sursă foto: Pixabay
Advertisement

Unii jurnaliști au de suferit pentru că au înțeles să arate realitatea așa cum e. Anul acesta, 19 au fost uciși și 229 sunt închiși, amenințați pentru că regimul politic nu suportă relatarea adevărului.

Jurnaliștii nu scapă de amenințări nici în România, stat european, cu drept la liberă exprimare recunoscut. Recent, proprietara site-ului buletindecarei.ro, Daniela Ciută, a explicat cum se luptă cu cenzura.

Contactată de Ziarul de Investigații(zin.ro), a păstrat modestia omului asumat. A precizat că toată activitatea de informare publică o face în mod voluntar, din dorința de a spune lucrurilor pe nume. Nu dorește să obțină un folos material în urma informațiilor publicate pe buletindecarei.ro, ci să contribuie la informarea publică. Cu toate acestea, a fost amenințată cu moartea de persoane necunoscute, în urma dezvăluirilor pe care le-a făcut. La acest moment, procurorii au pe masă plângerea ei penală, fiind obligați de instanță să afle cine a transmis amenințările cu moartea în mediul virtual.

„ Eu nu sunt jurnalist de profesie, sunt inginer mecanic. Anul acesta, împlinesc 30 de ani de când am o unitate de producție. Tot ce fac(n.r să scrie știri) este din patriotism local” , ne-a menționat Daniela Ciută.

Jurnaliști amenințați cu moartea. Cum apare cenzura

În zilele noastre, promovarea știrilor se face exclusiv online, prin intermediul rețelelor de socializare. Astfel, fiecare portal de știri are pagini deschise pe acestea, prin intermediul cărora cititorii pot interacționa. Din păcate, sunt multe vulnerabilități care nu pot fi controlate de proprietarii canalelor de comunicare. Spre exemplu, rețeaua de socializare Facebook permite raportarea unui conținut pe teme standard: limbaj care incită la ură, xenofobie, vânzare neautorizată, pagină falsă, fake news. Din păcate, nu oferă suficiente instrumente de a reacționa în cazul unui suspendări a paginii. Centrul de suport tehnic folosește răspunsuri automate, emise de roboții de inteligență artificială. În România, reprezentanții pentru suport tehnic din partea Facebook sunt în Cluj, iar cererile complexe, de a afla autorii unei raportări rău intenționați, care hărțuiesc prin mesaje care incită la ură se face la cererea instituțiilor de anchetă penală.

Riscul meseriei de jurnalist sau tratament preferențial

Daniela Ciută s-a trezit cu o pagină numită „Moarte soților Ciută”, cu mai multe amenințări și denigrări. Inițial, reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei au clasat plângerea celei care deține portalul buletindecarei.ro, dar instanța a decis definitiv că nu s-au făcut suficiente investigații pentru a se ajunge la concluzia că nu fapta nu există sau nu se regăsește în Codul Penal.

Din mai și până în prezent, nu a mai fost chemată la audieri sau înștințată cu privire la parcursul dosarului.

„ Nu, nu am mai fost chemată de nimeni” , a precizat Daniela Ciută, pentru zin.ro

De la amenințare la cerere de asasinare e doar un pas. Cazul jurnalistului Dragoș Boța

Procurorii motivează clasarea prin prisma riscului meseriei. Cu alte cuvinte, prin expunerea mediatică, în opinia magistraților din Carei, autoarea își asumă criticile, limbajul indecent. Cu toate acestea, orice cetățean are dreptul la integritate fizică sau psihică. Prin urmare, amenințarea nu este o faptă peste care să treci așa ușor, indiferent că ești jurnalist sau nu. Menționăm că, în cazul Maiei Morgenstern și a lui Raed Arafat, autorii amenințărilor cu moartea au fost găsiți în mai puțin de 24 de ore.

Dragoș Boța, fondatorul publicației pressalert.ro a relatat, recent, cum un interlop despre care a scris a vrut să-l omoare. În trecut, s-a trezit și cu mașina incendiată.

 „A fost trimis în judecată de DIICOT și va intra pe procedurile judiciare obișnuite, a declarat Dragoș Boța, la o emisiune difuzată de DC News.

O altă jurnalistă care a primit amenințări cu moartea după dezvăluirile privind plagiatele doctoratelor de la Academia de Poliție este Emilia Sercan. Autorul era chiar un polițist și a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Ce nu se vede când citești o știre. Senzații sau interes public

În cadrul unei dezbateri pe tema jurnalismului de investigație, parte a proiectului EIDOS Talks, implementat de Fundația EIDOS, jurnalistul Cristian Tudor Popescu(CTP) susține că, ziariștii de investigație nu sunt foarte apreciați pentru munca lor. Cititorii sunt în căutare de senzații, nu zăbovesc mai mult de patru minute pe un site de știri. Nu sunt interesați de procesul unei anchete jurnalistice, ci vor ca o informație să le transmită ceva care să le satisfacă o cerință de moment, o senzație. Astfel, se scriu foarte puține anchete și reportaje, ceea ce duce și la lipsa de încredere în presă.

Pe de altă parte, România nu are organizații ferme care să delimiteze statul de jurnalist de cel de afacerist sau de infractor. Când eram la Clubul Român de Presă, am formulat niște propuneri, de eliminare definitivă a unor jurnaliști(…) Au făcut niște fapte penale, nu e vorba doar de moralitate. Nu au fost aprobate. Sunt bine-merci, pe la diverse televiziuni, fac audiență, a spus CTP, la EIDOS Talks.

Jurnaliștii recurg la gesturi extreme

Rusia, Ungaria, Malta, Moldova, China sunt statele care se confruntă cu cenzura în masă. Unii dintre jurnaliști independenți maghiari au protestat recent față de măsurile impuse de Viktor Orban, iar în Grecia, jurnalista Marina Vichou a făcut greva foamei. A fost felul ei de a protesta împotriva lispsei de transparență a Guvernului.

Nici după patru ani după uciderea ziaristei malteze Daphne Caruana Galizia, anchetatorii nu au stabilit cu exactitate cine a fost autorul. Potrivit fiului ei, a fost ucisă în timp ce investiga construcția unei centrale electrice. A fost autoarea unor ample anchete jurnalistice, unele dintre acestea au condus la alegeri anticipate în Malta.

Advertisement
Articolul precedentMinisterul Transporturilor anunță noi prețuri, mult mai mari, pentru transportul în comun din Capitală
Articolul următorZeci de amenzi pentru camparea în sălbăticia de la Corbu
Pasionată de cuvinte, inspirată de oameni liberi în gândire. Pun întrebări incomode și detest ideile „împrumutate”