Guvernul României stabilit, în Anexa 7 a Legii Bugetului, finanțări doar pentru unele primării din țară. Mai exact vorbim despre 60 din cele aproximativ 3.000 de primării din România. Interesant este faptul că cele mai multe dintre cele 60 de primării sunt conduse de primari care aparțin PNL, Alianței USR PLUS, ori UDMR, doar două dintre cele binecuvântate de finanțări aparținând unor primari ai PSD.
PSD primește 10 milioane de la Guvernul României, în timp ce 201 milioane se duc către primarii PNL, 120 de milioane către primarii USR PLUS, iar 40 de milioane către primăriile conduse de UDMR
Unul dintre cei mai cunoscuți primari USR PLUS este fosta jurnalistă, Elena Lasconi, cea care a făcut mare vâlvă în ultima perioadă în jurul schimbării yalei de la casa de oaspeți deținută de Primăria din Câmpulung Muscel. Lasconi este unul dintre beneficiarii fondurilor alocale de Guvernul României. Astfel, din cele 12 milioane de lei obținute de primăria sa, primarul va împinge aproximativ două milioane de lei în evenimentul „Câmpulung – capitala scrisului românesc”.
„Nu este o fiță, este o chestiune foarte serioasă și poate că ar trebui să ne amintim că gândim, scriem, iubim în limba română. Sunt foarte mândră, e în foarte mare măsură meritul meu, dar și al colegilor din USR-PLUS care au negociat la sânge”, a declarat pentru Digi24 Elena Lasconi, primarul USR PLUS al orașului Câmpulung Muscel, potrivit Digi24.
900.000 de lei pentru înființarea unei platforme ecologice pentru gunoiul de grajd
Cu toate că locuitorilor comunei Măxineni, din județul Brăila, le-ar fi trebuit mai degrabă apă curentă, primarul USR PLUS a decis că n-ar fi rău să investească 900.000 de lei pentru înființarea unei platforme ecologice pentru gunoiul de grajd.
„Priviți cum e depozitat gunoiul de grajd la acest moment. Dacă ar fi depozitat controlat, va putea să devină un compost și ar putea fi dat către fermieri ca să fie utilizat ca îngrășământ. Noi avem peste 16.000 de oi. Sunt mulți mici crescători de animale care nu pot accesa fonduri europene fără să aibă fiecare platforma lui. M-am gândit să facem noi o platformă și să aducă aici gunoiul și ei să poată obține autorizația de la Mediu și DSV, ca să își dezvolte fermele”, explică primarul din Măxineni, Ionuț Postolache.
În Sibiu vor fi spectacole, cu toate că și anul acesta este pandemie
7 milioane de lei vor fi folosite în Sibiu pentru documentațiile tehnice aferente Centrului de Spectacole și Conferințe.
Ceilalți bani din top: Brașov și Timișoara, câte 30 milioane de lei, în timp ce Bacăul primește 24 milioane de lei.
Centrul de Scafandri - UM 02145 se prezintă ca unica instituție abilitată să autorizeze scafandrii profesioniști
Acum, aflăm despre ei în termenii acuzatori ai unor relatări de presă prin care ni se spune că da, arheologii subacvatici există, dar nu și-au făcut treaba și din această cauză sunt puse în pericol și importante vestigii din zona Cazinoului din Constanța. Orice demers jurnalistic pe acest subiect este binevenit, mai ales că este o abordare în premieră. Dar este posibil ca în iureșul acestor controverse să descoperim interesele unui grup de lobby sau a unui grup de interese financiare...
În cazul de față, este pusă în discuție libertatea exercitării profesiei de arheolog subacvatic. Unii susțin că arheologul subacvatic, care exercită o profesie, ar trebui să fie un scafandru profesionist și n-ar trebui să își desfășoare activitatea decât dacă este autorizat de Grupul de Scafandri al Forțelor Navale, adică UM 02145, care se prezintă ca „unica instituţie de profil din România abilitată în brevetarea scafandrilor profesionişti”.
Dar legislația internațională, ratificată de România, adoptată de Parlament și în cele din urmă clarificată printr-un ordin al Ministerului Culturii, prevede că arheologii subacvatici sunt în primul rând arheologi și pot avea doar atestarea de „scafandru recreațional” care le este acordată de o instituție aflată sub egida UNESCO, adică de „International Center for Underwater Archeology” (Centrul Internațional de Arheologie Subacvatică) din Zadar, Croația.
Mai mult de atât, nici Ministerul Culturii, nici Consiliul Concurenței, nu consideră că Grupul de Scafandri ai Forțelor Navale ar trebui să decidă ce arheolog poate face cercetare subacvatică și cărui arheolog îi este interzis acest lucru din cauză că n-ar fi atestat de UM 02145. El este în primul rând un arheolog care își desfășoară activitatea prin observații, decopertări ale stratului de nisip, măsurători cu sonar-ul, fotografiere, cartografiere, etc.
