1.5 C
București
miercuri, 11 februarie 2026
Acasă Blog Pagina 788

Peste 300 de participanți sunt așteptați la cea de-a IV-a ediție a StressCongress

Astăzi, 14 octombrie, a început cea de-a IV-a ediție a StressCongress 2021, având ca temă : „Stres și Longevitate în era post COVID-19″. Evenimentul are o durată de 3 zile unde peste peste 50 de lectori din diverse specialități și domenii de expertiză vor lua cuvântul. Organizat anual, StressCongress este un eveniment național cu participare internațională și este destinat psihologilor, farmaciștilor, asistenților medicali și tuturor persoanelor interesate.

Simbolul ales de StressCongres pentru anul 2021 este passiflora, un simbol al frumuseții și al vieții eterne, dar e văzut și ca un remediu împotriva stresului și anxietății. În cadrul evenimentului vor fi dezbătute subiecte precum stresul în perioada infectării cu Covid 19, stresul pandemiei, anxietatea și depresia. Totodată, organizatorii evenimentului vor încerca să asigure prezentarea de noutăți și soluții naționale și internaționale în beneficiul profesioniștilor din sănătate și al pacienților.

Cea de a IV-a ediție a StressCongress este sub egida Anului Internațional al Lucrătorilor în Sănătate și al Îngrijitorilor

Cu peste 26 de ore dedicate analizei stresului, cei 300 de participanți de diferite specialități vor avea posibilitatea să asculte prezentări de înalt nivel științific și universitar. De asemenea, în premieră în cadrul StressCongress este inclusă o sesiune dedicată cercetării științifice. Altfel spus, vor fi prezentate dificultățile și propuneri de îmbunătățire a procedurilor și bunelor practici din programele de cercetare aflate în derulare.

Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru a vorbit la deschiderea StressCongress 2021 despre cum pandemia de COVID-19 ne-a afectat viața.

„Am avut și avem încă, cu toții, cel puțin un cunoscut, un om drag care a fost afectat direct de virusul Covid-19 sau chiar noi înșine am trecut prin această boală. Pacienții trebuie: fie să fie tratați de Covid, fie de alte afecțiuni, dar și de stresul generat de pandemie”, a explicat Dr. Luiza Spiru.

Totodată, Dr. Luiza Spiru a explicat cum Medicina Longevității trebuie folosită de către specialiști pentru a readuce speranța unei vieți cu sănătate pacienților.

 „Toți trecem prin această Eră și menirea profesioniștilor din sănătate este ca, dincolo de îngrijirile și terapiile aplicate, să readucă tuturor speranța unei vieți cu sănătate și să învețe pacienții cum să treacă prin această perioadă, folosindu-se de Arta care este Medicina Longevității și gestionării inteligente a stresului, precum și de cele mai bune produse și servicii, de cercetarea științifică, de inovare, de digitalizare”, a conchis Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru.

Cea de-a IV-a ediție a StressCongress 2021 se va desfășura în perioada 14-16 octombrie, în Sala de Consiliu a Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București.

Cioloş: „Cel mai greu lucru de făcut în România e să fii un om normal”

Dacian Cioloș (captură video)

Dacian Cioloș, fiind prezent la inaugurarea Spitalului Orășenesc „Victoria”, în județul Brașov, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, vorbind despre situația actuală din societatea românească. Liderul USR a precizat că valorile normale au fost înlocuite cu cele impuse de o minoritate ce are la bază „combinațiile și bătutul din buze”. Totodată, liderul USR a precizat că a venit la Brașov pentru a celebra „normalitatea”.

