5.1 C
București
duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 563

Klaus Iohannis: Am solicitat îmbunătățirea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic

Klaus Iohannis (captură video)

Președintele Klaus Iohannis a solicitat „îmbunătățirea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, în special la Marea Neagră”, potrivit unui mesaj publicat pe Twitter. Președintele României găzduiește, alături de președintele Poloniei Andrzej Duda, un summitul al formatului București 9.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, vineri, în sistem de videoconferinţă la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9) şi la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din statele NATO, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

„Întâlnire importantă în formatul București9, pe care o găzduiesc împreună cu Președintele Poloniei Andrzej Duda. În intervenția mea, am cerut îmbunătățirea coerentă și unitară a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră”, a scris președintele României.

„Suntem alături de poporul Ucrainei, de instituțiile și reprezentanții săi aleși democratic. Continuăm să sprijinim pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și alege liber propria politică externă. Același lucru este valabil și pentru Republica Moldova și Georgia”, a mai declarat președintele Klaus Iohannis.

Reuniunea în format București 9 se desfășoară înaintea unui reuniuni de urgență a aliaților din NATO unde vor fi discutate cele mai recente evoluții din Ucraina.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că a hotărât împreună cu omologul polonez, Andrzej Duda, organizarea, vineri, la Varşovia, a unui summit extraordinar al Formatului B9, în contextul situaţiei de securitate din regiune.

„Am discutat astăzi cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, despre situaţia gravă de securitate din regiunea Mării Negre, ca urmare a acţiunilor Rusiei, care încalcă flagrant dreptul internaţional. În consecinţă, am hotărât să organizăm vineri, 25 februarie, la Varşovia, un summit extraordinar al Formatului Bucureşti 9 (B9), pentru a coordona răspunsul nostru şi pentru a ne demonstra unitatea. Suntem alături de Ucraina!”, a scris şeful statului, marţi, pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat joi că Alianţa Nord-Atlantică şi-a activat planurile de apărare pentru a desfăşura forţe suplimentare în ţările membre din Europa de Est şi va avea vineri un summit prin videoconferinţă, după atacul Rusiei asupra Ucrainei.

„Am convocat un summit prin videoconferinţă mâine pentru a analiza calea de urmat şi am activat planurile de apărare pentru a putea desfăşura capacitatea forţei de reacţie rapidă acolo unde va fi necesar”, a spus Jens Stoltenberg, după ce a condus o reuniune de urgenţă a ambasadorilor la NATO ai statelor membre.

Iohannis: „E o situație de criză majoră”

Ministrul Familiei, Gabriela Firea: Se iau măsuri pentru protejarea copiilor ucraineni refugiați în România

Gabriela Firea
Gabriela Firea. sursa foto: pagina de Facebook

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse se implică în sprijinirea copiilor refugiați din Ucraina. Ministrul Familiei, Gabriela Firea a anunțat că se iau măsuri pentru protejarea copiilor refugiați în România din cauza bombardamentelor din Ucraina. Ministrul Gabriela Firea s-a întâlnit vineri cu Pieter Bult, reprezentantul UNICEF, directorii din cadrul UNICEF România, angajatele din cadrul ANPDCA și cu directorii direcțiilor de asistență socială și protecția copilului din cinci județe de la granița României, respectiv Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași și Tulcea.

„Pe aici intră deja, dinspre Ucraina, familii despărțite, mame cu copii în brațe. Am stabilit care sunt nevoile primare ale acestor copii și cum trebuie ajutați imediat ce pun piciorul pe pământ românesc. Cel mai important este să îi putem înțelege și deja se identifică persoanele care cunosc limba ucraineană sau limba rusă în aceste județe. În Tulcea, de exemplu, există asistenți sociali vorbitori de limba rusă angajați în direcția județeană sau asistenți maternali care lucrează de multă vreme în comunitățile de ruși lipoveni. În nordul țării, există asistenți sociali și asistenți maternali vorbitori de limbă ucraineană care sunt deja mobilizați pentru a merge în punctele mobile de la graniță”, a explicat ministrul Familiei, Gabriela Firea, într-o postare pe Facebook.

