Președintele PNL Florin Cîțu a declarat, marți, că în coaliția de guvernare nu s-a discutat despre reducerea TVA-ului la 5% în energie, precizând că astfel de informații „pe surse” sunt un fake news total.
Fostul premier a mai precizat că singurul lucru ce s-a discutat a fost despre un TVA generalizat.
„Dacă vreţi să facem ceva, să ajutăm, este vorba despre TVA-ul generalizat, acolo putem să reducem ceva. Dacă mergem aşa punctual, nu ajutăm şi nu are sens să intrăm în discuţii, mai bine nu facem nimic şi la revedere”, a spus Cîțu, potrivit news.ro.
Cîțu: „Am luat măsuri bune, s-a văzut foarte clar”
De asemenea, liderul liberalilor a afirmat că pentru a evita o criză majoră e nevoie de o reducere a TVA, pentru a lupta cu inflația, și o reducere a contribuțiilor.
„Aceasta, bineînţeles că deja o pregătisem la Ministerul Finanţelor, de a avea o reducere graduală, până în 2024, a acestor contribuţii”, a susținut președintele PNL.
Totodată, Cîțu a declarat că reglementarea și plafonarea nu rezolvă problema prețurilor, precizând că singura soluție pe termen lung este reprezentată de investiții.
„Ascund, îţi bagi gunoiul sub preş, asta faci, dar asta nu înseamnă că gunoiul a dispărut. Îţi apare în altă parte. Singura soluţie pe termen lung o reprezintă investiţiile, extinderea pieţei, o ofertă mai mare”, a mai precizat Cîţu.
De asemenea, acesta a propus ca pe viitor, Guvernul să investească un anumit procent din PIB în energie, renunțând astfel la soluții pe termen scurt ce „îi dezamăgesc pe oameni”. Întrebat de ce ministrul Energiei nu a venit deja cu propunerile cerute de către Nicolae Ciucă, liderul PNL a informat că nu a avut un termen stabilit, iar guvernul trebuie să vină cu soluțiiile pregătite.
Totodată, Cîțu a anunțat că România riscă să intre în recesiune, dacă nu se iau măsuri urgente, după ce INS a anunțat că economia țării a crescut sub așteptări în 2021.
„Dacă nu se iau măsuri acum de a stimula economia, există un risc. Eu vorbesc de măsuri în general, pentru toată economia, pentru toți românii, măsuri pentru a salva economia în perioada următoare”, a adăugat Florin Cîțu.
Klaus Iohannis a promulgat legea prin care asiguratul care îngrijeşte un pacient bolnav de cancer va beneficia atât de indemnizaţie, cât şi de concediu.
În cursul zilei de marţi, 15 februarie, a fost promulgată legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, informează Administraţia Prezidenţială, relatează News.ro, citat de G4 Media.
Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, în scopul extinderii categoriilor de riscuri asigurate, prin stabilirea unor drepturi pentru asiguraţii care îngrijesc un pacient cu afecţiuni oncologice, în mod similar cazului în care îngrijesc un copil bolnav.
Cu acordul pacientului, asiguratul va beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijire, dacă îl însoţeşte pe acesta la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist
“Pacientul cu afecţiuni oncologice îşi poate exprima acordul numai pentru o singură persoană la fiecare intervenţie chirurgicală, respectiv tratament. Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei este de cel mult 45 de zile calendaristice la interval de un an pentru un pacient”, arată legea promulgată de către şeful statului.
Potrivit legii, costurile serviciilor furnizate de psiholog sunt suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.
Beneficiarul are dreptul la minimum o şedinţă de evaluare psihologică clinică şi minimum cinci şedinţe de consiliere psihologică clinică
Totodată, în fiecare an în care primeşte concedii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, beneficiarul are dreptul la minimum o şedinţă de evaluare psihologică clinică şi minimum cinci şedinţe de consiliere psihologică clinică.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi pacientul cu afecţiuni oncologice. În situaţia pacientului cu afecţiuni oncologice care are handicap auditiv ori surdocecitate, acesta are dreptul inclusiv la un interpret autorizat al limbajului mimico-gestual, respectiv al limbajului specific al persoanei cu surdocecitate, după caz, mai arată sursa citată.
Rusia a început să își retragă o parte din trupele masate la granița cu Ucraina. Anunțul a fost făcut marți de către reprezentanții Ministerul rus al Apărării.
”Unitățile din districtele militare de Sud și Vest care și-au încheiat misiunile au început deja să se îmbarce în transportul feroviar și auto și vor începe să se mute astăzi în garnizoanele lor. Unități separate vor defila pe jos ca parte a convoaielor militare”, a precizat Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării pentru Interfax, potrivit BBC.
”Exercițiile de antrenament de luptă au fost efectuate conform planificării. Cu toate acestea, unele exerciții sunt încă în desfășurare”, a anunțat Konașenkov.
Forțele armate ruse continuă o serie de exerciții la scară largă pentru pregătirea operațională a trupelor și forțelor. Conform informațiilor, la acțiuni participă toate districtele militare, flotele și trupele aeropurtate.