„E de neexplicat de ce câştigă şi stau în lumina reflectoarelor frecvent aceiaşi oameni toxici şi indiferenţi la suferinţa celor de la care cer voturi”, a precizat Cioloş în mesajul său. Mai mult, premierul desemnat de Iohannis e de părere că „cel mai greu lucru de făcut în România e să fii normal”. „Îmi este ruşine că stăm fără să le replicăm acestor oameni şi îmi este şi mai mare ruşine când asist la inaugurarea unui spital la care primăriţa a muncit cu mâinile ei”, a mai scris Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Cioloș: „ Sunt mii de locuri minunate în țara asta”

În continuarea mesajului său, Cioloș nu a ezitat să laude românii „normali”, ce reflectă munca și sufletul acestei națiuni. „Pe ei nu îi vedem, pentru că discuţia publică e mereu despre orgolii şi combinaţii (…) Ce vreau să spun este că normalitatea e la o întindere de mână. Nu suntem blestemaţi şi neputincioşi. Suntem timoraţi şi neîncrezători. Una dintre misiunile urgente ale liderilor ţării este să redea încrederea cetăţenilor. România e plină de oameni normali și muncitori, iar noi trebuie doar să deschidem ochii.”, a conchis Cioloș.

Joi, 14 octombrie, Spitalul Orășenesc „Victoria” a fost redeschis după 10 ani de inactivitate. Redeschiderea spitalului a fost posibilă datorită donațiilor localnicilor, românilor din diaspora și firmelor din oraș. Primăria Brașov a reușit să strângă peste 90.000 de euro pentru renovarea spitalului.

Premierul desemnat de Klaus Iohannis a precizat că va urma o nouă rundă de negocieri cu Florin Cîțu și Kelemen Hunor. Liderul USR a prezentat două variante liderilor politici: refacerea coaliției PNL-USR-UDMR și guvern minoritar USR. Cu toate acestea, președintele PNL Florin Cîțu a declarat că așteaptă din partea USR să recunoască că a greșit când s-a aliat cu AUR și PSD pentru a da jos Guvernul.

Cioloș: „Partidul care își asumă guvernarea în următoarele luni oricum face un sacrificiu, pentru că va fi o perioadă foarte grea”

Dominic Fritz: „Este inacceptabil ca Timișoara să fie asociată cu fenomenul de corupție politică”

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, sursa foto: Mediafax

Dominic Fritz, într-o postare pe pagina sa de Facebook, a cerut demisiile celor doi politicieni urmăriți de DNA pentru mită. Mai mult, primarul Timișoarei a făcut apel la Alin Nica, președintele Partidului Național Liberal ( PNL) cu privire la funcțiile pe care cei doi politicieni le ofereau contra voturilor împotriva moțiunii de cenzură.

„Îi cer lui Alin Nica să spună public dacă avea cunoștință de tranzacționarea de funcții din deconcentrate contra voturi, in condițiile în care a cerut personal și public menținerea dlui Bitea în funcția de director al STPT, iar soția dlui Șandru este consiliera personală a domniei sale”, a scris Fritz pe Facebook.

Edilul de la Timișoara a precizat că astfel de fenomene de corupție politică funcționează de ani de zile în toate administrațiile din țară. Mai mult, el susține că „este inacceptabil ca Timișoara să fie asociată cu fenomenul de corupție politică din cauza acțiunilor în care sunt implicați cei doi membri ai PNL”.

Funcții în instituții pentru absentarea de la votul moțiunii de cenzură

Chiar dacă Cosmin Șandru s-a autosuspendat din funcție, Fritz e de părere că e nevoie de o asumare politică și o delimitare clară față de astfel de practici ce atrag asupra orașului pe care îl conduce o reputație nedorită.  Totodată, primarul Timișoarei a luat legătura cu Consiliul de Administrație STPT pentru a afla dacă au fost sau nu tranzacționate posturi în societatea de transport timișoreană.

„Nici primarul și nici consiliul de administrație nu au dreptul, potrivit legilor României, să demită un director de companie publică locală pentru activități care nu au legătură cu compania. De aceea este necesară o verificare în cadrul STPT pentru a afla dacă, în această companie publică locală, s-au oferit poziții contra altor beneficii politice”, a conchis Dominic Fritz, în postarea sa pe Facebook.

