Ministrul Petre Daea a explicat ieri, la DigiFM, cum se face că fiica, ginerele, soția și nora sau sunt toți angajați în instituții din subordinea ministerului Agriculturii, pe care îl conduce.
Potrivit acestuia, sunt doar locuri de muncă obișnuite pentru membrii familiei sale, ca pentru orice român. Dau poate chiar ai mult, dat fiind că „este o pasiune pentru agricultură în familie”.
Săptămâna aceasta, G4Media scria că nora lui Petre Daea a fost angajată în 2020 consilier la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, unde soția lui este șefa Resurselor Umane. Chiar dacă anterior nora lui Daea lucra la propria firmă de „cursuri de dans” și „dansatori evenimente”, Daea a explicat ieri că este foarte pregătită, o tânără care merita să își găsească un loc de muncă, pe care de altfel l-a obținut pe bune.
Chiar dacă la acea vreme, 2020, Daea nu mai era ministru, anterior, în mandatul din perioada 2017-2019, fiica sa a fost angajată la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, iar și ginerele său – la Agenția Națională pentru Zootehnie. Adică instituții subordonate Ministerului Agriculturii.
„Haideți să discutăm cu calmul necesar și înțelepciunea cuvenită. Tinerețea trece și prin experiența asta a momentului în care o copilă de 7 ani făcea și ea gimnastică și apoi a performat prin activitatea asta atât intern cât și internațional.
Această fragă de fată a pus și mintea la contribuție pentru că este absolventă de ASE și dacă ați vedea, eu am pe telefon pentru că m-am gândit că mă întreabă lumea, și a absolvit-o cu media 10. Și liceul l-a terminat tot cu media 10. Și pregătindu-se în vedere exercitării unei meserii, și-anume științe economice, iată că a avut și ea posibilitatea să participe la un concurs.
E opțiunea unui copil care are și ea dreptul să se ducă acolo unde libertatea constituțională îi dă posibilitatea să și aleagă drumul acesta. Întâmplător sau nu, socrul domniei sale, care sunt eu, nu avea nicio legătură cu APIA pentru că în 2020 Petre Daea nu avea nicio legătură”, a explicat Daea pentru DigiFM.
Nicio legătură cu faptul că soția sa era șefă a Resurselor Umane, de peste 10 de ani:
„Soția mea care este acolo din 2010, dublu licențiată, are această misiune de a răspunde de resursele umane. Nici soția mea, nimeni altcineva, nu are cum să interzică cuiva, fie ea și nora ei, să se prezinte la un examen și dacă ia examenul cu nota pe care a luat-o, n-are nicio relevanță. (…)
Nu există niciun conflict de interese. Este un copil ca oricare altul. Nu are nicio legătură de sânge cu mine, cu soția, doar legătură cu profesia”.
Profesie care de altfel „curge” prin sângele fiecărui membru al familiei sale, a mai detaliat ministrul Agriculturii:
„Este o pasiune pentru agricultură în familie. Se moștenește dorința de a face pentru agricultura țării ce trebuie. Și vorbiți cu cineva care are facultatea la zi, nu pe la o stație de metrou, și așa și fata mea, și sunt mândru că am asemenea copii. (…)
Uneori e foarte greu să lucrezi și la stat. Este o poziție de funcționar pur și simplu și aici nu e vorba de a avea experiență ci a avea pregătirea în domeniu. E conform legii”.
Președintele României Klaus Iohannis va primi o distincție pe 4 iunie, anume Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului.
Anunțul a fost făcut de Centrul Împotriva Expulzărilor, fundație care îi va acorda totodată și distincția.
Din ce se arată într-un comunicat preluat de welt.de, Iohannis este al unsprezecelea câștigător al premiului, fiind astfel recompensat „pentru activitatea sa neobosită şi multilaterală pentru drepturile omului şi ale minorităţilor din România şi Europa”.
Premiul, în valoare de 10.000 de euro, se acordă o dată la doi ani, printre câștigătorii anteriori fiind fostul președinte federal Joachim Gauck, câștigătorul Premiului Nobel pentru literatură Herta Müller („Breath Swing”) și istoricul Europei de Est Karl Schlögel.
Potrivit sursei citate, ceremonia de premiere va avea loc pe 4 iunie la Paulskirche din Frankfurt, iar laudatio-ul va fi susţinut de fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
Franz Werfel este un scriitor austriac (1890-1945), exilat în SUA la finalul vieții, autor al mai multor cărți, între care și „40 de zile pe Musa Dagh”, un roman care evocă deportarea armenilor în timpul genocidului din 1915 din Imperiul Otoman.
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, cere ca Parlamentul să declare oficial AUR un partid extremist, cu toate consecințele care decurg din aceasta.
Declarația lui Stroe, preluată de Știri pe Surse, are legătură cu incidentele care au avut loc ieri. Parlamentari, dar și simpatizanţi AUR, au fost actorii unor scene violente, atât în Parlament, cât şi în afara Parlamentului.
La finalul zilei, mai multe persoane au fost sancţionate de jandarmi, cu amenzi, după ce inclusiv fostul premier Ludovic Orban a fost agresat la intrarea în sediul Parlamentului. În total, pentru încălcarea legislaţiei, și participanţii la protestul neautorizat au primit amenzi în valoare totală de peste 50.000 de lei.
Însă ziua de ieri a început în forță, când șefa tinerilor AUR Botoșani a încercat să intre în Parlament cu gloanțe pe care le luase „ca amintire” de la un poligon de tragere. Ieri, purtătorul de cuvânt al PNL arăta că, din perspectiva sa, „AUR este un partid periculos, extremist, a cărui agendă este să promoveze ură și dezbinare”.