Un alt exercițiu la scară largă în regiune, la care participă trupe comune din Rusia și Belarus se va încheia pe 20 februarie.
130.000 de militari ruși au fost poziționați aproape de granița cu Ucraina. La acțiune au fost aduși și aproximativ 30.000 de soldați care participau la exercițiile militare din Belarus.
Începând cu acest an, România va celebra lectura, la data de 15 februarie.
Elevii sunt încurajaţi să redescopere plăcerea cititului, iar programul şcolilor va fi modificat.
De asemenea, bibliotecile locale, județene și/sau metropolitane vor desfăşura o serie de activităţi pentru a susţine lectura.
Data de 15 februarie modifică programul şcolar: profesorii vor organiza activități de citit, pentru cel puțin 15 minute
Prin urmare, indiferent de disciplina prevăzută în orar, între orele 11:00 şi 14:00, vor fi organizate activităţi de lectură la care să participe toţi preşcolarii şi elevii.
Personalul didactic va recomanda tuturor să aducă o carte preferată sau să împrumute de la biblioteca şcolară o carte şi, timp de 15 minute, să citească fie individual, fie în grupuri mici de lucru
Anunţul a fost făcut încă din data de 10 februarie, de către ministrul Educației.
Sorin Cîmpeanu: “În România, doar 10% dintre cetăţeni cumpără o carte pe an”
Ministrul Educației a mai transmis că rolul şcolii devine esenţial în încurajarea lecturii, precizând că “aceasta trebuie să ne salveze dintr-un univers superficial, un univers în care dăm click fără a decide”.
Cîmpeanu a invitat şi bibliotecile locale, județene și/sau metropolitane să deruleze activități de prezentare a propriilor servicii, de obținere a unui permis de bibliotecă, de colectare și donație de carte, inclusiv prin amenajarea de standuri în incinta unităților de învățământ.
În plus, recomandă asociațiilor, fundațiilor nonprofit, societăților de gestiune a drepturilor de autor, cu experiență în derularea de activități educaționale, să susțină cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă și/sau ilustrare de carte, discuții și dezbateri pe teme literare sau alte programe similare.
Cîmpeanu mai încurajează școlile să ofere editurilor și librăriilor, la cerere și în măsura disponibilității, spații cu titlu gratuit pentru a prezenta, eventual a vinde, carte cu teme educative și/sau recreative, adecvate vârstei elevilor.
Televizoarele au fost eliminate din categoria echipamentelor eligibile din Programul Rabla pentru Electrocasnice pentru anul 2022.
În plus, perioada maximă pentru utilizarea voucherelor a fost redusă de la 14 la şapte zile. Informațiile sunt cuprinse în Ghidul de finanţare al programului – ediţia 2022, aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
Potrivit unui anunţ făcut de Minister pe pagina oficială de Facebook, o prioritate a ediţiei din 2022 este direcţionarea bugetului de 100 milioane lei către înlocuirea aparatelor electrocasnice cu consum ridicat de energie. Din acest motiv, începând cu acest an, televizoarele ies din categoria echipamentelor eligibile.
O altă modificare adusă ediţiei din 2022 prevede că beneficiarilor care rezervă un voucher şi nu îl utilizează li se va restricţiona pentru acel an posibilitatea de a solicita un alt voucher pentru acelaşi tip de echipament.
Astfel, noile reguli vor reduce numărul voucherelor rezervate, dar neutilizate.
A crescut numărul oamenilor fără adăpost din Capitală, jumătate dintre aceştia provenind din ţări ca Pakistan, India sau state africane.
Conform statisticilor, numărul lor a crescut cu 10% față de anul 2021.
Deşi au intrat în mod legal pe teritoriul României, angajatorii i-au concediat sau i-au păcălit, arată publicaţia Gândul.ro.
De asemenea, mai mulţi români din județe sărace au ales să locuiască şi să lucreze în Bucureşti.
În prezent, oamenii trăiesc în adăposturi improvizate, în scări de bloc, clădiri părăsite sau în parcuri
Aceştia supraviețuiesc datorită păturilor și mâncării primite de la trecători și de la lucrătorii din cadrul serviciilor sociale.
“Numărul persoanelor adulte care au venit și care trăiesc în Capitală a crescut cu aproximativ 10% față de același interval al anului trecut. Dacă anul trecut vorbeam de un număr de 800 de persoane care locuiau efectiv pe stradă, acum estimăm că acest număr se apropie de 900 – 1,000 de persoane”, a declarat – pentru G4Media.ro – Cosmina Simiean, directorul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).
Pe străzile Capitalei trăiesc mulți cetățeni străini, majoritatea fiind pakistanezi, indieni și africani
“Mai înregistrăm o situație cu care nu ne-am confruntat până acum la nivelul Municipiului București, respectiv a cetățenilor străini cu acte legale de muncă care au fost fie păcăliți, fie concediați de firmele care i-au adus din afară și care au ajuns pe străzile din București fără să cunoască limba și fără să știe care sunt instituțiile cărora li se pot adresa pentru a primi adăpost”, a mai precizat Cosmina Simiean pentru sursa citată.
