Protest de amploare în fața Ministerului Mediului. Este nevoie de dotarea angajaţilor care asigură paza pădurilor cu armament, uniforme şi mijloace de apărare şi intervenţie

Autor

-

21 aprilie 2021

Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva, care are peste 15.000 de membri, organizează, miercuri, între orele 11.00 şi 13.00, pichetarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, arată News.ro.

Silvicultorii cer Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor sprijin pentru dotarea cât mai urgentă a personalului silvic cu atribuţii de pază a fondului forestier cu armament de serviciu, cu uniformă de serviciu, cu mijloace de apărare, de intervenţie şi de deplasare, conform prevederilor Statutului personalului silvic şi ale Codului silvic.

Armament pentru protecție pădurilor din România

”Reamintim că, printr-o decizie absolut aberantă a Guvernului (H.G nr. 11/2018), a fost interzisă utilizarea anumitor categorii de armament, între care şi cel cu care era dotat o mare parte a personalului silvic din România. În prezent, doar jumătate din personalul silvic care apără pădurile statului este dotat cu armament de serviciu”, arată sindicaliştii.

Mai mult, este nevoie de intervenţia ministerului în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 234/2019 de modificare şi completare a Statutului personalului silvic, pentru întărirea autorităţii silvicultorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru asigurarea dotărilor necesare desfăşurării activităţii personalului silvic în teren, pentru includerea în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale a anumitor activităţi din silvicultură şi pentru asigurarea unor condiţii decente de muncă şi de salarizare a personalului silvic.

SUMAL: un sistem care ar trebui să protejeze pădurea, dar nu funcționează

De asemenea, este nevoie și de adaptarea sistemului de urmărire a materialului lemnos SUMAL la necesităţile reale. SUMAL este aplicația care, deși a fost îmbunătățită în permanență, nu funcționează. Sistemul, destinat protecției pădurilor are lacune grave și, deși au trecut mai bine de trei luni de la lansarea SUMAL 2.0, aplicația prezintă multiple sincope

Totodată, se solicită Ministerului Mediului să iniţieze o Ordonanţă de urgenţă prin care statul să asigure un venit de completare, suplimentar indemnizaţiei de şomaj, în cazul persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, ca efect al reducerii activităţilor de producţie din sectorul silvic, urmare a crizei sanitare generată de pandemia de coronavirus, dar şi revizuirea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în sensul flexibilizării, debirocratizării şi simplificării procedurilor de comercializare a lemnului recoltat din pădurile proprietate publică, mai arată sursa citată.

Șase pădurari au fost omorâți de hoții de lemn

Sindicaliștii insistă și pe modificarea şi completarea Codului penal. Astfel se cere includerea personalului silvic, alături de poliţişti şi jandarmi, în cazul cărora ultrajul se sancţionează cu pedepse sporite.

”Această modificare legislativă, alături de dotarea personalului de teren cu armament şi uniformă de serviciu, are ca scop descurajarea actelor de agresiune asupra silvicultorilor. În ultimii ani, apărând pădurea, 6 pădurari au fost omorâţi de hoţii de lemn, iar peste 700 de silvicultori au fost atacaţi de infractori, suferind agresiuni şi vătămări corporale grave, ameninţări cu moartea, precum şi distrugerea unor bunuri (autovehicule, locuinţe, anexe gospodăreşti)”, mai arată sindicaliştii.

De asemenea, conducerea Ministerului Mediului ar trebui să intervină astfel încât prin proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 171/2010 privind sancţionarea contravenţiilor silvice să fie eliminate prevederile care reglementează sancţionarea contravenţională a personalului silvic, în legătură cu şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

”În prezent, personalul silvic este, cel mai probabil, singura categorie profesională din România, pentru care legiuitorul a instituit obligarea la plata de amenzi contravenţionale, pentru unele abateri în legătură cu modul de realizare a sarcinilor de serviciu. Se solicită conducerii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor corectarea informaţiilor transmise în spaţiul public de către anumiţi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale, urmare a interpretării eronate a datelor din Inventarul Forestier Naţional, prin care s-a lansat falsa idee că din pădurile României dispar anual cca. 20 mil mc de lemn, ca fiind recoltat ilegal”, afirmă reprezentanţii silvicultorilor.

Scopul protestului: salvarea pădurilor României de la distrugere, o implicare constantă a Ministerului Mediului, iar protecția lemnului să reprezinte și protecția oamenilor care asigură pază pădurilor.