Care sunt „faptele” cercetate de DNA Constanța?
DNA Constanța a anunțat că a deschis o anchetă „in rem” după ce a fost sesizat de Poliția din Constanța că în zona în care se efectuau lucrările de lărgire a plajelor au fost descoperite mai multe monede antice. La solicitarea DNA, pe 24 și 26 februarie specialiștii din cadrul Centrului de Scafandri Constanța și ai Gărzii de Coastă , precum și un arheolog scafandru, au cercetat perimetrul subacvatic și au identificat câteva fragmente lemnoase cu potențial arheologic situate în apropierea zonei în care se realizaseră extrageri de nisip. Fragmentele urmează a fi expertizate pentru a se stabili eventuala lor valoare istorică.
Ce acuzații sunt aduse prin articolele de presă
În acest context, în presă au apărut informații potrivit cărora subiectul anchetei DNA este modul în care autoritățile competente, adică membri ai Biroului de Arheologie Subacvatică din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, au aprobat pentru exploatare un perimetru aflat în situl arheologic subacvatic „Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre”, perimetru despre care existau indicii că ar conține vestigii arheologice.
Acuzațiile vizau și faptul că „fix în fața Cazinoului din Constanța urmează să se construiască în scurt timp, în mare, peste vestigii antice, o platformă de protecție în fața valurilor și totodată de promenadă”.
A fost realizată o evaluare non-intrusivă, al cărei raport a fost înaintat Comisiei Naționale de Arheologie
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a venit cu precizări, specificând că, așa cum prevede legea, beneficiarul lucrărilor a angajat o firmă care a efectuat o evaluare a zonei afectate de proiect prin scanări și înregistrări foto-video, iar echipa muzeului a propus desfășurarea lucrărilor în condițiile unei supravegheri arheologice permanente:
Echipa Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, desemnată a se ocupa de acest proiect, în baza analizei datelor primite, a propus condiționarea desfășurării proiectului de efectuarea unei supravegheri arheologice permanente, pe toată durata lucrărilor de amenajare. În aceste condiții, Raportul de evaluare de teren non-intrusivă, nr 2325/17.06.2020 a fost înaintat Comisiei Naționale de Arheologie, fiind aprobat cu condiționările propuse de arheologii noștri, conform Rezoluțiilor Comisiei Naționale de Arheologie din ședința 19 iunie 2020, poziția 238. Menționăm că, până în prezent, beneficiarul nu a demarat lucrările de amenajare a zonei care să implice, conform avizului Comisiei Naționale de Arheologie, supraveghere arheologică sau, după caz, cercetare arheologică
se spune în comunicatul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Sursa neînțelegerilor: o lege confuză, ce permite ca Armata să pretindă monopolul autorizării arheologilor subacvatici
Scandalul izbucnit acum este rezultatul acumulării, începând din 2019, a unor tensiuni între Grupul de Scafandri din cadrul Forțelor Navale și Biroul de Arheologie Subacvatică de la muzeul din Constanța, care sunt atestați ca „scafandri recreaționali” de un Centru UNESCO, așa cum prevăd normele internaționale. Cei de la Grupul de Scafandri al Armatei consideră că este inacceptabilă o asemenea atestare și că procedura ar trebui să le revină lor.
De fapt, motivul principal al tensiunilor este constituit de importante contracte de lucrări care pot fi obținute în contextul creșterii solicitărilor pentru realizarea unor cercetări subacvatice în mai multe proiecte, unul dintre acestea fiind, spre exemplu, cel de lărgire a plajelor de pe Litoral. Asta le-a dat idei celor de la Grupul de Scafandri (UM 02145) care în baza unor prevederi legislative confuze își pot permite să revendice monopolul scufundărilor.
Există o lege din anul 2001 care nu ținea cont de faptul că scufundările se fac și în scopul unor cercetări arheologice, geologice, biologice, statuând că lucrările subacvatice trebuie executate doar de scafandri profesioniști. Se ignora faptul că sunt situații total diferite, una este să execuți o lucrare de infrastructură subacvatică, cum ar fi repararea unui dig sau instalarea unor conducte și cu totul altceva este să faci cercetare subacvatică, care presupune observarea, filmarea ori fotografierea, faunei sau a unor vestigii arheologice.
În baza acestor prevederi legislative s-a ajuns la aberația că doar Grupul de Scafandri din cadrul Forțelor Navale, adică UM 02145, poate instrui și autoriza inclusiv pe scafandrii care fac scufundări în scopuri de cercetare arheologică, biologică, geologică, etc.
Practic, s-a ajuns la un model desuet, chiar un pic comunistoid, conform căruia Armata se implică și în autorizarea și testarea sistematică a celor care se ocupă de cercetări arheologice subacvatice. E ca și cum i-ai cere unui arheolog care vrea să facă fotogrametrie aeriană să devină pilot militar în loc să urmeze cursuri de pilotaj de agrement. Sau ca atunci când se cațără pe munte, un cercetător istoric să fie obligat să aibă un atestat eliberat de „vânătorii de munte”.