Deputatul PNL Cosmin Șandru și Nicolae Bitea, directorul general al Societății de Transport Timișoara sunt acuzați de dare de mită de către Direcția Națională Anticorupție ( DNA). Anchetatorii susțin că cei doi i-au promis unui deputat numirea apropiaților săi în posturi cheie de conducere a unor instituții publice dacă nu vor vota moțiunea de cenzură anti-Cîțu. Parlamentarii AUR au depus o plângere penală împotriva lui Cosmin Șandru pentru propunerea făcută deputatului Ciprian Titi Stoica. Pe lângă aceasta, partidul AUR a depus și o înregistrare audio.

Un deputat PNL este urmărit penal de DNA pentru dare de mită

Iohannis, contact cu o persoană pozitivă Covid. Testul său a ieșit bine, dar și-a amânat o vizită

Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis rămâne în țară în acest weekend, în condițiile în care avea de făcut o vizită de câteva zile în Letonia.

Motivul, absolut „lumesc”: Iohannis a intrat în contact în cadrul unei alte întâlniri cu Egils Levits, președintele Republicii Letonia, iar acesta ulterior a fost testat pozitiv Covid.

Potrivit informațiilor oficiale, președintele Iohannis a fost testat astăzi, iar testul a ieșit negativ. Însă, dată fiind situația omologului său, pe care trebuia să îl viziteze, programul de sfârșit de săptămână i-a fost anulat.

Conform Digi24, Klaus Iohannis urma să petreacă doar două zile în Republica Letonia, în perioada 15 – 16 octombrie. Dar nu a fost să fie.

Sursa citată arată că Iohannis a intrat în contact cu președintele Levitis chiar ieri, în Suedia, unde a avut loc un Forum dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, cei doi urmând a se vedea și în cadrul unei întâlniri oficiale în Republica Letonia.

Aseară însă, preşedintele Egils Levits a fost testat cu un test rapid antigen imediat după ce a revenit din Suedia și a ieşit pozitiv. Ulterior, infecția cu SARS-CoV-2 a fost confirmată și de testul PCR, așa că toate întâlnirile acestuia au fost amânate. Aparent, preşedintele leton l-ar fi sunat personal pe Iohannis pentru a-i explica situaţia şi pentru a amâna vizita.

Vasile Dîncu ( PSD), despre votul electronic: „O opţiune frumoasă, un vis”

Foto: Facebook

Invitat la dezbaterea organizată de Expert Forum „Ce ne facem cu reforma electorală?”, Vasile Dîncu e convins că introducerea unui Cod electoral în țara noastră trebuie diferențiat pentru alegerile generale și locale. Vicepreședintele Senatului consideră că cultura politică din țara noastră e de tip patriarhal.

„Dacă vrem să facem un sistem extraordinar, galactic, valabil pentru ţările nordice, de exemplu, pe noi nu cred că ne ajută. Din studiile pe care le fac, găsesc câteva dimensiuni ale culturii politice care arată că suntem o cultură politică de tip patriarhal destul de primitivă”, a afirmat Dîncu, relatează Agerpres. De asemenea, social-democratul a explicat că 30 % dintre cei care votează sunt informați despre ce se întâmplă pe scena politică, iar 13 % dintre votanți se decid în ultima zi pe cine să voteze.

Vasile Dîncu: „ Volatilitatea electorală este foarte mare”

Dîncu a mai adăugat că într-un deceniu, mai bine de 60 % dintre votanți și-au schimbat partidul. „De ceea ce mi se pare că trebuie să ţinem cont (…) este volatilitatea electorală foarte mare. În ultimii 10 ani, 60% dintre cei pe care i-am studiat declară că s-au mutat de la un partid la altul, adică au migrat, s-au mişcat între partidele mari – PDL înainte, PNL şi PSD”, a mai precizat Dîncu, relatează sursa citată.

Vicepreședintele Senatului a mai precizat că introducerea votului electronic este „un vis” frumos, iar acest lucru este puțin probabil să fie implementat în țara noastră. El a precizat că România se situează pe locul 27 în Europa privind experiența digitală.