„Din punctul meu de vedere, partidele democratice ar trebui să se delimiteze total de acest partid toxic numit AUR. Nu este vorba doar de ceea ce s-a întâmplat ieri, este vorba despre un bulgăre de agresivitate pe care acest partid îl creşte în România, sperând să destabilizeze toate instituţiile care apără democraţia. De aceea, mediul politic ar trebui să reacţioneze unitar.
Noi, ca parlamentari, nu avem alte pârghii decât cele prevăzute de regulamentele noastre. De aceea, cred că o primă formă de delimitare ar fi un gest politic ferm, o declaraţie comună a Parlamentului, adoptată în camerele reunite, care să condamne modul de acţiune al AUR, să oficializeze această delimitare şi să exprime, clar, caracterul extremist al AUR”, subliniază astăzi Stroe.
Mircea Minea, primar al comunei Chiajna, județul Ilfov, a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, sub acuzația de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu producerea de consecințe deosebit de grave.
Fapta imputată edilului are legătură cu finanțarea clubului de fotbal, procedură care s-a derulat timp de 4 ani, până în 2021.
Primarul Minea este acuzat că a cauzat Primăriei Chiajna un prejudiciu în valoare totală de 44.999.953 lei, însă primăria a comunicat că nu se constituie parte civilă în cauză. Cu toate acestea, procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra a 22 de terenuri și imobile ce aparțin primarului, asupra acuzațiilor și măsurilor urmând a decide judecătorii Tribunalului Ilfov.
Minea este unul dintre cei mai longevivi primari din România, fiind în funcție de peste 25 de ani, la ultimele alegeri acesta fiind susținut de PSD-ALDE. În 2021, a apărut însă o petiție pentru demiterea primarului Minea, inițiată de Partidul Neamul Romanesc – Filiala Chiajna.
Primarului i se imputau gropile, canalizarea, eliberarea de autorizații de construire discreționar, transportul în comun deficitar, ca și infrastructura pentru energie electrică și apă potabilă curentă sau lipsa trotuarelor.
Ultimul motiv, al optulea, ținea de bazele sportive unde „se percep taxe de acces, acest lucru ducând la imposibilitatea persoanelor defavorizate de a se antrena, în mod special în satul Roșu”. În schimb, primarul finanțase clubul sportiv mai mult decât suficient, spun procurorii, în condițiile în care acesta „în cadrul clubului de fotbal respectiv, a avut calitățile de membru fondator și președinte al consiliului director (aceasta din urmă, până la data de 14.01.2015)”.
„În perioada 2007 – 2021, inculpatul Minea Mircea și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispoziții ale legislației primare, în sensul că:
ar fi încheiat cu un club de fotbal mai multe contracte de finanțare nerambursabilă și ar fi dispus efectuarea de la bugetul local a unor plăți în valoare totală de 37.474.795 lei, în favoarea acelei formațiuni sportive,ar fi închiriat aceluiași club două baze sportive respectiv bunuri din componența acestora (aflate în proprietatea publică a primăriei Chiajna), în schimbul unor chirii substanțial mai mici (ex. 100 lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion) decât chiria de piață și fără ca aceste demersuri să fi fost aprobate de către Consiliul local al comunei Chiajna sau să se fi realizat în urma desfășurării unor proceduri de licitație publică.
Această conduită ar fi avut ca urmare producerea unui prejudiciu primăriei Chiajna în cuantum de 7.525.158 lei”, au arătat procurorii DNA.
Mai sunt aproximativ 3 săptămâni până la rotativa guvernamentală, punct până la care PSD și PNL trebuie să pună la punct toate detaliile legate de numele viitorilor miniștri.
Premierul, clar, va fi liderul PSD Marcel Ciolacu, însă, din ce a lăsat să se înțeleagă acesta, sunt posibile modificări față de cele prevăzute în protocolul inițial.
Declarațiile au fost făcute aseară la România TV, când Ciolacu a subliniat că „au loc discuții, dar acordul e în picioare exact cum a fost semnat. Sunt ferm convins că și eu și Nicolae Ciucă, dacă se va modifica acest acord, vom veni în fața tuturor și vom anunța. Nu eu modific, nu Nicolae Ciucă. PNL și PSD au capacitatea de a modifica”.
Însă eventualele modificări vor fi gata la timp, a asigurat Ciolacu: „Categoric se întâmplă până în data de 1 iunie. Avem un acord politic pe care îl respectăm”.
Mai mult decât atât, Ciolacu vede continuarea relației politice și, eventual guvernamentale, cu liderul PNL Nicolae Ciucă, care trebuie să decidă singur care îi va fi rolul în viitorul Guvern.
Categoric, Ciolacu – viitor premier – are o idee clară despre miniștrii pe care ar vrea să îi aibă în Guvern. Însă, momentan nu discută la modul concret. Ceea ce este cert e că „eu și Nicolae Ciucă am avut discuții pe fiecare ministru pe care l-am nominalizat de la PSD. Știu că eu cu domnul Ciucă am ajuns la un acord privind nominalizarea miniștrilor din PSD. (…) Dacă eu vă spun acum cine pleacă, acel minister e blocat până se face rotativa”.
„Interesul principal e să avem un Guvern cu miniștri buni. Am o analiză proprie a miniștrilor la partid și voi avea o analiză și o discuție împreună cu Nicolae Ciucă referitor la miniștrii care vor forma următorul Guvern.