Danemarca anunță că va da Germaniei 55.000 de doze de vaccin AstraZeneca

Autor

Iulia KELT

-

21 aprilie 2021

Danemarca a anunțat că are de gând să trimită Germaniei, cu titlu de împrumut, aproximativ 55.000 de doze ale vaccinului AstraZeneca. Anunțul a fost făcut chiar de Ministerul de Externe danez, printr-un comunicat de presă. „În urma unei cereri din partea ministrului-preşedinte al landului Schleswig-Holstein, guvernul a decis să pună la dispoziţia regiunilor frontaliere 55.000 de doze de vaccin AstraZeneca”, se arată în comunicatul citat de Ziarul Românesc.

Dozele de vaccin „împrumutate” de Danemarca Germaniei vor fi returnate

De menționat că dozele trimise de Danemarca landului german Schleswig-Holstein vor fi returnate ulterior, în funcție de acordul pe care cele două țări îl vor semna la o dată ulterioară.

Mai mult, Danemarca este printre acele țări care au demonstrat scepticism în ceea ce privește vaccinarea cu AstraZeneca, alegând să renunțe la imunizarea populației cu acest ser, în ciuda eforturilor autorităților europene de a echilibra situația și de a pune stop haosului. Cu toate astea, țara nu exclude posibilitatea ca pe viitor să revină la AstraZeneca, dacă situația se va schimba. Reamintim că Agenția Europeană a Medicamentului a dat undă verde administrării acestui ser. În prezent, danezii se vaccinează cu Pfizer/BioNTech şi Moderna, având pe stoc 200.000 de doze AstraZeneca, dintre care un număr de 55.000 vor fi împrumutate Germaniei.

La rândul ei, Germania a recomandat vaccinarea cu AstraZeneca pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 60 ani.

Cine va fi succesorul Angelei Merkel?

George Simion își mărește echipa: doi foști membri USR s-au înscris în partidul său

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

21 aprilie 2021

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat aseară că numără cu doi membri mai mult. Și nu orice fel de membri, ci foști fondatori ai USR – de la Sibiu și Prahova, care au părăsit formațiunea pe care o susțineau în urmă cu un an.

Acum, din ce se arată în postarea PAUR, Raluca Amariei și Dan Rădulescu se simt ca acasă alături de George Simion. Aparent, Claudiu Târziu și George Simion i-au atras pe cei doi cu ajutorul principiilor.

Principiile i-au atras de altfel și pe alți cinci consilieri locali de Bucureşti în vara anului 2020, exemplul concret oferit fiind cel al liderului consilierilor de la Sectorul 4, fondator al USB şi USR Antonio Andrușceac, acum alături de George Simion din Bacău.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor dă chiar câteva citate din Amariei și Rădulescu, în care aceștia explică de ce Simion și Târziu sunt net superiori lui Dan Barna și, de ce nu, lui Dacian Cioloș:

„Încă doi dintre fondatorii USR se alătură Alianței pentru Unirea Românilor. Românii iubitori de patrie strâng randurile!
Doi foști lideri ai Uniunii Salvați România (USR), din aripa conservatoare a formațiunii, aderă la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Este vorba despre Raluca Amariei, fost vicepreşedinte la nivel naţional şi fostul lider al filialei judeţene Sibiu a USR, și Dan Rădulescu, fost deputat USR, membru fondator și președinte al filialei județene Prahova. După ce Amariei și Rădulescu au demisionat din USR în 2020, ca urmare a diferențelor tot mai accentuate de viziune și de orientare doctrinară, aceștiau decis să se alăture Alianței pentru Unirea Românilor, singurul partid care își fundamentează activitatea pe 4 mari valori: familia, națiunea, credința și libertatea.

„Am acceptat invitația celor doi copreședinți George Simion și Claudiu Târziu de a participa la această construcție îndrăzneață și le mulțumesc pentru încrederea pe care mi-au arătat-o. Alianța pentru Unirea Românilor a ajuns în Parlament anul trecut pe fondul unui vot de protest. Acum are șansa să demonstreze că este o alternativă credibilă și serioasă în politica românească. Îmi doresc ca în 2024 Alianța pentru Unirea Românilor să fie opțiunea de vot pentru cei mai mulți români, singura formațiune care merită o șansă în momentul de față”, a declarat Raluca Amariei.

„Încă de când mi-am dat demisia din USR, mi-am asigurat alegătorii că voi continua lupta politică pe care am început-o. Voi milita, în continuare, pentru un sistem de învățământ incluziv şi performant și pentru dreptul nostru constituțional la un mediu sănătos. Principiile mele conservatoare se regăsesc în cele patru valori definitorii ale AUR, iar pasul meu de astăzi este unul firesc către singura zonă din politica românească ce are ca puncte cardinale familia, națiunea, credința și libertatea”, a precizat Dan Rădulescu, care va coordona departamentul de politici publice al filialei AUR Prahova”.

