematică. Aici s-a ajuns.”, a scris Clotilde Armand recent pe Facebook, arătându-și susținerea pentru Nicușor Dan, în conflictul cu PNL.
Conflictele cu consilierii locali ai PNL și cu organizația PNL Sectorul 1 au fost atât de dese și de violente încât, în urma unui lung șir de atacuri reciproce la baionetă și de acuze aruncate în spațiul public, ministrul liberal Sebastian Burduja (liderul PNL Sectorul 1) și-a cerut în februarie 2023 scuze bucureştenilor că a susţinut-o în campania electorală pe Clotilde Armand pentru funcţia de primar!
PNL își cere scuze că a susținut-o
În mandatul lui Clotilde Armand, Sectorul 1 a ajuns ”capitala șobolanilor, a mizeriei, a incompetenţei, a corupţiei”, acuză fostul aliat, potrivit news.ro.
”Este o catastrofă. Îmi cer iertare bucureştenilor că am susţinut-o pe Clotilde Armand pentru poziţia de primar. Îmi pare rău că PNL nu a avut un candidat (…).
S-a discreditat complet în relaţia cu cetăţenii, în primul rând şi în relaţia cu noi, ca partid şi ca partener care am susţinut-o în campanie. Eu şi colegii mei am făcut campanie dânsei, ne-am pus obrazul în faţa cetăţenilor Sectorului 1, fosta capitală a capitalei, aşa i se spunea cândva, pe vremea unui primar liberal, şi care a ajuns capitala şobolanilor, a mizeriei, a incompetenţei, a corupţiei.
Gunoi sectorul 1 – Foto zin.ro –
Ce s-a întâmplat cu oamenii de la Poliţia Locală, cu oamenii puşi de doamna Armand, care sunt bănuiţi de corupţie? Ce s-a întâmplat cu raportul Curţii de Conturi, cu ilegalităţile constatate, 60 de milioane lei?
Sunt faptele doamnei primar. Din păcate suferim cu toţii. Doar penalităţile pierdute prin procese cu diferiţi furnizori, nu doar pe salubritate, cu diverşi furnizori, sunt câteva zeci de milioane lei. Doamna le va plăti, nu le vor plăti cetăţenii Sectorului 1”, a precizat Sebastian Burduja, potrivit sursei citate.
La rândul său, consilierul local la Primăria Sectorului 1 din partea PNL, Dinu Gheorghe, a lansat pe Facebook un val de acuzații împotriva primăriței:
”Proiectul de suflet al primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, nu cunoaște niciun progres real. A promis peste 40 de km de promenadă verde, iar în realitate nu a făcut nici măcar 4 km.
Motivul? Primarul Sectorului 1 invocă din nou un motiv de tip conspirativ: „mafia imobiliară”.
De mai bine de doi ani, Sectorul 1 se află într-o stare de latență, iar singurul responsabil real este executivul primăriei, în frunte cu actualul primar, Clotilde Armand.
Clotilde Armand, nu mai merge treaba cu păcălelile conspirative la cetățeni. După mai bine de doi ani de mandat, rezultatele își spun cuvântul. Și sondajele la fel.
Mandatul lui Clotilde Armand se rezumă, în realitate, la o luptă imaginară cu conspirațiile: mafia locurilor de joacă pentru copii, mafia imobiliară, mafia media, mafia piețarilor, mafia galactică și orice altă mafie inventată în funcție de aria în care se vede cel mai puternic lipsa rezultatelor pe plan administrativ”.
Blocajul de la primărie
Dincolo de acuzații reciproce și de interese obscure, realitatea este că de doi ani de zile există un blocaj la nivelul Primăriei Sectorului 1 din care cei mai pagubiți ies în cele din urmă bucureștenii: Clotilde Armand acuză ”mafia PSD-PNL”, în timp ce consilierii locali și cele două partide o acuză pe primăriță pentru refuzul de a încerca un minim dialog.
Între timp, străzile din sector nu sunt reparate, parcurile nu sunt amenajate, nu se execută aproape deloc lucrări de interes public iar gunoiul a avut lungi perioade de timp în care s-a strâns în mormane pe străzi.
În spațiul public a răbufnit de numeroase ori nemulțumirea cetățenilor, cu declarații de revoltă în care se spune că ”Sectorul 1 nu a fost niciodată atât de murdar”. Imagini cu șobolanii în număr mare care au invadat parcurile și străzile din sector au fost distribuite în mai multe rânduri de mass media și s-au viralizat pe internet.
Războiul gunoaielor
La scurt timp după preluarea mandatului de primar, Clotilde Armand a refuzat să mai achite facturile către operatorul de salubritate din Sectorul 1, Romprest, motivând că bugetul primărirei pur și simplu nu își poate permite asemenea costuri.
În ciuda insistențelor Romprest privind o eventuală renegociere a contractului sau măcar o așezare la masa dialogului, poziția obtuză a primărițeia făcut ca, după o perioadă în care operatorul de salubritate a mai ridicat fără să fie plătit gunoiul, acesta să își oprească activitatea.
În cele din urmă, vara lui 2021 a putut găsi Sectorul 1 cu adevărați munți de gunoi pe străzi, spre revolta locuitorilor, prinși la mijloc în războiul dintre Clotilde Armand și Romprest.
Situația a continuat luni de zile, cu riscul de a transforma Sectorul 1 într-un focar de boli și infecții, un adevărat atentat la adresa sănătății bucureștenilor.
”Nu am mai văzut niciodată Bucureștiul atât de murdar și nu văd prea mult soare în viitor (…).”, declara în iulie 2021 Octavian Berceanu, șeful de la acea vreme al Gărzii de Mediu, potrivit digi24.ro.