Consiliul Concurenței „spulberă” monopolul exercitat abuziv de Unitatea Militară 02145 în detrimentul scafandrilor civili
Consiliul Concurenței consideră că Grupul de Scafandri dețin abuziv monopolul de reglementator și „jucător pe piață”
Cei de la Centrul de Scafandri din Constanța, adică Unitatea Militară nr 02145, se laudă cu monopolul pe care îl dețin în autorizarea scafandrilor profesioniști. „Centrul de Scafandri, componentă a Forţelor Navale, cu o experienţă în domeniu de peste 50 ani, este unica instituţie de profil din România abilitată în brevetarea scafandrilor profesionişti şi autorizarea companiilor/instituţiilor cu activităţi în domeniul scafandreriei”, se spune în prezentarea UM 02145.
Însă Consiliul Concurenței nu este de acord cu acest monopol. La solicitarea Asociației Profesionale pentru Scufundări Recreaționale din București, Consiliul Concurenței a răspuns prin adresa nr 1.355/26.02.2021, în care se spune că nu este firesc ca Centrul de Scafandri să dețină acest monopol pe care îl exercită abuziv, fiind în același timp reglementator, dar și „jucător în piață”, prin preluarea unor contracte de lucrări subacvatice.
„Din analiza prima facie a cadrului legal incident acestui domeniu, reiese faptul că legiuitorul a acordat o exclusivitate Centrului de Scafandri, conferind, practic, acestuia o poziție de monopol în ceea ce privește activitatea desfășurată de scafandri. Mai mult decât atât, Centrul de Scafandri acționează, atât în calitate de reglementator, cât și de jucător în piață, oferind, în anumite cazuri, contra cost, servicii similare cu cele ale scafandrilor civili”, se spune în adresa Consiliului Concurenței.
Consiliul a recomandat chiar modificarea legii, pentru eliminarea monopolului UM 02145: „Autoritatea de concurență a transmis factorilor decidenți propuneri de modificare a cadrului legal, astfel încât piața să funcționeze pe baze concurențiale, cu beneficii directe atât asupra scafandrilor, cât și a altor furnizori care pot asigura, în concurență cu Centrul de Scafandri, o parte din activitățile desfășurate în prezent de acesta în regim de monopol”, se spune în adresa semnată de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Ce a aprins „fitilul” bombei scandalului de presă? Legiferarea cercetării arheologice subacvatice!
Momentul în care a izbucnit acest scandal nu este deloc întâmplător. El s-a produs aproape simultan cu dezbaterea publică a unui ordin al Ministerului Culturii, prin care se intenționează legiferarea domeniului cercetării arheologice subacvatice. În premieră, prin acest act normativ sunt reglementate condițiile desfășurării cercetării arheologice subacvatice în baza Convenţiei UNESCO asupra protecţiei patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris pe 2 noiembrie 2001 și ratificată de România prin Legea nr. 99/2007.
Ordinul Ministerului Culturii prevede că arheologii subacvatici sunt atestați ca „scafandri recreaționali”
Pe data de 17 februarie a avut loc dezbaterea publică a „Ordinului Ministerului Culturii pentru aprobarea normelor privind măsurile specifice de cercetare arheologică a patrimoniului cultural subacvatic”.
La articolul 3, aliniatul (4) din acest ordin se prevede că arheologii subacvatici trebuie să dețină un „un brevet recreațional internațional de scufundare”, deci nu trebuie să fie „scafandri profesioniști”, adică scafandri „școliți” la UM 02145.
„Cercetarea arheologică a patrimoniului cultural subacvatic se realizează cu personal de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul Arheologilor din România, caredeține un brevet recreațional internațional de scufundare și a absolvit cursuri de scurtă durată în domeniul arheologiei subacvatice la un centru sau institut care activează în domeniul arheologiei subacvatice și funcționează sub auspiciile UNESCO”, se spune în articolul citat.
Arheologii subacvatici de la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța sunt atestați de UNESCO
La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța există specialiști atestați în domeniul arheologiei subacvatice conform legislației internaționale. Biroul de Arheologie Subacvatică din cadrul muzeului a fost înființat în 2016. Pentru că România nu are un institut specializat, Ministerul Culturii, prin UNESCO, trimite acești arheologi să se pregătească la „International Center for Underwater Archaeology” (Centrul Internațional de Arheologie Subacvatică) din Zadar, Croația, care funcționează sub egida UNESCO.