Ambasadele nu îi pot ajuta pe străinii fără adăpost din Bucureşti
Conform declaraţiilor, acest fenomen a început odată cu declararea stării de urgență, în 2020.
Iniţial, era vorba de 1-2 cazuri pe săptămână. În timp, numărul oamenilor străzii a crescut, ajungându-se la 15-20 de cazuri pe lună.
Şefa DGASMB a explicat şi situaţia străinilor din Capitală. În cazul lor, ambasadele nu-i pot asista deoarece cei mai mulți au venit în România cu acte legale și dețin documente de călătorie valabile.
Ministrul de Interne, Lucian Bode, ministrul de Interne, consideră că frontierele României sunt sigure în cazul unui conflict armat în Ucraina.
Bode susține că țara noastră este pregătită să primească un aflux masiv de refugiați din Ucraina. Ministrul a declarat, la Antena 3, că au fost inventariate locurile de cazare temporară în județele de la granița cu Ucraina și există locuri în care ar putea fi construite tabere de refugiați.
”România este un stat membru al NATO şi ne bucurăm de toate garanţiile de securitate care derivă din acest statut. Nu asistăm pasiv la toată această desfăşurare de forţe şi evenimente care se petrec în proximitatea României. Structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt pregătite pentru asigurarea unui răspuns integrat la această criză, inclusiv în ceea ce priveşte implicaţiile unei posibile migraţii necontrolate”, a declarat Bode.
Ministrul de Interne a anunțat că România a întocmit un plan de acţiune, în ceea ce priveşte un eventual aflux de refugiaţi, iar acest plan va fi definitivat marţi. Bode a explicat că există mai multe calcule privind numărul de refugiați care ar putea ajunge în țara noastră, în situația unui conflict armat în Ucraina.
”Am făcut aceste calcule, sunt în desfăşurare discuţii la nivelul statelor membre. Ştim câte locuri avem în aceste tabere de cazaretemporară, ştim câte locuri sunt în zona clădirilor, vom vedea funcţie de evoluţie, de solicitri, noi suntem pregătiţi să răspundem în situaţie de criză”, a mai declarat ministrul de Interne.
Primăriile nu vor rămâne cu datorii către furnizori, asigură ministrul Cseke Attila, care ieri a anunțat că subvenția pentru plata facturilor de termoficare va fi acordată aproape pe termen nelimitat autorităților publice locale.
Ieri, în ședința de Guvern au fost adoptate reglementările pe baza cărora Ministerul Dezvoltării oferă acest tip de subvenție, după o propunere venită de la ministrul UDMR. În acest moment, există un bugetul inițial, de 400 de milioane de lei, destinat subvențiilor pentru termoficare, pentru facturile pentru lunile ianuarie și februarie ale anului, însă după epuizarea acestei sume vor fi acordate, în anumite condiții, și fonduri în plus.
Totodată, din ce asigură ministerul, există și posibilitatea ca autoritățile publice locale, până la epuizarea bugetului, să utilizeze excedentele bugetare pentru a asigura fondurile necesare în vederea furnizării energiei termice în sezonul rece 2021-2022.
„Complementar față de sistemul de compensare care astăzi există prin Legea 259/2021, acum se creează o nouă formă de sprijin pentru UAT-urile înscrise în acest program de subvenționare, astfel încât, pe lângă această subvenționare care exista astăzi, și anume subvenționarea cu 50% a diferenței dintre prețul de achiziție a gazelor naturale și prețul plafonat al gazelor naturale de 0,250 de lei kilowatt-oră, deci, acordam până acum o compensaţie de 50% pe diferenţa de preţ, pentru lunile ianuarie și februarie, prin această ordonanță de urgență există posibilitatea alocării încă a unei sume egale cu maxim dublu sumei compensării.
(…) Pe acest nou mecanism va exista posibilitatea ca pe ianuarie și februarie, pe lângă acest sistem clasic, ca să zic așa, să acordăm sume în plus pentru UAT-uri pentru a depăși aceste dificultăți. Foarte important este că ministerul va analiza în fiecare lună, periodic, bugetul aflat la dispoziție. Avem, prin Legea bugetului de stat, 400 de milioane de lei în bugetul ministerului, din care această nouă măsură o preconizăm la 170 de milioane de lei.
