-0.8 C
București
sâmbătă, 27 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 846

Afacerea Romprest, „magnet” pentru banii publici: 401 de contracte cu statul, în valoare de 1,5 miliarde lei, majoritatea obținute prin „cumpărare directă”

În acest domeniu, al afacerilor pe bani publici, există performanțe și performeri. Un exemplu este firma Romprest Service SA, ai cărei administratori sunt protagoniștii scandalului gunoaielor din Sectorul 1. Nu am garanta că este „best of”, dar, cu certitudine, Romprest Service este o pretendentă serioasă la titlul de companie campioană la contractele cu statul, pentru că are în portofoliu un număr de 401 contracte încheiate cu instituții publice, de la primării, unități militare, aeroporturi sau universități de stat, la Camera Deputaților, ÎCCJ, Monitorul Oficial, CNAIR, SRI și SIE.

Performanțele Romprest: contracte cu statul în valoare totală de 1,5 miliarde lei și un profit de 24 milioane de lei

În 2019, un profit net de aproape 24 de milioane de lei

Valoarea totală a celor 401 de contracte depășește 1,5 miliarde de lei. Mai exact, este de 1.556.217.172 lei. Aceasta este doar o parte din portofoliul contractelor de bani publici obținute de Romprest SA, pentru că în arhiva SICAP nu există niciun fel de date despre contractele pe bani publici încheiate înainte de anul 2007. Dar și această perioadă de referință, din 2007 până în aprilie 2020, este suficientă pentru a înțelege cum stau lucrurile.

La Registrul Comerțului, domeniul de activitate al Romprest SA este extrem de extins, prin zeci de coduri CAEN, de la „pescuitul maritim” și „fabricarea lenjeriei de corp” la „leasing cu bunuri intangibile”, „cultivarea orezului” și „servicii de reprezentare media”. Dar, cum se știe, în activitatea Romprest Service sunt decisive „colectarea deșeurilor nepericuloase” (Cod CAEN 3.811), tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase” (Cod CAEN 3.821) și „tratarea deșeurilor periculoase” (Cod CAEN 3.822).

Aceste domenii nu presupun cheltuieli mari cu materii prime sau mari consumuri energetice, ci numai investiții în utilaje de colectare și tratare a deșeurilor, iar cheltuielile salariale au la bază regula salariului minim pe economie. În aceste condiții e foarte simplu să se obțină un bilanț „pe plus”.

În 2008, Romprest a avut un profit net de 17.209.150 lei. În perioada 2009 – 2013, profiturile au fost ceva mai mici, de 2,4 – 2,8 milioane de lei, cu excepția anului 2011, când a înregistrat un profit net de 14.912.162 lei.

În 2014, profitul a fost de 10,9 milioane de lei, în 2015 a urcat la 11,2 milioane, iar anul 2016 a fost încheiat de Romprest Service cu un profit de 22 milioane de lei. Au urmat doi ani cu profituri mai mici, de 15,6 milioane în 2017 și 11,8 milioane în 2018, dar în anul 2019 Romprest a înregistrat un profit net record, de 23.739.790 lei.

Secretul afacerilor pe bani publici: 59% din contracte obținute prin „cumpărare directă” și numai 16,7% prin licitație

Arhiva SICAP ne-a oferit posibilitatea să constatăm modul în care au fost obținute cele 401 de contracte încheiate de Romprest Service cu instituții publice.

Licitația este o procedură minoritară. Au fost obținute prin „licitație deschisă” numai 67 de contracte, iar un contract a fost obținut prin „licitație restrânsă accelerată”. Evident, „licitația deschisă” a fost procedura prin care au fost obținute contractele de valori mai mari, de zeci sau sute de milioane de lei. Un număr de 49 de contracte au fost obținute de administratorii Romprest Service prin „invitație de participare”, iar alte 42 de contracte au fost încheiate după o „negociere fără anunț de participare”. Un contract a fost obținut prin „negociere”. Alte două contracte au fost obținute prin „procedura simplificată”.

Mai mult de jumătate din contractele Romprest cu instituțiile publice, adică un număr de 239 de contracte, au fost obținute prin „cumpărare directă”. Este vorba de contracte cu valori mai mici, dar care, repetate la intervale scurte de timp, de săptămâni sau luni, sau în sistem „abonament”, ajung la valoarea unui contract consistent. Ca să nu mai vorbim despre faptul că s-a întâmplat de mai multe ori ca în aceeași zi o instituție publică să încheie mai multe contracte cu Romprest pe baza „cumpărării directe”.

În concluzie, numai 16,7% din contractele pe bani publici ale Romprest Service au fost câștigate în urma unei licitații, iar 59% au fost obținute prin „cumpărare directă”.

Valoarea medie a unui contract al Romprest cu statul este de 3,8 milioane de lei

Un calcul a valorii medii a celor 401 contracte ale Romprest cu statul, fără să ținem cont de procedura de achiziție, ne oferă o concluzie interesantă: valoarea medie a unui contract este de 3,8 milioane de lei.

Pentru orice administrator de firmă din domeniul serviciilor, obținerea unui contract de asemenea valoare ar reprezenta o performanță. În cazul Romprest, nu e chiar deloc o performanță.

Contractele Romprest cu ADP-urile din București sunt în valoare de 227 milioane lei

Municipalitățile ocupă un loc extrem de important în portofoliul afacerilor de colectare a deșeurilor ale Romprest Service, cele mai multe contracte, cu valori de zeci sau sute de milioane de lei, fiind încheiate cu primării și societăți de administrare a domeniilor publice.

Pe 20 iulie 2007, Romprest încheia un contract în valoare de 18.837.800 lei cu Administrația Domeniului Public (ADP) din Sectorul 5. O lună și jumătate mai târziu, pe 10 septembrie, a încheiat un contract de 2.278.230 lei și cu ADP-ul din Sectorul 1, iar pe 13 septembrie a încheiat două contracte, în valoare totală de 2.764.670, cu ADP-ul de la Sectorul 2.