Gabriela Firea speră că lucrurile vor reveni la normal

Ministrul Familiei a mai precizat că direcțiile de asistență socială și protecția copilului din Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași și Tulcea vor lucra împreună cu reprezentanții UNICEF România și cu specialiștii din minister pentru a se asigura că la graniță va exista orice este nevoie pentru copii. Au fost identificate și spațiile unde ar putea fi cazați copiii refugiați care vin neînsoțiți în România, a mai adăugat Gabriela Firea.
„Propunerea făcută de UNICEF, din experiența îndelungată în astfel de situații, este să existe kit-uri speciale care să conțină de la apă potabilă, alimente, hrană specială pentru copiii mici, până la obiecte de igienă.
Vom fi pregătiți pentru orice scenariu, dar sper din tot sufletul, ca mamă, că lucrurile vor reveni la normal și că familiile din Ucraina nu se vor despărți.”, a mai subliniat ministrul Gabriela Firea.

Gabriela Firea: „Femeile au aceleași drepturi cu bărbații”

Kremlin: Vladimir Putin este dispus să negocieze cu  Ucraina

Sursă foto: Reuters
Sursă foto: Reuters

Preşedintele rus Vladimir Putin este pregătit să negocieze cu Ucraina, a declarat agenţiilor ruse de presă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Vladimir Putin este dispus să trimită o delegaţie la Minsk, capitala Belarusului, pentru a discuta cu oficialii ucraineni.

„Vladimir Putin este dispus să trimită la Minsk o delegaţie rusă, la nivel de miniştri ai Apărării şi de Externe şi de administraţie prezidenţială, la negocieri cu o delegaţie ucraineană”, a declarat Dmitri Peskov.

Minskul este capitala Belarusului, stat care a permis Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a invada Ucraina.

Kremlinul a refuzat sistematic să participe la negocieri cu Ucraina, chiar dacă acest lucru a fost solicitat repetat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cu doar câteva ore înainte de invazia Rusiei, preşedintele ucrainean declara că a încercat fără succes să-l contacteze telefonic pe Vladimir Putin.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a asigurat vineri că obiectivul invaziei ruse a Ucrainei este „eliberarea ucrainenilor de opresiune”. Moscova intenţionează să răstoarne regimul lui Volodimir Zelenski de la putere, a sugerat ministrul de externe rus. Rusia este pregătită de negocieri dacă Ucraina „depune armele”, a mai precizat Serghei Lavrov.

Explozii puternice în Kiev

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a intrat vineri în ziua a doua. Potrivit autorităţilor ucrainene, până în prezent sunt cel puţin 137 de morţi şi 316 răniţi. Capitala Kiev a fost atacată cu rachete balistice, susţine un consilier al Guvernului ucrainean, capitala Ucrainei intrând, oficial, în „faza defensivă.

Vineri dimineață s-au auzit explozii puternice în Kiev, iar forțele ucrainene au doborât un avion rusesc.

Rusia dorește ca poporul ucrainean să fie independent și să aibă posibilitatea de a-și alege liber destinul, a declarat vineri ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Ministrul rus le-a spus reporterilor că poporul ucrainean trebuie să aibă acum șansa „să-și aleagă propriul viitor”. Acesta a acuzat națiunile occidentale că militarizează în mod deliberat țara.

„Suntem pregătiţi pentru negocieri, în orice moment, de îndată ce forţele armate ucrainene vor asculta apelul nostru şi vor depune armele”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă, la o zi după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina.

Ludovic Orban susține că Putin vrea să distrugă unitatea europeană

Solidaritate cu Ucraina: societatea s-a mobilizat, în timp record

Sursă foto: www.libertatea.ro
Sursă foto: www.libertatea.ro

Nu mă așteptam să văd atâta solidaritate din partea românilor.

Poate sunt eu mai sceptică din fire. Poate am cunoscut prea multe contra-exemple. Cert este că ceea ce am văzut, începând de ieri, m-a făcut să-mi recapăt încrederea în umanitate.

Povesteam despre câțiva oameni care au început să facă o listă cu locuințe pentru refugiații din Ucraina. Acela a fost primul semn pe care l-am văzut.

Și-apoi, în timpul zilei, am văzut un grup numit Uniți pentru Ucraina. E un grup făcut acum o săptămână. Când l-am descoperit eu, avea aproximativ 45.000 de membri. Azi are, deja, 56.000. Și crește.

Oameni care se oferă să ajute cu cazare. Cu transportul de la graniță. Traducere. Mâncare. Pături. Orice.

Rusia atacă puternic Ucraina. Încep să fugă oamenii din calea războiului. Avem refugiați din Ucraina în Republica Moldova și România.