Sistematic acești specialiști participă la cursuri de specializare și am da ca exemple participările muzeografilor Vitalie Bodolică (în 2018) și Tiberiu Potârniche (în 2019) la cursurile „Basic Underwater Archeology” de la Zadar și cele ale cercetătorului științific Cătălin Dobrinescu la cursurile aceluiași centru în Malta, Sicilia și Croația. În baza atestatului de arheolog și a cardurilor de scufundare eliberate de Centrul UNESCO, ei pot să facă cercetare arheologică subacvatică în oricare stat din Uniunea Europeană.
Dacă ar fi trăit, Jaques Ives Cousteau n-ar fi avut dreptul să facă scufundări în România
Cercetare arheologică subacvatică
Acreditările membrilor Biroului de Arheologie Subacvatică din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sunt recunoscute în peste 170 de țări din lume. Faptul că li se pune la îndoială atestarea numai acasă, în România, ar trebui să fie un episod trecător. În cadrul unei emisiuni a unui post de radio din Constanța, Cătălin Dobrinescu a declarat că problemele au apărut în 2019.
„În ultimii doi ani au apărut discuții cu Centrul de Scafandri al Forțelor Navale din Constanța, care consideră că scafandrii care fac arheologie subacvatică trebuie să aibă și o atestare de la această unitate militară. Ministerul Culturii ne susține prin legislație, dar Centrul de Scafandri consideră că ar trebui să facem o pregătire în cadrul Unității Militare respective, ori noi, ori colegi mai tineri (…).
În situația aceasta, dacă ar fi trăit, Jacques Yves Cousteau nu ar fi avut dreptul să își desfășoare acrivitatea pentru că nu e atestat (de UM 02145 – n red). Nu prea a venit lumea să vorbească cu noi, să se intereseze de autorizațiile și de acreditările pe care le avem”, a precizat Cătălin Dobrinescu.
Muzeul din Constanța a lansat către Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie propunerea înființării unui Centru Național de Arheologie Subacvatică. Dacă va fi pusă în practică această inițiativă ar fi făcută ordine și în acest domeniu.
În cursul zilei de astăzi, copreședintele USR PLUS, Dan Barna, și-a manifestat intenția de a candida atât la congresul în care se va stabili noul lider al formațiunii, în cazul în care cele două partide vor ajunge, până la urmă, să fuzioneze, cât și la viitoarele alegeri prezidențiale, din 2024. Barna a declarat pentru G4Media că „dacă acest Guvern va performa (…) evident că și eu voi fi într-o poziție bună, în ochii colegilor, pentru o candidatură la prezidențiale”.
Dacian Cioloș pare să-și dorească același lucru
De altfel, primul care a făcut un astfel de anunț a fost chiar Dacian Cioloș, urmat, ulterior, de replica colegului său de Alianță, care a sugerat că are de gând să intre, la rândul său, în bătălia electorală, cât și în cea a alegerilor interne USR PLUS.
Dacian Cioloș a declarat că „cine se ocupă de partid trebuie să se ocupe și de conducerea partidului și de organizarea lui. Când ești în Guvern sau în Parlament ai și acolo anumite responsabilități, unele sunt mai solicitante decât altele”.
„Este un punct de vedere dar asta e, mă rog, valabil pentru orice coleg care are și o poziție de demnitate, alta decât cea politică. Pentru că și conducerea unui grup europarlamentar la Bruxelles presupune aceeași activitate consistentă”, a răspuns copreședintele USR PLUS, Dan Barna, în interviul acordat celor de la G4Media.
De altfel, anumite surse din partid susțin că relațiile dintre cei doi lideri nu ar fi tocmai cele mai bune, astfel că în perioada următoare este așteptată apariția taberelor de susținere a celor doi politicieni, miza finală fiind reprezentată de fuziunea USR și PLUS și de viitoarea conducere a posibilului nou partid rezultat din aceasta.
Lilian Zamfiroiu este numele unuia dintre cei 26 de noi ambasadori, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe. Fostul președinte al Institutului Cultural Român (ICR) ar urma să ocupe funcția de ambasador la Vatican. Zamfiroiu este bănuit că ar fi avut legături cu Securitatea, nedovedite, însă până în ziua de astăzi, notează Newsweek.ro.
Ce spune Lilian Zamfiroiu despre suspiciunea colaborării cu Securitatea
Lilian Zamfiroiu recunoaște că ar fi fost contactat de ofițerii vechiului regim și că aceștia ar fi încercat să obțină informații de la el cu privire la activitățile profesorilor săi, însă afirmă că nu se poate numi colaborator al Securității, de vreme ce nu a semnat niciodată nimic cu aceștia, refuzând vehement o astfel de posibilitate.