Pe 27 noiembrie, a mai fost încheiat, cu ADP Sector 5, un contract în valoare de 128.251.000 lei, iar a doua zi, pe 28 noiembrie, a fost semnat și un al 3-lea contract cu ADP-ul din Sectorul 2, în valoare de 293.393 lei.

În 2008, Romprest a încheiat cu ADP Sector 5 două contracte, unul în valoare de 8.831.160 lei, iar celălalt de 4.893.940 lei. În 2011, între Romprest și ADP Sector 5 au fost încheiate trei contracte, de peste jumătate de milion (562.140 lei).

După primele două contracte semnate în 2007 cu ADP Sector 2, a urmat pe 5 mai 2008 un contract mai „subțire”, de 353.432 lei, dar și două contracte de milioane: unul de 4.380.000, încheiat pe 6 mai 2008 și altul de 55.581.800 lei, semnat pe 13 noiembrie 2008. În total, 60.351.232 lei.

Pe 30 iunie 2008 era semnat mega-contractul cu Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman, dar asta nu a împiedicat colaborarea cu ADP-ul Sector 1, de la care Romprest a obținut două contracte, în valoare de 84.422 lei. În total, valoarea contractelor dintre Romprest și ADP Sector 1 au fost în valoare de 2.362.652 lei, un „supliment” la contractul de 450 milioane de lei încheiat cu Primăria Sector 1.

În total, valoarea contractelor încheiate de Romprest Service cu ADP-urile din București a fost de 227.501.419 lei.

Cu „PMB”-ul lui Oprescu, patru contracte, în valoare de 133 milioane lei, obținute prin „negociere fără anunț de participare”

Romprest a avut o bună colaborare și cu Primăria Municipiului București (PMB), în primul mandat al lui Sorin Oprescu. A fost vorba de patru contracte, toate atribuite Romprest prin „negociere fără anunț de participare”.

Pe 30 decembrie 2010 a fost semnat primul contract, în valoare de 17.435.700 lei, pe 19 decembrie 2011 a fost încheiat un contract de 16.288.700 lei, iar pe 13 noiembrie 2012 a fost încheiat un contract de 44.304.500 lei. Colaborarea dintre Romprest Service și Primăria lui Oprescu fost încheiată pe 2 iulie 2014, cu un contract de 10.889.900 lei.

Citește și Afacerea „Romprest”, de la finanțatorii lui Dinamo și VIP-urile din „Grupul de la Monaco” la războiul dintre Drăcea și Maricel Păcuraru

Dar au lucrat cu Romprest și mai multe regii ale Primăriei Capitalei. Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București a atribuit Romprest un număr de 10 contracte, în valoare de 4.091.000 lei, iar celebra ALPAB (Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București) a atribuit Romprest 4 contracte, în valoare de 40.769.113. Valoarea totală a contractelor Romprest cu „PMB” și cele două companii municipale a fost de 133.778.913 lei.

Cu primăriile Sector 1, Sector 3 și Sector 6, contracte în valoare de 774 milioane de lei

Contracte în valoare de peste 500 milioane de lei obținute în câteva săptămâni

La capitolul „primării de sector” regăsim cele mai valoroase contracte din portofoliul Romprest Service SA. Evident, se detașează cel mai mare contract,  cel de 450.000.000 lei, încheiat pe 30 iunie 2008 cu Primăria Sectorului 1.

Un contract aproape la fel de valoros este cel de 297.295.000 lei, încheiat pe 13 septembrie 2017 între Romprest Service și Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță.

În anii 2017-2018 și 2020 au fost încheiate 10 contracte și cu Primăria Sectorului 6. Primul dintre ele, în valoare de 26.324.700 lei, a fost obținut în noiembrie 2017 prin licitație. Au urmat, în 2018 și 2020, alte nouă contracte, în valoare totală de 1.009.381 lei obținute prin „cumpărare directă”.

Valoarea totală a contractelor Romprest cu Primăriile din Sectorul 1, Sectorul 3 și Sectorul 6, este de 774.629.081 lei, adică peste 50% din valoarea tuturor contractelor pe bani publici ale firmei de salubritate.

Contracte de peste 250 milioane lei cu Primăriile din Timișoara, Oradea, Tulcea, Tg Jiu, Baia Mare, Bacău, Predeal și Azuga

După primele contracte obținute în capitală, Romprest Service s-a lansat și în derularea unor contracte cu primăriile din marile orașe. În 2007 și 2008 au fost încheiate două contracte cu Primăria Tulcea, în valoare de 3.399.935, iar în 2008 au fost încheiate cu Primăria Oradea patru contracte, în valoare totală de 815.347. Au urmat în 2011 două contracte cu Primăria Tg Jiu (1.238.423 lei), iar în 2012 un contract de 7.409.280 cu Primăria Focșani.

Colaborarea Romprest cu Primăria Baia Mare a început pe 5 iunie 2012, când a fost semnat un contract de 25.000.000 lei, urmat în 2016 de 6 contracte: două contracte în valoare de câte 500.000 lei fiecare, încheiate pe 11 ianuarie, două contracte de câte 775.000 lei, semnate pe 1 martie, și două contracte, în valoare de 417.000 lei fiecare, încheiate pe 24 aprilie. Valoarea acestor contracte ale Romprest Service cu Primăria Baia Mare este de 30.884.000 lei.

Contracte Romprest cu municipiul Baia Mare

Cu Primăria Timișoara a fost încheiat în 2013 un contract de 34.977.900, obținut prin licitație, urmat în 2014 de un contract în valoare de 3.800.000 lei obținut prin „negociere fără anunț de participare”. În total, 38.777.900 lei.