Cei care vor și pot să ajute, haideți să ne organizăm. Avem nevoie de voluntari pricepuți la organizare, colectare, depozitare, transport, coordonatori locali în zonele în care ajung refugiații și lista continuă.

(!) NU acceptăm donații în bani, ci doar donații în produse & servicii și/sau timp & implicare.

Ne vom organiza pe grupuri de intervenție și pe centre de acțiune. Pe măsură ce finalizăm noi pași, revin cu actualizări pe grupul de Facebook”, spune Vlad Gheorghe, cel care a creat grupul.

Și, da, lumea se oferă. Lumea sare să ajute. Lumea vrea să ajute. Pentru că și cel mai mic gest poate face diferența pentru o persoană.

Solidaritate în lanț

Mulți refugiați din Ucraina au plecat cu tot cu animalele de companie. Casa lui Patrocle, din Suceava, precum și antreprenorul Ștefan Mandachi au anunțat că pot ajuta cu cazare, prioritare fiind persoanele cu animale de companie.

Mai multe organizații care și-au oferit sprijinul pentru refugiați puteți găsi aici și aici.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a anunțat, azi, că poate ajuta cu spații de cazare și cu alimente neperisabile, haine şi obiecte de necesitate.

La vama Siret, localnici voluntari s-au mobilizat. Îi așteaptă pe ucraineni cu sandvișuri, banane, apă, ceai cald. Mai mult, le asigură transport gratuit până la Suceava sau cazare, în cazul în care nu au unde să stea.

Aseară, în București, a fost un protest împotriva războiului din Ucraina. Oamenii au venit să-și exprime solidaritatea. Alte proteste sunt anunțate azi și mâine.

Da, e o situație fără precedent, pentru mulți dintre noi. Dar se pare că, atât timp cât suntem dispuși să lăsăm orgoliile și interesele proprii la o parte, chiar putem lucra în echipă. Pentru a face bine. Pentru a ajuta. Dacă ne-am menține aceeași atitudine și în condiții mai puțin dramatice, mai că-mi vine să cred că încă mai avem o șansă, ca popor.

Alexandru Rafila a anunțat primele măsuri de relaxare

Alexandru Rafila (captură video )

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că aşteaptă o scădere a cazurilor de la ATI pentru a decide ridicarea primelor restricţii. Potrivit ministrului Sănătății, acest lucru va depinde de scăderea incidenţei infectărilor cu COVID-19.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a subliniat că trebuie luată o decizie privind etapizarea ridicării restricţiilor, fiind necesar să existe ”elemente de referinţă”.

Care vor fi primele trei restricţii ridicate

”Fără să fie o declaraţie care să fie înţeleasă ca o propunere, ca o sugestie, urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia numărului de cazuri internate în secţiile de terapie intensivă, pentru că scăderea la ATI este mult mai lentă decât scăderea persoanelor internate. Aşteptăm să scădem sub 50% grad de ocupare, la terapie intensivă, asta înseamnă sub 900 de paturi ocupate şi cred că atunci putem vorbi de ridicarea primelor restricţii, sau măsuri de protecţie”, a spus ministrul.

Ministrul Rafila a precizat primele trei măsuri care ar putea fi luate în calcul de către autorităţi.

”Una dintre ele este legată de utilizarea măştii de protecţie în spaţiile deschise”, a declarat Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila a adăugat că o altă măsură se referă la ”renunţarea la limitările orare, şi eventual pentru accesul în magazinele de mare suprafaţă, care să nu mai fie condiţionat de utilizarea certificatului electronic”. De asemenea, o altă măsură care ar putea fi luată este ”mărirea pragului de la 30 la 50% a activităţii în unităţi culturale sau de alimentaţie publică”.

”Va rămâne recomandarea, nu altceva, a utilizării în cazul unor spaţii extrem de aglomerate, chiar dacă sunt deschise”, a mai explicat ministrul.

„Lucrul ăsta trebuie să fie făcut echilibrat. (…) Dacă scoţi toate măsurile odată, există un risc de rebound (de reîntoarcere). Nimeni nu îşi doreşte lucrul ăsta. Îmi doresc să avem sărbătorile de Paşte fără restricţii în România”, a declarat recent Alexandru Rafila.