„Dacă ne uităm la vârsta tânără, avem peste 50% experienţă digitală, dar cei de peste 55 ani, care sunt cea mai mare parte a votanţilor, aceştia au competenţe în jur de 20%. Este o opţiune frumoasă, aşa un vis al nostru, dar este foarte greu de realizat”, a conchis Vasile Dîncu.

Potrivit unui sondaj intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a, 60 % dintre români preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. Mai mult decât atât, aproape 70 % dintre votanți ar vota un partid naționalist ce ar promova valorile creștine și familia tradițională.

Orban, despre posibilele legături ale lui Dîncu cu serviciile secrete: „Mi se părea foarte straniu”

Primii pacienți cu COVID-19 aflați în stare gravă au fost transferați în Ungaria

Sursa foto: Digi24

Într-un comunicat oficial, ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila a declarat că 10 bolnavi de COVID aflați în stare gravă vor fi transferați în spitalele din Szeged și Debrecen. De asemenea, 8 dintre aceștia au fost internați în UPU în spitalele din București și 2 din Timișoara. Bolnavii de COVID-19 necesită, în regim de urgență, asistență medicală de specialitate într-o secție de anestezie-terapie intensivă.

Mai mult, 5 dintre aceștia vor ajunge în centrul universitar Szeged, iar ceilalți 5 în centrul universitar Debrecen. Cseke Attila a mai precizat că transferul pacienților din Timișoara se face pe cale terestră, iar pacienții din București vor fi transportați și pe cale aeriană. Pe tot parcursul drumului, ei vor fi monitorizați de un grup de echipe medicale.

10 pacienți cu COVID-19, primii care ajung să fie transferați în Ungaria

De asemenea, personalul din România a fost trimis în cele două centre universitate pentru a asigura sprijinul acestor operațiuni.

„Mulțumim vecinilor noștri pentru colaborare și sprijin. Este un gest absolut firesc, de solidaritate europeană, de care trebuie să ne bucurăm. Și noi, la rândul nostru am acordat sprijin altor state atunci când am avut posibilitatea. În Ungaria vom transfera 50 de pacienți aflați în stare gravă, în mai multe etape, în centrele universitare din Szeged și Debrecen”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, citat în comunicat, relatează Digi24.

Conform Reuters, Ungaria va ajuta România în tratarea a 50 de pacienți infectați cu COVID-19 care au nevoie de terapie intensivă. Ministrul de Externe Peter Szijjarto a declarat că menține contactul cu liderul UDMR Kelemen Hunor și ministrul interimar al Sănătății  Cseke Attila privind transferul bolnavilor de COVID-19.

Șeful DSU, Raed Arafat, a anunțat încă de săptămâna trecută că există discuții cu Ungaria pentru transferul pacienților în stare gravă infectați cu COVID-19.

„Se ştie deja că sunt discuţii cu Ungaria. Se perfectează un mecanism prin care este posibil să folosim facilităţi în zona transfrontalieră. Şi acest lucru aşteptăm să fie perfectat. Nu se poate perfecta într-o zi, două. Sunt discuţii şi aşteptăm şi de la colegii noştri să vină să ne spună cam care este soluţia lor finală”, a precizat Raed Arafat în acea perioadă.

Raed Arafat: „Trebuie luate măsuri rapid”

Premierul desemnat nu a ratat tăierea panglicii unui spital, despre care chiar colega sa de partid afirmă că a fost uitat de guvern

Sursa: Captură Video

Astăzi, mai multe oficialități au participat la redeschiderea unui spital din județul Brașov, printre aceștia fiind inclusiv premierul desemnat, Dacian Cioloș.

Totodată și lider al USR PLUS, Cioloș ar trebui să fie preocupat să își strângă o majoritate pentru formarea unui nou guvern, însă momentan a lăsat totul la o parte pentru câteva ore și a vizitat localitatea brașoveană Victoria, acolo unde a fost redeschis Spitalul orășenesc.

Alături de acesta, la evenimentul de tăiere a panglicii a participat și ex-ministrul Sănătății Ioana Mihăilă, în condițiile în care cei doi fac parte din același partid cu primarul din Victoria. Însă primarul Camelia Bertea a punctat – dincolo de orice declarații – că guvernul nu a alocat niciun ban pentru a redeschide unitatea sanitară.