Cea mai consistentă colaborare a Romprest cu administrații locale din țară fost aceea cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău, cu care pe data de 6 mai 2015 a fost încheiat un contract de 167.677.000 lei.

Au mai recurs la serviciile de salubrizare ale Romprest Service și Primăria Sf Gheorghe (607.804 lei – 2008), Primăria Tecuci (101.511 lei – 2013), Primăria Azuga  (99.443 lei – 2015) și Primăria Predeal (26.528 lei – 2017). Valoarea totală a contractelor Romprest cu administrațiile locale este de 251.082.171 lei.

Afaceri cu serviciile secrete. Șapte contracte cu SIE și trei contracte cu SRI

În portofoliul Romprest Service există și mai multe contracte cu serviciile de informații, SRI și SIE. Sunt contracte de valori mai mici, pentru că din activitatea serviciilor secrete nu prea rezultă deșeuri. Se lucrează curat.

În aprilie 2009, Romprest a încheiat un prim contract de 11.340 lei cu Unitatea Militară (UM) 0466 din cadrul SRI, iar pe 30 iunie 2011 a fost încheiat un contract de 33.120 lei, tot cu SRI, prin Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. Agrippa Ionescu” (UM 0521 București).

Pe 5 mai 2010 a fost încheiat un contract de 90.720 lei cu UM 0461 București, unitatea de logistică din cadrul SRI. În urmă cu patru ani, achizițiile UM 0461 au fost subiectul unui scandal de fraudare a banului public, fiind în discuție contracte în valoare de 2,5 milioane euro. Dinu Stolojan, directorul general al companiei Transcarpat Sport Tours International SRL a adresat președintelui Comisiei de control a activității SRI, Adrian Țuțuianu, o sesizare prin care reclama că „în ultimii 4 ani conducerea SRI a dispus sau a tolerat acțiuni ale unor structuri din subordine care au vizat încălcarea sistematică a legislației achizițiilor publice, astfel încât să fie organizate proceduri de achiziții câștigate de firme <<de casă >>, firme apropiate/agreate de conducerea SRI”. Plângerea îi viza pe fostul prim adjunct al SRI, generalul Florian Coldea și pe succesorul acestuia, generalul George Voinescu, dar și pe șeful UM 0461.  

În portofoliul Romprest există și 7 contracte încheiate cu Serviciul de Informații Externe (SIE) în valoare totală de 97.272 lei. În total, valoarea contractelor încheiate de Romprest cu SRI și SIE este de 232.452 lei. O valoare simbolică.

Se fac bani și din mini-contractele cu Armata

Și Ministerul Apărării a recurs la serviciile Romprest. Firma de salubritate a încheiat șapte contracte cu Direcția Financiară a Ministerului Apărării, UM 02544. Contractele încheiate de Romprest cu UM 02544 au o valoare de 43.365 lei. La acestea se adaugă un contract de 9.292 lei cu UM 01668, Centrul de comunicații și informatică din cadrul Armatei și un contract de 7.050 lei încheiat în 2019 cu UM 02587, care este Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială.

Citește și Bomba ecologică de pe strada Orizontului din Deva, „conservată” de șefii CJ Hunedoara pentru prosperitatea afacerilor Supercom-ului lui Ciuclea

Cu UM 02238 Chitila, respectiv Școala de aplicație pentru logistică a Ministerului Apărării, au fost încheiate cinci contracte, în valoare de 111.724 lei, iar cu 02594 București, „Cercul Militar Național”, au fost încheiate trei contracte, în valoare de 27.410 lei.

Pe lista beneficiarilor serviciilor Romprest se mai află UM 02583 (cu 6 contracte în valoare de 121.536 lei), UM  01924 (4 contracte – 52.715 lei), UM 01119 Brașov (5.314 lei), UM 02477 Brașov (5.990 lei), UM 01961 Otopeni (20.520 lei), UM 01829 București (14.375 lei), UM 02574 București (10.023 lei). Valoarea totală a contractelor Romprest cu Armata este de 429.314 lei. Sunt contracte mici, dar și acestea contribuie la rotunjirea cifrei de afaceri și profitului.

Romprest, partener de afaceri al UM 02301 – „Clubul Sportiv al Armatei – Steaua”

Printre beneficiarii serviciilor Romprest se află și o unitate militară ceva mai specială din cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv „Unitatea Militară 02301 Clubul Sportiv al Armatei – Steaua”.

Colaborarea Romprest cu Clubul „Steaua” a început în 2009 și s-a materializat prin șase contracte, majoritatea acordate companiei de salubritate prin procedura „invitație de participare”. Cel mai mare contract, încheiat în noiembrie 2014, a fost în valoare de 429.673 lei. Valoarea totală a contractelor dintre Romprest și UM 0231 – CSA Steaua a fost de 1.702.966 lei.

De la CNAIR, 18 contracte în valoare de peste 28 milioane de lei

Unul dintre clienții importanți ai Romprest Service a fost Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Sub vechea sa denumire, CNADNR, dar și sub denumirea actuală, compania de drumuri naționale a atribuit Romprest Service un număr de 18 contracte, în valoare totală de 28.432.395 lei.

Colaborare „la nivel înalt”. Cu Aviația Comercială, contracte în valoare de peste 11 milioane lei 

Faptul că printre acționarii Romprest se află, cu un pachet de 10% și Compania Națională Aeroporturi București s-a concretizat prin mai multe contracte ale companiei de salubritate cu aeroporturile „tutelare”. Chiar acționarul minoritar al Romprest Service a încheiat cu Romprest Service două contracte. Primul, în valoare de 219.744 lei a fost încheiat pe 11 august, iar pe 22 august a urmat un nou contract, în valoare de 547.086 lei.

