Miza scandalului extinderii plajelor din Mamaia: Grupul de Scafandri al Forțelor Navale vrea monopolul cercetării arheologice subacvatice!

Scandalul iscat pe tema descoperirii unor vestigii ca urmare a extracției de nisip pentru lărgirea plajelor din Mamaia lansează o discuție despre un domeniu mai puțin cunoscut marelui public, cel al cercetării arheologice subacvatice. Cei mai mulți dintre noi nici nu știam că în România există arheologi care își desfășoară activitatea în costume de scafandri.

Centrul de Scafandri - UM 02145 se prezintă ca unica instituție abilitată să autorizeze scafandrii profesioniști
Centrul de Scafandri - UM 02145 se prezintă ca unica instituție abilitată să autorizeze scafandrii profesioniști

Acum, aflăm despre ei în termenii acuzatori ai unor relatări de presă prin care ni se spune că da, arheologii subacvatici există, dar nu și-au făcut treaba și din această cauză sunt puse în pericol și importante vestigii din zona Cazinoului din Constanța. Orice demers jurnalistic pe acest subiect este binevenit, mai ales că este o abordare în premieră. Dar este posibil ca în iureșul acestor controverse să descoperim interesele unui grup de lobby sau a unui grup de interese financiare... 

În cazul de față, este pusă în discuție libertatea exercitării profesiei de arheolog subacvatic. Unii susțin că arheologul subacvatic, care exercită o profesie, ar trebui să fie un scafandru profesionist și n-ar trebui să își desfășoare activitatea decât dacă este autorizat de Grupul de Scafandri al Forțelor Navale, adică UM 02145, care se prezintă ca „unica instituţie de profil din România abilitată în brevetarea scafandrilor profesionişti”.

Dar legislația internațională, ratificată de România, adoptată de Parlament și în cele din urmă clarificată printr-un ordin al Ministerului Culturii,  prevede că arheologii subacvatici sunt în primul rând arheologi și pot avea doar atestarea de „scafandru recreațional” care le este acordată de o instituție aflată sub egida UNESCO, adică de „International Center for Underwater Archeology” (Centrul Internațional de Arheologie Subacvatică) din Zadar, Croația.

Mai mult de atât, nici Ministerul Culturii, nici Consiliul Concurenței, nu consideră că Grupul de Scafandri ai Forțelor Navale ar trebui să decidă ce arheolog poate face cercetare subacvatică și cărui arheolog îi este interzis acest lucru din cauză că n-ar fi atestat de UM 02145. El este în primul rând un arheolog care își desfășoară activitatea prin observații, decopertări ale stratului de nisip, măsurători cu sonar-ul, fotografiere, cartografiere, etc.

Care sunt „faptele” cercetate de DNA Constanța?

DNA Constanța a anunțat că a deschis o anchetă „in rem” după ce a fost sesizat de Poliția din Constanța că în zona în care se efectuau lucrările de lărgire a plajelor au fost descoperite mai multe monede antice. La solicitarea DNA, pe 24 și 26 februarie specialiștii din cadrul Centrului de Scafandri Constanța și ai Gărzii de Coastă , precum și un arheolog scafandru, au cercetat perimetrul subacvatic și au identificat câteva fragmente lemnoase cu potențial arheologic situate în apropierea zonei în care se realizaseră extrageri de nisip. Fragmentele urmează a fi expertizate pentru a se stabili eventuala lor valoare istorică.

Ce acuzații sunt aduse prin articolele de presă

În acest context, în presă au apărut informații potrivit cărora subiectul anchetei DNA este modul în care autoritățile competente, adică membri ai Biroului de Arheologie Subacvatică din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, au aprobat pentru exploatare un perimetru aflat în situl arheologic subacvatic „Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre”, perimetru despre care existau indicii că ar conține vestigii arheologice.

Acuzațiile vizau și faptul că „fix în fața Cazinoului din Constanța urmează să se construiască în scurt timp, în mare, peste vestigii antice, o platformă de protecție în fața valurilor și totodată de promenadă”.


A fost realizată o evaluare non-intrusivă, al cărei raport a fost înaintat Comisiei Naționale de Arheologie

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a venit cu precizări, specificând că, așa cum prevede legea, beneficiarul lucrărilor a angajat o firmă care a efectuat o evaluare a zonei afectate de proiect prin scanări și înregistrări foto-video, iar echipa muzeului a propus desfășurarea lucrărilor în condițiile unei supravegheri arheologice permanente:

Echipa Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, desemnată a se ocupa de acest proiect, în baza analizei datelor primite, a propus condiționarea desfășurării proiectului de efectuarea unei supravegheri arheologice permanente, pe toată durata lucrărilor de amenajare. În aceste condiții, Raportul de evaluare de teren non-intrusivă, nr  2325/17.06.2020 a fost înaintat Comisiei Naționale de Arheologie, fiind aprobat cu condiționările propuse de arheologii noștri, conform Rezoluțiilor Comisiei Naționale de Arheologie din ședința 19 iunie 2020, poziția 238. Menționăm că, până în prezent, beneficiarul nu a demarat lucrările de amenajare a zonei care să implice, conform avizului Comisiei Naționale de Arheologie, supraveghere arheologică sau, după caz, cercetare arheologică

se spune în comunicatul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Sursa neînțelegerilor: o lege confuză, ce permite ca Armata să pretindă monopolul autorizării arheologilor subacvatici

Scandalul izbucnit acum este rezultatul acumulării, începând din 2019, a unor tensiuni între Grupul de Scafandri din cadrul Forțelor Navale și Biroul de Arheologie Subacvatică de la muzeul din Constanța, care sunt atestați ca „scafandri recreaționali” de un Centru UNESCO, așa cum prevăd normele internaționale. Cei de la Grupul de Scafandri al Armatei consideră că este inacceptabilă o asemenea atestare și că procedura ar trebui să le revină lor. 

De fapt, motivul principal al tensiunilor este constituit de importante contracte de lucrări care pot fi obținute în contextul creșterii solicitărilor pentru realizarea unor cercetări subacvatice în mai multe proiecte, unul dintre acestea fiind, spre exemplu, cel de lărgire a plajelor de pe Litoral. Asta le-a dat idei celor de la Grupul de Scafandri (UM 02145) care în baza unor prevederi legislative confuze își pot permite să revendice monopolul scufundărilor.

Există o lege din anul 2001 care nu ținea cont de faptul că scufundările se fac și în scopul unor cercetări arheologice, geologice, biologice, statuând că lucrările subacvatice trebuie executate doar de scafandri profesioniști. Se ignora faptul că sunt situații total diferite, una este să execuți o lucrare de infrastructură subacvatică, cum ar fi repararea unui dig sau instalarea unor conducte și cu totul altceva este să faci cercetare subacvatică, care presupune observarea, filmarea ori fotografierea, faunei sau a unor vestigii arheologice.

În baza acestor prevederi legislative s-a ajuns la aberația că doar Grupul de Scafandri din cadrul Forțelor Navale, adică UM 02145, poate instrui și autoriza inclusiv pe scafandrii care fac scufundări în scopuri de cercetare arheologică, biologică, geologică, etc.

Practic, s-a ajuns la un model desuet, chiar un pic comunistoid, conform căruia Armata se implică și în autorizarea și testarea sistematică a celor care se ocupă de  cercetări arheologice subacvatice. E ca și cum i-ai cere unui arheolog care vrea să facă fotogrametrie aeriană să devină pilot militar în loc să urmeze cursuri de pilotaj de agrement. Sau ca atunci când se cațără pe munte, un cercetător istoric să fie obligat să aibă un atestat eliberat de „vânătorii de munte”.

Consiliul Concurenței „spulberă” monopolul exercitat abuziv de Unitatea Militară 02145 în detrimentul scafandrilor civili

Consiliul Concurenței consideră că Grupul de Scafandri dețin abuziv monopolul de reglementator și „jucător pe piață”

Cei de la Centrul de Scafandri din Constanța, adică Unitatea Militară nr 02145, se laudă cu monopolul pe care îl dețin în autorizarea scafandrilor profesioniști. „Centrul de Scafandri, componentă a Forţelor Navale, cu o experienţă în domeniu de peste 50 ani, este unica instituţie de profil din România abilitată în brevetarea scafandrilor profesionişti şi autorizarea companiilor/instituţiilor cu activităţi în domeniul scafandreriei”, se spune în prezentarea UM 02145.

Însă Consiliul Concurenței nu este de acord cu acest monopol. La solicitarea Asociației Profesionale pentru Scufundări Recreaționale din București, Consiliul Concurenței a răspuns prin adresa nr 1.355/26.02.2021, în care se spune că nu este firesc ca Centrul de Scafandri să dețină acest monopol pe care îl exercită abuziv, fiind în același timp reglementator, dar și „jucător în piață”, prin preluarea unor contracte de lucrări subacvatice.

„Din analiza prima facie a cadrului legal incident acestui domeniu, reiese faptul că legiuitorul a acordat o exclusivitate Centrului de Scafandri, conferind, practic, acestuia o poziție de monopol în ceea ce privește activitatea desfășurată de scafandri. Mai mult decât atât, Centrul de Scafandri acționează, atât în calitate de reglementator, cât și de jucător în piață, oferind, în anumite cazuri, contra cost, servicii similare cu cele ale scafandrilor civili”, se spune în adresa Consiliului Concurenței.