Nu trebuie să stricăm ceea ce funcționează. Dacă luăm în considerare ce a găsit Marcel Boloș la MIPE, a făcut minuni în această perioadă. Și eu și Ciucă reprezentăm un partid. Vrem performanță la Transporturi, schimbăm miniștrii din an în an. Sorin Grindeanu e un ministru care a performat și e vizibil și eu mi-aș dori să rămână în continuare. (…)
Vreau un Guvern al României funcțional. Nu o să fie o perioadă de guvernare foarte simplă, dar nu am nici cea mai mică reținere. Momentan PSD nu va avea vicepremier. Lucian Romașcanu nu vine șeful Cancelariei”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Trei persoane au fost arestate la Tribunalul București, inclusiv un ofițer de poliție judiciară, într-un dosar instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Subcomisarul a fost ridicat chiar de colegii săi, ofițeri de poliție – însă judiciară, din cadrul Direcției Generale Anticorupție, acesta fiind acuzat că, începând cu noiembrie anul trecut, a sprijinit o grupare infracțională specializată în trafic de heroină. În dosar sunt acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de mare risc, luare de mită, dare de mită, favorizarea făptuitorului, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, accesul ilegal la un sistem informatic și conducere a unui vehicul având dreptul de a conduce suspendat.
Din ce detaliază DGA, grupul infracțional urmărit a fost constituit în cursul anului 2022 și, timp de mai multe luni, membrii acestuia au organizat și coordonat tranzacții repetate cu droguri de mare risc în municipiul București.
Doar luna trecută, anchetatorii spun că a fost identificat și indisponibilizat un transport de aproximativ un kilogram de heroină. Or aici a intervenit ofițerul de poliție judiciară.
„În concret, în luna martie 2023, acesta a comunicat unuia dintre liderii grupului infracțional organizat faptul că este cercetat într-un dosar penal, transmițând atât obiectul dosarului, cât și persoanele vizate de respectiva cauză, sfătuindu-l cu privire la modalitatea în care să acționeze pentru a evita tragerea la răspundere penală.
În luna aprilie 2023, deși a luat cunoștință despre săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri având ca obiect cantitatea de aproximativ un kilogram de heroină, nu a luat măsurile necesare, potrivit atribuțiilor de serviciu, într-un dosar pe care îl avea în instrumentare, acordând sfaturi celorlalți doi inculpați cu privire la modul în care trebuie să acționeze pentru a evita tragerea la răspundere penală.
În cursul lunii martie 2023, inculpatul a divulgat, fără drept, informații nepublice, obținute prin accesarea bazelor de date, accesând, fără drept, sistemele informatice pe care sunt stocate bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne.
În realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la sfârșitul lunii martie 2023, a primit de la liderul grupului infracțional organizat mai multe bunuri și, la data de 22.04.2023, a acceptat promisiunea acestuia de a-i da un telefon mobil, pentru a-l avertiza (prin divulgarea de informații cunoscute în virtutea atribuțiilor de serviciu), a-l proteja (prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în cauze penale care îl priveau sau în cauze penale care priveau persoane din anturajul acestuia, aflate în instrumentarea sa) și a-l favoriza (prin sprijinul acordat în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în cauze penale care îl priveau sau în cauze penale care priveau persoane din anturajul acestuia și în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală), în legătură cu activitățile de trafic de droguri de mare risc desfășurate de acesta și ceilalți membri ai grupului infracțional din care acesta făcea parte”, se arată într-un comunicat DGA.
Astăzi, sindicaliștii din Educație și-au propus să mărșăluiască în semn de protest pe străzile din București.
Potrivit rezoluției comune a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”, marșul va porni din Piața Victoriei, la ora 11.00, urmând a se încheia în fața Palatului Parlamentului, la protest fiind așteptați „peste 15.000 de angajați din învățământ”.
Protestul a fost anunțat luna trecută, doleanțele și nemulțumirile fiind explicate la acel moment. Acum, într-o postare pe Facebook, Federațiile din Educație arată că este „unul dintre cele mai mari marşuri de protest din ultimii ani” și că mișcările vor continua chiar până la greva generală, pe 22 mai, în funcție de dorința membrilor de sindicat.
În postare se reiau și motivele pentru care angajații din sistem ies în stradă: majorarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu importanța socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic; instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației; plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic; acordarea sporurilor pentru condiții de muncă personalului din învățământ; acordarea drepturilor prevăzute în legislația în vigoare și contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.); creșterea anuală a investițiilor în învățământ, pentru îmbunătățirea bazei materiale și a infrastructurii; renunțarea la aplicația EduSal și înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat și administrat de Ministerul Educației.
„Peste 15.000 de membri de sindicat din întreaga ţară au anunţat că vor participa la acest marş de protest. Acțiunea urmărește să atragă atenția asupra problemelor cu care se confruntă sistemul de învăţământ românesc, în mod special, angajaţii – personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar. (…)
Le mulţumim şi pe această cale colegilor noştri pentru solidaritatea de care dau dovadă şi anunţăm faptul că avem în desfăşurare un referendum privind declanşarea grevei generale în educaţie, începând cu data de 22 mai 2023”, se arată în postare.
O întâlnire întâmplătoare dintre Laura Codruța Kovesi și liderul AUR George Simion pe străzile Bucureștiului a devenit un motiv de admirație pentru liderul Pro România Victor Ponta.
Pe când lupta cu „sistemul ticăloșit” și hoția, George Simion a dat nas în nas cu Laura Codruța Kovesi, fost procuror general al României, fost procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, actual șef al Parchetului European.
Cum de altfel se aștepta chiar toată lumea, cum a văzut-o de departe, Simion a dat drumul la filmare pe telefon, videoclipul fiind preluat și postat în mediul on-line cu explicația „Simion o aleargă pe Kovesi”. Chiar dacă atât Kovesi cât și gărzile de corp mergeau ușurel, Simion aparent alerga, deoarece avea o întrebare de pus, întrebare al cărei răspuns ar fi putut să schimbe tot sensul și rostul existenței. Nu, nu despre problemele de corupție de la nivelul Uniunii Europene sau alte aspecte delicate, ci cu totul altceva:
„Doamna procuror, da de ce aveți atâția bodyguarzi după dumneavoastră? Patru gărzi de corp… ce-i, care-i problema? Vă e frică de ceva? (…) Incredibil! Procurorul european și gărzile de corp, foarte populare pe străzile din București”.