Și Aeroportul „Henry Coandă” a atribuit Romprest un contract de 9.622.640 lei, iar Aeroportul „Aurel Vlaicu” a contribuit, prin „invitație de participare”, cu două contracte, în valoare totală de 766.830 lei. Dar și Romatsa a încheiat cu Romprest un contract în valoare de 40.000 de lei. În total, contractele obținute de Romprest de la instituțiile din Aviația Comercială sunt de 11.196.300 lei.

Printre clienții Romprest, lume pestriță: Universitatea Politehnică, Spitalul „Sapoca”, ÎCCJ, Jandarmeria și Clubul „Dinamo”

„Cumpărarea directă” seamănă un pic cu shoppingul, pentru că mai multe contracte ajung simultan în același „coș”

Lista instituțiilor publice care au apelat la serviciile Romprest Service este foarte lungă. Poate fi găsită destul de des pe listă și Universitatea Politehnică București, care din 2014 până în 2020, a atribuit Romprest Service un număr de 24 de contracte, în valoare totală de 2.588.332 lei.

Pe lista din portofoliul de contracte din bani publici Romprest mai regăsim Jandarmeria, Spitalul „Cantacuzino”, Comitetul Olimpic Român, Înalta Curte de Casație și Justiție, Transelectrica, RAAPS, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, Hidroelectrica, Camera Deputaților, Primăria Cornu, Spitalul Militar „Carol Davila”, Ministerul de Interne, RATB-ul, Metrorex și CFR Gevaro SA, Spitalul „Sapoca”, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Administrația Piețelor Sector 6, Spitalul „Floreasca”, Primăria Corbeanca, Spitalul CF2 din București, „Monitorul Oficial”, Romsilva, Primăria Balotești, Senatul României, Muzeul „George Enescu”, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și Clubul „Dinamo”.

Sigur, totul este perfect legal, dar modul în care au fost atribuite unele contracte, „la indigo”, sau seriile de contracte în sistem de „abonament” anual, pot isca întrebări firești în legătură cu eficacitatea sistemului de achiziții publice.

Cătălin Predoiu, dorință de Ziua Limbii Române: examen la ocuparea oricărei funcții publice

Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției și momentan doar simplu deputat PNL, nu a lăsat să treacă ziua de astăzi fără a scrie câteva cuvinte, din inimă.

Ca orice politician al țării noastre, și Predoiu a ținut să aibă o urare specială cu ocazia Zilei Limbii Române, mai bine spus câteva sfaturi.

Astfel, Cătălin Predoiu a atras atenția că românii sunt datori să își cunoască limba, ca un prim act patriotic, însă are și un soi de dorință în această zi și nu numai. Ceea ce scrie deputatul este de altfel absolut corect, mai ales în ziua de azi: orice funcționar public ar trebui să dea un examen inclusiv la limba română. Cam greu totuși, dat fiind că în general lipsesc concursurile și se merge pe numiri, detașări sau, în funcție de domeniu, împuterniciri pe funcții.

Însă cu tot patriotismul său și cu toată dragostea pe care o declară limbii române, deputatul PNL nu a reușit chiar din prima să scrie corect pe Facebook, remediind ulterior câteva virgule lipsă, pentru a nu „divorța” părțile de propoziție.

Astăzi este Ziua Limbii Române.
Primul act patriotic, pentru care este dator fiecare cetățean, este să o folosească în mod corect.
Limba noastră-i o comoară, spunea un poet. Să o tratăm ca atare, e singurul lucru pe care nu ni-l poate lua nimeni, nimeni în afară de noi înșine.

Pasul următor ar fi să cunoaștem cât mai mult din gândirea și scrisul celor care au plămădit-o prin operele lor. Dar aceasta este o altă discuție.

PS. Cred că ar fi o bună măsură introducerea unui examen de limbă română la ocuparea oricărei funcții publice în administrația centrală și locală”, opinează Cătălin Predoiu.

Iulian Bulai îl învață pe Cîțu, de Ziua Limbii Române, sensul cuvântului „autostradă”

Sursă Foto: Facebook

Deputatul USR PLUS, Iulian Bulai, l-a ironizat pe premierul Florin Cîțu, după ce acesta a lansat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a dat definiția liberalismului. În contrapartidă, Bulai a decis să-i dea lui Cîțu definiția autostrăzii.

Iulian Bulai, pe Facebook: „Cel mai important cuvânt din limba română: AUTOSTRÁDĂ, autostrăzi, s. f. Șosea modernă de mare capacitate, ale cărei sensuri de circulație, despărțite printr-un gard sau o fâșie îngustă de teren, au mai multe benzi, permițând viteze mari de rulare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autostrade, it. autostrada. La mulți ani tuturor vorbitorilor de limbă română! Guvernăm bine și facem autostrăzi”.

Reacția lui Iulian Bulai a venit după ce premierul Florin Cîțu a publicat un mesaj asemănător pe pagina sa de socializare, în care a crezut de cuviință să sărbătorească „Ziua Limbii Române” prin… liberalism, mulți observând în această postare o nouă încercare de resuscitare a campaniei electorale interne, pentru șefia partidului.

„LIBERALÍSM s. n. 1. Doctrină politică și economică bazată pe ideea dreptului individului la egalitate, proprietate, libertate de expresie și acțiune, care proclamă principiul neintervenției statului în economie, existența economiei de piață etc.
Sursa: dexonline.ro. La mulți ani celor care vorbesc limba română”, a postat premierul Florin Cîțu, astăzi.

Citește și: Costel Alexe le scapă procurorilor DNA printre degete. ÎCCJ a revocat controlul judiciar

Costel Alexe le scapă procurorilor DNA printre degete. ÎCCJ a revocat controlul judiciar

Foto: Facebook

Președintele Consiliului Județean Iași, totodată fost ministru al Mediului, Costel Alexe, a reușit să scape de controlul judiciar pe care îl tot contestă de luni de zile. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au lua decizia, astăzi, să revoce măsura controlului judiciar, în cazul lui Costel Alexe, cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi instigare la delapidare, după ce politicianul a formulat o cerere de eliberare de sub control judiciar. E necesar să menționăm că procurorii anticorupție au dispus prelungirea măsurii de control judiciar, în urmă cu o săptămână.