Consiliul a recomandat chiar modificarea legii, pentru eliminarea monopolului UM 02145: „Autoritatea de concurență a transmis factorilor decidenți propuneri de modificare a cadrului legal, astfel încât piața să funcționeze pe baze concurențiale, cu beneficii directe atât asupra scafandrilor, cât și a altor furnizori care pot asigura, în concurență cu Centrul de Scafandri, o parte din activitățile desfășurate în prezent de acesta în regim de monopol”, se spune în adresa semnată de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Ce a aprins „fitilul” bombei scandalului de presă? Legiferarea cercetării arheologice subacvatice!

Momentul în care a izbucnit acest scandal nu este deloc întâmplător. El s-a produs aproape simultan cu dezbaterea publică a unui ordin al Ministerului Culturii, prin care se intenționează legiferarea domeniului cercetării arheologice subacvatice. În premieră, prin acest act normativ sunt reglementate condițiile desfășurării cercetării arheologice subacvatice în baza Convenţiei UNESCO asupra protecţiei patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris pe 2 noiembrie 2001 și ratificată de România prin Legea nr. 99/2007.

Ordinul Ministerului Culturii prevede că arheologii subacvatici sunt atestați ca „scafandri recreaționali”

Pe data de 17 februarie a avut loc dezbaterea publică a „Ordinului Ministerului Culturii pentru aprobarea normelor privind măsurile specifice de cercetare arheologică a patrimoniului cultural subacvatic”.  

La articolul 3, aliniatul (4) din acest ordin se prevede că arheologii subacvatici trebuie să dețină un „un brevet recreațional internațional de scufundare”, deci nu trebuie să fie „scafandri profesioniști”, adică scafandri „școliți” la UM 02145.

Cercetarea arheologică a patrimoniului cultural subacvatic se realizează cu personal de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul Arheologilor din România, care deține un brevet recreațional internațional de scufundare și a absolvit cursuri de scurtă durată în domeniul arheologiei subacvatice la un centru sau institut care activează în domeniul arheologiei subacvatice și funcționează sub auspiciile UNESCO”, se spune în articolul citat.

Arheologii subacvatici de la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța sunt atestați de UNESCO

La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța există specialiști atestați în domeniul arheologiei subacvatice conform legislației internaționale. Biroul de Arheologie Subacvatică din cadrul muzeului a fost înființat în 2016. Pentru că România nu are un institut specializat, Ministerul Culturii, prin UNESCO, trimite acești arheologi să se pregătească la „International Center for Underwater Archaeology” (Centrul Internațional de Arheologie Subacvatică) din Zadar, Croația, care funcționează sub egida UNESCO.

Sistematic acești specialiști participă la cursuri de specializare și am da ca exemple participările muzeografilor Vitalie Bodolică (în 2018) și Tiberiu Potârniche (în 2019) la cursurile „Basic Underwater Archeology” de la Zadar și cele ale cercetătorului științific Cătălin Dobrinescu la cursurile aceluiași centru în Malta, Sicilia și Croația. În baza atestatului de arheolog și a cardurilor de scufundare eliberate de Centrul UNESCO, ei pot să facă cercetare arheologică subacvatică în oricare stat din Uniunea Europeană.

Dacă ar fi trăit, Jaques Ives Cousteau n-ar fi avut dreptul să facă scufundări în România

Cercetare arheologică subacvatică

Acreditările membrilor Biroului de Arheologie Subacvatică din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sunt recunoscute în peste 170 de țări din lume. Faptul că li se pune la îndoială atestarea numai acasă, în România, ar trebui să fie un episod trecător. În cadrul unei emisiuni a unui post de radio din Constanța, Cătălin Dobrinescu a declarat că problemele au apărut în 2019.

„În ultimii doi ani au apărut discuții cu Centrul de Scafandri al Forțelor Navale din Constanța, care consideră că scafandrii care fac arheologie subacvatică trebuie să aibă și o atestare de la această unitate militară. Ministerul Culturii ne susține prin legislație, dar Centrul de Scafandri consideră că ar trebui să facem o pregătire în cadrul Unității Militare respective, ori noi, ori colegi mai tineri (…).

În situația aceasta, dacă ar fi trăit, Jacques Yves Cousteau nu ar fi avut dreptul să își desfășoare acrivitatea pentru că nu e atestat (de UM 02145 – n red). Nu prea a venit lumea să vorbească cu noi, să se intereseze de autorizațiile și de acreditările pe care le avem”, a precizat Cătălin Dobrinescu.

Muzeul din Constanța a lansat către Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie propunerea înființării unui Centru Național de Arheologie Subacvatică. Dacă va fi pusă în practică această inițiativă ar fi făcută ordine și în acest domeniu.