Ministrul Rafila a mai declarat că tulpini noi de coronavirus vor apărea, dar nu crede că s-ar pune problema apariției unui nou val pandemic. El a mai precizat însă că trebuie întotdeauna luată în calcul apariția unui nou val pandemic. Ministrul Alexandru Rafila a mai explicat că este „posibil” ca vaccinarea anti-COVID să fie făcută anual. Vaccinarea ar urma să fie realizată în cabinetele medicilor de familie, dacă acest lucru va continua, a mai explicat ministrul.

Ministrul Alexandru Rafila: Îmi doresc să avem sărbătorile de Paşte fără restricţii în România

Aproape 100.000 de cetățeni ucraineni și-au părăsit locuințele, după invazia Rusiei

Sursa foto: BBC

Câteva mii de cetățeni ai Ucrainei au trecut granițele în țările vecine, în special în Republica Moldova și România. Aproximativ 100.000 de ucraineni și-au părăsit casele, dar se află încă în țară după invazia Rusiei, a declarat Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR).

Shabia Mantoo, purtătoare de cuvânt a UNHCR, a explicat că datele privitoare la numărul de refugiați provin de la autorităţi naţionale şi agenţii partenere.”Este o estimare aproximativă”, a ținut ea să precizeze.

Conflictul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei s-ar putea traduce printr-o „nouă criză a refugiaţilor”, cu până la 5 milioane de persoane suplimentare deplasate, a avertizat ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în faţa Adunării Generale a ONU.

La câteva ore după declanşarea invaziei ruse, Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, a lansat un apel la protecţia populaţiei şi a infrastructurii civile din Ucraina.

”Vieţile civile şi infrastructurile civile trebuie să fie protejate şi apărate în orice moment, conform dreptului internaţional umanitar”, a adăugat Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi. Acesta a subliniat că UNHCR este prezent în Ucraina, fiind pregătit să furnizeze asistenţă umanitară ”oriunde acest lucru este necesar şi posibil”.

Filippo Grandi a făcut apel la ţările vecine Ucrainei să-şi menţină frontierele deschise pentru a primi refugiaţi.

”Suntem gata să susţinem eforturile tuturor pentru a răspunde oricărei situaţii de strămutare forţată. În consecinţă, ne-am consolidat operaţiunile şi capacităţile în Ucraina şi în ţările vecine”, a spus reprezentantul ONU.

Ajutor umanitar pentru Ucraina

ONU a deblocat 20 de milioane de dolari pentru ajutor imediat, a anunțat secretarul general al organizației, Antonio Guterres, subliniind faptul că ONU își intensifică operațiunile umanitare în Ucraina.

„Protecția civililor trebuie să fie prioritatea numărul unu”, a mai declarat secretarul general al ONU.

El și-a repetat apelul către președintele Vladimir Putin de a opri operațiunea militară și de a retrage trupele.

„Nu este prea târziu pentru a salva această generație de flagelul războiului. Avem nevoie de pace”, a declarat Antonio Guterres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a lansat joi o amplă operaţiune militară contra Ucrainei, după ce luni el recunoscuse independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei.

Bărbații între 18 și 60 de ani nu mai pot părăsi Ucraina

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vrea testarea și vaccinarea refugiaților ucraineni

Autorităţile trebuie să iniţieze demersurile legislative astfel încât refugiații ucraineni să fie exceptați de la măsura carantinării şi a completării formularului electronic, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a declarat că a discutat cu directorii direcţiilor de sănătate publică şi cu prefecţii judeţelor din zona de graniţă a Ucrainei pentru a găsi o soluţie de testare a unui eventual val de refugiaţi. De asemenea, s-a discutat și despre acordarea asistenţei medicale.

„Am avut după întâlnirea de dimineaţă, cea organizată de prim-ministrul Ciucă, o discuţie cu reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică şi cu prefecţii judeţelor care se găsesc în zona de graniţă a Ucrainei, în judeţele care se învecinează cu această regiune, pentru că un eventual val de refugiaţi trebuie să găsească şi un răspuns din punct de vedere al asigurării condiţiilor de asistenţă medicală, pe de o parte, şi pe de altă parte din punct de vedere al sănătăţii publice, pentru că vin dintr-o ţară unde sunt diverse probleme.

Trebuie să găsim o soluţie, să-i testăm, să-i vaccinăm, dacă este cazul. Şi, bineînţeles, trebuie să iniţiem şi demersurile legislative care să excepteze această categorie de persoane de la măsurile legate de carantină şi de completarea acelui formular electronic“, a declarat Alexandru Rafila.