Costel Alexe: „Sunt cel mai interesat ca acest caz să fie soluţionat pentru a putea să îmi demonstrez nevinovăţia”.

După aflarea veștii, Costel Alexe a jubilat pe Facebook, încercând cartea victimizării: „Încă din prima zi în care mi-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, m-am declarat încrezător în actul de justiţie şi iată că lucrurile încep să se clarifice. Aşa cum am reiterat mereu, sunt cel mai interesat ca acest caz să fie soluţionat pentru a putea să îmi demonstrez nevinovăţia. Rămân la dispoziţia instituţiilor statului cu aceeaşi deschidere şi îi asigur pe români de buna credinţă cu care mi-am exercitat funcţiile publice pe care le-am deţinut în întreaga mea carieră“, a scris Costel Alexe, pe Facebook, în această seară.

Citește și: Portavoce cu normă întreagă, Codrin Ștefănescu are un „mesaj pentru Marcel”

Portavoce cu normă întreagă, Codrin Ștefănescu are un „mesaj pentru Marcel”

Foto: Facebook

Portavoce cu normă întreagă, Codrin Ștefănescu obișnuiește să-i ducă războaiele lui Liviu Dragnea. Dacă în urmă cu trei ani, înainte să fie încarcerat, Dragnea își folosea propriul cont de Facebook pentru a-și comunica realizările, părerile și nemulțumirile, anii au trecut, opțiunile s-au schimbat, iar sarcina comunicării i-a revenit lui Ștefănescu, ultimul pion rămas pe tabla de șah. Și cum, în cursul zilei de ieri, spațiul public a fost invadat de informații pe surse potrivit cărora Liviu Dragnea și-ar pregăti revenirea, Codrin Ștefănescu a insistat să ofere un drept la replică, încercând, în același timp, să păstreze misterul relansării „patriotului”.

Codrin Ștefănescu: „Mesaj pentru Marcel! În poza de mai jos sunt doi patrioți, foști șefi ai tăi!”

Codrin Ștefănescu a publicat inclusiv o fotografie din vremurile de glorie ale lui Liviu Dragnea.

Codrin Ștefănescu are un „mesaj pentru Marcel”
Fotografia publicată de Codrin Ștefănescu pe Facebook

„Primului i-ai jurat credință veșnica și inima ta pe tavā! Îți aduci aminte, nu-i așa? Al doilea te-a pus șef la Buzău, exact când aproape te goniserā din județ! Prin urmare, nu-ți permitem sā zici gogomānii despre noi, fārā sā primesti și replica! Știu ca-ți tremura și nădragii la gândul ca am putea crea un partid al romanilor! Nepenetrat de academisti SRI ca tine și ca alții din conducerea noului PSD.”, i-a transmis, într-o primă instanță, Ștefănescu lui Marcel Ciolacu.

„Știu ca ești o biatā marioneta și mimezi opoziția, luând in derâdere milioane de votanți. Știu și oamenii, știu membrii simpli de partid, știe toatā lumea! Te agiți inutil de când a fost eliberat Liviu Dragnea, promiți in stânga și-n dreapta funcții, azi i-ai promovat pe cei care te-ar mânca de viu, juri credință altora din pāduri și crezi cā vei scāpa. Eu cred cā tot soarta lui Zgonea o vei avea, dar e doar o părere personalā. Și in final atât: chiar dacā am face, tu și șefii tāi veți afla ultimii! Și da, atunci s-ar incolona toți Patrioții din partid, și nu numai, toți cei vânați și hărțuiți ani de-a rândul, toți cei care cred in dreptate pana la capāt! Toți cei despre care stăpânii tāi ți-au poruncit sā nu vorbești! Pentru cā ești doar un mic trădător, dintre mulți alții, de care poporul s-a cam sāturat! Punct”, a mai spus, acesta pe Facebook, adăugând hashtag-ul: #faratradatoriinfunctiipublice.

Citește și: Dragnea ar vrea să-l scoată pe Meleșcanu din „lada de zestre a bunicii”. Se anunță un nou partid politic

Ambasada SUA de la Kabul și-a suspendat activitatea

Foto: preluare Digi24

Ambasada SUA de la Kabul și-a suspendat activitatea, după ce talibanii au pus stăpânire pe Afganistan, iar trupele americane și-au restras ajutorul acordat ani de-a rândul vechiului regim. „Deşi guvernul Statelor Unite şi-a retras personalul de la Kabul, noi vom continua să ajutăm de la Doha, Qatar, cetăţenii americani şi familiile lor din Afganistan”, se arată în anunțul emis de reprezentanții ambasadei SUA la Kabul, informează Agerpres.

Afganistanul rămâne fără ambasadă SUA

SUA a terminat de adunat trupele armate din Afganistan. Astfel, se poate spune că americanii au încheiat două decenii de când trupele se află pe teritoriul afgan.

Imediat după ce ultimii soldaţi americani din Afganistan au plecat de pe teritoriul țării, secretarul de stat american, Antony Blinken, a Statelor Unite ale Americii a spus că există cale de colaborare, pe viitor, între americani și talibani, însă numai dacă aceștia își vor respecta promisiunile făcute și dacă vor înceta violențele.

Anthony Blinken a mai spus, de asemenea, că noii lideri de la Kabul vor trebui să demonstreze că merită ajutorul comunității internaționale, în caz de nevoie. „Fiecare etapă pe care o vom urma nu se va baza pe ceea ce spune guvernul taliban, ci pe ceea ce face pentru a-şi respecta angajamentele”.

Citește și: Ciolacu, despre Cîțu: „Totul pentru Congrese, nimic pentru români!”