Ei, din toată filmarea, Ponta nu a auzit decât o întrebare, pentru care l-a felicitat pe liderul AUR public, pe Facebook:
„Credeam că Doamna Kovesi e foarte “iubită” și nu are nevoie să fie păzită în mijlocul Bucureștiului mai ceva decât Maddona sau Lady Gaga/ sau oare credea că pe Calea Victoriei din București o atacă rachetele lui Putin!
Recunosc că nu am văzut așa sistem de pază nici la șefi de stat – oare așa de populară este Doamna Kovesi în România încât îi trebuie 5 paznici?
Sincer – toată scena arată un parvenitism și o aroganță ciocoiască pe care nu am văzut-o la niciun politician. Eu credeam că o apără oricum “focile” de orice pericol Bravo George Simion pentru întrebare și filmare”.
Ar fi de spus totuși liderul AUR, George Simion, și cel al Pro România, Victor Ponta, că nu sunt chiar complet necunoscuți. Cei doi nu se admiră de la distanță, ci se cunosc personal. În februarie, în presă au apărut imagini cu cei doi, la o întâlnire față în față, despre care Ponta a și avut explicații. La acel moment, Victor Ponta sublinia că îi poate oferi ajutorul lui Simion, pe care îl caracteriza ca fiind „viu”:
„George Simion este un lider politic nou (îmi place faptul că este “viu” fără să fiu de acord cu toate ideile sale) – conduce un partid fără experiență guvernamentală – dacă mă consultă pe probleme de program economic, îi spun părerea mea și îl sprijin cu toată deschiderea!
Despre asta am discutat când ne-am văzut.
Și voi fi în continuare deschis să sprijin, pe zona economică, orice proiect al PSD sau AUR (la PNL și USR nu văd deloc asemenea proiecte – este un vid total în acest domeniu, și o lipsă de competență și consecvență extrem de nocivă; adică sunt în economie exact ca și Șeful lor – Dl Președinte Iohannis, suficienți, dezinteresați și aroganți fără nicio substanță)!”.
Un polițist care își desfășoară activitatea în cadrul Gărzii de Coastă Constanța a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța.
Nu pentru fapte de corupție, ci pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Acuzațiile aduse polițistului, pe numele său Petrică Bacaim, au legătură cu faptul că, în urmă cu câteva luni, a furnizat jurnaliștilor câteva informații dintr-o anchetă.
Ofițerul de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (I.G.P.F.) – Garda de Coastă este astfel acuzat că, „aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi transmis unor jurnaliști de la o publicație locală informații nedestinate publicității, referitoare la:
prinderea în flagrant a unui presupus contrabandist de țigarete, autoturismul folosit de acesta, cantitatea și marca țigaretelor,efectuarea unei percheziții domiciliare, adresa la care se efectua acea activitate,unitatea de parchet care efectua urmărirea penală și identitatea procurorului de caz”.
În același timp, procurorii DNA mai arată că polițistul „ar fi permis unui fotoreporter accesul în câmpul infracțional pentru a efectua fotografii și înregistrări video și pentru a transmite informații legate de activitățile desfășurate de organele de poliție”.
Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care prevede o serie de reduceri de cheltuieli cu bunuri și servicii în instituțiile publice.
Măsurile astfel propuse dezbaterii publice ar trebui să ducă la o reducere cu 5,33 miliarde de lei a cheltuielilor de la buget, în actul normativ arătându-se, printre altele, că Guvernul trebuie să conducă „politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice”.
În documentul propus de Ministerul Finanțelor se explică și că țara noastră este în deficit excesiv nu de ieri de azi, ci din aprilie 2020, iar „în iunie 2021, Consiliul a emis o recomandare României pentru a pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024”.
Țintele stabilite de Comisia Europeană sunt 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024, ținte care ar trebui atinse prin măsurile propuse. Acestea fiind spuse, câteva exemple din ordonanță, conform proiectului, țin de obligația conducătorii autorităților și instituțiilor publice să dispună „măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul ”Bunuri și servicii”, exclusiv sumele nerepartizate”.
Totodată, autoritățile și instituțiile publice au interzis la achiziționarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și aparatură birotică.
„În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din: a) instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
b) instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; (…)
În cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei”.
O altă măsură de reducere a cheltuielilor a fost gândită în ceea ce privește acordarea indemnizației pentru titlul de doctor. Și, dacă în acest moment indemnizația este de 50% din nivelul salariului de bază minim brut, ordonanța prevede ca această sumă să fie acordată lunar „numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar”.
Este cunoscut faptul că mai mulți edili ce fac parte din USR s-au remarcat negativ, prin blocarea primăriilor pe care au ajuns să le conducă, în urma a nesfârșite neînțelegeri, conflicte sau chiar adevărate războaie cu consiliile locale și cu ceilalți reprezentanți ai autorităților și instituțiilor locale, pentru simplul fapt că nu fac parte din aceeași formațiune politică.
Stanciu – Viziteu a dus însă gâlceava pe cele mai înalte culmi, ajungând să își dea afară din partid chiar propriul vice-primar, coleg cu el în USR.
Astfel, primarul Stanciu-Viziteu, care deține concomitent și funcția de președinte al USR Bacău, a început la doar câteva luni de la startul mandatului de primar al municipiului o campanie foarte agresivă de excludere din partid a lui Cristian Ghingheş, vice-primar USR al Bacăului, alături de care a participat în campania electorală și cu care fusese prieten, nu cu mult timp în urmă.