Mihai Goțiu, după demisia secretarului de stat Gelu Puiu: „Nu-mi fac iluzii că, brusc, l-au lovit onoarea și principiile”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

21 aprilie 2021

Activistul de mediu Mihai Goțiu, membru USR PLUS are o explicație legată de demisia bruscă a secretarului de stat Gelu Puiu (PNL), imediat după apariția reportajului Recorder referitor la înlocuirea șefilor din direcțiile silvice. Gelu Puiu, deși a asigurat reporterii că nu a fost implicat în niciun fel de șantaj politic, a părăsit postul la scurt timp și aparent, în viziunea unora, totul s-a rezolvat.

Mihai Goțiu subliniază însă că nu este vorba despre onoare sau „principii”, ci a fost doar teama de un nou scandal în care să fie implicat cineva sus pus din PNL. Acesta explică și de ce de fapt „gestul” fostului secretar de stat liberal nu înseamnă mai nimic.

Din ceea ce explică Goțiu, în continuare sunt suficiente „pile și relații” sus puse în PNL, cu exemple concrete: fostul ministru Costel Alexe, încă neclintit de pe actuala funcție de președinte al Consiliului Județean Iași, sau fiica partenerei de viață a fostului ministru Marcel Vela, instalată vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

„De dimineață, ”Recorder” a făcut publice înregistrările în care Gelu Puiu (secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, responsabil cu soarta pădurilor României începând cu decembrie 2019) e dat de gol. Omul vorbește și se laudă, fără probleme, despre cum a schimbat jumătate dintre șefii direcțiilor silvice județene din țară prin amenințări cu controale și șantaj și îi dă raportul fostului ministru al Mediului – da, deja ”celebrul” Costel Alexe, cel cu tablă pe casă – despre cum a rezolvat politic problema directorului din Sălaj.

Câteva ore mai târziu, prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat că Gelu Puiu și-a dat demisia. Mă rog, a fost demisionat. La cât de senin minte și neagă realitatea în reportajul ”Recorder”, nu-mi fac iluzii că, brusc, l-au lovit onoarea și principiile pe Gelu Puiu și și-a prezentat demisia din propria inițiativă. La fel cum nu cred că ”s-a găsit”, peste noapte, principii la PNL.

Pur și simplu, dezvăluirile ”Recorder” au picat cum nu se poate mai prost pentru Gelu Puiu, PNL, dar și pentru Mafia Pădurilor, într-un moment delicat al Guvernării, generat de demiterea lui Vlad Voiculescu, în care, pur și simplu, daunele de imagine ar fi fost prea mari pentru a-l putea ține în funcție și la butoane.

Pentru că, dacă ar fi fost vorba de principii, Gelu Puiu ar fi trebuit să părăsească șefia din Minister încă de anul trecut, schimbarea politică a șefilor de direcții silvice și modul în care s-a întâmplat acest lucru, fiind cunoscut și la nivelul publicului larg, și oficial. Sunt cel puțin două situații în care am făcut publice aceste manevre și le-am adus la cunoștința Guvernului Orban prin interpelări oficiale.

Dacă ar fi fost vorba de principii, Costel Alexe n-ar mai fi avut susținerea politică a PNL în fruntea Consiliului Județean Iași, încă din momentul acuzațiilor din dosarul de la DNA, cel cu tabla pentru casă. Și dacă ar fi vorba de principii, Costel Alexe ar trebui să rămână fără sprijin politic măcar de azi, pentru că, în ancheta ”Recorder”, se vede clar că Gelu Puiu tocmai lui Alexe îi dă raportul despre cum își duce la îndeplinire misiunea primită de la partid.

Dacă ar fi vorba de principii, domnul prim-ministru Florin Cîțu n-ar fi semnat numirea în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a Andrei Pleșa, fiica partenerei de viață a lui Marcel Vela, mamă cu afaceri în zona proiectelor distructive de… arii protejate. Pe principii, Florin Cîțu ar putea asculta măcar de cei aproape 10.000 de cetățeni care i-au cerut s-o revoce pe Andra Pleșa, prin petiția Declic. Și, pe principii, Adi Croitoru n-ar fi primit sprijinul PNL pentru a-și continua mandatul devastator, primit de la Viorica Dăncilă, în fruntea ANANP.