Ciolacu, despre Cîțu: „Totul pentru Congrese, nimic pentru români!”

Marcel Ciolacu / Foto: Facebook

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, continuă lupta politică dusă împotriva premierului Florin Cîțu. După ce, weekend-ul trecut, Ciolacu a mers împreună cu Sorin Grindeanu în Vama Veche, pentru „a-i da o lecție” premierului, liderul PSD trece acum la arme mult mai ascuțițe din punct de vedere politic, acuzându-l pe acesta că nu ar fi procedat corect referitor la refuzul scăderii cotei TVA. „Totul pentru Congrese, nimic pentru români! Premierul Cîțu a refuzat scăderea TVA-ului, propusă chiar de furnizorii de utilități”, a spus Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu: „În schimb, a alocat bani pentru ca primarii PNL să-l voteze pe el la Congres”

Conform declarațiilor lui Marcel Ciolacu, coaliția ar fi amânat „la nesfârșit” dezbaterile Legii consumatorului vulnerabil, în schimb convocând o sesiune extraordinară pentru funcțiile lor de la TVR și RRA, a mai spus Marcel Ciolacu, citat de Mediafax.

Liderul social democraților a mai spus, de asemenea, că „nici măcar astăzi, când românii sunt asaltați de facturi aberante la gaze și energie, Guvernul PNL-USRPLUS-UDMR nu a făcut nimic concret: zero soluții pentru a proteja populația! PSD a depus deja amendamentele la Legea consumatorului vulnerabil, pentru ca românii cu venituri mici să fie sprijiniți concret și substanțial, iar legea să se aplice de la 1 octombrie. Chiar mâine, în prima ședință a actualei sesiuni, această lege poate fi dezbătută și votată. Și aplicată de îndată, nu la Paștele cailor când vrea Florin Cîțu”, a concluzionat Marcel Ciolacu.

Citește și: Romașcanu: „Sper ca domnul Dragnea să își facă viitorul politic așa cum îl dorește fără să atace totuși partidul care i-a oferit aproape tot”

Pensii speciale pentru primari. Sau motivul pentru care PNL devine partidul jafului

Sursă foto: stirileprotv.ro
Sursă foto: stirileprotv.ro

Ne-a lămurit Orban și nu e prima dată când ne lămurește: partidul jafului susține pensiile speciale ale primarilor și tot partidul jafului țipă ”hoțul”.

Nu, nu este o constantă foame de bani, ci o nesimțire constantă. Nesimțirea cu care PNL susține libertatea, doar dacă acea libertate se reduce la portofelul primarului, la fotoliul primarului și la pensionarea primarului. Să curgă cu bani liberi. Să curgă cu voturi și cu eternele favoritisme. Ciudat e că, nu demult, PNL-ul punea favoritismele în cârca altui partid.

Același PNL ne vrea egali în fața legii și în fața talonului de pensie. Același Orban ne spune că primarii au dreptul la pensii speciale pentru că nu le “merge sporul de vechime”.

Paradoxul din politica românească: Orban vrea soluții la problemele pe care el însuși le crează

Să-i amintească cineva lui Orban că nici la parlamentari ”nu a mers” acel spor. Cu toate acestea, pensiile lor speciale s-au putut desființa.

Ne întoarcem iar în timp, în trecutul în care România Pitorescă e formată din trântori și restul. Un rest care muncește, care cotizează și care speră și o armată de trântori care visează la privilegii, pensii speciale și mult timp liber, și ăla plătit bine. Și nu doar visează. Li se dă. Li se oferă.

Teoria jafului: Orban nu plătește din buzunarul propriu, dar ne obligă să-i plătim pe speciali

Sunt de acord, trebuie să găsim o soluţie. Primarii primesc indemnizaţia, doar atât. Ei nu beneficiază de sporul de vechime sau de alte instrumente prin care să se cuantifice efortul pe care îl depun pentru comunităţile locale. Se poate găsi o formă legală în care să se ia în considerare, pe de o parte, restricţiile la care sunt supuşi prin exercitarea funcţiei de primar. Funcţia de primar incumbă o responsabilitate uriaşă, patrimonială, civilă. Practic, primarul este cel care administrează patrimoniul, angajează patrimoniul, derulează proiecte de investiţii, derulează bugete”, a declarat Ludovic Orban.

Îi deplânge Orban pe primari și deplânge niște ”responsabilități uriașe” la care, bieții, sunt supuși.

Ce rămâne în urma smiorcăitului fals? O Românie formată din supușii care plătesc, lună de lună. O Românie scindată între prădător și pradă, între hoț și păgubit, între banali și speciali.

Cum blochează Garda de Mediu exportul de fier vechi fără să aibă cadru legal. Statul, somat să nu acționeze la „prima vedere”

foto: Garda de Mediu

Garda de Mediu s-a lăudat că a oprit de la export 1400 de tone de deșeuri din fier vechi care nu erau conforme. Potrivit informațiilor transmise de instituție, acestea ar fi urmat să ajungă în Turcia.

Totul s-a întâmplat fără o analiză de laborator, astfel încât să se ajungă la concluzia finală că sunt deșeuri periculoase, cu regim special de colectare, depozitare.

Raportul Consiliului Concurenței și un studiu realizat de Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei arată, că, în fapt, România nu are o legislație unitară privind gestionarea deșeurilor periculoase. În ceea ce privește deșeurile care ar proveni din fier vechi, acestea se analizează la laborator, pentru a se descoperi componența și gradul de toxicitate pentru mediu și sănătatea umană. Mai mult decât atât, fierul vechi este considerat materie primă, iar observațiile comisarilor de mediu, bazate doar pe simțul vizual, sunt irelavante.

Ce face Garda de Mediu. Imagine publică falsă

În fapt, Garda de Mediu a oprit cantitatea de deșeuri pe care o numește periculoasă la prima vedere, pentru sortare, colectare, conform prevederilor legale.