”Când a făcut înțelegerea cu fostul primar de la Pro România. Atunci mi-a cerut demisia ca să își pună Pro România viceprimar, în ciuda protocolului electoral în baza căruia am și fost ales viceprimar, eu am refuzat, inclusiv Dan Barna m-a contactat de câteva ori în acest sens, promițându-mi la schimb funcții în Guvernul României, am și avut vreo două poziții publice privind necesitatea acordării burselor pentru elevi și uite așa m-am trezit în conflict cu primarul.
În toamna anului 2021 mi-a retras atribuțiile de viceprimar, m-a dat afară din primărie și mi-a mutat biroul undeva la marginea orașului, iar ulterior a instrumentalizat la nivelul partidului niște sesizări care s-au transformat în excluderi.”, a explicat chiar Cristian Ghingheş situația pentru psnews.ro.
Ulterior, alianța cu Pro România a continuat în consiliul local, iar ”fostul primar Necula, trimis în judecată pentru fapte de corupție, cel împotriva căruia am candidat în 2020, culmea, a fost uns director la Societatea de Servicii Publice a primăriei”, a adăugat Ghingheș, care în cele din urmă a fost exclus din USR.
Băcăuanii, sătui de primarul USR
Primarul USR voia parcari plutitoare dar nu a reusit nici refacerea trotuarelor
Viziteu a fost ales primar al Bacăului în urma alegerilor locale desfășurate în toamna lui 2020, candidând din partea USR și prezentându-se în fața băcăuanilor cu mai multe promisiuni foarte îndrăznețe.
El le-a promis oamenilor parcări plutitoare pe Bistrița, un parc industrial, atragerea de investitori, investiții în infrastructură și nu numai, potrivit newsmoldova.ro.
Mai mult decât atât, candidatul USR și-a asumat în fața alegătorilor angajamentul că, dacă promisiunile prezentate în campanie nu vor fi respectate, va înapoia banii primiți din salariul de primar la sfârșitul mandatului.
După trecerea a mai mult de jumătate din acest mandat, luând în considerarea nemulțumirea băcăuanilor și reacțiile lor vehemente exprimate în social media, Viziteu ar trebui nu doar să dea înapoi la bugetul local salariile încasate pentru funcția de primar, dar ar trebui să mai vină și cu bani de acasă.
Internetul a fost inundat de mesajele revoltate ale celor care locuiesc în Bacău, ce își exprimă pe grupurile locale de pe rețelele sociale nemulțumirea cu privire la lucrările publice executate de Primărie în municipiu.
Dincolo de lucrările publice ținând mai degrabă de domeniul science-fiction promise în campanie, cum ar fi parcările plutitoare, Viziteu a stârnit nemulțumirea și revolta băcăuanilor cu obiective mult mai simple și care ar fi trebuit să fie mai ușor de realizat, cum ar fi repararea străzilor și a trotuarelor.
Băcăuanii nu mai au pur și simplu pe unde să meargă, lucrările nu sunt semnalizate și la tot pasul există pericol de accidentare.
Mai mult, pe lângă aceste lucrări – care au făcut impracticabile trotuarele – nici străzile nu stau mai bine, sute de gropi împânzind literalmente Bacăul, iar cetățenii se plâng în mediul online că-și distrug mașinile, scrie bacau.net.
Primarul Bacăului este acuzat de locuitorii municipiului că este complet deconectat de la problemele cu care se confruntă cetățenii de rând și că are cu totul alte preocupări decât prioritățile stringente ale băcăuanilor.
”Coridorul nemotorizat Centru-Aeroport! Da ce să faci la aeroport dacă nu mai zboară nimic de acolo? O să mergem cu troller-ul remorcat de biciclete în cel mai fericit caz? Cred că primarul vrea să ne facă campioni la ciclism, urmează să își deschidă câteva magazine de profil?” – este doar una din multele răbufniri pe internet ale băcăuanilor revoltați.
Abuzuri peste abuzuri
Poza de familie – Foto Facebook
Dincolo cu conflictul cu propriul vice-primar, Lucian Daniel Stanciu Viziteu este acuzat că a condus Primăria Bacăului discreționar, după bunul plac și fără vreo grijă prea mare de a păstra măcar aparențele de legalitate.
Directorul Clubului Sportiv Municipal Bacău, Adrian Gavriliu, a descris în 2021, prin intermediul unei postări pe Facebook , presiunile și șantajul la care a fost supus pentru a-și da demisia din funcție:
”Hărțuire, abuz, șantaj‼
La asta am fost supus în ultimul an de zile.
Pt a mă schimba din postul de director al CSM Bacău, „oamenii noi din politică” m-au supus de un an de zile la tot felul de presiuni.
Audit, controale inopinate, comisii de disciplină, plângeri penale, capcane în activitatea Clubului.
Pt a-și pune proprii oameni pe funcția pe care o dețin prin examen, și pt a-și hrăni camarila lor din banii CSM, acum s-a încercat șantajarea mea, și să demisionez din funcția de director în schimbul unui post de antrenor.
Nu am putut să iau asta în serios.
Dar, în serios voi sesiza instituțiile statului.
Contrar lozincilor de campanie prin care mințeau într-un mod scabros, că vor lucra cu oricine indiferent de culoarea politică sau de simpatii, „oamenii noi din politică” nu vor decât, cu orice preț, să-și pună aghiotanții lor în funcții. Chiar dacă nu sunt recomandați de competențe.
În 4,6 ani de când sunt director, statisticile, cifrele și rezultatele sportive arată că CSM Bacău, efectiv, s-a transformat….în f bine.