Discuţiile erau cordiale
„Pe mine m-au întrebat întotdeauna de profesori. Mă simţeam jenat fiindcă nu aveam ce să le spun. Ce să le spun? Că italianul ne dădea să fumăm ţigări scumpe? Probabil că le-am spus şi asta, nu mai ţin minte. Discuţiile erau cordiale, că nu şi-ar fi permis ăia, în prezenţa decanului, să intre în amănunte. Dar nu am semnat niciun angajament. (…) La un moment dat, ofiţerul de Securitate m-a invitat în oraş, singur. Acolo mi-a spus că dacă voi semna voi avea posibilitatea să …. nu-ştiu-ce. În momentul ăla i-am recitat “poezia”. Omul a înţeles”, declara Lilian Zamfiroiu, în anul 2013, într-un interviu pentru Adevărul.
În urmă cu opt ani, Germina Nagâț, șef al Direcției de investigații CNSAS, declara că până la desemnarea verdictului de „colaborator al Securității” este cale lungă, fiind nevoie de o anchetă care să dovedească faptul că eventualele informații transmise de suspect Securității ar fi creat prejudicii unei terțe părți.
„Nu orice persoană care a stat de vorbă cu un ofițer de securitate este colaborator, nu orice persoană care a semnat un angajament, adică a făcut o promisiune în scris și a luat eventual un conspirativ, este un colaborator. Toate aceste spețe nu sunt probe în sine, ele singure nu stau ca probe de colaborare”, a spus aceasta, la vremea respectivă.
După ce Curtea de Apel București a respins solicitarea procurorilor anticorupție de a o plasa pe Elena Udrea sub control judiciar, Ana Birchall scrie despre faptul că există o soluție, unica. Ca de la fost ministru al Justiției la actual ministru al Justiției, Birchall îl sfătuiește pe Stelian Ion să se gândească bine și să găsească o modalitate pentru a da magistraților pârghiile necesare luării unor măsuri preventive față de unii inculpați.
Din punctul de vedere al Anei Birchall, soluția ar fi inițierea în regim de urgență a unui proiect de lege. Aceasta nu uită să menționeze, ca întotdeauna, ce a reușit să facă în mandatul său la Ministerul Justiției. De data aceasta, demersuri.
„Așa cum am mai spus, consider că este absolut necesar ca ministerul Justiției (care are drept de inițiativă legislativă) să vină urgent cu o propunere de modificare legislativă care să permită judecătorului ca și în primă instanță, să aplice din oficiu și o măsură preventivă, precum interdicția de a părăsi țara de exemplu. Așa cum am tot spus, trebuie clarificate cu celeritate măsurile, inclusiv cu modificări legislative urgente, care se impun acasă (de exemplu de ce și în ce condiții sunt ridicate, cu destul de multă ușurință, măsurile precum controlul judiciar, interdicția de a părăsi țara, consemn la frontieră etc.) tocmai pentru a preveni fuga din țară până la rămânerea definitivă și punerea în executare a unei hotărâri judecătorești!
În 2019 începusem demersurile pentru astfel de modificări și clarificări legislative! Trebuie reținut faptul că în acest moment măsurile preventive pot fi dispuse și de către instanță, în timpul judecății, la cererea Parchetului, în condițiile și scopurile prevăzute de lege. Astfel de măsuri pot fi dispuse și din oficiu, de exemplu „împiedicarea inculpatului să se sustragă de la judecată” (care nu este egală cu „împiedicarea inculpatului să se sustragă de la executarea pedepsei”). Problema practică învederată de mulți judecători este dată de faptul că o astfel de faptă nu poate fi prezumată de judecător, „fără nicio probă sau indiciu” cu atât mai mult cu cât majoritatea fugarilor, dacă nu toți, se prezintă personal în timpul procesului la toate termenele de judecată.
Tocmai de aceea consider că ministrul Justiției are obligația să vină în regim de urgență cu această modificare legislativă pentru a da atât procurorilor cât și judecătorilor TOATE instrumentele juridice necesare care să împiedice fuga din țară înaintea unei hotărâri judecătorești definitive! În caz contrar cei certați cu legea vor continua să fugă din țară, vor continua să râdă în nas autorităților române din vile luxoase sau locuri exotice, iar statul român vă cheltui resurse financiare importante FĂRĂ să îi aducă înapoi în țară să își execute pedeapsa, așa cum ar fi legal!”, avertizează Ana Birchall.
Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a avut astăzi, 5 martie 2021, o întâlnire oficială cu o delegație a Primăriei Municipiului Chișinău, condusă de edilul capitalei Republicii Moldova, Ion Ceban. Primarii au discutat despre problemele cu care se confruntă la nivelul instituțiilor pe care le conduc, însă și despre soluțiile pe care le-au identificat, destinate rezolvării acestor probleme.
Primarul Sectorului 5, de părere că singura politică de care ar trebui să se țină cont este cea a cetățeanului
„Mă bucur că suntem astăzi împreună cu dumneavoastră, frații noștri de peste Prut și mă bucur că vorbim și simțim la fel. Știu că în mare parte ne confruntăm cu aceleași probleme, atât la Primăria Sectorului 5, cât și la Primăria Municipiului Chișinău. Important este să acționăm în interesul cetățenilor și să încercăm pe cât posibil să le facem viața mai ușoară. În toate primăriile din România și din Republica Moldova ar trebui să se facă doar politica cetățeanului, nu cea de partid.”, a spus Primarul Sectorului 5, în cadrul întâlnirii.