S-a constatat că deșeurile de fier vechi erau amestecate cu deșeuri periculoase, provenite din echipamente electronice și electrocasnice si părți din vehicule scoase din uz. Deoarece, încărcătura nu a corespuns cu datele înscrise în formularul de transport, GNM CJ Constanța a dispus returnarea deșeurilor către punctul de încărcare, din România, în vederea sortării, valorificării sau eliminării, conform prevederilor legale”, este comunicatul oficial al instituției.

Care prevederi legale? Consiliul Concurenței a notificat Ministerul Sănătății, Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului să emită ordine clare pentru deșeurile periculoase

Cu alte cuvinte, Garda de Mediu, instituție publică din România ferește Turcia de o posibilă poluare. Asta, în cazul în care consideră că deșeurile din fier vechi sunt periculoase, nu materie primă. În astfel de condiții, Garda de Mediu ar trebui să închidă toate combinatele din țară care prelucrează fierul vechi. Deșeurile din fier vechi sunt, de fapt, componente pe care le-am utilizat cu toții, recilabile. În legislația europeană, la care trebuie să se alinieze și România, nu sunt încadrate la categoria deșeuri periculoase.

De altfel, pe internet circulă diverse anunțuri cu privire la colectarea deșeurilor din fier vechi, inclusiv de persoane fizice.

Aceeași instituție, note de control contradictorii

Așa cum a sesizat și Consiliul Concurenței la investigația privind deșeurile periculoase, instituțiile de control din România au note de control contradictorii. Potrivit surselor noastre autorizate, Garda de Mediu emite note de control contradictorii. Două structuri județene ale instituției centrale au opinii diferite despre deșeurile din fier vechi.

Noi nu mai știm cum să procedăm pe viitor. În legislația europeană nu sunt încadrate la deșeuri toxice. Unii comisari de mediu ne spun că suntem în regulă, alții nu, nu e normal așa ceva, spun transportatorii.

Și operatorii de deșeuri medicale, incluse la categoria periculoase, au sesizat același aspect. Spre exemplu, compania Stericycle România a depus observații la raportul Consiliul Concurenței. Oficialii firmei de gestionare a deșeurilor periculoase spun că instituțiile de control fac note de control contradictorii, iar statul nu definește principiul proxmității, cel care stp la baza organizării unor licitații publice privind colectarea deșeurilor periculoase.

Ministerul Sănătății habar n-are. Trebuia să emită ordine din 2012

Consiliul Concurenței a scris negru pe alb că, Ministerul Mediului și al Sănătății au opinii diferite prinvind deșeurile periculoase și ar trebui să cadă de comun acord privind interpretarea legislației în domeniu. De altfel, inspectorii Concurenței i-au somat pe oficialii celor două ministere să ajungă la un acord și să emită ordine clare privind deșeurile periculoase, inclusiv cele medicale.

Raportul integral poate fi citit aici

Ziarul de Investigații a făcut demersuri pentru a discuta cu comisarul general al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, răspunsul urmând a fi comunicat în scris.

Legislația națională definește deșeurile periculoase drept orice resturi care prezintă una sau mai multe dintre următoarele proprietăţi: sunt explozive; oxidante; inflamabile; iritante (iritarea pielii și leziuni oculare); toxice prin aspirare; cancerigene; corozive; infecțioase; mutagene.

Comisia Europeană dă vestea cea mare: 70% din populația Europei este vaccinată

Ursula von der Leyen (Twitter)

Astăzi, Comisia Europeană a anunțat că targetul de 70%, în ceea ce privește campania de vaccinare la nivel european, a fost atins. Acest obiectiv a fost stabilit încă de la începutul anului în curs. „70% dintre adulţii din UE sunt vaccinaţi complet. Vreau să mulţumesc multor oameni pentru că au făcut posibilă această realizare măreaţă”, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe Twitter. În ianuarie, Comisia Europeană anunța: „În vara lui 2021, statele membre ar trebui să aibă vaccinată 70% din populaţia adultă”.

225 de milioane de europeni au fost vaccinați cu schema completă

225 de milioane de cetățeni europeni au fost vaccinați, până acum, cu schema completă de vaccinare, adică cu unul dintre vaccinurile aprobate în Uniunea Europeană: Pfizer/BionTech, AstraZeneca, Moderna sau Johnson & Johnson (o singură doză).

Cu toate astea, de menționat că, cel puțin inițial, targetul era stabilit în sensul în care toate cele 27 de state membre să ajungă să bifeze 70%, ceea ce, în mod evident, nu s-a întâmplat, procentul fiind acum o medie a situației, la nivel de Uniune.

Spre exemplu, în România, populația vaccinată însumează aproximativ 30%, în acest moment. Situația este mai gravă, însă în ceea ce îi privește pe vecinii noștri bulgari, în țara vecină fiind vaccinată numai o cincime din populația adultă.

Citește și: Un deținut din penitenciarul Deva vrea să dea instituția în judecată pentru că mâncarea nu este preparată de un „chef”

Romașcanu: „Sper ca domnul Dragnea să își facă viitorul politic așa cum îl dorește fără să atace totuși partidul care i-a oferit aproape tot”

Lucian Romașcanu / Foto: Mediafax.ro

Dragnea agită apele în PSD, după ce au apărut informații cu privire la revenirea sa în politică, dar nu în rândul partidului „care i-a oferit aproape tot”, așa cum a ținut să-i reamintească Lucian Romașcanu, ci într-o nouă formațiune politică, una veche de altfel, cea a lui Teodor Meleșcanu, „înghițită” în 2002 chiar de PNL.

Dragnea pare că a găsit răspunsul la două întrebări pe care le avea la momentul eliberării condiționate. „Dacă mai am cu cine şi dacă mai am pentru cine”, explica la acea vreme o posibilă revenire.