În fine, dacă ar fi vorba de principii, pe lângă retragerea sprijinului politic pentru Costel Alexe și revocarea ”fiicei” de la Arii Protejate, în locul lui Gelu Puiu, secretar de stat pentru păduri la Ministerul Mediului, nu va fi numit Mihai Gășpărel, ”crescut” șef la Garda Forestieră Suceava de PSD, dar susținut în ultimii ani, pe față, de același ”mai mare” al județului și pădurilor județului Suceava, pe nume Gheorghe Flutur. Hai să vedem: cine pariază pe Gășpărel?
PS: Sper că printre cei peste 100.000 de oameni care au văzut, până acum, înregistrările făcute publice de ”Recorder””, se numără și procurori DNA”, scria aseară Mihai Goțiu.

„Spre un milion de români” s-ar fi întors în România, din cauza pandemiei

Autor

Iulia KELT

-

21 aprilie 2021

„Spre un milion de români” s-ar fi întors în țară de la începutul pandemiei – sunt cifrele înșirate pe masă de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan. Cu toate astea, ministrul Muncii spune că suma este una fluctuantă, de vreme ce discutăm despre munci sezoniere, pe care acei români întorși în țară le practicau în străinătate, astfel că ei se pot întoarce oricând înapoi. „Avem o cifră, însă este acum fluctuantă, pentru că urmează activitățile sezoniere”, a mai spus Raluca Turcan.

Coaliția, act adițional la „Acordul de Guvernare”

Unii români se pot înscrie în sistemul de somaj

Ministrul a mai spus că acei români care îndeplinesc condițiile, se pot înscrie inclusiv pentru a primi sonaj. „Însă, pe fond, pentru cei care urmează să plece în străinătate avem următoarele măsuri – pentru că am avut aglomerări la aeroporturi, muncă în condiții abuzive din partea angajatorilor în străinătate – și pregătim o ordonanță de urgență care va intra în ședința de guvern săptămâna aceasta sau cealaltă prin care să întărim legătura dintre agențiile de plasare a forței de muncă și angajații care pleacă în străinătate, să creștem gradul de conștientizare și de informare cu privire la condițiile de mună în străinătate”, a completat ea. potrivit Digi24.

Cu toate astea, trebuie să reținem că, în afara acelor români întorși în țară din cauza pandemiei, avem, de asemenea, o altă categorie de șomeri sau potențiali șomeri, și-anume pe cea a românilor care și-au pierdut locurile de muncă aici, în țară. Iar dacă prima categorie se poate întoarce în străinătate, ei rămași în țară se vor confrunta cu piedici în găsirea unui nou loc de muncă.

ADIS Iași, intitulat cel mai mare centru de management al deşeurilor din ţară, a pierdut pe drum trei stații de sortare și două stații de transfer: construite, dar nefuncționale

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

21 aprilie 2021

Groapa de gunoi — foto cu caracter ilustrativ

De altfel, municipiul reședință de județ, deși parte din plan, e independent. Pe raza municipiului Iași, de activitatea de colectare, transport, selectarea deșeurilor refolosibile și depozitarea fracției rămasă bună de depozitat are grijă propriul operator de salubritate. Totodată, din informațiile puse la dispoziție redacției noastre de către CJ Iași, rezultă că în continuare sunt 6 comune în care gunoiul e al nimănui. Sau cel puțin nu apare contabilizat în graficele oficiale.

În toți acești ani, din peisaj au dispărut și câteva stații de sortare și de transfer, construite cu ajutor financiar inclusiv pe filiera Uniunii Europene, și așa se face că în prezent în județul Iași există un singur depozit de deșeuri autorizat (Țuțora), o stație de transfer la Bălțați (funcțională din august 2019), o stație de transfer și sortare la Ruginoasa (predată spre operare în sepembrie 2019), o stație de sortare la Țuțora și o stație de tratare mecano-biologică tot aici, ambele predate spre operare în octombrie 2020.

Aceasta ne comunică Consiliul Județean Iași condus în prezent de Costel Alexe, fost ministru al Mediului, de altfel. Pe vremea când se cocea proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi”, cu o valoare estimată de 69.350.207 euro, nici nu se auzise probabil de Alexe. Proiectul a demarat în 2011, sub mandatul unui fost ministru – dar al Educației, Cristian Adomniței, atunci președinte al Consiliului Județean Iași. Și, în ciuda a ceea ce ne răspunde acum Consiliul Județean sub semnătura lui Alexe, în chiar prezentarea proiectului SMID Iași se arată că „în judeţul Iaşi există 4 staţii de sortare: la Ţuţora, Hârlău, Răducăneni şi la Şipote”. Unde au „dispărut” Răducăneni și Șipote este greu de precizat. Cert este că există procese verbale de predare primire ale bunurilor și întregii infrastructuri aferente stațiilor de sortare, încheiate în urmă cu 2 ani, însă încă din 2017 acestea au fost date în administrarea CJ Iași, hotărâri parafate printr-o hotărâre a administrației județene din 2018, „începând cu data atribuirii către ADIS Iași a contractului de delegare a gestiunii serviciului de colectare și transport a deșeurilor municipale din județul Iași, pe perioada de derulare a acestuia”.