Lucrurile au degenerat într-atât de tare încât, pentru a sili compania de salubritate să ridice gunoiul, deși primăria Sectorului 1 nu își achitase obligațiile contractuale, Clotilde Armand a solicitat și a primit de la Prefectul Capitalei declararea stării de alertă sanitară.
”Stimaţi cetăţeni,
De luni de zile, sunteţi supuşi unui asediu constant al gunoaielor, mizeriei şi şobolanilor. Dar cel mai mare pericol este incompetența soră cu minciuna din primăria sectorului 1. De dragul circului mediatic, pentru a-şi construi platforma pentru alegerile prezidenţiale la care visează, primarul.”, a venit reacția promptă a PNL Sector 1, într-o scrisoare publică.
Trebuie amintit că primărița ”a reușit performanța” unică de a băga primăria în procedură de executare silită, în urma deciziei Judecătoriei Sectorului 1 ca societății de salubritate Romprest să îi fie achitate toate datoriile, plus restanțele la plată.
Astfel, magistraţii au decis că Primăria Sectorului 1 este executată silit şi nevoită să plătească restanţele către Romprest:
”Admite cererea de încuviinţare a executării silite. Încuviinţează executarea silită în temeiul titlului executoriu, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare. Fără cale de atac. Pronunţată azi, 10.06.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”, a fost decizia Judecătoriei Sectorului 1 care a dat dreptate firmei de salubritate.
Până și Primăria Municipiului București a amendat Primăria Sectorului 1, în urma unui control efectuat în vara lui 2022 de către Poliția Locală, din cauza mizeriei de pe străzi, scrie spotmedia.ro.
Romprest câștigă în instanță
Iar cetățenii revoltați au adus saci cu gunoi pe treptele Primăriei Sectorului 1, ca ultima formă disperată de protest, în fața situației ieșite din comun ce îi făcea să doarmă cu munții de gunoaie sub geamuri.
Clotilde Armand a continuat însă, în ciuda tuturor evidențelor, războiul cu firma de salubritate, care a ajuns, cum altfel, în sălile de judecată, iar cele două părți și-au intentat reciproc procese, în mai multe dosare.
Deși primărița publică postări victorioase pe Facebook, anunțând procese câștigate împotriva Romprest și a ”mafiei gunoiului”, luna februarie a anului în curs i-a adus o nouă înfrângere definitivă în războiul purtat cu firma de salubritate.
Curtea de Apel București i-a respins definitiv solicitarea pentru suspendarea plății facturilor emise de operatorul de salubritate, precum și pretențiile legate de plata cheltuielilor de judecată de către Romprest.
”Respinge ca nefondat apelul reclamanților (n.red. – Sectorul 1 al Municipiului București, Primăria Sectorului 1, Consiliul Local al Sectorului 1 al Municipiului București, reprezentate de Clotilde Armand). Respinge excepțiile inadmisibilității.
Admite apelul principal formulat de pârâtă cu privire la Încheierea din 12.07.2022. Anulează în parte Încheierea doar cu privire la calitatea de reprezentant a Consiliului Sectorului 1. Anulează în parte sentința cu privire la soluția dată prin referire la Consiliul Local Sector 1 și, în rejudecare:
Anulează acțiunea acestui reclamant (n.red. – Sectorul 1 al Municipiului București, Primăria Sectorului 1, Consiliul Local al Sectorului 1 al Municipiului București, reprezentate de Clotilde Armand), dat fiind lipsa calității procesuale a persoanei semnatare. Respinge ca nefondat apelul incident al pârâtei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2023”, au decis judecătorii de la Curtea de Apel, după ce judecătorii Tribunalului București dăduseră în procesul de Fond o soluție similară, scrie gandul.ro.
Aproape 10 milioane de euro pe studii de fezabilitate
Între timp, Garda Națională de Mediu a amendat primăria condusă de Clotilde Armand cu 300.000 de lei din cauza unui adevărat focar de infecție localizat pe strada Drumul Carierei din Sectorul 1, iar războiul gunoaielor continuă, bucureștenii riscând la începutul lui 2023 să se întoarcă la situația din 2021.
Clotilde Armand este acuzată acum că nu a semnat contractele de delegare către operatorii de sortare a deșeurilor și nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege.
Dacă bani pentru salubrizare nu se găsesc la Primăria Sectorului 1, Clotilde Armand este acuzată chiar de către viceprimarul sectorului, Ramona Porumb, că peste 9,5 milioane de euro sunt alocați pentru studii de fezabilitate.
”Atunci când timp de 2 ani nu faci nimic ca primar, nu demarezi niciun proiect pentru comunitate, alegi, într-un final, să toci banii locuitorilor Sectorului 1 pe hârtii ce vor rămâne probabil tot prin vreun sertar.
În spatele incompatibilității cu funcția pe care o deține și a nepriceperii dovedită în administrația publică, primarul Sectorului 1 decide să irosească banul public pe studii de fezabilitate”, susține Ramona Porumb.
”Cu siguranță va fi interesant de urmărit atribuirea acestora, ținând cont de sumele prevăzute în buget, respectiv peste 9,5 milioane euro, dar mai ales, dacă va pune ceva în practică sau va trece totul la maculatură.
Deja avem exemplul celor inițiate în anul 2022, precum studiul referitor la modernizarea și refuncționalizarea Pieței 1 MAI, atribuit din luna mai, dar nici până în prezent nu a fost adus votului Consiliului Local, ce să mai vorbim despre demararea lucrărilor, va mai trece un an probabil”, arată viceprimarul liberal.
Fraudarea alegerilor
Clotilde-Armand-Foto-zin.ro
Clotilde Armand a devenit primăriță în urma unui uriaș scandal legat de fraudarea votului în alegerile locale, televiziunile de știri prezentând imagini cu candidata USR umblând în sacii cu voturi înainte de terminarea numărătorii oficiale.