Dar, asta nu contează…contează să fii de-al lor.
Sentimentul care mă incearcă când văd atâta minciună, ipocrizie, la acești interlopi cu gulere albe…este să-mi fac valiza și să plec în Congo.”, scria în august 2021 Adrian Gavriliu pe Facebook.
Scandalurile s-au ținut de altfel lanț la Primăria Bacăului, după ce a ajuns primar Lucian Daniel Stanciu-Viziteu. Un alt exemplu este acțiunea Asociației Elevilor din Bacău de a depune plângere penală la DNA pe numele lui Viziteu, pentru abuz în serviciu.
”O astfel de acțiune a fost mai mult decât necesară, după ce am fost martori în repetate rânduri la faptele nelegale comise de domnul primar la capitolul burse.”, explică inițiatorii demersului, potrivit jurnalfm.ro. Elevii au cerut respectarea dreptului constituțional la burse, acuzându-l pe primar face tot posibilul pentru a nu le oferi drepturile băneși.
Amendat de Prefect
De pe locul trei, printr-o miscare de „geniu”, a ajuns pe locul intai. Doar ca, pe locul intai e frumos sa fii, dar mai frumos este sa ramai! Stanciu Viziteu Lucian – Foto Facebook
Un alt scandal oarecum similar a fost declanșat la Primăria Bacău de consilierul independent Dorin Chirilescu, care l-a acuzat în 2021 pe primarul Stanciu-Viziteu de faptul că a prezentat publicului date eronate, pentru a justifica tăierea banilor prevăzuți în buget pentru stimulentele acordate nou-născuților, scrie ziare.com.
Ulterior, Prefectura Bacău l-a amendat pe primarul Stanciu-Viziteu pentru că nu a acordat stimulentele financiare pentru nou-născuți.
Prefectul Lucian Bogdănel a anunțat că, în urma sesizării transmise de consilierul local Dorin Chirilescu, a dispus controale la Primărie. În urma acestora, Prefectura a stabilit că primarul Viziteu nu a avut niciun motiv temeinic de a nu pune în aplicare hotărârea Consiliului Local și l-a amendat cu 3.000 de lei, potrivit ziaruldebacau.ro.
Primarul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu a recunoscut că nu a făcut plățile, dar s-a arătat deranjat că prefectul Lucian Bogdănel a transmis informații presei.
”Prefectul știe foarte bine că nu pot pune în aplicare hotărâri care nu au viza serviciului Juridic! Proiectul nu a fost contrasemnat de legalitate de secretar, iar juriștii nu au dat viza de legalitate, drept urmare, nu am semnat ordinele de plată! În plus, Curtea de Conturi ne-a informat că HCL 35/2022 privind acordarea acestui stimulent pentru nou-născuți, aprobat la început de an, nu îndeplinește cerința de a face dovada cheltuirii banilor in interesul superior al copilului”, a scris primarul Viziteu pe Facebook.
Acuzat în repetate rânduri că minte
Stanciu-Viziteu-Lucian-Foto-Facebook
Stanciu-Viziteu a fost acuzat public, în mai multe rânduri, atât de Prefectul de Bacău, cât și de diverși consilieri municipali, că minte, că falsifică date sau că ”umblă cu cioara vopsită” pentru a-și atinge interesele.
Rezolvarea problemei încălzirii municipiului Băcau este o astfel de ocazie.
”Cu doar 2 luni înainte de sezonul rece, conducerea Primăriei se contrazice pe tema încălzirii oraşului: în timp ce „vicele” anunță triumfal vestea cea bună, că Guvernul dă 41 milioane lei pentru termoficarea Bacăului, primarul USR declară, cu dezinvoltura incompetentului, că acelaşi Guvern ar fi uitat de şcoli, grădinițe și spitale şi că furnizorii de gaz nu dau gaz Bacăului pentru că n-au încredere că executivul de la Bucureşti va suporta diferența dintre prețul plafonat şi prețul pieței (la care gazul este procurat de furnizori)!
Anul trecut, acelaşi nepriceput primar, acompaniat de propaganda jalnică a USR, declara că a rezolvat problema încălzirii Bacăului, ba chiar că a făcut economii „anuale” de peste 20 de milioane lei la gaz (!), printr-o investiție aprobată de fostul Consiliu Local, căreia Viziteu doar i-a tăiat panglica fără să aibă vreo contribuție cât de mică.”, declara în august 2022 prefectul Lucian Bogdănel, potrivit ziaruldebacau.ro.
Mai recent, la începutul lui aprilie 2023, consilierul local Cristinel Manolache l-a acuzat pe primarul Bacăului că are bani pentru asfaltări, prevăzuți în bugetul municipiului, dar preferă să mintă că nu îi are, pentru a nu realiza lucrările de asfaltare.
”Pentru asfaltări, avem 11.892.706 lei la capitolul Investiții, 5.813.000 lei la capitolul Funcționare – Transporturi – Străzi și 5.743.000 lei pentru Alte cheltuieli în domeniul transporturilor. Pentru modernizarea parcurilor, pe lângă sumele alocate locurilor de joacă din Parcul Nord și Vasile Alecsandri (Spicul), sunt bugetate Parcul Cancicov, Gherăiești, Electricienilor, Olimpic”(Alee Ghioceilor), Bicaz și locul de joacă de la Grădinița nr. 28. Pentru amenajarea și îngrjirea spațiilor verzi, sunt prevăzute 17.557.000 lei, adică 3 milioane de euro! În loc să mintă lumea pe Facebook, Viziteu și prietenii săi din executiv trebuie să pună osul la treabă și să folosească banii pe care îi are la dispoziție!”, a precizat Manolache.