La rândul său, primarul Municipiului Chișinău, Ion Ceban, s-a declarat de acord cu afirmațiile edilului Sectorului 5 și adăugat că politica nu are ce căuta în nicio primărie, oriunde s-ar afla aceasta.
De asemenea, primarul Ceban a adus în discuție necesitatea unei reformei în cadrul instituțiilor primăriilor, afirmând că angajații care nu își îndeplinesc sarcinile de serviciu ar trebui să plece, pentru a lăsa loc profesioniștilor dornici de muncă, cei care pot ajuta la dezvoltarea Municipiul Chișinău.
Schimb de cadouri între primari
La sfârșitul întâlnirii oficiale dintre reprezentanții celor două instituții, Primarul Municipiului Chișinău i-a dăruit Primarului Sectorului 5 o cutie cu celebrele bomboane moldovenești „Bucuria”, în timp ce edilul Sectorului 5 i-a oferit lui Ion Ceban unul dintre tricourile de „luptă” din campania electorală și o plachetă.
Începutul unei prietenii de durată
Primarii au promis că pe viitor vor mai avea astfel de întâlniri și că vor face tot posibilul să se ajute reciproc în scopul dezvoltării celor două administrații. Mai mult decât atât, primarii și-au manifestat dorința ca pe viitor cele două instituții să se înfrățească.
Braconierii unui morun de 140 de kilograme au fost prinși astăzi de polițiștii de frontieră din județul Tulcea. Cei doi pescari amatori care au prins sturionul sunt, în acest moment, anchetați. Bărbații, care transportau exemplarul într-o căruță, aveau intenția de a-l vinde.
Braconierii capturaseră exemplarul de morun în Dunăre
Cei doi bărbați care pescuiseră exemplarul de morun din Dunăre, în apropierea localității tulcene Grindu (peste Dunăre de orașul Galați), au declarat că aveau intenția de a-l vinde ulterior pe piața neagră.
„În urma controlului, polițiștii de frontieră au descoperit, în atelaj, un sturion din specia morun, în stare vie, având greutatea de 140 kilograme şi o lungime de peste 2,50 metri”, a declarat Poliția de Frontieră.
Peștele a fost confiscat de autorități și eliberat înapoi în Dunăre, morunul fiind încă viu în momentul descinderii polițiștilor de frontieră tulceni.
În acest moment, polițiștii de frontieră fac cercetări pentru deţinere, transport sau comercializarea sturionilor capturați pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum și a produselor și subproduselor obținute din aceștia, fără respectarea prevederilor legale în vigoare, relatează Digi24.
DNA l-a trimis în judecată pe Ioan Ciugulea, șeful organizației ALDE Olt, totodată vicepreședinte al Consiliului Județean Olt. Acesta ar fi luat mită în valoare de peste 300.000 de lei, relatează G4Media. Informațiile inițiale sunt extrase dintr-un comunicat remis de Parchet.
Ioan Ciugulea a cerut și primit mită pentru favorizarea unei licitații publice
Potrivit sursei citate, Ioan Ciugulea ar fi primit mită de la o anumită firmă, favorizată de acesta în obținerea unui contract de licitație publică organizată de Consiliul Județean Olt. Mai exact, conversațiile dintre reprezentanții firmei și Ciugulea s-ar fi desfășurat într-un mod indirect, cu promisiunea (tot indirectă) că licitația se va desfășura în așa fel încât firma să obțină viitoarele contracte cu instituția Consiliului Județean Olt.
Într-o primă instanță, o sumă de 150.000 lei ar fi fost virată prin două transferuri bancare efectuate prin operațiuni fictive, direct din conturile unei societăți comerciale – subcontractantă a firmei căreia îi fusese atribuit proiectul – în conturile altei firme, deținute de Ioan Ciugulea. Ulterior, o altă sumă de 159.002 lei ar fi fost trimisă chiar la cererea lui Ciugulea, (06.09.2012 – 25.03.2013), din conturile aceleiași societăți către conturile unei firme de la care societatea deținută de liderul ALDE ar fi achiziționat materiale de construcții în trecut.
Cu toate că s-a încercat, DNA nu a reușit să pună sechestru pe bunurile lui Ciugulea, întrucât acesta nu deține absolut nimic pe numele acestuia.
În acest moment, dosarul ce îl vizează pe politician este trimis la Tribunalul Olt, pentru judecare.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), organism al Uniunii Europene, a informat joi că 12 state membre au avertizat instituţia că au primit oferte false din partea unor intermediari pentru a cumpăra până la un miliard de doze de vaccinuri în valoare de 14 miliarde de euro, însă din fericire niciuna dintre aceste fraude nu s-a materializat, transmite EFE, citat de Agerpres.