Ce s-a întâmplat cu stațiile?

La Șipote și Răducăneni stațiile au fiecare o suprafață de 1.900 mp, Șipote are capacitate de 200 tone/ an – fiind făcută cu finanțare FEADR, iar Răducăneni, finanţată în temeiul OUG 7/2006 privind dezvoltarea infrastructurii şi a facilităților sportive din zonele rurale, are capacitate de 300 tone/ an. În 2016, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare din județ, planul era ca deşeurile reciclabile din comuna Şipote să fie transportate la staţia de sortare Şipote, iar deşeurile reciclabile din comuna Răducăneni să fie transportate la staţia de sortare Răducăneni.

Însă aceste două stații de sortare a deșeurilor din județul Iași nu au fost folosite niciodată, deși au costat fiecare undeva în jurul a două milioane de lei. Pe hârtie, aceste două stații servesc ca centre de colectare a deşeurilor periculoase din deşeuri municipale – respectiv deşeuri voluminoase, și au fost preluate de operatorul județean de colectare şi transport SC Girexim Universal. În 2019, într-un raport al Gărzii de Mediu se arăta că „stațiile de sortare de la Răducăneni și Șipote sunt folosite ca centre de stocare temporară a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri volminoase, deșeuri menajere periculoase și deșeuri inerte)”. Practic, toată lumea a auzit de ele, fără să le fi văzut vreodată. De fapt, fără să le fi folosit.

De altfel, stația de transfer și stația de sortare Hârlău – pusă în funcţiune în anul 2010, ambele aflate pe același amplasament și construite prin PHARE, au dispărut la rândul lor din peisaj. În răspunsul oferit de CJ Iași se recunoaște că Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL – care se ocupă de sortarea deșeurilor, a primit în administrare în 2019 inclusiv stația de la Hârlău, alături de Ruginoasa și Bălți, însă nicăieri în adresa transmisă nouă nu se mai pomenește de aceasta. Printre rânduri, ar reieși totuși că în cazul Hârlău, a fost prelungită durata perioadei de mobilizare.

Potrivit unui aviz emis la sfârșitul anului 2020 pentru Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Iași de către Agenția pentru Protecția Mediului Iași, stația de transfer are o capacitate de 4.750 tone/ an și deservește zona 4 Hârlău, fiind proiectată să transfere doar refuzul de sortare provenit de la staţia de sortare Hârlău către CMID Ţuţora în pres-containere. Există o explicație

Stația de transfer este depăşită tehnologic, pe aceeaşi bandă fiind realizată atât sortarea deşeurilor cât și transferul deşeurilor. Zona de transfer ar trebui gândită ca instalație separată, atât din punct de vedere constructiv cât şi al echipamentelor (presa şi pres-containerele) care necesită upgradare. Conform verificării instalației, drumul de acces la instalație este din macadam, având o pantă relativ mare în apropierea stației, accesul pe timp de iarnă putând deveni dificil. Se recomandă reabilitarea drumului de acces în conformitate cu standardele în vigoare aferente traficului greu

Tot în Hârlău era un depozit neconform inclus pe lista depozitelor care fac obiectul Cauzei C-301/17-Comisia Europeană împotriva României. Adică atunci când România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Unde ajunge gunoiul produs de ieșeni?

Una peste alta, județul Iași pare că se descurcă în gestionarea gunoiului cu ce are funcțional. În județ responsabilitățile se împart între trei operatori de salubrizare licențiați: Girexim Universal SA, Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL și Salubris SA.

De fapt, Salubris este doar pentru municipiul Iași, unde deservește 388.244 de persoane fizice, în timp ce pentru restul județului au fost contabilizați 580.218 de locuitori, plus 28.914 agenți economici. S-a ocupat de tot ADIS Iași. Aproape de tot, fără municipiul reședință.