În prezent, ancheta în cazul acuzațiilor de fraudă la alegerile locale din Sectorul 1 continuă în două dosare la Parchetul Curții de Apel București, după desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), scrie gandul.ro.
La doi ani de la desfășurarea evenimentelor, procurorii nu au pus însă nicio persoană sub acuzare.
Ancheta a bătut pasul pe loc cât timp a fost la SIIJ, procurorul Sorin Iașinovschi așteptând renumărarea voturilor de către polițiști.
Procurorul de caz de la SIIJ le-a cerut în februarie 2021 polițiștilor să redeschidă toți sacii cu buletinele de vot și procesele verbale de la secțiile de votare din Sectorul 1, organizate pentru alegerile locale din septembrie 2020. Zece polițiști au fost desemnați să se ocupe exclusiv de punerea în aplicare a solicitării venite de la SIIJ, iar termenul de soluționare a fost inițial 8 aprilie 2021, fiind ulterior prelungit.
Între timp, un al treilea dosar a fost deschis în urma unei plângeri, iar cercetările sunt făcute de Parchetul Tribunalului Militar București și vizează fapte de neglijență în serviciu a jandarmilor care asigurau paza la acel obiectiv, dar și un posibil abuz în serviciu, violarea sediului profesional și uzurparea de calități oficiale sub forma complicității, potrivit sursei citate.
ANI pune tunurile pe Clotilde Armand
Clotilde Armand are însă în prezent probleme legale chiar mai mari decât acuzația, extrem de gravă, că ar fi participat la fraudarea procesului electoral.
Agenția Națională de Integritate a acuzat-o oficial de conflict de interese, de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane precum și de faptul că și-a acordat singură venituri, profitând de poziția pe care o ocupă.
Potrivit unui comunicat al ANI, care a constatat conflictul de interese, Clotilde Armand a semnat dispozițiile prin care s-a numit pe sine manager al proiectului ”Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție”, finanțat din fonduri europene, decizie care a produs un folos material pentru sine în cuantum de 18.720 Lei.
Nu doar că s-a numit singură în funcția de manager de proiect, dar și-a majorat și indemnizația lunară, cu până la 30%, arată Agenția Națională de Integritate.
Potrivit sursei citate, începând cu data de 18 februarie 2022, Armand este în incompatibilitate deoarece exercită simultan cu funcția de primar al Sectorului 1 din București și funcția remunerată de manager de proiect, nerespectând astfel dispozițiile legale.
”Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către ARMAND CLOTILDE MARIE BRIGITTE a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal întrucât, în exercitarea atribuțiilor de primar, respectiv în perioada februarie – august 2022, a semnat un număr de 5 dispoziții care au condus la crearea unor venituri suplimentare pentru sine”, se arată în comunicatul ANI.
Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a transmis că Armand beneficiază de prezumția de nevinovăție și va rămâne în funcție până la o decizie judecătorească definitivă. A cerut însă în instanță anularea dispoziţiilor prin care Clotilde Armand şi-a majorat venitul lunar.
Clotilde Armand se apără și susține că a respectat legea, amenințând cu plângeri penale atât inspectorul ANI care a trimis sesizarea împotriva ei la Parchet, cât și pe prefectul Toni Greblă.
Imaginea sa publică este însă mai șifonată ca oricând, un val de cereri de demisie/demitere a primăriței inundând spațiul public pe final de an 2022 și început de 2023.
Ministrul Educației, Ligia Deca, ar putea da ochii cu parlamentarii pentru a da o serie de lămuriri legate de Legile Educației.
Astfel, aceasta este aşteptată la „Ora Guvernului” pe data de 1 martie, la ora 11.30, la solicitarea USR: „Să vină să ne explice care e situaţia legilor Educaţiei pe care le ţine ascunse la sertar de atâta timp”.
Afirmația îi aparține lui Radu Mihail, liderul grupului USR din Senat, care a explicat succint de ce ministrul Educației ar trebui să fie scos „la tablă”, politicianul solicitând totodată sprijin pentru a obține câteva întrebări relevante pentru Ligia Deca.
„Noile legi ale Educației sunt ținute la secret și negociate în spatele ușilor închise de PSD și PNL. Acest lucru este inacceptabil. Este vorba de educația copiilor noștri, ai tuturor românilor, nu doar de copiii celor de la PSD și PNL.
Grupul USR de la Senat, pe care îl conduc, a decis să o cheme pe 1 martie pe ministrul Educației, Ligia Deca, la „Ora Guvernului”. Doamna Deca trebuie să clarifice încotro are de gând să ducă învățământul românesc.
Vrem să ducem dezbaterea acolo unde trebuie să fie, în întreaga societate. Ce întrebări ați vrea să îi puneți doamnei Deca?”, arată Radu Mihail într-o postare pe Facebook.
Pe de altă parte, o explicație mai largă a oferit senatorul USR Ștefan Pălărie, într-o intervenție la B1 TV. Astfel, acesta a caracterizat-o pe Ligia Deca drept „un instrument politic și atât” care „a pierdut complet și busola, dar și cârma ministerului”, subliniind că „USR consideră că Ligia Deca a ales, din păcate, calea tăcerii și a secretizării, pierzându-și credibilitatea de a mai face aceste legi”.
„Aveam așteptări de la această nominalizare, mi se pare surprinzător că un om calificat, aș spune, precum dumneaei, dar și față de care existau așteptări, cum spuneam, din spațiul public, a clacat politic complet, aș spune, și a devenit pur și simplu un instrument politic și atât. (…)
În general, nu poți crede un om care tace și se ascunde permanent. Domnia sa nu și-a prezentat obiectivele, ce vrea să facă în acest mandat, conducând portofoliul Educației în România, și, de asemenea, știm cu toții, a ascuns textele de legi de ochii oricui. (…)
Doamna Ligia Deca trebuie să înțeleagă că o lege a educației nu este o lege pentru domnul Ciolacu sau pentru domnul Ciucă, nu este o lege pentru PSD sau PNL. Este o lege pentru copiii României și pentru atât de mulți părinți din România care nu mai știu, așteaptă cu sufletul la gură să vadă ce schimbări și ce modificări îi vor mai aștepta, îi vor mai paște în perioada următoare.
