În ciuda avertismentelor făcute de către medici, dar și a amenzilor date de către polițiști, românii s-au descurcat să facă „rost” de material pirotehnic pentru noaptea dintre ani. Însă costurile au fost destul de mari și pare că niciun incident în care au fost implicați aceștia nu trage un suficient semnal de alarmă pentru ca aceste activități să fie cât mai limitate.
Nu mai punem la socoteală impactul pe care îl are zgomotul asupra persoanelor suferinde ori sensibile, sau asupra animalelor, fie că vorbim de cele de companie ori cele sălbatice. În luna decembrie, cu precădere în apropierea sărbătoriloe de iarnă și a Anului Nou, comunități întregi se transformă în „zone de conflict”, care aduc cu ele și victime.
Două persoane au ajuns noaptea trecută la Spitalul Județean din Târgu Jiu, rănite grav de petarde. Iar acestea nu au fost singurele urgențe medicale. La Constanța, un copil de numai trei ani, un adolescent și un adult au suferit arsuri din cauza artificiilor aprinse în noaptea de Revelion.
Un bărbat de 37 de ani, din județul Gorj, care ar fi introdus o petardă într-o țeavă metalică, pentru a amplifica zgomotul produs de aceasta, s-a ales cu pierderea unui ochi, din cauza explozie, dar și cu dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și efectuarea de operațiuni cu articole pirotehnice fără drept. Cel de al doilea gorjean a rămas fără degetele de la o mână, tot din cauza unei petarde.
„Este vorba despre un bărbat în vârstă de 64 de ani, care este in prezent internat la Secţia de Ortopedie cu degetele de la mâna stângă afectate de o petardă. Va fi supus unei intervenţii chirurgicale. Din păcate, am avut şi un tânăr de 37 de ani, care a fost adus la UPU, după ce o petardă i-a distrus ochiul şi mâna. A fost adus în stare gravă şi a fost transferat la Craiova. Acesta şi-a pierdut unul dintre ochi şi avea leziuni şi la nivelul unui braţ”, a transmis Mihaela Ţicleanu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, citat de Digi24.
Trecerea în noul an nu înseamnă și încetarea folosirii articolelor pirotehnice. În cursul zilei de sâmbătă, la SJU Craiova a ajuns şi un copil de 13 ani rănit de o petardă, cu traumatisme la ambii ochi. El a fost internat în Secţia de oftalmologie.
Într-o declarație cu ocazia Anului Nou, Șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesu, spune că este optimist că pandemia va fi învinsă în 2022.
Cu toate acestea, există o condiție pentru ca acest lucru să se întâmple: țările să colaboreze pentru a opri răspândirea virusului.
În cadrul aceleași declarații, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesu a condamnat ”naționalismul îngust” și ”acapararea vaccinurilor” de către anumite state.
”Naționalismul restrâns și acapararea de vaccinuri de către unele țări au subminat echitatea și au creat condițiile ideale pentru apariția variantei Omicron. Cu cât inechitatea continuă mai mult, cu atât riscurile ca virusul să evolueze în moduri pe care nu le putem preveni sunt mai mari”, a spus Șeful OMS.
”Dacă punem capăt inechității, punem capăt pandemiei”, a adăugat el.
Finalul pandemiei depinde de colaborarea dintre state, de responsabilitate și de vaccinare. Ținta OMS în 2022: 70% din oamenii planetei să fie vaccinați
La acest moment, numărul de cazuri de Covid la nivel global se ridică la 287 de milioane. De la începutul pandemiei și până acum, aproximativ 5,5 milioane de oameni au murit.
Cu toate acestea, OMS anunță că există mai multe instrumente de a trata COVID-19, Tedros rămânând optimist în ceea ce privește tratamentul și vaccinarea.
Pandemia ar putea lua sfârșit până în iulie 2022
Dr. Tedros a adus critici națiunilor mai bogate pentru că ”acaparează” aprovizionarea globală cu vaccinuri.
Acestea au vaccinat complet o mare parte din populațiile lor, în timp ce altele așteaptă primele doze.
Un exemplu este Africa: ținta OMS de vaccinare a 40% din populația Africii, până la finalul lui 2021, a fost ratată.