Vom analiza, periodic, cum stăm cu aceste sume, astfel încât, în primul rând, să asigurăm compensarea de 50%, ceea ce ne-am obligat cu toții și ceea ce este în legea votată de Parlament, dar dacă există spațiu financiar, și preconizăm că va exista spațiu financiar, atunci să acordăm această posibilitate de suplimentare de sumă pentru UAT-uri. (…)
Ceea ce credem noi că este important, din această nouă formă de sprijin guvernamental, este aceea că, pe lângă sprijinul de compensare cu 50%, această formă de dublare a subvenției pentru lunile ianuarie și februarie trebuie să se regăsească în factura emisă pe energie termică centralizată cetățenilor. Ei sunt beneficiarii acestor măsuri. Sigur că noi dăm aceste compensări și aceste forme de sprijin UAT-urilor, dar aceste forme de sprijin, aceste milioane de lei, dacă vreți, trebuie să se regăsească, până la urmă, în factura beneficiarului, adică, trebuie să scadă factura beneficiarului, a cetățeanului, pentru că atât UAT-ul, cât și guvernul pentru ei trebuie să lucreze”, a explicat Cseke Attila.
Din ce a detaliat ministrul, pe schema inițială au fost acordate subvenții către 16 UAT-uri din țară, 61 de milioane de lei pentru compensarea celor 50% din diferența de preț, iar în această săptămână vor fi plătite încă 32 de milioane. La jumătatea lunii ianuarie, ministrul Cseke Attila a aprobat repartizarea către bugetele locale a unei tranșe de aproape 42 milioane lei, sumă care reprezintă subvenția de compensare a costurilor legate de achiziția gazelor naturale necesare producerii energiei termice în sistem centralizat pentru sezonul rece 2021 – 2022, iar la începutul acestei luni au fost repartizate aproximativ 19 milioane de lei.
O ploieșteancă s-a ales cu dosar penal pentru trafic de produse sau substanțe toxice după ce a spart un termometru cu mercur în propria locuință.
Dosarul este intrumentat de polițiștii Secției 1 Ploiești, iar mercurul, care este o substanță toxică, a fost recoltat de specialiștii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova.
Potrivit Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de produse sau substanţe toxice. După o astfel de pățanie, cu siguranță că femeia nu va mai folosi termometre cu mercur pentru măsurarea temperaturii corporale
Dan Vîlceanu, ministrul Fondurilor Europene, s-a arătat nemulțumit de modul în care se derulează proiectele la Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, dându-le exemplu negativ.
Discuția a fost făcută ieri, după ședința de Guvern, Vîlceanu afirmând că există totuși o preocupare continuă privind absorția fondurilor europene. Ministrul nu a dat exemple pozitive, ci doar a subliniat că Nicolae Ciucă „este foarte concentrat pe absorbţie” și că la fiecare ședință de Guvern premierul îl cheamă „în față” pentru a prezenta stadiul în care se află negocierile și îndeplinirea jaloanelor.
Și, în acest context, Dan Vîlceanu a nominalizat cele două ministere – conduse de Marius Budăi și Alexandru Rafila, unde există „o slabă absorbție”.
„Aş fi profund recunoscător dacă cei doi miniştri s-ar apleca mai mult asupra acestor aspecte legate de fonduri europene, pentru că aş vrea să vă spun că la începutul mandatului acestui guvern toată lumea a înțeles, eu ştiu, anumite nefuncţionalităţi sau disfuncționalități, că ai preluat mandatul, nu ți-ai găsit toate documentele pe care voiai să le găsești; în cazul Ministerului Sănătăţii am înțeles că nu se găsea PNRR-ul, era pe un stick, acum toate aceste documente sunt la dispoziție, au trecut câteva luni şi, evident, şi eu, şi premierul, şi toată ţara, toată populaţia României se așteaptă să vadă progrese şi mai puţin scuze.
(…) Dar, în ultima perioadă, am purtat comunicări cu ministerele şi vreau să vă spun că, atunci când întrebi în mod special de anumite proiecte şi primești răspuns că până la finalizarea exercițiului bugetar, până în 2023, practic, există două scenarii: unu să termini proiectul şi altul să nu termini proiectul. Mi se pare o abordare neserioasă”, a atras atenția ministrul.
Chiar dacă Vîlceanu a dorit să dea impresia unui om reținut în declarații atunci când a fost întrebat mai multe, subliniind că nu vrea să intre „în detalii de genul ăsta”, nu a reușit să țină firul acestei idei. Așa că a intrat în detalii, nominalizând, din nou, ministerele unde pasul ar bate pe loc în ceea ce privește absorția de fonduri europene. Două la număr, ale căror portofolii sunt deținute de social democrați, partenerii coaliției PNL-PSD-UDMR, dar și membrii ai partidului din care Vîlceanu a făcut parte până în 2009. Dar a asigurat că, dacă i se va cere ajutorul, va colabora cu orice ministru.
„Prefer să vorbesc la modul general, dar cred că, aşa cum vă spuneam, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, e nevoie, pentru că sunt cele două ministere care din punct de vedere al absorbţiei stau cel mai prost şi asta se vede inclusiv la o scurtă privire asupra numărului de personal care este angajat în vederea atragerii de fonduri europene. (…)
Orice ministru care îmi cere ajutorul îl va avea, îl va primi, nici nu se pune problema, suntem colegi în Guvern. Dar mă tem că dacă aş intra în discuţii legate de această optimizare ea nu ar putea fi decât o optimizare a implementării PNRR, pentru că până la urmă cred, asta așteptăm toţi”, a mai spus Dan Vîlceanu.