„Obiectivul escrocilor este de a convinge autorităţile publice să facă plăţi importante pentru a-şi asigura achiziţia, iar după aceea să dispară cu banii”, a relatat OLAF, care a amintit că stratageme similare s-au înregistrat şi anul trecut, la începutul pandemiei de coronavirus, cu materiale de protecţie sau măşti într-un moment în care exista o penurie.
Escrocii oferă ţărilor Uniunii Europene mari cantităţi din vaccinuri despre care susţin că ar proveni de la laboratoare al căror produs a fost deja aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentului, aşa cum este cazul vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.
În general, este vorba despre companii „care până de curând nu aveau activitate” sau făceau afaceri cu mărfuri complet diferite, care nu aveau legătură cu vaccinurile. În general, aceste companii îşi au sediul în ţări din afara Uniunii Europene, pentru ca trasabilitatea lor să fie mai greu de realizat, a semnalat OLAF.
Vaccinuri false în China și Africa de Sud
Autoritățile din China și Africa de Sud au confiscat mii de doze de vaccinuri Covid-19 contrafăcute, a declarat miercuri Interpol, avertizând că acesta reprezintă „doar vârful aisbergului” în criminalitatea legată de vaccin.
Într-un depozit de lângă Johannesburg, Africa de Sud, ofițerii de poliție au descoperit 400 de flacoane – echivalentul a aproximativ 2.400 de doze- care conțin vaccinuri false împotriva Covid și mii de măști neconforme. În urma descinderii, au fost arestați patru presupuși vinovați. Totodată, poliția din China a identificat cu succes o rețea de vânzare a vaccinurilor Covid-19 contrafăcute, într-o anchetă susținută de Interpol, citat de Digi24.
De asemenea, Interpol avertizează asupra vaccinurilor vândute în mediul online. „Orice vaccin care este promovat pe site-uri web sau pe dark web nu este legitim, nu este testat și poate fi periculos”.
Doi bărbați din București au suportat tratamente inumane din partea unor polițiști de la Secția 16, din Capitală. Conflictul a început în momentul în care cei doi tineri le-au atras atenția polițiștilor că nu poartă mască, de vreme ce obligativitatea purtării măștii este încă în vigoare în spațiile publice deschise. În plus, organele de ordine sunt cele acreditate pentru a-i amenda pe toți cei ce încalcă această normă.
Relatările unuia dintre tinerii agresați de polițiștii de la Secția 16
„Prietenul meu le-a spus de mască, de ce nu poartă mască, după care un polițist în vârstă a adresat injurii, și eu am adresat. Atunci am fost pus la pământ, mi-au pus cătușele, m-au băgat în mașină, mi-au pulverizat spray paralizant și mi-au închis ușile.”
„M-au dus pe câmp”
„M-au luat de la Eroii Revoluției, din fața gurii de metrou, m-au dus pe câmp pe undeva pe la Jilava, m-au dat jos din mașină cu cătușele la mâini, m-au târât pe jos, mi-au dat doi pumni în coaste, m-au pus jos, au început să dea cu bastoanele în mine.”
„(…) și mi-a spus: «Uite ce poate să îți facă Poliția Română!» Cele mai multe lovituri au fost pe tălpi. Cel în vârstă îmi spunea să îmi cer iertare pentru că le-am atras atenția pentru măști și mă băgasem pentru doi civili care erau agresați verbal de el. Am fost înjurat prima dată, după care au sărit cinci polițiști pe mine”, a declarat unul dintre tinerii agresați de polițiști, potrivit Newsweek.ro.
Arest preventiv și control judiciar
În urma relatărilor celor doi bărbați agresați de forțele de ordine bucureștene, opt agenți de poliție, suspectați că ar fi participat la umilințele aplicate acestora au fost reținuți pentru săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi tortură, fiind, de asemenea, acuzaţi că ar fi bătut, în luna septembrie a anului trecut, doi tineri. Între timp, trei dintre polițiști au fost arestați prevențiv, celorlalți cinci agenți fiindu-le aplicată măsura de control judiciar.
Parte din proiectul „Efort comun pentru un viitor mai bun“, recensământul ce urmează să se desfășoare pe 9 și 10 martie si își propune numărarea câinilor fără stăpân de pe raza municipiului Constanța, pentru ca Animal Society, autoritățile locale și societatea civilă să aibă o imagine reală a problemei, au anunțat reprezentanții Primăriei Constanța. Pentru reușita acestui demers, cei din cadrul asociației fac apel la constățeni „să nu ascundă câinii”.