Într-adevăr, în vara acestui an a fost publicată o Hotărâre de Guvern pentru redeschiderea spitalului, însă acesta se pare că a fost tot efortul pentru unitatea care fusese închisă în urmă cu 10 ani. La acel moment, toți s-au îngrămădit să semneze actul publicat în Monitorul Oficial, de la premierul Florin Cîțu, viceprim-miniștrii Kelemen Hunor și Dan Barna, pentru Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației – Marin Țole secretar de stat, și chiar Ioana Mihăilă, în calitate de ministru al Sănătății.

De altfel, chiar Cioloș a subliniat că meritul pentru redeschiderea spitalului din Victoria aparține primarului din acest oraș, care a reușit să obțină sponsorizări, pe lângă banii pe care și i-a permis să îi aloce prin Consiliul Local.

Redeschiderea spitalului este posibilă datorită eforturilor primarului USR Camelia Bertea, care a reușit să adune 90.000 de euro din donații făcute de localnici și de românii din diaspora și să mobilizeze comunitatea locală în diferite proiecte de voluntariat. Spitalul își va desfășura activitatea în subordinea Consiliului Local, Primăria și Consiliul Local alocând 152.000 euro pentru investiții și funcționare.

Aproximativ 20.000 de oameni din Victoria și din zonele limitrofe vor avea acum un spital unde să se trateze, cel mai apropiat spital fiind în prezent la mai bine de 30 de kilometri distanță”, a anunțat Cioloș pe Facebook.

Potrivit informațiilor oficiale, spitalul orășenesc Victoria a luat ființă în 1974, în urma unui ordin al Ministerului Sănătății, iar în 1980 a fost dată în folosință o clădire nouă pentru serviciile medicale de care beneficiau locuitorii din zonă, clădire cu demisol, parter și 4 etaje. Aceasta în condițiile în care orașul Victoria se află între Sibiu și Brașov, două municipii reședință de județ, iar cea mai apropiată unitate sanitară cu paturi este în Făgăraș, la aproximativ 35 de kilometri, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu – la o distanță de aproximativ 55 km sau Spitalul Cronic de Boli Profesionale din Avrig, la 35 km.

Capacitatea în anii 80 era de 200 de paturi, ceea ce vrea să se continue. Din 2006 în acest spital îngrijirile medicale s-au axat mai mult pe tratarea cazurilor cronice, astfel că denumirea a fost de de Spitalul de Boli Cronice Victoria. În 2011 spitalul a fost însă desființat prin Hotărâre de Guvern, iar în clădire a funcționat o unitate medicală publică-privată, în baza unui contract de asociere între CL Victoria și o societate din Sibiu, care a încetat pe 30 mai anul acesta.

Un deputat PNL este urmărit penal de DNA pentru dare de mită

Sursa foto: Expres de Banat.ro

În comunicatul transmis de Direcția Națională Anticorupție, deputatul Partidului Național Liberal Cosmin Șandru și Florin Bitea, director general al Societăţii de Transport Public Timişoara sunt urmăriți penal pentru dare de mită.

Deputatul PNL ar fi încercat să promită unui parlamentar numirea unor apropiați în posturi importante de conducere dacă nu vor vota moțiunea anti-Cîțu. Altfel spus, parlamentarul în cauza trebuia să absenteze la ședința comună din Parlament în care urma să fie supusă la vot moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu.

George Simion, deputat AUR, a postat pe contul său de Youtube o înregistrare prin care liberalii ar fi încercat să ofere mai multe avantaje parlamentarilor AUR pentru a nu vota moțiunea.

„Cei de la PNL au încercat să ne cumpere la bucată, au încercat să ne mituiască şi am făcut un drum până la DNA. Prima chestiune pe care o avem de făcut este să anunţăm organele competente şi vreau să facem cunoscut românilor toată schema prin care Florin Cîţu şi-a pus parlamentarii să ne ofere mită: funcţii în deconcentrate pentru apropiaţi”, a declarat la vremea respectivă George Simion, relatează dcnews.ro.