Luni, 14 februarie, liderul AUR George Simion și senatoarea independentă Diana Șoșoacă au fost protagoniștii unui nou scandal în Parlament.
După ce Simion a început din nou cu filmările sale pe Facebook, mai mulți deputați USR au afirmat că se simt hărțuiți și au cerut aplicarea de urgență a regulamentului adoptat săptămâna trecută, chiar dacă au atacat la CCR modificările.
În plenul Camerei Deputaților, George Simion a anunțat că va continua să facă live-uri până când se va pronunța Curtea Constituțională cu privire la modificările Regulamentului.
Simion: „Domnul Fălcoi a spus că sunt drogat sau par drogat”
„Tocmai mi-aţi interzis să fac live-uri pe Facebook de aici, de la tribuna Parlamentului şi vreau respectuos să vă spun că, până se va pronunţa Curtea Constituţională, voi continua să fac live-uri pe Facebook şi sper să nu mă sancţionaţi foarte grav. Mai cu milă, mai cu milă, pentru că ai noştri colegi de la PNL tocmai au propus sancţionarea mea. Hai să vedem ei cum vor fi sancţionaţi! Domnul Fălcoi a spus că sunt drogat sau par drogat”, a spus George Simion.
În replică, vicepreședintele Camerei Deputaților Daniel Suciu i-a spus că de Ziua Îndrăgostiților se aștepta la alte vorbe din partea liderului AUR care să marcheze „această relație de iubire”, precizând că după-masă, parlamentarii se vor comparta „puțin mai romantici.”
Totodată, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, i-a amintit lui Simion că live-urile nu sunt interzise, dar se fac din zona grupului parlamentar pe care îl reprezintă.
„Iar în privinţa celorlalte aspecte pe care le-a semnalat domnul lider de grup, îi reamintesc că hotărârile Camerei Deputaţilor intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial. Modificarea Regulamentului este publicată în Monitorul Oficial, deci este în vigoare”, a declarat Andronache, potrivit Digi24.
Scandal a fost și în Senatul României, unde Diana Șoșoacă s-a certat cu Alina Gorghiu, președinta de ședință. Aceasta a decis să nu îi mai ofere cuvântul, moment în care Șoșoacă a început să o atace pe liberală. În replică, Gorghiu i-a cerut senatoarei să „nu mai facă circ” și să își pună masca de protecție.
Reamintim că în urmă cu o săptămână, ministrul Energiei Virgil Popescu a fost agresat de liderul AUR, George Simion, în timp ce vorbea de la prezidiul Camerei Deputaților la moțiunea simplă împotriva sa.
Juriștii Consiliului Județean (CJ) Hunedoara se războiesc în instanță cu avocații Supercom SA, miza acestei bătălii fiind o sumă de câteva milioane de lei, banală în comparație cu zecile de milioane vehiculate prin derularea contractului dintre „reclamant” și „pârât”.
Supercom SA București, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, este operatorul depozitului ecologic de la Bârcea Mare, a „deponeului”, cum îl numesc hunedorenii. De peste cincisprezece ani, legea prevede că în tariful încasat de operator, adică de Supercom, va fi inclus și un provizion, o sumă ce va fi depusă, în rate anuale de 2,2 milioane lei, într-un cont escrow destinat asigurării costurilor închiderii Celulei 1 a „deponeului”. Această obligație e trecută în contract, Supercom a încasat în fiecare an banii plătiți de hunedoreni inclusiv pentru închiderea Celulei 1, dar la un moment dat firma s-a „sucit” și n-a mai vrut să dea niciun ban, contestând calculele.
Situația e absurdă, pentru că în 2020, când Supercom a cerut majorarea tarifelor, rata de 2,2 milioane era prevăzută cu precizie în fișa de fundamentare a tarifului.
La „deponeul” Bârcea Mare se apropie momentul închiderii Celulei 1 și construirii Celulei nr 2
Ca să înțelegem mai bine cum stau lucrurile, sunt necesare câteva precizări. „Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor” (SMID), construite în toate județele în baza finanțărilor europene, prevăd înființarea unor rețele de colectare selectivă și sortare a deșeurilor, precum și înființarea unor depozite ecologice formate din celule, în care sunt depuse deșeurile rămase după extragerea reciclabilelor. În momentul în care o celulă a depozitului ajunge la gradul maxim de stocare, este închisă prin acoperire cu un strat de pământ fertil, care va fi acoperit de vegetație. Pentru prevenirea poluării zonei, sunt asigurate instalații de captare a gazelor și levigatului rezultate din descompunerea deșeurilor.
Potrivit prevederilor din „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Hunedoara 2020-2025”, Celula nr 2 a Depozitului ecologic de la Bârcea Mare ar urma să fie deschisă în 2031, când se estimează că va fi atins gradul maxim de umplere al Celulei 1, dar lucrările de execuție la obiectivul „Extinderea capacității de depozitare prin construcția Celulei 2 a depozitului conform” vor începe atunci când la Celula 1 va fi atins un grad de umplere de 75% .