Prin mandatul obținut din partea membrilor săi, ADIS Iași a inițiat și derulat procedurile de achiziție publică pentru contractul de colectare și transport al deșeurilor din județul Iași, precum și pentru contractul de operare al stațiilor de transfer și al instalațiilor de tratare a deșeurilor municipal în județul Iași, proceduri finalizate, cele două contracte fiind atribuite către Girexim Universal SA, la data de 30 octombrie 2018, pentru activitățile de colectare și transport a deșeurilor în județul Iași, respectiv către Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL, la data de 22 mai 2019, pentru operarea/ administrarea stațiilor de transfer Ruginoasa, Bălțați și Hârlău, sortarea deșeurilor municipale în stațiile de sortare Ruginoasa, Țuțora și Hârlău, organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor, mai precis tratarea deșeurilor verzi în cadrul stației de compostare de la Țuțora, organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în instalația de tratare mecano-biologică de la Țuțora. În ceea ce privește municipiul Iași, serviciul de salubrizare a fost atribuit direct către Salubris SA, data de finalizare a contractului 90979/05.12.2007 încheiat fiind 04.12.2022
ne transmit responsabilii CJ Iași

Așa fiind situația, ADIS are informații despre gunoiul dintr-un singur municipiu, trei orașe și 87 de comune din cele 93 câte intră în compunerea județului, în care Girexim percepe 295,14 lei pe fiecare tonă de deșeuri menajere și similare în amestec, în timp ce pentru colectarea deșeurilor reciclabile tariful este de 846,43 lei pe tonă.

În același timp, Asocierea de firme are tarife de 48,06 lei/ tonă pentru transfer, de 99,44 lei/ tonă pentru sortare, de 106,69 lei/ tonă pentru compostare și 175,29 lei/ tonă pentru tratare mecano-biologică TMB. Iar toate prețurile de mai sus sunt fără TVA. Dacă ne uităm pe graficul cantităților de gunoi colectate în 2019 și 2020, situații complete pe cele 12 luni ale anului nu există în toate localitățile din județul Iași, ci abia din iulie 2020 este contabilizat cât gunoi a fost ridicat din fiecare zonă. În plus, comunele Sirețel și Valea Seacă, incluse în Zona 1 Paşcani Ruginoasa, apar pe grafic abia din decembrie 2020.

În aceste condiții, la final de an 2019, pentru lunile aprilie – decembrie s-a ajuns la un total de 29.335,39 de tone de deșeuri strânse din 72 de localități ieșene, în timp ce pentru tot anul 2020 cifra a ajuns la 81.502,64 tone de deșeuri, colectate din ianuarie și până în decembrie din 87 de localități.

Adică în continuare o situație incompletă, fără a fi menționat gunoiul strâns din Cristești, Lespezi, Moțca, Stolniceni-Prăjescu și Vânători (din Zona 1 Pașcani Ruginoasa) și Hârlău. Însă CJ Iași știe cu siguranță că ce se strânge din localitățile incluse în grafic ajunge la singurul depozit autorizat, cel de la Țuțora, iar parcursul e ușor diferit.

Astfel, gunoiul care este preluat din Zonele 1, 2 și 4 este transportat la depozitul Țuțora de către Asocierea de firme – pentru 48.06 lei/ tonă fără TVA, iar deșeurile ridicate din Zona 3 sunt transportate direct la același depozit.

Culmea, chiar dacă Salubris lucrează doar cu municipiul Iași, are o importanță mare în interiorul ADIS, dat fiind că este cel care operează depozitul de la Țuțora.

Coaliția, act adițional la „Acordul de Guvernare”

Autor

Sonia Baciu

-

20 aprilie 2021

Coaliția de guvernare – PNL, USR PLUS şi UDMR – a convenit marţi seară asupra unui act adiţional la Acordul de guvernare care prevede că deciziile politice majore se iau colegial, cu acordul formaţiunilor din coaliţie şi că responsabilitatea politică se asumă împreună, cu participarea la decizie a tuturor membrilor coaliţie şi a premierului. Propunerea pentru portofoliul Sănătății va fi făcută abia miercuri, a anunțat premierul Cîțu.

„Coaliția funcționează pe principiul solidarității și colegialității. Responsabilitatea politică se asumă împreună, participarea la decizia tuturor membrilor coaliției și a premierului. Deciziile politice majore se iau colegial, cu acordul formațiunilor din coaliție.

În aplicarea principiilor de mai sus, premierul și membrii Guvernului își asumă să nu adopte poziții publice prin care să submineze activitatea și agenda guvernamentală și a membrilor Guvernului. Comunicarea publică se va face în spirit de susținere reciprocă și solidaritate.

Dat fiind că primul-ministru este învestit cu încrederea membrilor acestei coaliții, prerogativa constituțională a primului ministru privind trimiterea cererii de revocare a unui ministru către Președinte se exercită după informarea prealabilă a formațiunii care l-a propus pe ministru, pe baza unor argumente cuprinse într-o evaluare subiectivă făcută de premier și după o dezbatere în coaliție”, se specifică, printre altele, în noul acord, potrivit unui document prezentat de Antena3.