La nivelul direcțiilor de sănătate publică sunt suficiente teste rapide care vor fi trimise rapid în teritoriu, a mai declarat Alexandru Rafila. Ministrul Sănătăţii a mai precizat că trebuie alocate resursele pentru ca Ministerul Administraţiei şi Internelor să organizeze facilităţile de cazare pentru refugiaţi.

Se face inventarierea capacităţilor de cazare din zona apropiată graniţei cu Ucraina

El a precizat că există o inventariere a capacităţilor de cazare din zona limitrofă sau din zona apropiată graniţei cu Ucraina. Potrivit ministrului Rafila, se vor organiza, inclusiv de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, facilităţi care să poată asigura cazarea persoanelor care vin din Ucraina.

De asemenea, sunt facilităţi hoteliere care au fost deja inventariate atunci când a fost vorba despre carantinarea unui număr mare de persoane, în primele valuri ale pandemiei. Judeţele implicate în această acţiune sunt Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi, Galaţi, Vaslui şi Tulcea.

Ministrul Alexandru Rafila: Îmi doresc să avem sărbătorile de Paşte fără restricţii în România

Nicuşor Dan, somat să găsească resurse umane și materiale pentru eventualii refugiaţi

Sursa Foto: Monitorul
Sursa Foto: Monitorul

Nicuşor Dan are termen de o săptămână pentru a veni cu propuneri concrete cu privire la disponibilitățile de resurse umane și materiale care pot fi puse la dispoziția eventualilor refugiați.

Solicitarea a fost făcută de către Andrei Rigu, consilier general al Municipiului București.

Nicuşor Dan a declarat că Primăria Municipiului București este deschisă pentru eventualii refugiați

Edilul Capitalei şi-a arătat solidaritatea cu Ucraina, în cursul zielei de vineri, 25 februarie.

Suntem într-o situație excepțională, avem un război în Ucraina. Vreau să adresez un mesaj de solidaritate cu Ucraina”, a declarat Primarul genaral al Bucureştiului.

În aceste condiţii, consilierul USR Andrei Rigu cere soluţii concrete, stabilind un termen de o săptămână pentru ca Nicuşor Dan să găsească resurse umane şi materiale pentru oamenii care vin din Ucraina.

Consilierul USR face un apel către primarul Capitalei, în contextul războiului din Ucraina: “Trăim vremuri tulburi. Să ne gândim la tragediile produse de marile războaie”

Doresc să fac o declarație, este în nume personal, dar sper că mai mulți colegi vor adera la ea. Trăim vremuri tulburi. La granițele țării avem un conflict armat care ne ridică părul pe spinare. Ne face să ne gândim la tragediile produse de marile războaie de la începutul secolului trecut”, a declarat Andrei Rigu la începutul ședinței CGMB de vineri.

Acesta a mai spus că, în calitate de consilier general al Municipiului București, condamnă ferm invazia Rusiei împotriva Ucrainei, arată publicaţia Gândul.ro.

Solicit primarului general să vină, în decurs de o săptămână, cu propuneri concrete. Cu propuneri cu privire la disponibilitățile de resurse umane și materiale care pot fi puse la dispoziția eventualilor refugiați”, a mai declarat Andrei Rigu.

Refugiații din Ucraina se îndreaptă spre Polonia, România, Ungaria sau Slovacia. ONU estimează că cinci milioane de persoane urmează să plece din Ucraina.

Bode: „Doar împreună vom reuşi să contracarăm efectele acestui atac armat”

Lucian Bode (captură video)

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat, vineri, că imaginile dramatice cu cetățenii ruși care fug din calea războiului „sunt de neacceptat pentru secolul pe care îl trăim.” Oficialul e de părere că nu există explicații care să poată justifica atacul rusesc asupra Ucrainei.

„Nimic nu poate justifica retorica revizionistă din aceste zile a liderului Federaţiei Rusiei. Comunitatea internaţională reacţionează dur, fără jumătăţi de măsură”, a spus Bode, potrivit news.ro

De asemenea, ministrul de Interne a amintit faptul că România este pregătită pentru orice scenariu cu măsuri care să limiteze această agresiune armată asupra populației din Ucraina.