În prezent, nivelul deșeurilor din Celula 1 a ajuns la 11 metri, cu mult peste nivelul estimat, din cauză că Supercom nu realizează sortarea și tratarea deșeurilor la nivelul impus, firma fiind amendată de comisarii Gărzii de Mediu, care au găsit saci nedesfăcuți, aruncați în depozit așa cum erau aduși de firmele de colectare. Este posibil ca Celula 1 să fie închisă mai devreme decât se estima.
Construirea Celulei 2 costă 2.423.000 de euro, fondurile fiind asigurate din tarife și taxe de salubrizare. De construirea Celulei nr 2 se vor ocupa proprietarul depozitului, CJ Hunedoara și operatorul Supercom SA București.
Banii pentru închiderea Celulei 1 trebuie virați în cont de Supercom SA, pentru că sunt incluși în tarif
Așadar, CJ Hunedoara și Supercom SA trebuie să pregătească închiderea Celulei nr 1. Asta presupune realizarea unui proiect și asigurarea costurilor, care, potrivit Hotărârii Guvernului nr 349/2005 sunt incluse în tariful încasat de Supercom și sunt virate de firmă, prin rate anuale, într-un cont escrow deschis la o bancă agreată de CJ Hunedoara, în cazul de față la First Bank.
Valoarea estimată pentru închiderea Celulei 1 este de aproape 16 milioane de lei, fără TVA, din care costul lucrărilor de închidere a celulei este de 14.420.000 lei, alți 1.463.000 lei fiind alocați pentru monitorizarea post-închidere. Ținându-se cont de aceste costuri, dar și de durata de serviciu a celulei, a fost stabilită o rată anuală de 2.060.010 lei pentru provizionul destinat închiderii Celulei 1 și o rată anuală de 209.000 lei pentru monitorizarea post-închidere.
Cu stângu-n dreptul! Șeful CJ Hunedoara susține că în 2017 Supercom nu trebuia să plătească, deși obligația era trecută în contract
Problemele au apărut în momentul în operatorul Supercom SA nu a mai vrut să plătească banii pentru închiderea Celulei nr 1, constestând calculul ratei anuale. La începutul lui martie 2021, în contul escrow deschis la First Bank erau numai 985.373 lei, deși ar fi trebuit să fie vreo câteva milioane.
Dar nici președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, nu are habar câți bani ar fi trebuit să fie în cont, pentru că este derutat și derutant în privința modului în care susține că trebuie aplicată legea. Spre exemplu, Nistor susține că în 2017 Supercom nu ar fi trebuit să plătească vreun ban.
Pe 30 decembrie, prin adresa nr 10.516/CFM/30.12.2021, directoarea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara, Viorica Georgeta Barabas, a solicitat conducerii CJ Hunedoara să îi comunice demersurile făcute către Supercom, administratorul CMID Bârcea Mare, pentru „actualizarea garanției financiare de mediu a proiectului tehnic de închidere a depozitului”.
Răspunsul președintelui CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, este șocant, acesta susținând că în 2017 nu ar fi existat o prevedere legală care să oblige Supercom SA la plata garanției de mediu. „În 2017, data de începere a activității Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Bârcea Mare, garanția financiară de mediu nu era impusă, prin urmare nu a fost constituită”, se spune în adresa nr 1.896/01.02.2022, semnată de șeful CJ Hunedoara.
Fals! Această obligație a Supercom era impusă prin HG 349/2005, apărută cu 12 ani înainte ca în aprilie 2017 CJ Hunedoara să atribuie Supercomului lui Ciuclea primul contract, nr 5.323/2017, pentru administrarea „deponeului” Bârcea Mare.
Ulterior a fost semnat între CJ și Supercom și un al doilea contract, nr 20.110/18.12.2018, care avea prevederi identice cu primul contract. Așadar, încă din aprilie 2017, de la semnarea primului contract, CJ Hunedoara trebuia să oblige Supercom SA să achite sumele destinate garanției, în baza HG 349/2005, care obligă operatorul să constituie un fond pentru închiderea depozitului.
Situația este ridicolă, pentru că deși prevederile clauzelor contractuale sunt foarte clare, șefii CJ Hunedoara au ajuns să negocieze cu Supercom SA aplicarea legii: „în vederea identificării soluțiilor pentru constituirea garanției financiare de mediu, în data de 18.01.2022 la sediul CMID Bârcea Mare a avut loc o ședință în care s-au analizat unele măsuri ce trebuie realizate pentru constituirea garanției financiare de mediu”, se spune în adresa președintelui CJ.