„Și-au făcut iluzii, suntem o coaliţie bazată de încredere”

Liderii coaliției șiau exprimat opinia, cu privire la actul adițional, mai mult, Orban a ținut să precizeze că această coaliție este una „bazată pe încredere”, în ciuda tensiunilor din ultima săptămână. „După două zile de discuţii serioase pe care le-am purtat, am convenit să semnăm o completare la acordul de coaliţie, care să aducă proceduri şi puncte de vedere care să ducă la creşterea încrederii între parteneri, la îmbunătăţirea mecanismelor de funcţionare a coaliţiei. Formaţiunile politice sunt conştiente de responsabilitatea pe care o au de a asigura buna guvernare a României. Cei care au pariat pe faptul că nu ne vom înţelege şi-au făcut iluzii, suntem o coaliţie bazată de încredere, pe solidaritate”, a spus Ludovic Orban, președintele PNL.

„Coaliția PNL – USR PLUS – UDMR a depășit astăzi o situație delicată”, a completat Dan Barna, copreședintele USR PLUS.

Propunerea ministrului Sănătății, abia miercuri

În ceea ce privește desemnarea unui ministru pentru portofoliul Sănătății, ce le revine celor de la PLUS, dar care în acest moment este condus interimar chiar de premier, sunt vehiculate mai multe nume. Printre acestea se numără cel al Ioanei Mihăilă (susținută de cei de la PLUS), dar și al lui Adrian Wiener (USR). După ce mai multe zile la rând a declarat că ar putea fi din nou propus la Sănătate, Voiculescu ia în calcul inclusiv să revină pe o funcție de consilier onorific. Propunerea pentru ministrul Sănătății urmează să fie făcută miercuri. „De mâine vom avea un ministru al sănătății care va avea susținerea mea și a cabinetului pe care îl conduc”, a spus premierul Florin Cîțu.

Liderii Coaliției au refuzat să răspundă la

Primăria Constanța, cerere anulată în „Dosarul Retrocedărilor”

Autor

Sonia Baciu

-

20 aprilie 2021

Primăriei Constanța i-a fost respinsă cererea formulată în procesul în care municipalitatea ridica pretenții de 10.395.850 de euro față de fostul primar Radu Mazăre, în urma Dosarului Retrocedărilor, de către Tribunalul Constanța, scrie Ziua de Constanța.

Primăria Constanța a început recuperarea prejudiciului aferent unor terenuri retrocedate ilegal de fostul primar Radu Mazăre, dar care nu se mai pot întoarce fizic la municipalitate, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, citat de G4Media.

Am depus acțiuni în instanță pentru recuperarea a peste 20 de milioane de euro de la cei care au retrocedat orașul bucată cu bucată. Mazăre, Constantinescu, Nejloveanu, Giurgiucanu, Borcea și alții trebuie să plătească din banii lor prejudiciul creat constănțenilor
Vergil Chițac, printr-un mesaj publicat la începutul lunii, pe Facebook.

Suma pe care municipalitatea o pretindea de la cei numiți de primarul Chițac reprezintă valoarea prejudiciului fiind stabilită prin decizia definitivă a ÎCCJ, în urma căreia Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare pentru retrocedări ilegale, în 7 februarie 2019. Concret, este vorba de zeci de terenuri care au fost retrocedate și vândute de mai multe ori până când au ajuns fie la cumpărători considerați de bună credință, fie în situația în care, pe aceste terenuri, au fost construite blocuri cu zeci de locatari, au transmis reprezentanții administrației locale.

Astfel, Primăria Constanța a decis ca valoarea terenurilor pe care nu le pot recupera fizic de la actualii proprietari să o impute celor care au retrocedat sau vândut terenurile și care au fost condamnați definitiv pentru acțiunile lor. În acest caz au fost deschise șase acțiuni în instanță la secția civilă a Tribunalului Constanța.

Dosarul Retrocedărilor din Constanța: Dragoș Săvulescu, liber în Italia

Pârâți în cauză sunt Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău, Georgică Giurgiucanu, Emil Dragoș Săvulescu, Aurel Jean Andrei, Cristina Budei, Viorel Pană, Mihai Camboianu, Valentin Gheorghe Ionescu și Cristian Borcea.

Primăria Constanța a scăpat de plata penalizărilor către firma de salubrizare, în instanță

Fostul ministru Alexe, implicat într-un nou scandal: șantaj asupra șefilor direcțiilor silvice pentru a-și da demisia în favoarea liberalilor

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

20 aprilie 2021

Recorder a publicat astăzi un nou material legat de sforile trase de politicienii momentului pentru a căpăta cât mai multă putere și influență, numele la care se face referire fiind din cadrul Ministerului Mediului, inclusiv cel al fostului ministru Costel Alexe. Sub titlul „Lecție de șantaj în Guvernul României: cum se eliberează funcții pentru membrii de partid”, jurnaliștii Recorder au publicat câteva înregistrări audio care au legătură directă cu schimbarea șefilor de direcții silvice din țară, în urma unei campanii de șantaj care ar fi fost coordonate de la vârful Ministerului Mediului, mai precis de secretarul de stat Gelu Puiu.