La polul opus, majoritatea populației din Europa și America a primit cel puțin o doză de vaccin.
Conform declarațiilor, OMS și-a stabilit un nou obiectiv pentru 2022. Este vorba despre vaccinarea a 70% dintre oamenii din toate țările. Astfel, până în iulie 2022, pandemia ar putea lua sfârșit.
Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor a anunțat că numărul jurnaliștilor asasinați este cu o treime mai mic decât în anul precedent.
Patruzeci şi cinci de jurnalişti şi alţi lucrători din presă au fost asasinaţi în 2021, cu o treime mai puţini decât în anul precedent.
Cu toate acestea, bilanţul este grav în Asia, în special în Afganistan. Informațiile au fost făcute publice, vineri, de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ), citată de France Presse.
Conform FIJ, 2.721 de jurnalişti au fost asasinați în întreaga lume, începând din 1991
”Acest număr, 45, reprezintă unul dintre bilanţurile cele mai mici de când FIJ a început să publice rapoarte anuale cu privire la jurnaliştii ucişi în incidente legate de muncă, inclusiv asasinate ţintite, decese cauzate de schimburi de focuri de armă şi atentate cu bombă”, arată într-un comunicat această organizaţie ce are 600.000 de membri din 140 de ţări.
”Riscurile referitoare la conflicte armate s-au diminuat în ultimii ani ca urmare a expunerii limitate a lucrătorilor profesionişti din media, care sunt prezenţi în număr tot mai mic pentru a acoperi” zonele de război, explică FIJ.
Jurnaliștii din Europa sunt expuși la cenzură, amenințări, calmonie și violență
Un sondaj publicat în 2017 de Consiliul Europei, bazat pe un eșantion de 940 de jurnaliști care raportează din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și din Belarus, arată că jurnaliştii din Europa sunt adesea expuși la interferențe grave nejustificate în activitatea lor, inclusiv intimidare și violență. În consecință, mulți suferă și de frică, ceea ce duce frecvent la autocenzură.
Aproape o treime dintre jurnaliştii care au participat la sondajul, realizat în perioada aprilie-iulie 2016, au suferit agresiuni fizice pe o perioadă de trei ani. Cea mai frecventă ingerință, raportată de 69% dintre jurnaliști, a fost violența psihologică, inclusiv intimidarea, amenințările, calomniile și umilirea.
2021: Regiunile din lume cele mai periculoase pentru jurnaliști
FIJ subliniază că ”jurnaliştii şi lucrătorii din media sunt cel mai adesea ucişi pentru denunţarea corupţiei, a infracţionalităţii şi a abuzurilor puterii în comunităţile, oraşele şi ţările lor”. Mai mult, organizaţia pledează pentru ”o nouă convenţie a ONU pentru protecţia jurnaliştilor”.
Asia-Pacific: 20 de jurnalişti asasinaţi;
America: 10 asasinate;
Africa: 8 asasinate;
Europa: 6 asasinate;
Orientul Mijlociu şi ţările arab: 1 asasinat.
Celor 45 de omucideri li se adaugă decesul accidental al doi jurnalişti în Iran.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis sâmbătă, 1 ianuarie 2022, un mesaj cu prilejul marcării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, acesta fiind „momentul cheie” în construcția României europene de astăzi.
„Aderarea la UE ne-a ancorat în spațiul european de democrație şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii și democrație. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetățeni în mod asumat și fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opțiune de prosperitate, stabilitate și dezvoltare pe termen lung a României”, a transmis Klaus Iohannis, potrivit Administrației Prezidențiale.
Beneficiile aduse cetățenilor și societății noastre sunt concrete și înseamnă îmbunătățirea vieții de zi cu zi, fie că vorbim despre piața internă, protecția mediului, digitalizare, libera circulație și oportunitățile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanțarea dezvoltării și a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educația.
România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea și întărirea Uniunii Europene. Acțiunea comună în baza principiului solidarității, accelerarea reformelor destinate creșterii convergenței și a coeziunii, susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertății, democrației, egalității și statului de drept, implementarea priorităților în materie de schimbări climatice, digitalizare și reziliență reprezintă obiective esențiale pe care România și le-a asumat și pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii și în relația cu ceilalți parteneri.
Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarității, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităților române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe și echipamente medicale, atunci când situația epidemiologică din țările respective a fost deosebit de dificilă.
Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificației aderării la Uniunea Europeană și a câștigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetățenii români, și oportunitatea unei proiecții asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generațiile viitoare”, se arată în mesajul lui Klaus Iohannis, transmis de Administrația Prezindențială.
Aderarea României la UE, un proces început în urmă cu 29 de ani
De asemenea, Klaus Iohannis face referire la declarația adoptată la Summitul din 2019, de la Sibiu, despre care spune că este angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest și de la nord la sud, bazată pe soluții comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viață, a democrației şi a statului de drept.
„«Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar», am afirmat la unison toți liderii europeni în Declarația de la Sibiu.
Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa și despre importanța și beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conștientizăm că apartenența României la Uniunea Europeană nu este «un dat», ci se construiește prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalți, dorința fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare”, se mai arată în mesajul șefului statului.
Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acordul recunoştea obiectivul României de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia, potrivit www.mae.ro şi https://ec.europa.eu, relatează Agerpres.
Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, are gânduri mărețe pentru viitorul apropiat în sectorul pe care îl administrează, iar împreună cu echipa sa, tânără și cu viziune, va duce de la faza de proiect la realizabil o serie de investiții de anvergură. La final de an, edilul a prezentat proiectele ce vor începe în 2022: trei parcări supraterane, cu o capacitate de aproximativ 700 de locuri, un parc de agrement ce se întinde pe o suprafață de 48 de hectare și cel puțin 100 de blocuri ce vor fi reabilitate termic.
Toate acestea vor aduce un plus-valoare comunității, mai mult, vor dezvolta arhitectural-peisagistic, dar și urbanistic Sectorul 5, potrivit unei postări făcute de Cristian Popescu Piedone, pe contul său de socializare.
Cele trei parcări vor fi construite pe Str. Bârcă nr. 2, Calea Rahovei nr. 327 și Șoseaua Alexandriei nr. 22-24, aceasta din urmă fiind cea mai mare, cu un regim de înălțime de P+3, în interiorul dispunând și de o piață agroalimentară. La parte de dotări, parcările vor avea și stații de încărcare pentru autoturismele electrice, iar accesul se va face controlat de barieră. Acestea vor putea fi închiriate pe termen scurt sau lung, în funcție de preferințele utilizatorilor.
Cât privește exploatarea, financiară, a acestora, încasările rezultate vor constitui venit la bugetul local, astfel încât să poată fi accesate credite pentru construirea de noi astfel de parcări. Potrivit administrației locale, lucrările vor începe în primul semestru al acestui an, iar termenul de finalizare fiind în următorii doi ani. Partea inedită a acestor parcări este dată de faptul că la ultimul nivel al lor vor fi amenjate locuri de joacă, dar și de agrement.
Parc inedit, nu doar pentru cei din Sectorul 5
Un proiect îndrăzneț este cel al parcului de agrement ce se va întinde pe o suprafață de aproximativ 48 de hectare, în Drumul Cooperativei, ce va fi dotat inclusiv cu heliport. Parcul va avea zonă de relaxare, cu ample spații verzi, foișoare și grădin suspendate, teatru de vară și turn de observație, iar în zona acvatică va avea cascadă și fântâni arteziene, dar și hidrobiciclete ori gondole. Nici cei pasionați de sport nu au fost uitați de proiectant, astfel că vor fi construite câteva terenuri de sport – minifotbal, tenis și baschet – dotate cu nocturnă pentru a putea fi folosite și seara târziu. Cât îi privește pe cei mai mici dintre cetățenii Sectorului 5, aceștia vor avea locuri de joacă cu echipament multifuncțional și aparate de fitness urban, inclusiv un „Castel al groazei”, precum și o zonă de echitație.