Citește aici despre situația adăposturilor de protecție civilă

 „Ne aflăm sub protecţia NATO, vreau să îi asigur pe toţi românii că sunt bine protejaţi, iar securitatea României este garantată. Doar împreună, solidari în acţiuni, alături de NATO, alături de partenerii strategici, UE şi SUA, vom reuşi să contracarăm efectele acestui atac armat nejustificat”, a mai spus ministrul.

Totodată, Lucian Bode a amintit că autoritățile române vor putea gestiona un flux mare de tranzit la granițele țării, precizând că în ultimele 24 de ore au tranzitat frontiera 111.814 persoane, dintre care 58.268 au fost pe sensul de intrare, în creştere față de ziua anterioară.

De asemenea, acesta a declarat că din Ucraina au intrat în România 10.624 de persoane pe sensul de intrare, din care peste 4.000 înainte de inceperea războiului dintre Rusia și Ucraina.

”Pe teritroriul României au rămas 6.696 persoane. Din 10.624 – 11 au solicitat azil în România şi se află în centrele noastre de azil, cele 6 centre, avem aproximativ 1.100 de locuri disponibile, gradul de ocupare de 50%”, a mai spus Bode.

Reamintim că guvernul de la Kiev vrea să ajungă la masa negocierilor cu Rusia, precizând că este dispus să accepte cererile Moscovei.

Armata ucraineană a anunțat că forțele Kievului reușesc să facă față armatei rusești, iar oficialii au declarat că „frații ruși” au trimis a doua oară „cadouri otrăvite” peste capitala Ucrainei, aceștia făcând referire la bombele aruncate de armata rusă.

Pe rețelele sociale au apărut imagini cu un tanc ce se îndrepta spre Kiev, purtând steagul URSS și marcajul Z. Tancul a trecut pe lângă alte vehicule militare cu marcajul „Z” însemnat pe acestea.

Brașov se mobilizează pentru a întinde o mână de ajutor refugiaților ucraineni  

Cîțu, despre sancțiunile anunțate împotriva Rusiei: „Nu vor avea efectul aștept de noi toți”

Florin Cîțu (captură video)

Președintele PNL Florin Cîțu a declarat, vineri, că sancțiunile pe care liderii europeni le-au anunțat nu vor afecta Rusia, precizând că țara condusă de Putin are rezerve de 650 de miliarde de dolari, jumătate din PIB-ul țării.

„Așa cum sunt sancțiunile, nu cred că Rusia are nevoie să folosească rezervele. (…) Sper să vedem și alte sancțiuni”, a spus Cîțu.

Totodată, fostul premier a vorbit că va urma să se facă o analiză a companiilor care au acționariat rusesc, pentru a vedea unde au mers banii primiți de la stat.

„Nu știm unde s-au dus acești bani. Trebuie o analiză a tot ceea ce înseamnă investiții care vin din Rusia în România. E nevoie ca toate instituțiile statului să-și facă treaba”, a mai declarat liberalul.

Cîțu vrea sancțiuni mai dure pentru Rusia

De asemenea, președintele PNL e de părere că atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite trebuie să impună sancțiuni „puțin mai dure”, după ce Putin a decis invadarea Ucrainei în urmă cu o zi.

 „E important ca Guvernul să facă o analiză de beneficii și costuri pentru noi pe termen lung, cum vrem să ne poziționăm față de Rusia”, a conchis Florin Cîțu.

Și președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat, vineri, că la reuniunea extraordinară a Consiliului European au fost agreate noi sancțiuni pentru Rusia, cu costuri „masive și severe.”

Totodată, șeful statului susține că e nevoie de sancțiuni individuale și economice suplimentare și pentru Belarus.

„Am pledat, la Bruxelles, pentru atenuarea impactului negativ al acțiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova și Georgiei, state partenere care resimt deja presiunea din partea Moscovei, accentuând importanța oferirii sprijinului financiar necesar pentru consolidarea rezilienței partenerilor”, a mai declarata Iohannis.

În mesajul postat pe o rețea de socializare, Iohannis a precizat că Europa se confruntă cu cea mai mare provocare din istoria recentă, precizând că e nevoie în continuare de o coordonare strânsă „a reacțiilor și a abordărilor cu aliații euroatlantici, în special SUA și NATO.”

Reamintim că peste 15.000 de ucraineni au intrat începând de joi în Republica Moldova, dintre care circa 3.000 au ajuns să intre în țara noastră.

Un român a fost ucis în Odesa în urma bombardamentelor rusești

Un român a fost ucis în Odesa în urma bombardamentelor rusești

Sursa foto: Adevarul

În urma unui atac asupra unității militare din orașul Podolsk, regiunea Odesa, ce a avut loc joi, 18 persoane au fost ucise, iar printre aceștia s-a aflat și un tânăr român în vârstă de doar 32 de ani.

În urma intervențiilor, șase persoane au fost scoase de sub dărâmături și au fost internate de urgență în spitalul orașului Podolsk.

Mătușa tânărului român a postat un mesaj emoționat pe o rețea de socializare prin care a anunțat că nepotul ei a fost ucis în bombardamentul unității de radiotehnică militară 0173 din Podolsk.

Războiul dintre Ucraina și Rusia continuă. Mii de persoane au ales să fugă din calea conflictului

„Nepotul nostru Andrei a murit în bombardamentul absurd al unității de radiotehnică militară 0173 din Podolsk, regiunea Odesa. Ar mai fi dorit să trăiască… A lăsat în urmă o fetiță de numai 4 ani și o soție însărcinată în 7 luni… Avea doar 32 de ani…“, a scris Liliana, mătușa tânărului, potrivit stiridiaspora.ro.

De asemenea, o româncă a trimis un mesaj pe rețelele de socializare prin care a cerut ajutor să plece din Odesa, unde se afla alături de bebelușul ei de numai 11 luni. Femeia a explicat faptul că soțul ei a obligat-o să vină în această zonă, altfel i-ar fi luat copilul. Aceasta a încercat să îl convingă să părăsească Odesa, dar soțul a ignorat spusele româncei.

Răspunsul la mesajul femeii a venit urgent, unde un tânăr a postat o imagine cu ea și fiul ei într-o mașină, pe un drum din apropiere de granița Ucrainei cu România de lsaceea.

Reamintim că după prima zi de război dintre Ucraina și Rusia și-au pierdut viața 137 de ucraineni și 400 de ruși. Armata rusă a reușit să intre în capitala Ucrainei, iar mii de ucraineni s-au alăturat Forțelor de Apărare Teritorială, hotărâți să respingă atacul trupelor trimise de Putin să cucerească Kievul. Ministrul Apărării al Ucrainei a anunțat că au fost distribuite 18.000 de pistoale-mitralieră către populație, iar muniția continuă să fie furnizată.

Citește și: Momente de groază în Ucraina: „Ne-am dat seama că va începe războiul după ce băncile au sistat plata cu cardul. Ne rugăm să scăpăm!”. Mărturii ale românilor din Ucraina

Preşedintele Ucrainei face un apel disperat către Formatul București 9

Foto: Mediafax
Foto: Mediafax

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a lansat un apel disperat către Formatul București 9, precizând că Ucraina are nevoie de o asistenţă internaţională eficientă.

Apelul a fost făcut în cursul zilei de azi, 25 februarie, solicitându-se asistență în apărarea împotriva forțelor ruse.

Volodimir Zelenski rămâne în Capitală, în ciuda invaziilor trupelor ruseşti din Kiev

În plus, preşedintele Ucrainei, care a ales să rămână în Kiev, a adăugat că se impun sancțiuni și presiuni asupra Moscovei, pentru a pune capăt ostilităților.

Apelul a fost făcut către statele din Formatul B9, adică România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania, informează Adevărul.

Preşedintele Ucrainei: “Avem nevoie de o asistenţă internaţională eficientă”

Noi ne apărăm libertatea şi pământul. Dar avem nevoie de o asistenţă internaţională eficientă. Am discutat despre asta cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. M-am adresat către B9 în legătură cu asistenţa în apărare, sancţiuni şi presiuni asupra agresorului. Împreună trebuie să aşezăm Rusia la masa negocierilor”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe contul de Twitter.

În plus, preşedintele Volodimir Zelenski a ţinut să precizeze că Ucraina are nevoie de o coaliţie antirăzboi, mai arată sursa citată.

Preşedinţii ţărilor participante la „Formatul Bucureşti 9” se întâlnesc, în cursul zilei de azi, într-un summit extraordinar la Varşovia.

Întrunirea are ca scop abordarea situaţiiei cu care Ucraina se confruntă, după invazia trupelor din Rusia.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
5.1 ° C
6 °
4 °
87 %
2.6kmh
100 %
D
5 °
lun
9 °
mar
8 °
mie
7 °
J
3 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...