Și Clotilde Armand, la Sectorul 1 din București, dar și Dominic Fritz, în Timișoara, se luptă de la preluarea mandatelor cu același tip de ”coaliție toxică”, formată din consilierii locali ai altor partide care nu achesează necondiționat la viziunea USR.
Iar rezultatele sunt în mare măsură aceleași: Primării blocate, orașe care nu se dezvoltă, în lipsa investițiilor publice, neajunsuri cu care se confruntă cetățenii, în lipsa unor servicii publice de calitate.
Eșecuri și promisiuni neîmplinite
Șoferii din Bacău au avut, de exemplu, nevoie de nervi tari, pe timp de iarnă, în condițiile în care primăria condusă de Stanciu-Viziteu nu a făcut nimic pentru ca curăța zăpada adusă de ninsorile abundente căzute în iarna 2021-2022.
”Am preluat mesajele dumneavoastră, știu că s-a circulat greu. Au fost și utilaje care au fost pe teren, atât ale primăriei, cât și ale contractorilor. Dar, cineva tot nu și-a făcut treaba la timp și voi afla exact cine și de ce?! Acum, că ninsoarea s-a mai oprit, va fi mai ușor de intervenit! Mai sunt puține zone în care traficul e dificil, în rest se circulă în condiții de iarnă. În continuare, vă rog să fiți prudenți”, a scris Lucian Viziteu pe pagina sa de Facebook.
Ca și în cazul colegilor săi de partid primari, lui Stanciu-Viziteu i se cere demisia după doar doi ani de mandat, el fiind catalogat drept ”cel mai incompetent primar din istoria Bacăului” de către adversarii politici de la PSD.
Astfel, PSD Bacău a cerut în vara lui 2022 demisia primarului Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, după ce Primăria a pierdut finanțarea prin PNRR a lucrărilor de la Spitalului Municipal.
”Din păcate, nepriceputul primar al Bacăului a crezut că-i poate amăgi la nesfârșit pe băcăuani, livrându-le postări pe Facebook în loc de spital”, a declarat eurodeputatul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău, potrivit ziaruldebacau.ro.
Viziteu nu doar că este implicat în numeroase scandaluri la nivel local, dar a fost silit de către consiliul municipal să își retragă multe din inițiativele cu care celelalte forțe politice nu au fost de acord.
De exemplu, Stanciu-Viziteu a propus suprataxarea pentru locurile de parcare de reședință, creșterea taxei pentru salubrizare cu 140%, majorarea prețului apei cu 50%. De fiecare dată, primarul USR a fost blocat de consilierii locali, scrie romaniatv.net.
Un alt eșec de răsunet al lui Stanciu-Viziteu a fost inițativa de a organiza un referendum local în Bacău pentru impunerea unor măsuri anti-COVID, dar și pentru stabilirea unor strategii de dezvoltare a comunității.
Autoritatea Electorală a declarat însă referendumul ilegal, întrucât se dorea organizarea acestuia în același timp cu alegerile parlamentare din 2020 și a cerut Prefectului de Bacău să blocheze inițiativa.
Mai recent, Lucian Stanciu-Viziteu a propus îndatorarea municipiului Bacău pe 15 ani de zile, solicitând Consiliului Local să aprobe împrumuturi de 340 de milioane de lei, bani cu care ar fi urmat să susțină proiectele europene.
Primarul Bacăului s-a lovit din nou de refuz, bifând astfel alte și alte proiecte care au rămas la stadiul de inițiative pe hârtie. Acest lucru nu pare să îl țină însă în loc, Stanciu-Viziteu venind cu o nouă solicitare către Consiliul Local, căruia îi cere să aprobe contractarea unui împrumut de 179 de milioane de lei, în același scop.
La prima propunere de îndatorare, consilierii locali au fost în majoritate împotrivă, chiar și aliații primarului, în speță PNL, PMP și Pro România votând împotriva împrumutului.
Cercetat de DNA
Dacă în ceea ce privește promisiunea electorală vizând parcările plutitoare pe Bistrița nu se știe când vor putea băcăuanii să beneficieze de o asemenea inovație, ce este cert e că Stanciu – Viziteu s-a confruntat cu acuzații legate de faptul că serviciile de consultanță pentru proiectul de gestionare a parcărilor din Bacău a fost atribuit unei companii care colaborează cu un membru USR, cunoscut și drept ”omul lui Clotilde”.
Este vorba despre Cornel Bărbuț, care implementează proiecte similare în Sectorul 1 din București sau în Brașov, ambele conduse de colegi de-ai săi de partid.
Stanciu-Viziteu a răspuns acuzațiilor susținând că nu se ocupă el de gestionarea parcărilor din oraș și că acest domeniu de activitate intră în atribuțiile viceprimarului său, Liviu Miroșeanu.
”Nu există nicio relație între acea firmă și mine. Reprezentantul companiei vine des în Bacău și lucrează alături de colegul meu, dl. viceprimar Miroșeanu, și au făcut o treabă excelentă anul trecut prin regulamentul de parcări rezidențiale, politica de parcări cât și legat de aplicația informatică de rezervare de parcări rezidențiale.
Domnul Bărbuț este băcăuan și probabil se bucură și el că terminăm cu această parte a istoriei. Este un lucru bun că un băcăuan specialist SmartCity își pune la dispoziție cunoașterea pentru a aduce plusvaloare băcăuanilor”, a declarat primarul Stanciu-Viziteu, potrivit evz.ro.
Trebuie precizat că Stanciu-Viziteu s-a confruntat cu scandaluri de corupție atât pe vremea când era deputat în Parlamentul României din partea USR, cât și în calitatea de primar al Bacăului.
În 2020, când era vicepreședinte la Camera Deputaților, Stanciu-Viziteu l-a angajat la cabinetul său de parlamentar pe un anume Ionuț Avram, deși acesta avea doar studii medii.