Totodată, Primăria Sectorul 5 a anunțat că în cadrul acestui parc va fi construită și o zonă de sere, bio, unde cei mici, dar și cei mari se vor putea relaxa cultivând și ingrijind propriile flori și legume. De altfel, ideea de „grădină urbană” există în multe țări occidentale și este cel mai bun mod de a crea o legătură între copiii din zonele urbane și natură, ca o lecție de botanică, pe viu.
„Mulțumesc administrațiilor trecute că nu au putut să valorifice această comoară a Sectorului 5, cele 48 de hectare aflate pe Drumul Cooperetivei, serele, care într-adevăr ne vor produce și plantele pentru acest sector, care ne vor încânta copii, ca o adevărată mini-grădină botanică”, a declarat edilul Cristian Popescu Piedone, iar mai în glumă sau mai în serios, acesta i-a transmis lui Robert Negoiță, de la Sectorul 3, că după construcția propriilor sere va face și un schimb de experiență, nu doar de plante, știut fiind faptul că acesta din urmă a donat flori și puieți pentru Sectorul 5.
Cu greu, dar imposibilul poate deveni posibil
De altfel, primarul Cristian Popescu Piedone a subliniat că în ciuda tuturor greutăților pe care le-a întâmpinat de la preluarea mandatului, lăsând deoparte ideea de „greaua moștenire” pe care o folosesc mulți din administrație, acesta își dorește nu doar transformarea Sectorul 5, ci și devenirea unui etalon pentru administrațiile din România și nu numai.
„Cu toate greutățile, cu toate datoriile, cu un sector extrem de dificil, extrem de uitat și lăsat în urmă de peste 25 de ani, cu o echipă tânără pe care o am alături, vreau să lăsăm în urma noastră ceva. Vreau să știți că, în anul 2022, doar la capitolul Investiții avem peste 400 milioane de lei și trebuie să știți că taxele și impozitele locale sunt întoarse la dumneavoastră într-un trai mai bun”, a declarat edilul care a menționat că administrația locală pregătește lucrări de anvelopare pentru un număr de 100 de blocuri, într-un timp record de numai cinci luni.
„Se poate cu o echipă puternică și cu constructori serioși, cărora le mulțumesc! Noutatea este că, la anul, datorită fondurilor atrase și buna gospodărire a bugetului, vom avea un nou record de 100 de blocuri ce vor fi reabilitate până în iulie-august”, a mai explicat Piedone.
Și așa cum este corect, campania electorală începe chiar din prima zi de mandat, astfel că faptele lui Piedone vor fi cele care vor cântări la următoarele alegeri locale. De altfel, acesta a reamintit că singura sa promisiune pentru cetățenii din Sectorul 5 a fost aceea că nu îi va dezamăgi.
„Sunteți contabilii mei și dumneavostră trageți linia și spuneți cine și unde a greșit. La sfârșit de an, le doresc tuturor cetățenilor, tuturor prietenilor mei reali și virtuali sănătate, fericire, să iubiți să iertați și să nu vă mai gândiți la ziua de ieri. Gândiți-vă că astăzi este totul și că mâine este ziua lui Dumnezeu! Eu o să fac în continuare imposibilul posibil!”, a mai spus edilul.
„Pentru Planul Național de Redresare și Reziliență al României, 2021 a reprezentat punctul de plecare în dezvoltarea arhitecturii instituționale și legislative necesare implementării acestui nou instrument financiar, atât pentru România, cât și la nivelul Uniunii Europene. Astfel, au fost puse bazele mecanismului de implementare a PNRR în România, pornind de la adoptarea legislației specifice, operaționalizarea structurilor la nivel instituțional, cât și prin definirea mecanismului de management și control și a fluxurilor financiare”, au transmis reprezentanții MIPE, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei menționate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național al PNRR, împreună cu ministerele de linie, au finalizat prima etapă din implementarea PNRR, care a inclus și atingerea țintelor și jaloanelor aferente anului 2021. Implementarea Planului a demarat în data de 3 noiembrie, după primirea aprobării din partea Consiliului UE.
Pentru 2021, conform obligațiilor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului (CID), România a avut de îndeplinit 21 de ținte și jaloane, din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan.