Cosmin Șandru și Nicolae-Florin Bitea sunt urmăriți penal pentru dare de mită

Procurorii DNA susțin că pe 1 octombrie, cei doi inculpați i-ar fi promis unui deputat din Parlamentul României numirea în posturi de conducere a unor instituții publice a unor apropiați. Parlamentarul ar fi trebuit să absenteze de la votul moțiunii de cenzură împotriva lui Cîțu. „Pentru a beneficia de această ‘favoare’, persoanei respective i s-a cerut să absenteze de la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, din data de 5 octombrie, în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea menţionată”, se precizează în comunicatul DNA.

Cosmin Șandru este cel mai tânăr deputat din delegația de parlamentari liberali timișoreni, fiind de profesie inginer constructor. Primul loc de muncă a fost în cadrul Aquatim, iar ulterior și-a deschis propria afacere. Din 2007, Șandru este membru PNL Timiș, iar din 2017 conduce TNL Timiș, fiind vicepreședinte la nivel național. Totodată, Cosmin Șandru a absolvit un mater în construcții hidrotehnice.

USR este așteptat să-și prezinte scuzele față de PNL

Autoritatea Electorală Permanentă propune radierea a 100 de partide

Autoritatea Electorală Permanentă ( AEP) a cerut Ministerului Public radierea a 100 de partide ce nu au făcut raportări de niciun fel în ultimii trei ani. Mai mult, președintele Autorității, Constantin-Florin Mituleţu-Buică susține că nu s-au supus regulilor statului și nu au precizat cum își desfășoară activitatea.

„Din 2015, de când s-a făcut modificarea legislativă potrivit căreia un partid politic poate fi înfiinţat de minim trei cetăţeni români cu drept de vot, noi, , în acest moment, suntem într-o mare problemă”, a mai precizat președintele AEP, relatează g4media.ro.

La nivel național există aproape 200 de partide politice, dar doar 30 publică listele de donatori şi celelalte obligaţii în Monitorul Oficial.

Democrația în România. 190 de partide la nivel național

Invitat la dezbaterea „Ce ne facem cu reforma electorală?” organizată de Expert Forum, Mitulețu-Buică a răspuns întrebării dacă măsura desfiinţării unor partide pentru că nu au participat la două scrutinuri consecutive e prea dură. Președintele AEP a precizat că  respectivele formaţiuni nu răspund solicitărilor AEP. Mai mult, Mitulețu-Buică a susținut că a încercat să ia legătura cu partidele politice, dar nu au răspuns solicitărilor făcute de Autoritatea Electorală Permanentă.

„I-am înştiinţat din timp, în ultimii trei ani, dar nu se mişcă nimic”, a precizat preşedintele AEP.

50 de milioane de euro sunt alocați din bugetul de stat pentru partidele politice

Doar 30 de partide politice din România publică listele de donatori și celelalte obligații în Monitorul Oficial. Septimiu Pârvu, expert electoral, a precizat că prin radierea a 100 de partide politice, alocarea bugetară pentru partidele politice va fi diminuată. „O justificare a acestor sume nu există nici prin modul în care ele se cheltuie (…) Legea este una foarte flexibilă. La urma urmei, alocarea este foarte flexibilă, prin bugetul de stat”, a conchis Pârvu, specialist AEP.

Conform Registrului fiscal al partidelor politice înscrise la Tribunalul Municipiului București, în România există partide politice cu diferite nume ciudate:  Partidul Pirat România, Partidul Politic Uniunea Nativilor Digitali, Partidul Corectei Guvernări, Partidul Mișcarea Verzilor Democrați Agrarieni, Partidul Forța Pensionarilor, iar lista poate continua.