Cu ajutorul unei aplicații mobile, câinii sunt fotografiați, identificați și înregistrați într-o bază de date. Informațiile ce vor fi obținute astfel vor contribui la stabilirea și organizarea planului de acțiune pe care noi, Animal Society, împreună cu autoritățile şi locuitorii orașului urmează să îl stabilim și să îl implementăm. Mulțumim echipei de voluntari care se alătură echipei noastre pentru a facilita derularea acestui recensământ! Totodată, amintim constănțenilor că în orașul lor este în derulare proiectul „Efort comun pentru un viitor mai bun“. Acesta se va desfășura în trei etape, pe parcursul anului 2021. Prima etapă, campania de sterilizare gratuită a animalelor de rasă comună pe care o derulăm la sediul Biobaza, se va încheia pe 12 martie
Anca Tomescu, Președinte Animal Society
Apel către constănțeni: nu ascundeți câinii
Proiectul „Efort comun pentru un viitor mai bun” presupune desfășurarea unor campanii de sterilizare gratuită a animalelor de rasă comună, recensământul acestora, efectuat în premieră de Animal Society, precum și derularea mai multor programe de informare adresate locuitorilor orașului. Proiectul, sprijinit de Primăria Municipiului Constanța, are ca obiectiv implicarea societății civile în stabilirea şi implementarea unui plan de măsuri uman, eficient, durabil.
Pentru ca în cadrul campaniei să fie sterilizate cât mai multe animale, facem apel la constănțeni să sprijine echipele de voluntari din teren și să nu ascundă câinii. Voluntarii nu sunt hingheri, ci ei înșiși sunt mari iubitori de animale, care pun binele lor mai presus de orice.
Fostul ministru Elena Udrea a declarat, vineri, că nu se pune problema să plece din România, pentru că acum are un copil în grijă şi nu mai este singură ca în urmă cu cinci ani, când se lupta „ca un haiduc”.
Udrea s-a prezentat vineri la Curtea de Apel (CAB), unde se va judeca solicitarea procurorilor de a fi pusă sub control judiciar, cu interdicţia de a păsări ţara, în dosarul în care a fost condamnată în primă instanţă la 8 ani de închisoare privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009.
„Sunt singurul caz care s-a întors în ţară de bunăvoie. Dacă aş fi vrut să nu mă întorc, nu mă întorceam acum doi ani. Am venit pentru că mi-am dorit să mă întorc şi, vă amintesc, plecarea mea s-a datorat unei decizii abuzive a instanţei. (…) Despre plecarea mea în Costa Rica cred că nu e cazul să discutăm. Cu toate acestea, eu m-am întors de bunăvoie din Costa Rica şi nu se pune problema în acest moment să fie un risc ca eu să plec undeva”, a afirmat Elena Udrea, la intrarea în sediul instanţei.
„Să îţi fie frică atât de mult de Elena Udrea, încât să mergi cu toată forţa statului împotriva mea”
Fostul ministru a precizat că nu înțelege motivul pentru care statul „merge cu toată forţa” împotriva ei, mai ales că nu mai deține nicio funcție publică. „Se întâmplă atâtea inovaţii, atâtea premiere, câte se întâmplă în cazul meu, chiar şi după şapte ani. Am auzit ieri pe preşedinte criticând o decizie a unui judecător. (…) După şapte ani, de când nu mai am nicio funcţie publică, după 10 ani de când nu mai sunt ministru, cinci ani de când nu mai sunt deputat, totuşi să îţi fie frică atât de mult de Elena Udrea, încât să mergi cu toată forţa statului împotriva mea?”, a declarat Elena Udrea.
Condamnarea nu a fost doar asupra mea
Aceasta a precizat că toată lupta o va duce pentru copilul său, pe care vrea să îl crească în libertate. „Eu cred că nicio instanţă nu poate să menţină decizia de la fond, nici măcar completul domnului judecător Ionuţ Matei de la Înalta Curte nu poate să menţină soluţia de la fond. Este dreptul meu să cred asta şi este dreptul meu să contest în apel decizia care s-a dat şi asta voi face. Sunt un om liber, am un copil, vreau să îl cresc în libertate. Condamnarea nu a fost doar asupra mea, a fost asupra unui copil de doi ani, care până la urmă de ce ar suferi o aşa nedreptate? Nu mai sunt singură ca acum cinci ani, când mă puteam lupta ca un haiduc, acum am responsabilitatea unui copil, mă lupt pentru el, nu doar pentru mine”, a mai adăugat Udrea.
Opt ani, cu executare pentru Elena Udrea
DNA a cerut, la Curtea de Apel Bucureşti, luarea măsurii controlului judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara, faţă de fostul ministru Elena Udrea, după ce a fost condamnată în primă instanţă la 8 ani de închisoare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009.
Potrivit unor surse judiciare, citate de Agerpres, procurorii invocă faptul că Udrea ar putea să fugă din România înainte de a fi condamnată definitiv, aşa cum s-a întâmplat în trecut, când fostul ministru a părăsit ţara înaintea sentinţei în dosarul „Gala Bute”.
Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă
În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale,...
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