”În cursul urmăririi penale, Camera Deputaților a comunicat faptul că Ionuț Avram a fost salariat, cu normă întreagă, pe durată determinată, la Departamentul secretariatului tehnic – Direcția secretariate tehnice, registratură și arhivă – Cabinet vicepreședinte Lucian – Daniel Stanciu – Viziteu, în baza solicitării vicepreședintelui Camerei Deputaților, Lucian Daniel Stanciu Viziteu. În contract, se prevede că activitatea lui Ionuț Avram se desfășoară la sediul Camerei Deputaților”, au consemnat anchetatorii DNA Bacău, potrivit ziaruldebacau.ro.
”Deși Avram lonuț nu a fost prezent fizic la locul de muncă, respectiv Camera Deputaților, și nu a prestat activitățile la care era obligat prin contractul individual de muncă, în înscrisurile întocmite s-a atestat în mod nereal prezența acestuia în perioada 26.05.2020-31.08,2020 la locul de muncă, având drept consecință obținerea de către Avram lonuț a drepturilor salariale care nu i se cuveneau. În fapt, în perioada 26 mai – 31 august 2020, activitățile desfășurate de Avram lonuț s-au desfășurat în principal în municipiul Bacău și au vizat susținerea și promovarea lui Lucian – Daniel Stanciu – Viziteu, candidat la funcția de primar al municipiului Bacău, lonuț Avram fiind coordonatorul campaniei electorale a candidatului Lucian – Daniel Stanciu – Viziteu”, potrivit procurorilor.
Prin urmare, DNA Bacău a extins urmărirea penală și pentru angajarea de la cabinetul lui Stanciu Viziteu, cu suspiciunea de ”fals intelectual” și ”abuz în serviciu”, însă ulterior a clasat aceste acuzații.
A angajat ilegal, dar a și turnat
În calitate de Primar al Bacăului, Stanciu-Viziteu s-a confruntat cu acuzații similare. Nu mai puțin de trei dosare vizând angajări ilegale la Primăria municipiului Bacău au deschis procurorii DNA, care au dezvăluit o adevărată obsesie pe care șeful USR Bacău a avut-o pentru Ionuț Avram, pe care l-a angajat nu doar la partid și la Camera Deputaților, ci și la Primărie.
În februarie 2023 Tribunalul Bacău a pronunțat sentința într-unul dintre dosarele angajărilor de la cabinetul primarului Lucian Daniel Stanciu- Viziteu. Ionuț Avram, alături de un alt inculpat, au primit pedepse de câte patru ani de închisoare cu executare. Sentința nu este definitivă.
Procurorii susțin că, deși nu aveau studii superioare, mai mulți oameni au fost angajați la cabinetul primarului Lucian Daniel Stanciu – Viziteu. Primarul USR a fost în cele din urmă exonerat de răspunderea penală, deoarece ar fi acționat ”fără vinovăție”.
În încercarea de a ieși cu fața curată din scandal, primarul Lucian Daniel Stanciu- Viziteu a făcut personal un denunț la DNA, în care și-a acuzat o fostă consilieră, inculpată în unul din dosarele vizând angajările ilegale, că ar fi încercat să îl șantajeze.
Procurorii DNA Bacău au verificat afirmațiile primarului USR, însă nu au găsit dovezi și au clasat acuzația. ”Conținutul discuției purtate prin Whatsapp între cei doi relevă o relație apropiată, amicală, fără nicio referire la eventuale pretenții materiale”, precizează anchetatorii DNA.
Imediat după depunerea jurământului, Stanciu-Viziteu s-a grăbit să-și angajeze cei șase consilieri la care avea dreptul, toți apropiați de la USR Bacău. Dintre cei șase, doar trei aveau studii superioare, însă pentru unul dintre ei s-a modificat organigrama în Consiliul Local. Ceilalți doi au ajuns pe mâna DNA Bacău, pentru că nu ar avea studii superioare, deși au susținut că au, mai scrie presa locală.
Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc astăzi pentru a vota un nou preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), parlamentarii având de ales dintre fostul social-democrat Valeriu Zgonea şi Mihai Eftimie, care este susținut de USR.
Mandatul actualului şef al ANCOM Vlad Stoica va expira pe 11 mai, astfel că astăzi se dă start vot pentru numirea unui alt șef al instituției.
Așa se face că pe ordinea de zi a ședinței parlamentarilor, în această zi de marți, se află acest singur punct. Pentru a nu se surmena, programul stabilit parlamentarilor este anunțat a începe la ora 13.00 și va dura „până la finalizare”, timp în care sunt anunțate dezbateri, dar și votul „asupra problemei înscrise pe ordinea de zi”.
Valeriu Zgonea este fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, care în ianuare 2018 a fost trimis în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru trafic de influenţă, pe motiv că, „în perioada cu iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcția de președinte al Camerei Deputaților și totodată vicepreședinte al unei formațiuni politice, a acceptat promisiunea făcută de inculpatul Dobrică Dumitru, consilier județean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari publici și a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcție publică o rudă a lui Dobrică Dumitru.
Ulterior, inculpatul Zgonea Valeriu – Ștefan a primit de la inculpatul Dobrică Dumitru foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism și cheltuieli legate de construirea unei case de vacanță în județul Covasna. La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu.
Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu -Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale”.
În urmă cu doi ani, Zgonea a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare, însă ulterior, în februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat, decizia fiind definitivă.
Cât despre Mihai Eftimie, acesta un antreprenor din industria de comunicaţii, care şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte ANCOM în aprilie 2023. Mandatul de șef al ANCOM este de 6 ani, începând cu data de 11 mai 2023.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