„Putem comenta, sigur că da, posibilitățile sunt multiple. Nu a fost o informare (n.r. în Consiliul Politic Național al PSD), a fost într-un moment al discuției a venit vorba și despre noi forțe politice care stau să apară și s-a discutat și despre o posibilă apariție pe scena publică a domnului Dragnea”, a declarat Lucian Romașcanu, la B1 TV, pe subiectul revenirii lui Dragnea.

Senatorul social democrat l-a sfătuit, voalat, pe fostul lider al PSD, să nu muște mâna care l-a hrănit, prin cooptarea în „noul partid” a celor nemulțumiți din tabăra lui Ciolacu.

„Se pot întâmpla tot felul de lucruri, pot fi nemulțumiți. E domnul Codrin Ștefănescu, care este foarte activ și care încearcă să strângă oameni. Mă rog, e libertate, e democrație, fiecare face ce vrea. Din punctul meu personal de vedere, sper ca domnul Dragnea să își facă viitorul politic așa cum îl dorește fără să atace totuși partidul care i-a oferit aproape tot, și în consecință vom vedea ce se va întâmpla, dacă se va confirma cu adevărat această știre, dacă vor exista aderenți la platforma respectivă”, a mai spus Lucian Romașcanu.

Dragnea, cel cu dosare și condamnări

Rămâne de văzut dacă Liviu Dragnea va putea „ataca” scena politică, chiar și sub o altă umbrelă, în contextul în social democrații au decis, luni, să solicite ca iniţiativa „Fără penali în funcţii publice”, inițitiva celor de la URS PLUS, să fie adusă cu prioritate pe ordinea de zi a Senatului – cameră decizională în acest caz.

Liviu Dragnea are deja o condamnare, de 3 ani și 6 luni, în cazul angajărilor fictive de la Protecșia Copilul Teleorman (a fost eliberat condiționat după 2 ani aproape 2 luni), două dosare pe rol, Tel Drum și „Viza de SUA”, după vizita pe care a făcut-o în Statele Unite ale Americii la ceremonia de preluare a mandatului de către fostul președinte SUA, Donald Trump. În acest dosar, Dragnea este trimis în judecată, pe când în dosarul Tel Drum este urmărit penal. Iar acum se află sub atenția procurorilor DNA, într-un dosar ce vizează vacanțe de lux pe banii statului.

Dragnea, din nou sub lupa DNA-ului

Un deținut din penitenciarul Deva vrea să dea instituția în judecată pentru că mâncarea nu este preparată de un „chef”

Foto: preluare Mesagerul de Hunedoara

O situație mai puțin obișnuită are loc, zilele acestea, în Deva. Un deținut a făcut plângeri peste plângeri adresate instanței din Deva, acuzând penitenciarul din municipiu că ar neglija calitatea produselor culinare primite de pușcăriași. Mai exact, bărbatul susține ba că ouăle ar fi prea mici și fără ștampilă, ba că bucătarul nu ar avea prea multe în comun cu meseria sa, printre multe-multe altele, firește.

Magistrații Judecătoriei din Deva nu par să se fi lăsat convinși de nemulțumirile bărbatului

Citind „ploaia” de plângeri a deținutului, magistrații din Deva nu au avut cum să nu observe faptul că acesta folosește justiția în mod abuziv, „”ca mijloc de presiune pentru a constrânge administrația locului de deținere să îi sa­tisfacă pretențiile privitoare la cantitățile hranei primite, deși se respectă dispozițiile legale privind norma de hrană la care este alocat petentul, ceea ce constituie o exer­citare abuzivă a acestui drept procesual”, potrivit Mesagerul Hunedorean.

Bucătăria pușcăriei n-are chef și nici stele Michelin

Printre nemulțumirile acestuia s-a strecurat, de asemenea, și următoarea acuzație: bucătăria penitenciarului nu are… „chef”, ci numai personal necalificat, din rândul pușcăriașilor.

„Este ne­mul­țumit, deoarece prepararea hranei se realizează de către deținuți necalificați și nepricepuți, iar alimentele sunt tocate la beci de un tocător sub orice critică. (…) Nu a văzut deloc în hrană să fie varză, pătrunjel și alte rădăcinoase, iar ouăle sunt mici și nu au ștampilă de identificare, pâinea este foarte mică și rea la gust, laptele de o calitate foar­te proastă și lungit cu apă, carnea (nu pri­mește 100 de grame, ci 40-50 gr), orez de foarte slabă calitate, iar cartofii și morcovii folosiți la prepararea alimentelor ar fi stricați”, se arată într-una dintre plângerile pușcăriașului, potrivit sursei citate anterior.

Conform sursei, adevăratul motiv pentru care deținutul „se ține” de reclamații peste reclamații ar fi faptul că, în prealabil, ar fi fost înlăturat de la bucătărie, astfel căutând acum o metodă de răzbunare.

Citește și: Orban e convins că va câștiga alegerile PNL, chiar dacă recunoaște că are susținere mai mică decât Cîțu

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
-0.8 ° C
-0.1 °
-1.2 °
91 %
1.5kmh
100 %
S
2 °
D
5 °
lun
4 °
mar
7 °
mie
2 °

Ultimul articol

Decizie grea! PNL trebuie să numească un ministru la Educație, după demisia lui Daniel...

Ministrul a demisionat, trăiască ministrul! - ar trebui să se „audă” din tabăra PNL, după ce Daniel David a renunțat la portofoliul de la...

Jurnalist sub control judiciar, pentru propagandă legionară

Control judiciar pentru un jurnalist care, de ani de zile, derula activități de propagandă legionară prin intermediul unui post de radio obscur. Aceasta a fost...

Cazul Sebastian Ioan Hotca și dublul standard administrativ sub Ilie Bolojan

Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un...