Președintele CJ Hunedoara nu prea are habar de HG-ul din 2005
Obiectul de activitate al contractului de administrare a CMID Bârcea Mare include și închiderea Celulei nr 1
Ca să susțină propria variantă, că în 2017 Supercom n-avea nicio obligație față de CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor nu spune nici un cuvânt despre HG 349/2005, care instituia obligația constituirii fondurilor pentru închiderea Celulei 1 de la Bârcea Mare și deturnează discuția către Ordonanța nr 2/2021, care a modificat HG 349/2005, dar a menținut prevederile din HG referitoare la obligația constituirii garanției de către Supercom SA. În adresa către APM Hunedoara, Nistor se referă numai la „obligațiile ce rezultă din modificarea legislației privind depozitarea deșeurilor, iar conform art 12 din Ordonanța Guvernului nr 2/2021 privind depozitarea deșeurilor”.
La art 12 al Ordonanței 2/2021 se spune că „autoritățile administrației publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru construirea și exploatarea unui depozit de deșeuri municipale, costurile estimate pentru închiderea și monitorizarea post-închidere a depozitului, respectiv costurile pentru fondul de închidere, precum și garanția financiară de mediu, să fie acoperite de tariful practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deșeu în acel depozit”.
Dar aceeași obligație era impusă, din 2005, și de HG 349, în care, la art 12, aliniatul (1) se spunea că „operatorul depozitului este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia post-închidere”.
În ambele contracte CJ Hunedoara – Supercom e prevăzută obligația operatorului de a asigura fondurile pentru închiderea depozitului
Echilibristica șefului CJ Hunedoara printre prevederile legii este o cascadorie inutilă, pentru că obligația Supercom de a achita ratele anuale pentru constituirea fondurilor pentru închiderea Celulei nr 1 e prevăzută, cu subiect și predicat, în ambele contracte dintre CJ și Supercom.
Obligația Supercom de constituire a provizionului este prevăzută și la art 19 din al doilea contract, din 2018
Obligațiile Supercom SA sunt menționate la art 18 din primul contract, contractul de servicii nr 5.323/2017, dar și la art 19 din cel de al doilea contract, contractul de delegare a serviciilor de operare și administrare a CMID Bârcea Mare, înregistrat cu nr 20.110/18.12.2018. Singura diferență este una de titulatură, în primul contract operatorul Supercom SA fiind numit „Prestator”, pentru că era un „contract de servicii”, în cel de al doilea contract același Supercom SA apărând ca „Delegat”, pentru că era vorba de un „contract de delegare” a serviciului de administrare a depozitului. Dar în ambele contracte e menționată aceeași obligație a Supercom-ului lui Ciuclea.
În contractul din 2017, la art 18, aliniatul (4) se spune că „Fondul pentru închiderea și urmărirea post-închidere va fi constituit de Prestator, conform prevederilor HG 349/2005”, iar la art 19, aliniatul (4), din contractul din 2018, se spune că „Fondul pentru închiderea și urmărirea post-închidere va fi constituit de Delegat, conform prevederilor HG 349/2005”.
În 2016, chiar Nistor dispunea că obiectul de activitate al contractului include și „închiderea Celulei 1 a depozitului”
Obiectul de activitate al contractului de administrare a CMID Bârcea Mare include și închiderea Celulei nr 1
Să facem o întoarcere în timp și să vedem ce s-a întâmplat înainte de încheierea primului contract. Pe 10 decembrie 2016, Laurențiu Nistor era președinte al CJ Hunedoara, la finalul primului său mandat la conducerea consiliului. El fusese deputat PSD de Hunedoara din 2008, dar în iunie 2016 a demisionat din Parlament și a candidat la alegerile locale, devenind din iunie 2016 președinte al CJ Hunedoara. În decembrie 2016, a candidat din nou pentru un mandat de deputat, a câștigat și și-a dat demisia de la conducerea CJ pe 16 decembrie 2016.
Deci, pe 10 decembrie 2016 Nistor era președintele CJ Hunedoara și sub conducerea sa consiliul dădea publicității anunțul referitor la scoaterea la licitație a „delegării prin concesiune a serviciului de operare si administrare a CMID Bârcea Mare, județul Hunedoara”. În anunțul „Servicii privind deşeurile menajere şi deşeurile – 2016/S 239-436320 – Concesionare de lucrări publice”, publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sub indicativul „„JO/S S239 10/12/2016 436320-2016-RO”, era și o descriere a contractului, în care, pe lângă operarea depozitului, a stației de sortare și a stației de tratare mecano-biologică, era menționată, la punctul 4, și „închiderea celulei 1 a depozitului conform Bârcea Mare (proiectare si execuție) și monitorizarea post-închidere a acesteia”.
Din moment ce în calitatea sa de președinte al CJ Hunedoara, coordona în 2016 scoaterea la licitație a contractului, care includea printre cele 4 tipuri de activități și „închiderea Celulei nr 1 a depozitului”, este evident că Laurențiu Nistor știa despre ce este vorba. Și cu siguranță că în 2016 știa și în baza cărei prevederi urma să fie închisă Celula nr 1, adică în baza HG 349/2005, care obliga Supercom-ul să constituie provizionul din 2017. Dacă știa acest lucru, de ce susține că în 2017 Supercom SA nu avea niciun fel de obligații?