„Astfel, finalul de an a însemnat, la nivel guvernamental, închiderea unor jaloane importante, asumate pentru 2021, prin adoptarea unor acte normative cu privire la domenii de dezvoltare strategică, și anume:
– Ordonanța de Urgență privind legea serviciilor de apă și canalizare,
– Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025,
– Finalizarea jalonului legat de capacitățile de producție de cărbune dezafectate,
– Operaționalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru implementarea si monitorizarea reformelor si investițiilor propuse in domeniul Transformare digitală,
– Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei de securitate cibernetică,
– Ordinul comun MF nr. 1593/29.12.2021 și MMSS nr. 1239/27.12.2021 privind constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii,
– Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită și operațională,
– Memorandumul privind acordul de finanțare între Fondul european de investiții și Guvernul României privind crearea fondului de fonduri de capital de risc aprobat,
– Ordin de ministru pentru adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate,
– Ordonanța de Urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență,
– Hotărâre de Guvern pentru aprobarea noii Strategii naționale anticorupție;
– Sistemul informatic aferent gestionării și monitorizării PNRR dezvoltat,
– Hotărâre de Guvern privind realizarea programului național pentru reducerea abandonului școlar,
– Apel de proiecte necompetitiv pregătit pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație și publicat pe pagina de internet a Ministerului Educației”, se arată în comunicatul MIPE.
Anterior, au fost îndeplinite jaloanele referitoare la: Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR); Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G; Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate).
În luna decembrie, Comisia Europeană a demarat prima misiune oficială pentru monitorizarea jaloanelor și țintelor asumate de România în PNRR, în cadrul căruia, MIPE, împreună cu coordonatorii de reforme și investiții, au prezentat stadiul îndeplinirii obiectivelor, atât pentru anul 2021, cât și pentru primele două trimestre din 2022.
A fost un an intens și foarte concentrat din perspectiva PNRR, în care România a reușit să finalizeze negocierile, să obțină aprobarea Comisiei Europene și avizul favorabil al Consiliului UE, să operaționalizeze, la nivel guvernamental, structurile tehnice de implementare a planului și, poate, cel mai important, să demareze implementarea acestui proiect prioritar de țară. La nivelul Guvernului României, au fost îndeplinite țintele și jaloanele aferente anului 2021, iar prima tranșă a grantului de care beneficiază România, în valoarea de 1,8 miliarde de euro, deja a fost virată la începutul lunii decembrie. Avem la dispoziție 29,2 miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru a dezvolta domenii prioritare pentru țară, prin intermediul reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR.
Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene
La începutul anului 2022, în contul statului român vor intra încă 1,9 miliarde de euro, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României.
Pentru primul trimestru al lui 2022, din perspectiva PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europeane are ca priorități: semnarea acordurilor de finanțare cu ministerele de linie, astfel încât investițiile să fie lansate; finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operațional, esențiale în procesul de monitorizare și aprobare a viitoarelor cereri de plată; pregătirea și depunerea primei cereri de plată.
„Reamintim că Mecanismul de Redresare și Reziliență sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă”, se mai arată în comunicatul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Mai multe țări au din lume au trecut, deja, în 2022. Printre acestea, Insula Kiribati, Noua Zeelandă sau Australia au sărbătorit Revelionul, încă de la ora 13, ora României.
Față de anul trecut, Noua Zeelandă şi Australia nu au mai anulat grandioasele focuri de artificii.
Prima țară care a intrat în 2022 este Tonga
Tonga este o țară insulară independentă și suverană din Oceanul Pacific. Cunoscut pentru mult timp ca „Insulele Prietenoase” sau „Perla Pacificului de Sud”, Arhipelagul Tonga păstrează o cultură populară, un popor și o limbă unică în lume.
După insulele din Pacific, următoarele țări care au sărbătorit Noul An sunt Australia și Noua Zeelandă
Trecerea în Noul An este marcată de tradiții unice și neobișnuite. În Japonia, care a celebrat Revelionul la ora 17 (ora României), oamenii au făcut curățenie generală pentru a-l ”primi pe zeul Toshigami”.
La templele budiste, clopotele au sunat de 108 ori, arată publicația Gândul.