Lucrul acesta nu poate să se întâmple, din punctul meu de vedere, într-o țară civilizată sau într-o țară cu pretenții europene”, a spus Ștefan Pălărie pentru sursa citată.
Cardurile de energie deja distribuite cetățenilor au început să fie folosite, primele plăți deja operând ieri, în prima zi în care a fost posibil acest lucru.
Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, în doar 8 ore s-au efectuat plăți în valoare de peste 4 milioane de lei, în condițiile în care primele carduri plata facturilor la utilități au ajuns la beneficiari luna aceasta.
Cardurile în discuție sunt oferite din fonduri europene nerambursabile, fiind emise și distribuite de Compania Națională Poșta Română, iar în baza acestora se pot efectua plăți în două tranșe, ambele în valoare de 700 de lei – prima, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023, iar a doua în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023.
„Când spuneam la finalul anului trecut că 2,8 milioane de locuințe vor primi un ajutor de 1.400 de lei pentru plata facturilor la orice tip energie și că plățile se vor efectua direct de acasă, eram privit cel puțin cu scepticism.
Cumva e firesc, fiind cea mai mare măsură de acest gen pe care Guvernul României și-a propus-o vreodată. 4 milioane de beneficiari care nu trebuie să depună niciun efort, să trimită vreo cerere sau să se deplaseze la vreun ghișeu primesc acasă 1.400 de lei să plătească facturile la utilități.
Într-adevăr, în realizarea mecanismului am întâmpinat și sincope, dar ne-am redresat din mers și am reușit să îl punem pe picioare. Și de astăzi este operațional. Se pot efectua plăți în toată țara prin următoarele modalități:
Direct la poștaș; la orice oficiu poștal din mediul urban sau la oficiul poștal în raza căruia își are domiciliul beneficiarul, în mediul rural; online, prin intermediul aplicației informatice pe care Poșta Română o pune la dispoziție.
Numai în primele 8 ore s-au realizat 13.012 plăți cu cardurile de energie, în valoare de 4.375.605 lei”, a scris pe Facebook ministrul Boloș.
Potrivit unui comunicat al Poștei Române, citat de Hotnews, „solicitarea de plată online poate fi realizată accesând site-ul Poștei Române, www.posta-romana.ro, la secțiunea “Compensare energie”. Acolo, beneficiarul înregistrează cererea, fiind îndrumat pas cu pas pentru încărcarea documentelor. La final, primește pe e-mail o confirmare că solicitarea de plată a fost înregistrată.
În cel mult 5 zile mai primește, tot pe e-mail, o altă confirmare că cererea sa a fost soluționată. În cazul în care vreunul dintre documentele încărcate se dovedește a fi necorespunzător, beneficiarul este notificat în acest sens”.
Crin Bologa, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, a acordat un interviu la România – Europa Liberă, în cadrul căruia a răspuns la mai multe întrebări.
Una dintre acestea, vizavi de dosarul de revoluționar al președintelui PSD, Marcel Ciolacu, despre care au apărut ceva informații. Însă, din ce a declarat șeful DNA, nu ar exista niciun dosar pe care să fie scris explicit numele și prenumele liderului social democrat.
În octombrie anul trecut, USR anunța că a deschis un proces la Curtea de Apel București pentru a desecretiza dosarul de revoluționar al președintelui PSD, Marcel Ciolacu, iar aceasta pare până acum singura informație veridică, chiar dacă prim procurorul Bologa a dezvăluit că sunt cauze care vizează titlurile de revoluționari.
„Am făcut publice, cred că s-au și cerut informații pe 544. Nu există un dosar Ciolacu la DNA. Există dosare cu privire la obținerea titlului de revoluționar. Da, este vorba de mai multe persoane.
Am primit dosarele, din câte știu, prin declinare de competențe și de la Parchetul General, dar există și plângerea unor persoane fizice sau juridice. Unele dintre ele au fost trimise în judecată, altele au fost clasate. Unele sunt în lucru.
Deci, dacă avem, avem începută urmărirea penală in rem și nu avem un dosar Ciolacu. Acum procurorul de caz știe ce face și când o să finalizeze aceste cauze”, a declarat Crin Bologa, pentru sursa citată.
Totodată, ședul DNA a vorbit și despre cauzele concrete pe care le instrumentează procurorii anticorupție, și care de asemenea au ținut prima pagină a publicațiilor. În același timp, Bologa a subliniat că, indiferent de discuțiile din spațiul public, DNA nu are competență de a soluționa dosare legate de plagiat, indiferent de numele persoanelor, însă s-a arătat cumva recunoscător că există spirit civic și sesizări în acest sens, chiar și făcute „aiurea-n tramvai”.
„Concret nu am văzut a fi acuzate persoanele acuzate de plagiat și de elemente de corupție.