Partidele politice au încasat 38,7 milioane lei de la stat în octombrie

USR este așteptat să-și prezinte scuzele față de PNL

Sursa foto: Antena 3

Președintele PNL, Florin Cîțu, a spus, joi, într-o conferință de presă că partidul condus de Cioloș trebuie să-și recunoască vina pentru demiterea guvernului. Totodată, fostul premier a mărturisit că PNL are o decizie care spune că nu poate fi la guvernare cu partidul care a votat moțiunea de cenzură.

„Să nu trecem foarte ușor peste modul în care am ajuns astăzi aici. Aud foarte mult în spațiul public cuvântul „responsabilitate” aruncat foarte ușor de la cei care au votat sau au susținut moțiunea alături de AUR și PSD, de la cei care acum o lună de zile au luat ministrul Sănătății, l-au scos din Guvern și au lăsat România fără ministru într-o perioadă dificilă”, a precizat Cîțu, relatează Antena3.

De asemenea, Cîțu e conștient că e nevoie de refacerea coaliției, dar singura soluție e în jurul partidului pe care îl conduce. Mai mult, premierul demis consideră că USR nu este „responsabil”. „Dacă vrem să trecem peste acest moment, trebuie să recunoască o greșeală și putem să mergem mai departe”, a mai precizat președintele PNL.

Un nou proiect de lege ce privește angajații din sănătate care nu s-au vaccinat va fi trimis de guvernul interimar în Parlament

Cîțua vorbit și despre un proiect de lege privind persoanele angajate în sistemul de sănătate care nu s-au vaccinat împotriva COVID-19. Conform legii, angajații vor fi nevoiți să se teste pe banii lor. Proiectul de lege a fost semnat de Kelemen Hunor, Cseke Attila și Lucian Bode și va fi depus în Parlament. Mai mult, în aceeași situație se află și angajații IGSU și IGAv.

„Dacă nu am fi avut moțiunea de cenzură săptămâna trecută am fi avut acest proiect de lege aprobat în ședința de guvern și apoi transmis Parlametului în procedură de urgență”, a conchis Florin Cîțu.

Reamintim că premierul desemnat Dacian Cioloș a discutat, la sediul Partidului Național Liberal, cu Florin Cîțu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Negocierile s-au încheiat fără a exsta o înțelegere în vederea formării unei majorități parlamentare. Liderul USR are la dispoziție, conform Constituției, 10 zile pentru a se prezenta în faţa Parlamentului să ceară votul de încredere asupra programului şi Guvernului propus.

Întâlnirea dintre Cioloș și liderii PNL și UDMR, fără rezultat

Trăim o criză a medicilor, continuată cu criza din cimitir: morții de Covid se îngroapă cu excavatorul

Foto: EPA
Foto: EPA

Drumul de la ATI duce la morgă, iar drumul de la morgă duce direct la cimitir.

Și încă există răcnete care afirmă, repetitiv, că ”Mint poporul cu televizorul. Vor să ne cipeze. Sunt interese mari la mijloc. Nu există coronavirus. Sau, dacă există, infecția duce la o banală răceală”.

Cu toate acestea, Primăria din Botoșani s-a văzut nevoită să închirieze un excavator pentru a face față valului de decese. Cel mai probabil, nu este nici prima și nici ultima primărie care, la un moment dat, va fi nevoită să treacă peste ”cele creștinești”.

”Nu cunosc pe nimeni infectat. Televiziunile mint”

Nu mai sunt locuri în cimitir. Desigur, conspiraționiștilor nu le pasă, nu cunosc pe nimeni infectat, nu sunt morții lor. Nu luptă după vreun loc de veci, nu cred, nu sunt interesați. Nu locuiesc în Botoșani, nu locuiesc aproape de Botoșani și nici nu au vreo rudă prin nordul țării.

Numărul deceselor din ultimele zile a impus o activitate ca pe front nu numai în spitale, ci şi în cimitire, anunță Monitorul de Botoșani.

În aceste condiții, conducerea Serviciului Public de Administrare Pieţe, Obor şi Cimitire (SPAPOC) ”ajută” înmormântările cu echipaje de șantier. Da, cele care ar trebui să construiască case, nu să îngroape morții.