Europa: mai multe evenimente specifice de Revelion au fost anulate
În ceea ce privește Europa, din cauza răspândirii variantei Omicron, multe țări au fost nevoite să renunțe la evenimentele publice de Revelion. De asemenea, autoritățile au făcut apel către cetățeni să respecte restricțiile antipandemice.
Un exemplu este Berlinul, unde petrecerile cu sute de mii de persoane au fost anulate. De asemenea, tradiționalul foc de artificii de la Poarta Brandenburg nu a avut loc.
Nu vor fi petreceri în aer liber nici la Paris, Madrid sau Londra. Peste ocean, la New York, tradiționala petrecere din Times Square se va desfășura, din nou, în prezența spectatorilor, dar cu condiția ca toți cei care participă să fie vaccinați împotriva COVID-19.
Conform anunțului emis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea, peste 1.000 de kilograme de articole pirotehnice au fost confiscate de poliţiştii vrânceni în ultimele două zile.
Comunicatul arată că, în urma activităţilor desfăşurate în cursul lunii decembrie, poliţişti au constatat mai multe nereguli privind regimul materiilor explozive.
În acest context, au fost întocmite 16 dosare penale. Au fost confiscate articolele pirotehnice descoperite şi au aplicat sancţiuni contravenţionale, cu amenzi faţă de persoanele care nu au înţeles să respecte legislaţia în domeniu.
Valoarea materialelor confiscate se ridică la suma de 16.000 lei
”Astfel, numai în ultimele 48 de ore, poliţiştii Serviciului Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase au pus în executare trei mandate de percheziţie domiciliară la domiciliul unor persoane bănuite de săvârşirea infracţiunii de ‘operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept’, articole pe care ar fi urmat să le comercializeze persoanelor fizice”, a precizat IPJ Vrancea.
Potrivit comunicatului emis de polițiști, în locaţiile respective, au fost descoperite aproximativ 1.030 kg de articole pirotehnice, din categoriile P1, F1, F2, F3 şi F4, în valoare totală de aproximativ 16.000 lei, pe care poliţiştii au indisponibilizat-o în vederea continuării cercetărilor.
Amenzi și închisoare pentru cei care dețin și vând petarde și artificii
În cursul lunii decembrie, și polițiștii vâlceni au primit numeroase sesizări privind utilizarea petardelor în incinta unităților de învățământ din Râmnicu Vâlcea.
La acel moment, aproximativ 15.000 de kilograme de articole pirotehnice au fost confiscate de polițiștii de frontieră.
Petardele și artificiile erau ascunse într-un camion cu cartofi. Șoferul transporta, conform documentelor de însoțire a mărfii, cantitatea de 21,5 tone de cartofi, marfă încarcată din Bulgaria pentru o societate din municipiul București.
Dar trecerea din 2021 în 2022 o face, la fel ca-n fiecare zi lucrătoare, prin cuvinte.
C-a fost un an greu, o știm cu toții. Fiecare l-a resimțit, după nevoi și posibilități.
Politic, financiar, medical, psihic. Nu știu dacă poate spune cineva că 2021 a fost un an extraordinar, din toate punctele de vedere. Am picat, ne-am ridicat. Ne-am certat, ne-am împăcat. Ne-am enervat, ne-am dat seama că nervii sunt, de cele mai multe ori, degeaba. Am râs, am plâns, am trăit.
Ca de fiecare dată la sfârșit de an, avem impresia că acesta vine cu o resetare. Timpuri noi, speranțe noi, planuri noi. Niște noi, mai noi.
Nu știu exact dacă e așa, dar fiecare e liber să-și găsească rețeta pentru mai bine.
Nu am căderea morală să spun cum ar trebui să fie oamenii, în general, dar pot spune ce mi-aș dori de la cititori, pentru anul/anii următori.
Comentariul Zilei pentru 2022
Să înțeleagă că e normal (și chiar indicat) să fim de acord că nu suntem de acord. Fără să ne certăm, total și iremediabil.
Să nu mai existe injurii, doar pentru că avem păreri diferite.
Mai important, cititorii să realizeze că cei din cauza cărora înjură autorul nu au habar de existența niciunuia dintre noi. Iar certurile noastre on-line îi lasă reci, în timp ce ei mai ciocnesc încă un pahar cu ”dușmanul” (oricare ar fi acela).