Sigur că ai o anumită satisfacție când vezi că cetățenii vin să facă sesizări de la dosare simple de tulburare de posesie, toți așteaptă dreptate și să instrumenteze cauze penale de către DNA. Dar noi avem o competență limitată și astfel de dosare cu posibile infracțiuni implica, dar nu sunt de competența noastră. (…)
DNA anchetează infracțiunile legate de pandemie, imediat după debutul acesteia în februarie 2020, o lună în care am debutat și eu ca procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.(…) În legătură cu pandemia, aveam circa 90 de dosare deschise acum în lucru. Avem mai puțin cu unul pentru că am trimis unul la Craiova săptămâna trecută, legat de vaccinuri. Nu numai cu izolete, cu toate tipurile de dispozitive medicale, cu măști, cu camere barice avem dosare în lucru. (…)
În România, cred că peste tot, nu neapărat cei cu funcții de top, miniștri sau secretari de stat ar fi implicați în fapte de corupție. Când constatăm astfel de lucruri, îi punem sub acuzare. Am cerut ridicarea imunității și ni s-a dat de fiecare dată. În ultimii trei ani, patru miniștri și un premier au fost trimiși în judecată.
De aceea am și ajuns și am pus sub acuzare, de exemplu, directorul Unifarm, directorul ONAC sau directorul Romarm sau directori de la SNCFR, directori din CNAIR, pentru că ocupă funcțiile de foarte mult timp și atunci, dacă sunt necinstiți, pot produce prejudicii mari. Dar vă răspund la întrebare avem în vedere și persoane cu funcții mai importante decât directori. (…)
Avem dosare în lucru legate de corupția unor funcționari ai statului, de exemplu, în Inspecția de Stat în Construcții, care ar trebui să verifice această disciplină și siguranța în construcții și ei nu-și fac datoria și săvârșesc și fapte de corupție”, a detaliat Crin Bologa.
După ce în presă au apărut imagini cu liderul AUR, George Simion, și cel al Pro România, Victor Ponta, acesta din urmă a venit cu explicații, susținând că nu e „niciun secret – și nimic de ascuns”.
Și, chiar dacă până acum Ponta nu s-a arătat a fi un fan al lui Simion sau că ar fi interesat de circul pe care îl face acesta de când a ajuns în Parlament, explicația oferită pe Facebook a venit ca ceva firesc: dacă i se cere ajutorul, îl va oferi oricui. Bineînțeles, să nu fie contactat de PNL sau USR, dar în rest…
Aparent, prânzul „de taină” și legătura dintre Ponta și Simion au legătură strict cu câteva sfaturi pe care liderul AUR le-ar fi solicitat și primit de la fostul premier PSD, în condițiile în care, spune acesta, „am o experiență de guvernare (în special în zona economică) pe care toată lumea o recunoaște și care poate să fie utilă în aceastăa situație de criză”.
Și, cum nimeni altcineva nu vrea să profite de expertiza sa, iar PSD îl ocolește, Victor Ponta arată că îi poate oferi ajutorul lui Simion, pe care îl caracterizează ca fiind „viu”.
„Sunt deschis și doresc să ajut anumiți oameni politici – dacă aceștia mă întreabă! Cu Dl Ciolacu am o bună comunicare dar, din motive pe care nu le cunosc și nu le înțeleg, alți oameni din PSD se opun unei colaborări mai ample.
Sper însă că anumite proiecte economice pe care le-am promovat în perioada în care eram eu Premier, și care au avut succes, să fie reluate după ce Dl Ciolacu devine Premier în Mai.
George Simion este un lider politic nou (îmi place faptul că este “viu” fără să fiu de acord cu toate ideile sale) – conduce un partid fără experiență guvernamentală – dacă mă consultă pe probleme de program economic, îi spun părerea mea și îl sprijin cu toată deschiderea!
Despre asta am discutat când ne-am văzut.
Și voi fi în continuare deschis să sprijin, pe zona economică, orice proiect al PSD sau AUR (la PNL și USR nu văd deloc asemenea proiecte – este un vid total în acest domeniu, și o lipsă de competență și consecvență extrem de nocivă; adică sunt în economie exact ca și Șeful lor – Dl Președinte Iohannis, suficienți, dezinteresați și aroganți fără nicio substanță)!”, arată Ponta pe rețeaua de socializare.
O nouă amendă primită de lanțul de supermarketuri LIDL din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), pentru o serie de nereguli descoperite în magazine din toată țara.
În total, din ce a dezvăluit președintele Autorității, Horia Constantinescu, au fost derulate 307 acțiuni de verificare a supermarketurilor LIDL, la nivel national, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 481 amenzi contravenționale, în valoare de aproximativ 7,3 milioane de lei, 133 avertismente, oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 125.000 lei, oprirea temporară a prestării de servicii, până la remedierea deficiențelor, în cazul a 38 de unități situate în județele Arad, Prahova, Caraș Severin, Hunedoara, Neamț, Iași, Constanța, Olt, Dolj, Brașov, Alba, Mureș, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Bistrița Năsăud, Ilfov și municipiul București, propunerea încetării practicilor comerciale incorecte, în cazul a 66 de unități, precum și închiderea temporară pentru o perioadă de până la 6 luni, pentru un magazin din municipiul Bacău.
Din ce a explicat inițial Horia Constantinescu, controalele nu vizau neapărat aplicarea de amenzi, însă comisarii au descoperit că, după verificările și sancțiunile anterioare, în continuare sunt abateri de la legislația în vigoare.
Astfel, au fost găsite la vânzare produse expirate, produse de panificație neambalate, în lazi cu praf și impurități, rafturi de expunere și tăvi deteriorate sau neigienizate, produse fără etichetă cu elemente de identificare privind lotul și data limită de consum, produse alimentare cu ambalaje depreciate, devidate, cu lovituri mecanice, fructe și legume prezentate ca fiind calitatea I când, în realitate, prezentau lovituri mecanice, mucegai și zone încolțite, produse fără preț și promoții care nu erau respecte.
Totodată, Horia Constantinescu scrie pe Facebook că existau neconcordanțe între prețul produselor de la raft și cel de la casa de marcat, în unele cazuri lipsea menționarea factorilor alergeni de pe etichetele produse în magazine sau a țării de proveniență a unora dintre produsele, nu erau respectate temperaturile de depozitare indicate de producător a produselor și așa mai departe.