Medicii nu mai fac față. Autoritățile nu mai fac față. Și nici groparii

A fost închiriat un excavator care să sape gropi. Groparii nu au mai făcut faţă valului de înhumări, după ce medicii au încercat, pe cât posibil, să salveze acele vieți.

Pe 12 octombrie au fost 14 înhumări. Am închiriat un excavator. A fost o situaţie de forţă majoră deoarece trebuiau săpate şapte gropi. Celelalte familii aveau deja locuri concesionate”, a declarat Marinela Vieru, directorul SPAPOC.

ATI. Morgă. Cimitir

Să ne amintim de Italia și de incredibilul de la ei care a devenit credibil la noi. De drama lor care a ajuns drama noastră. Și de exemplul lor pe care am refuzat să-l vedem, să-l auzim sau să ni-l însușim.

Potrivit The Guardian, italienii care aveau rude moarte încă din ianuarie spuneau că nici în luna mai nu au fost îngropate sau incinerate.

România va îngropa alte sute de morți, zilnic, în timp ce câteva mii de vii vor continua să scandeze, pe stradă, ”libertate și moarte medicilor”.

Danemarca oferă salarii de până la 5.000 de euro muncitorilor români

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Danemarca îi încurajează în permanență pe muncitorii români să aleagă un loc de muncă în regat, salariile ajungând și până 5.000 de euro.

Potrivit asociațiilor de români din Danemarca, în medie, aproximativ 5.000 de români ajung anual în regat. Mai mult, circa 80 % preferă să se stabilească acolo.

Consecință Brexit: Oamenii aleg să părăsească Anglia și să se mute în Danemarca

Sunt care vin din Anglia și se stabilesc aici sau mă mai întreabă despre cum este viața în Danemarca. Mă întreabă dacă merită să lase Anglia pentru Danemarca. Din punctul meu de vedere sunt foarte interesați de a-și găsi un loc de muncă aici”, a declarat Valentina Răduță, Asociaţia de Prietenie Româno-Daneză din Copenhaga.

Conform Mesajul.ro, mai bine de 40 % dintre românii ajunși în regat lucrează în ferme, 30 % în curățenie, în special în hoteluri. Alții aleg distribuția de ziare sau activitățile în construcții.

Până la 70 % din forța de muncă din Regatul Danez este constituită din români

Munca în domeniul construcțiilor este la mare căutare, mai ales că Danemarca a început lucrările de construcție la cel mai lung tunel submarin rutier și feroviar din lume, la granița cu Germania.

50, 60, 70 % din forța de muncă este constituită din români. Majoritatea sunt muncitori necalificați, dar care și-au dobândit o experiență în decursul anilor pe diferite șantiere, în restul Europei”, spune reprezentanta unui sindicat în domeniul construcțiilor.

Sumele trimise în România încep de la câteva sute, dar pot depăși 1.000 de euro/lunar

Salariile sunt atractive, iar oamenii au posibilitatea de a lucra în diverse domenii. Acest lucru se reflectă și în sumele pe care românii din Danemarca le trimit în țară, pentru a-și ajuta familiile.

Potrivit unei platforme de specialitate, transferurile au înregistrat o creștere de 100 % în septembrie, comparativ cu luna anterioară.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
1.5 ° C
2.1 °
0.1 °
92 %
0.9kmh
13 %
mie
3 °
J
7 °
vin
10 °
S
12 °
D
12 °

Ultimul articol

20 de autoturisme de lux, dobândite prin fraudă în România, descoperite într-o localitate rurală...

O nouă captură a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, într-un dosar în care sunt cercetate mai...

Ministrul Culturii i-a catalogat drept „proști” pe actorii care-i cereau demisia

Actorii din cadrul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București au protestat ieri în stradă, după o idee anunțată de ministrul Culturii, care îi viza....

Legea privind pensiile magistraților, pe agenda CCR de azi

Plenul Curții Constituționale a României ar trebui să discute astăzi excepția de neconstituționalitate vizavi de Legea privind pensionarea magistraților. Pe 5 decembrie, Înalta Curte de...