Să accepte că avem, cu toții, dreptul la o părere. Dacă nu ești de acord cu ea, poți veni cu argumente. Nu trebuie să dai cu parul.
Și, în final, să nu se lase influențați. Nici de ce spun unii la televizor, nici de ceea ce citesc, din părerile unora. Fiecare idee pe care o aud, să nu o preia deja mestecată. Să caute informația pură, nu păreristica. Din multiple surse. Și, de-abia apoi, să-și formeze o părere. A lor, nu a altora.
Un An Nou mai bun, tuturor! Mai ales dacă ați citit până la final.
Conform anunțului făcut de edilul Capitalei, Nicușor Dan, Parcul Văcărești va fi gestionat de o structură special creată în acest scop și aflată în subordinea Primăriei Capitalei.
În mesajul sau, Nicușor Dan explică faptul că este pentru prima oară când o arie naturală protejată din România e dată în administrare unei primării.
Parcul a fost preluat pentru perioada standard de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii ulterioare
”Chiar din ianuarie vrem să demarăm câteva lucrări de urgență în parc: reabilitarea și punerea în siguranță a punctelor de acces, igienizarea și ecologizarea, asigurarea patrulării și a monitorizării ariei, expertiza cu privire la restabilirea echilibrului ecologic al apei și cadastrul celor 183 de hectare ale parcului. Urmează apoi să lansăm un concurs internațional pentru identificarea de soluții pentru amenajare. Fiind o arie naturală protejată, vor fi realizate doar intervenții minim invazive, care să asigure infrastructura de bază pentru vizitare”, a transmis Nicușor Dan, pe contul de Facebook.
Aria va fi ideală pentru iubitorii de natură, spațiile de distracție fiind absente
De asemenea, primarul a adăugat că va fi un spațiu pentru pasionații de natură, de lacuri, plante și păsări. În plus, zona va excude clădirile, terasele, sau spațiile de distracție.
Concluzionând, primarul general al Capitalei a precizat că întreaga arie va fi o oază de natură pură, de care să se bucure generațiile de azi și din viitor.
În ianuarie 2022 vor fi demarate câteva lucrări de urgență în parc:
reabilitarea și punerea în siguranță a punctelor de acces;
igienizarea și ecologizarea;
asigurarea patrulării și a monitorizării ariei;
expertiza cu privire la restabilirea echilibrului ecologic al apei și cadastrul celor 183 de hectare ale parcului.
În cursul lunii septembrie, Nicușor Dan depunea o solicitare privind acordul de administrare a Parcului Natural Văcăreşti de la Autoritatea Naţională pentru Arii Protejate.
Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Anului Nou, în care pe lângă recunoștința adusă celor care s-au aflat „în prima linie”, pentru al doilea an la rând, a adus și mulțumiri românilor, pentru sacrificiile făcute, precum și pentru „responsabilitatea și simțul civic” pe care le-au arătat într-un an dificil. Șeful statului i-a îndemnat pe români să deschidă „poarta” anului 2022 cu speranța într-o revenire cât mai rapidă la normalitate.
„Dragi români,
Lăsăm în urmă un an cu multe încercări, cu suișuri și coborâșuri, cu speranță și deznădejde.
2021 a fost un an dureros pentru țara noastră, prea mulți români pierzând lupta cu virusul în valurile succesive ale pandemiei. În aceste momente, vă îndemn să ne îndreptăm gândurile și către familiile îndurerate de dispariția cuiva drag.
Îmi exprim întreaga recunoștință față de medicii, asistenții medicali, paramedicii, ambulanțierii, farmaciștii, voluntarii și toți cei care s-au aflat și continuă să se afle în prima linie a luptei împotriva pandemiei. Ei fac tot ce le stă în putință, ignorând riscurile și trecând peste epuizare, să salveze vieți și să aline suferința celor bolnavi.