Ulterior, președintele ANPC a postat și un live pe Facebook, unde a subliniat că, în ciuda criticilor, controalele vor continua, explicând că „una e să vinzi la o băcănie de cartier, și alta e să vinzi la o rețea mare de magazine”.
Elena Udrea aproape că duce o viață la fel de interesantă și din spatele gratiilor, acolo unde a fost trimisă în primăvara anului trecut în urma condamnării definitive din dosarul „Gala Bute”.
De la încarcerarea sa a menținut constant legătura virtuală cu cei interesați ce părerile sale, pe Facebook, iar acum a ajuns la un alt nivel. Aseară, Udrea a apărut la Realitatea TV, unde a acordat un interviu, în care a avut în sfârșit șansa de a fi ascultată aproape „live”.
Chiar dacă a ajuns pe sticlă după luni bune de absență, Udrea consideră că se putea și mai mult, dar și mai bine, dat fiind că, după cum scrie pe Facebook, „interviul (…) a durat, din păcate, doar 45 de minute și s-a derulat într-un ritm foarte alert”.
Înainte de a ajunge la telespectatori, Udrea a dat un „spoiler” pe pagina sa, avertizând că, deși a pus accentul pe multe lucruri nespuse, mai avea de punctat asupra unor aspecte din „anii trecuți”, „dar mai ales despre prezent și viitor, punând un accent deosebit pe campaniile electorale din anul 2024”. Cum ar veni, Elenei Udrea nu îi scapă nimic, indiferent de locul în care se află.
„Soarta României pentru următorii zece ani a început deja să fie scrisă!
În 2014 binomul SRI DNA (plus ICCJ) a „jucat” pe față la alegeri. Avatarul de azi al binomului va „juca” din nou. De data aceasta cu ajutorul justiției din Luxemburg, acolo unde se afla sediile CJUE și ale Parchetului European”, este o parte din ceea ce scria aseară Udrea pe Facebook, cu promisiunea că, la următorul interviu, „dacă va mai avea loc”, va face și alte dezvăluiri, „totul cu probe, evident!”.
O altă categorie de cauze luată în considerare ar fi aceea a încălcărilor legii. Procurorii DNA l-au acuzat pe primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone că „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”. Instanța de la Curtea de Apel București a constatat că primarul Sectorului 4 „a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”. Așadar, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare din cauză că Primăria Sectorului 4 a eliberat autorizația de funcționare a Clubului „Colectiv” fără să le ceară patronilor să depună la dosar „Autorizația de securitate la incendiu”.
Dar în octombrie 2015, când s-a produs incendiul, la nicio Primărie de Sector din București nu exista vreo prevedere legală, vreun regulament sau vreo procedură care să impună prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” pentru autorizarea funcționării unui restaurant, bar sau club. Dar nici la nivel național nu exista o astfel de prevedere legală, acest lucru fiind demonstrat de adresele Primăriilor din Oradea, Arad, Sibiu, Timișoara, Galați și Constanța.
Poate fi concluzia din acest caz este că Cristian Popescu Piedone a fost condamnat pentru că ar fi încălcat o prevedere legală care nu exista?
La nicio Primărie de Sector nu exista o lege care să impună prezentarea Autorizației ISU
În articolul „Dosarul Colectiv. Nicio Primărie de Sector nu cerea Autorizație ISU la autorizarea activității unui bar sau club”, am prezentat situația prevederilor legale în vigoare în toată administrația locală din București înainte și după producerea tragediei de la „Colectiv”.
În adresele Primăriilor de la Sectorul 1, Sectorul 2, Sectorul 3, Sectorul 5 și Sectorul 6 din București se precizează clar că înainte de 30 octombrie 2015, când s-a produs incendiul de la Clubul „Colectiv”, la eliberarea „Autorizației de funcționare” pentru un restaurant, club sau bar, nu exista obligația prezentării „Autorizației de siguranță la incendiu”. Era dovada că nici la Primăria Sectorului 4 nu putea exista o astfel de obligație, a prezentării Autorizației de la ISU pentru ca primarul Piedone să semneze acordarea autorizație de funcționare a clubului.
În aceste condiții, ne punem, firesc, întrebarea dacă, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat abuziv, pentru că ar fi încălcat o lege care nu exista?
Să presupunem că la sectoarele din București legea era aplicată greșit. Cum stau lucrurile la nivel național?
Pentru clarificarea situației ar fi utilă o nouă verificare, plecând de la presupunerea că la nivel național exista o lege care obliga ca în dosarul depus la primărie să fie și Autorizația de la ISU, dar la toate la Primăriile de Sector din București această prevedere a legii nu era aplicată sau era aplicată greșit.
În România sunt în total sunt 3.290 de primării, de municipii, de orașe sau de comune și toate își desfășoară activitatea după aceleași legi. Dacă înainte de tragedia de la „Colectiv” ar fi fost obligatorie prezentarea la primărie a „Autorizației de securitate la incendiu”, ar trebui ca această prevedere legală să fie inclusă în regulamentele și procedurile de la toate primăriile din țară.
La Primăria Oradea, condusă de Ilie Bolojan, procedurile de autorizare erau reactualizate în fiecare an
Primăria Oradea – verificarea avizului sau autorizației de securitate la incendiu exced competenței aparatului de specialitate al primăriei
Să vedem cum stăteau lucrurile, până în octombrie 2015, la Primăria Oradea, condusă la vremea aceea de Ilie Bolojan, considerat unul dintre cei mai performanți primari din țară. Facem precizarea că avocații lui Cristian Popescu Piedone au solicitat mai multor primării din țară ca în baza Legii 544/2001 să le fie comunicate prevederile legale și regulamentele în baza cărora era autorizată funcționarea unui restaurant, bar sau club, înainte și după 30 octombrie 2015.