Război în instanță. Supercom a făcut recurs după ce Tribunalul Hunedoara a obligat firma să plătească 2,4 milioane
S-a ajuns și la un război în instanță. Pe 8 februarie 2021, CJ Hunedoara a deschis acțiune în instanță la Tribunalul Hunedoara, solicitând obligarea „pârâtei” Supercom SA la plata sumei de 3.787.427 lei, reprezentând „valoarea neachitată a fondului de închidere şi post-închidere (provizion pentru închiderea și monitorizarea post-închidere Celula 1)”. Din această sumă, 1.518.417 lei reprezenta valoarea neachitată pentru 2019, iar alți 2.269.010 lei erau banii ce trebuiau plătiți în 2020.
Avocații Supercom au explicat refuzul firmei de achita ratele anuale pentru provizion prin contestarea modului de calcul, despre care susțineau că „este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor contractuale”. Mai precis, susțineau că determinarea valorii ratei fondului de închidere şi post-închidere, de 2.269.010 lei/an, a fost calculată la o cantitate de deşeuri prognozată de 111.247 tone/an, dar în 2019 au intrat în depozitul Bârcea Mare doar 48.466,59 tone deşeuri, în timp ce în anul 2020 a intrat o cantitate de 45.812,72 tone deşeuri, adică 40% din cantitatea pe baza căreia a fost stabilită valoarea ratei anuale.
Tribunalul Hunedoara a dat dreptate CJ Hunedoara, obligând Supercom SA la plata sumelor datorate pentru 2019 și 2020. „Instanța: Obligă pârâtul să alimenteze Fondul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, constituit în temeiul contractului nr. 20110/18.12.2018, cu suma de 2451963 lei aferentă anilor 2019 şi 2020”, se spune în sentința nr 774/20.12.2021.
Supercom contestă rata de 2,2 milioane lei, dar a trecut exact această valoare în „fișa de fundamentare” a tarifului
În concluzie, Supercom nu este de acord cu valoarea ratei anuale de 2,2 milioane de lei, susținând că în „deponeu” au intrat mai puține deșeuri decât se preconiza. Dar de ce nu a propus Supercomul o micșorare a acestei rate atunci când a avut ocazia? Spre exemplu, atunci când a solicitat majorarea tarifelor.
„Fișa de fundamentare” a tarifului este semnată de Ciuclea
În 2020, Supercom SA a solicitat CJ Hunedoara o majorare a tarifelor și și-a argumentat cererea printr-o „fișă de fundamentare” în care erau prevăzute costurile operaționale în 2019 și 2020. La consiliu a fost înființat un „Grup de Lucru” care a analizat situația și a întocmit raportul 13.531/28.08.2020, prin care a recomandat modificarea tarifelor. Prin Hotărârea nr 338/22.12.2020, CJ Hunedoara a aprobat modificarea tarifelor la administrarea CMID Bârcea Mare. În anexa hotărârii consiliului, este și „fișa de fundamentare” semnată de președintele-administrator al Supercom, dr. ec. Ilie Ciuclea.
În această fișă, la punctul 6, este prevăzut și „provizionul pentru închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1”. Atât pentru anul 2019, cât și pentru anul 2020 e menționată aceeași valoare a ratei, de 2.269.010 lei. În aceste condiții, nu mai e nimic de comentat.
Unde-s banii? Ce se întâmplă cu ei?
Războiul continuă. Va urma judecarea recursului și probabil că, fiind un proces pe rol, Supercom SA nu va mai plăti nicio rată a provizionului până la ultima cale de atac.
Dar în ultimii ani, Supercom SA și-a încasat banii pentru administrarea „deponeului” din banii plătiți de hunedoreni. Acești bani au fost încasați pe baza tarifului solicitat de Supercom, în care era inclusă și rata anuală de 2,2 milioane de lei pentru provizionul rezervat închiderii Celulei 1. Deci hunedorenii și-au făcut datoria, au plătit contribuțiile pentru închiderea Celulei 1, dar banii plătiți de ei n-au ajuns încă în contul escrow, din cauza războiului dintre CJ și Supercom.
Se pune întrebarea firească, unde sunt banii plătiți de hunedoreni? Poate nu chiar 8,8 milioane, cât ar trebui să fie în cont, dar măcar vreo 5 sau 6 milioane, sau cât ar vrea operatorul „deponeului” să plătească… Sunt în vreun cont bancar? Sunt purtători de dobândă?
Cu două luni în urmă am trimis 28 de întrebări oficiale, în baza Legii 544/2001, către patru instituții direct implicate în viitorul Clubului Sportiv...
Brățări electronice. Aceasta ar urma să fie cea mai nou metodă de verificare a deținuților care, conform legii, beneficiază de permisii.
Săptămâna aceasta, un cetățean...
Banca Națională a României (BNR) va avea un nou director, începând de luna viitoare.
Este vorba despre funcția director al Direcției emisiune, tezaur și casierie...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
