Autoritatea Electorală Permanentă ( AEP) a cerut Ministerului Public radierea a 100 de partide ce nu au făcut raportări de niciun fel în ultimii trei ani. Mai mult, președintele Autorității, Constantin-Florin Mituleţu-Buică susține că nu s-au supus regulilor statului și nu au precizat cum își desfășoară activitatea.

„Din 2015, de când s-a făcut modificarea legislativă potrivit căreia un partid politic poate fi înfiinţat de minim trei cetăţeni români cu drept de vot, noi, , în acest moment, suntem într-o mare problemă”, a mai precizat președintele AEP, relatează g4media.ro.

La nivel național există aproape 200 de partide politice, dar doar 30 publică listele de donatori şi celelalte obligaţii în Monitorul Oficial.

Democrația în România. 190 de partide la nivel național

Invitat la dezbaterea „Ce ne facem cu reforma electorală?” organizată de Expert Forum, Mitulețu-Buică a răspuns întrebării dacă măsura desfiinţării unor partide pentru că nu au participat la două scrutinuri consecutive e prea dură. Președintele AEP a precizat că  respectivele formaţiuni nu răspund solicitărilor AEP. Mai mult, Mitulețu-Buică a susținut că a încercat să ia legătura cu partidele politice, dar nu au răspuns solicitărilor făcute de Autoritatea Electorală Permanentă.

„I-am înştiinţat din timp, în ultimii trei ani, dar nu se mişcă nimic”, a precizat preşedintele AEP.

50 de milioane de euro sunt alocați din bugetul de stat pentru partidele politice

Doar 30 de partide politice din România publică listele de donatori și celelalte obligații în Monitorul Oficial. Septimiu Pârvu, expert electoral, a precizat că prin radierea a 100 de partide politice, alocarea bugetară pentru partidele politice va fi diminuată. „O justificare a acestor sume nu există nici prin modul în care ele se cheltuie (…) Legea este una foarte flexibilă. La urma urmei, alocarea este foarte flexibilă, prin bugetul de stat”, a conchis Pârvu, specialist AEP.

Conform Registrului fiscal al partidelor politice înscrise la Tribunalul Municipiului București, în România există partide politice cu diferite nume ciudate:  Partidul Pirat România, Partidul Politic Uniunea Nativilor Digitali, Partidul Corectei Guvernări, Partidul Mișcarea Verzilor Democrați Agrarieni, Partidul Forța Pensionarilor, iar lista poate continua.

Partidele politice au încasat 38,7 milioane lei de la stat în octombrie

Articolul precedentUSR este așteptat să-și prezinte scuzele față de PNL
Articolul următorUn deputat PNL este urmărit penal de DNA pentru dare de mită
Pixul și foaia sunt nelipsite din ghiozdan. Poate și vreo 2,3 cărți. Bucătar, barman, voluntar și acum redactor. Iar lista poate continua.