În răspunsul Primăriei Oradea se spune că începând cu anul 2013, autorizația pentru desfășurarea activității se eliberează tuturor comercianților cu activitățile cod CAEN 561 – „restaurante”, cod CAEN 563 – „baruri și alte activități de servire a băuturilor” și cod CAEN 932 – „alte activități recreative și distractive”, procedura de emitere a autorizațiilor de funcționare „fiind prevăzută în hotărârile de consiliu local anuale privind stabilirea impozitelor și taxelor locale”.
Sunt precizate aceste hotărâri din perioada care ne interesează: pentru anul 2013 HCL nr. 10/2013; pentru anul 2014 HCL nr. 952/2013; pentru anul 2015 HCL nr. 904/2014. Deci, Consiliul Local (CL) Oradea aproba în fiecare an câte o nouă hotărâre prin care aproba procedura de autorizare a funcționării.
Răspuns tranșant: verificarea „Autorizației de securitate la incendiu” excede competenței angajaților Primăriei Oradea
În adresa Primăriei Oradea se spune că verificarea „Autorizației de securitate la incendiu” nu era în competența angajaților primăriei, aceștia verificând numai dacă spațiul comercial îndeplinește condițiile din punct de vedere urbanistic:
„Prin raportare la prevederile hotărârilor de consiliu local mai sus menționate, verificarea existenței avizului/autorizației privind securitatea la incendiu în spețele deduse analizei, exced competenței funcționale a aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Oradea.
Totodată menționăm că în vederea emiterii avizului, analizăm din punct de vedere constructiv spațiul comercial unde se va desfășura activitatea comercială. Urmărim să fie efectuată schimbarea destinației spațiului în spațiu comercial sau spațiu de alimentație publică, analizăm releveul spațiului comercial și verificăm existența Autorizației de Construire pentru lucrările pentru care este necesară”, se spune în adresa semnată de fostul primar din Oradea, Ilie Bolojan.
Dacă la nivel național ar fi existat o lege care să oblige Primăria sau Consiliul Local Oradea să verifice dacă restaurantele, barurile sau cluburile din oraș dețin Autorizația de la ISU, cu siguranță că ar fi fost transpusă și în hotărârile CL.
Dar în condițiile în care, în 2015, în legislația din România nu exista o astfel de prevedere legală, la Oradea asigurarea condițiilor de siguranță la incendiu era în preocuparea patronilor de restaurante, baruri sau cluburi, care trebuiau să obțină „Autorizația de securitate la incendiu” de la ISU Bihor:
„Răspunderea pentru respectarea tuturor normelor privind securitatea la incendiu revine exclusiv beneficiarului acordului de funcționare/autorizației pentru desfășurarea activității”, este concluzia din adresa Primăriei Oradea.
Primăria Arad: până în 30 octombrie 2015, restaurantele funcționau pe baza declarației patronilor cu privire la siguranța la incendiu
Primăria Arad – anterior datei de 30 octombrie 2015 pentru autorizațiile de alimentație publică era suficientă o declarație pe propria răspundere
Și în alt oraș din vestul țării, la Arad, funcționa același principiu, că patronii de restaurante, baruri sau cluburi, sunt cei care își asumau răspunderea pentru respectarea normelor de siguranță la incendiu, ei fiind obligați să depună la primărie doar o declarație pe propria răspundere că sunt îndeplinite condițiile.
„Anterior datei de 30 octombrie 2015, autorizațiile pentru desfășurarea activității de alimentație publică s-au emis în baza documentației prevăzută prin art. 47, alin (l) din Hotărârea CL nr. 9/2011 privind Regulamentul de desfășurare a activităților comerciale în municipiul Arad, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care documentul menționat de către dumneavoastră (Autorizația de securitate la incendiu – n red) s-a solicitat numai în cazul în care acesta a fost obținut în prealabil de către agentul economic, deoarece la acea datămajoritatea spațiilor funcționaupe baza unei declarații pe propria răspundere privind respectarea normelor de securitate la incendiu”, se spune în răspunsul Primăriei Arad.
Deci nici la Arad nu exista obligația ca primarul orașului să le ceară patronilor de restaurante, baruri sau cluburi, să prezinte „Autorizația de siguranță la incendiu”. Patronii obțineau autorizația de la ISU Arad, iar la primărie era depusă numai o declarație pe propria răspundere, nu autorizația.
Primăria Timișoara: anterior datei de 30 octombrie 2015, acordul de funcționare s-a emis fără autorizația de securitate la incendiu
Primăria Timișoara – anterior datei de 30 octombrie 2015 Acordul s-a emis fără avizul sau autorizația de securitate la incendiu
Și în răspunsul Primăriei Timișoara se precizează că înainte de data producerii incendiului de la Clubul „Colectiv” acordurile de funcționare a unor restaurante, baruri sau cluburi din oraș erau eliberate fără ca patronii să fie obligați să depună la primărie „Avizul” sau „Autorizația de securitate la incendiu”.
„Vă comunicăm faptul că anterior datei de 30 octombrie 2015 Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale s-a emis fără avizul și/sau autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Timișoara, semnată de fostul viceprimar Dan Diaconu.
Și la Primăria Constanța, operatorul economic trebuia să completeze o declarație-tip
Primaria Constanța – Anterior datei de 30 octombrie 2015, operatorul economic depunea la primărie doar o declarație tip
Nici la Primăria din Constanța, pe litoral, zonă cunoscută pentru numărul foarte mare de restaurante, pizzerii, baruri și cluburi, autorizarea funcționării acestora nu era condiționată de prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu”.
„Anterior datei de 30 octombrie 2015, activitatea la care se face referire a fost reglementată prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților comerciale și a serviciilor de piață în municipiul Constanța aprobat prin HCLM nr. 244/2010, cap. ITI, art. 16 iar avizul/autorizația de securitate la incendiu trebuiau obținute anterior solicitării emiterii actului administrativ, în acest sens și sub sancțiunile legii privind falsul în declarații, operatorul economic completând o declarație-model tip”, se spune în adresa Primăriei Constanța.
Deci și la Constanța era aceeași regulă ca la Oradea, Arad sau Timișoara, autorizația era obținută de la ISU, iar la primărie era depusă doar o declarație pe proprie răspundere că spațiul comercial îndeplinește condițiile.
La Primăria Sibiu, acordurile de funcționare se eliberau „fără a fi necesar a se prezenta autorizația de securitate la incendiu”
Primaria Constanța – Anterior datei de 30 octombrie 2015, operatorul economic depunea la primărie doar o declarație tip
Aceeași lege exista și la Primăria din Sibiu, în a cărei adresă se spune la fel de clar, cu subiect și predicat, că înainte de 30 octombrie 2015 nu era necesară prezentarea „Avizului” sau „Autorizației de securitate la incendiu”:
„La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu Hotărârea CL 138/20l l privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr 333/2003, a Legii nr 650/2002 de aprobarea a OG nr 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa semnată de viceprimarul Sibiului, Corina Bokor.
Primăria Galați: conform regulamentului, nu se solicita Autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU
Primăria Galati – Până la sfârșitul anului 2015 nu se solicita aviz sau autorizație de securitate la incendiu
Și în adresa Primăriei Galați se precizează că înainte de octombrie 2015 solicitanții autorizațiilor de funcționare a unor activități de alimentație publică, adică restaurante, baruri sau cluburi, nu aveau obligația să depună la primărie autorizația eliberată de ISU Galați.
Consiliul Local (CL) Galați a aprobat, în baza prevederilor Ordonanței nr 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață și a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, „Regulamentul referitor la organizarea și desfășurarea activităților comerciale și a serviciilor de piață în zonele publice din municipiul Galați”. Acest regulament fusese aprobat prin Hotărârea CL Galați nr 203/20.12.2012.
„Până la sfârșitul anului 2015, Primăria Municipiului Galați a emis avizul cu orar de funcționare și autorizația privind desfășurarea de activități de alimentație publică. Conform regulamentului, pentru eliberarea actelor administrative menționate nu se solicita aviz sau autorizație de securitate la incendiu emisă de ISU Galati”, se spune în adresa semnată de primarul Ionuț Pucheanu.
„Autorizația de securitate la incendiu” a devenit obligatorie după data producerii incendiului de la „Colectiv”
În toate adresele primăriilor se face precizarea că prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” a devenit obligatorie după 30 octombrie 2015, adică după incendiul de Clubul „Colectiv”, când au fost modificate legea și regulamentele locale. Redăm câteva pasaje din adresele primăriilor:
Primăria Arad: „În 8 iunie 2017 s-a adoptat o nouă Hotărâre de Consiliu care stabilește documentele necesare pentru obținerea sau prelungirea autorizațiilor pentru desfășurarea activității de alimentație publică și anume: HCLM nr 192/2017 privind Regulamentul de desfășurare a activităților comerciale și al piețelor în municipiul Arad, care prevede obligativitatea prezentării autorizației de securitate la incendiu pentru agenții economici care își desfășoară activitatea în construcții sau amenajări cu destinația de bar/club/discotecă/unitate de alimentație publică cu aria desfășurată egală sau mai mare de 200 mp”.
Primăria Sibiu: „Din verificările efectuate s-a constatat că operatorii economici nu-și obțineau avizele necesare funcționării legale, prin urmare Consiliul Local Sibiu a aprobat hotărârea nr 118/2016 privind aprobarea Regulamentului de comercializare a produselor și serviciilor de piață de pe raza municipiului Sibiu, care prevede ca la dosarul de obținere a acordului de funcționare este necesar a fi depusă în copie și Autorizația de securitate la incendiu”.
Primăria Galați: „începând cu data de 01.01.2016, printre documentele necesare pentru obținerea acordului privind exercitarea activității de comercializare în zone publice se numără și autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU Galați conform reglementărilor în vigoare”.
Piedone a fost condamnat pentru „abuz în serviciu” din cauză că a încălcat legea
Din toate adresele primăriilor marilor orașe și ale primăriilor de sector din București rezultă că până pe 30 octombrie 2015, când s-a produs tragedia de la Clubul „Colectiv”, patronii de restaurante, pizzerii, baruri sau cluburi din oricare localitate din România, care solicitau autorizație de funcționare, nu erau obligați să depună la primărie „Autorizația de securitate la incendiu”.
În concluzie, primarul Cristian Popescu Piedone nu ar fi trebuit să fie condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a autorizat Clubul „Colectiv” fără să le ceară patronilor „Autorizația de securitate la incendiu”, pentru că nu era prevăzută de lege și regulamentele locale, însă magistrații de la Curtea de Apel București au considerat că Popescu Cristian Piedone a comis infracțiunea de „abuz în serviciu” pentru că nu le-a cerut patronilor Autorizația de la ISU.
Dar dacă primarul Cristian Popescu Piedone ar fi refuzat să semneze autorizația de funcționare a Clubului „Colectiv” din cauză că nu a fost depusă la dosar „Autorizația de securitate la incendiu”, în acest caz Cristian Popescu Piedone ar fi fost acuzat de patronii clubului tot de „abuz în serviciu” și denunțat la Parchet pentru că le-ar fi cerut să prezinte un document care nu era prevăzut, nici de lege, nici de regulamentul aprobat de Consiliul Local al Sectorului 4. Cum o dai, cum o învârtești, tot la „abuz în serviciu” se ajunge.
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