Dragi români,
Vă mulțumesc pentru sacrificiile făcute, pentru responsabilitatea și simțul civic deosebit de care ați dat dovadă și în acest an dificil. Tot ce am învățat despre noi înșine pe parcursul pandemiei ar trebui să ne inspire și să ne ajute să depășim mai ușor orice încercări viitoare. Noi, ca națiune, trebuie să ieșim mai puternici și mai uniți din această criză sanitară teribilă.
2022 ne bate la ușă: să îi deschidem, așadar, cu speranță, cu inima deschisă și cu încrederea că toate eforturile noastre vor însemna bucuria de a ne regăsi, cu adevărat, în normalitate.
La mulți ani, oriunde vă aflați! Vă doresc un An Nou fericit, cu sănătate și împliniri!”, a transmis președintele Klaus Iohannis.
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, este critic la adresa Guvernului Ciucă, despre care postează pe contul său de socializare că a adoptat „un plan de acțiune” care „va îngropa calea ferată în următorii ani”. În opinia sa, în planul menționat este scris „negru pe alb” acest lucru, concret, este vorba de o alocare de numai 6% din fondurile necesare pentru următorii 4 ani în vederea reînnoirii infrastructurii feroviare.
„Guvernul Ciucă a adoptat astăzi un plan de acțiune pentru infrastructură feroviară în care scrie negru pe alb cum va îngropa calea ferată în următorii ani. Conform acestui document oficial, doar 6% (0,37 mld din 6,2 mld) din fondurile necesare în următorii 4 ani pentru reînnoirea căii ferate vor fi alocate! (Tabelul 6 atașat din Planul de acțiune). Reînnoirea este operațiunea de înlocuire a cadrului piatră spartă – traverse – prinderi – șină + macazuri (aparate de cale) și conform Strategiei feroviare a României pe 2021-2025 este cea mai importantă operațiune pentru revitalizarea căii ferate”, a scris Drulă pe contul său de Facebook.
Acesta a reamintit că în timpul mandatului său au fost investite 200 de milioane de lei în reînnoiri, un record, suma fiind peste cea aferentă perioadei 2017-2020, însumată, perioadă în care la Ministerul Transporturilor s-au perindat nici mai mult, nici mai puțin de cinci miniștri (plini sau interimar), dintre care și liberalul Lucian Bode (4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020).
„Asta înseamnă aproape 100km de cale ferată pe care viteza a fost adusă la standardul constructiv. Un astfel de exemplu, este Buzău-Făurei, 40 km pe care cu ~12 mil € în 6 luni a fost ridicată viteza de la 30km/h la 120km/h pe unul din fire. Ei bine, exact acest sector este prins pentru reînnoire cu o valoare mincinoasă în Planul de acțiune adoptat astăzi: 190 milioane euro. În condițiile în care în 2021, am făcut jumătate din lucrare (un fir din două) cu 12 mil euro! În mod normal în 2022 lucrarea ar trebui continuată și finalizat și firul II, dar în Planul adoptat astăzi această reînnoire este trecută cu termen «după 2027»”, a mai scris Cătălin Drulă.
De altfel, fostul ministru afirmă că au fost prinse fonduri prin PNRR pentru Reînnoiri, dând exemplu liniei București – Pitești, dar proiectele „bat pasul pe loc” de la plecarea sa din minister, în septembrie, și preluarea interimatului de către liberali. „Conform Strategiei pentru infrastructură feroviară, în 2021 ținta era de 70km și am depășit-o: 100km după cum spuneam. Pentru 2022, ținta este de 150km, dar pare cu noua conducere a ministerului, văzând documentele oficiale și lipsa de acțiune, că e deja în pericol. Pentru 2023, ținta este de 250km, iar pentru 2024, de 375km, iar spre sfârșitul deceniului am ajunge la 700km/an”, a continuat drulă.
De asemenea, fostul ministru al Transporturilor a trimis săgeți spre Sorin Grindeanu, întrebându-se retoric dacă acesta „știe că a inițiat un document care prevede că doar 6% din fondurile necesare vor fi alocate”, subliniind necesitatea creșterii finanțării, pentru a duce calea ferată într-o zonă de decență, însă s-a arătat dezamăgit de „noile intenții strategice ale ministerului Transporturilor”, despre care spune că prăbușesc speranța.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