Din materialul audio rezultă că Gelu Puiu vorbește despre faptul că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic, iar mai departe, îi raporta ministrului Costel Alexe, care se interesa de anumite funcții.

„Am varianta să fac audit, în care îmi vin de la Ministerul Finanțelor, de la Curtea de Conturi. Ce rezultă, nici nu mă interesează, trimit totul la parchet”, se aude într-una dintre înregistrări, vocea fiind a secretarului de stat, care explică rețeta de schimbare a șefilor din domeniul silvic.

Tot Gelu Puiu se poate auzi la un moment dat având o covorbire cu cineva căruia îi spune „domnule ministru”, și care îl întreba despre ceea ce se întâmplă la Sălaj… cu directorul de acolo, care era pe funcție prin concurs. Ulterior acestui eveniment, directorul și-a dat demisia din „motive personale”, în locul acestuia fiind pus un apropiat al PNL, Viorel Mihiș. Mihiș a fost implicat într-un alt scandal în decembrie 2015, când a fost acuzat de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, faptă comisă în calitate de șef al Ocolului Silvic Ileanda. Ulterior, în instanță, actualul șef al Direcției Silvice Sălaj a fost achitat.

Deși s-a arătat surprins că a fost implicat în acest scandal și a negat orice implicare, Gelu Puiu și-a înaintat demisia la câteva ore de la apariția materialului, demisie care a fost acceptată de premierul Florin Cîțu.

Cât despre Costel Alexe, acesta are de coordonat Consiliul Județean Iași cel puțin 3 ani, după cum sublinia în urmă cu câteva luni, în contextul dosarului penal pe care îl instrumentează procurorii anticorupție și în care este acuzat de luare de mită și instigare la delapidare. La acea vreme, Alexe asigura că nu se gândește să facă un pas în spate și că „nu am comis nici o ilegalitate, nici cât am fost ministru, nici înainte şi nici după”.

1...1.0291.0301.031...1.379 Pagina 1.030 din 1.379

Ziarul de Investigații

Protest de amploare în fața Ministerului Mediului. Este nevoie de dotarea angajaţilor care asigură paza pădurilor cu armament, uniforme şi mijloace de apărare şi intervenţie

Armament pentru protecție pădurilor din România

SUMAL: un sistem care ar trebui să protejeze pădurea, dar nu funcționează

Șase pădurari au fost omorâți de hoții de lemn

Danemarca anunță că va da Germaniei 55.000 de doze de vaccin AstraZeneca

Dozele de vaccin „împrumutate” de Danemarca Germaniei vor fi returnate

George Simion își mărește echipa: doi foști membri USR s-au înscris în partidul său

Mihai Goțiu, după demisia secretarului de stat Gelu Puiu: „Nu-mi fac iluzii că, brusc, l-au lovit onoarea și principiile”

„Spre un milion de români” s-ar fi întors în România, din cauza pandemiei

Unii români se pot înscrie în sistemul de somaj

ADIS Iași, intitulat cel mai mare centru de management al deşeurilor din ţară, a pierdut pe drum trei stații de sortare și două stații de transfer: construite, dar nefuncționale

Ce s-a întâmplat cu stațiile?

Tot în Hârlău era un depozit neconform inclus pe lista depozitelor care fac obiectul Cauzei C-301/17-Comisia Europeană împotriva României. Adică atunci când România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Unde ajunge gunoiul produs de ieșeni?

Coaliția, act adițional la „Acordul de Guvernare”

„Și-au făcut iluzii, suntem o coaliţie bazată de încredere”

Propunerea ministrului Sănătății, abia miercuri

Primăria Constanța, cerere anulată în „Dosarul Retrocedărilor”

Deputații PSD Solomon și Stativă, buni de plată

Două din patru dosare, soluționate

Piedone atacă Poliția Locală Sector 5

Doar la pas pentru prinderea vandalilor

USRPLUS și PNL le fură copiilor dreptul la burse decente și îi manipulează în scop politic

Citește și Clotilde Armand o dă din colț în colț când este întrebată de bursele elevilor

Fostul ministru Alexe, implicat într-un nou scandal: șantaj asupra șefilor direcțiilor silvice pentru a-și da demisia în favoarea liberalilor

Rămâi conectat

Ultimul articol

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra...