Cătălin Drulă a declarat, luni, că actualul ministru „anti-infrastructură”, Sorin Grindeanu, a început „sarabanda de scuze și întârzieri” chiar și pe proiectele pe care acesta le-a lăsat „aproape gata” de anul trecut.
„Aşa se întâmplă când te ţii de politicăreală în loc să pui osul la treabă. Sunt câteva investiţii majore pe care CU GREU le-ar putea rata domnul Grindeanu anul acesta. Dar cu PSD la butoane ne putem aştepta la ce e mai rău”, a precizat Drulă.
Acesta a vorbit și despre stadiul de execuție al proiectelor de infrastructură, precizând că la finalul mandatului său, Craiova-Pitești, 40 de kilometri de drum expres între Balș și Slatina, era finalizat în proporție de peste 90%.
„Podul de la Brăila: drumurile de legătură le-am deblocat anul trecut, aveam calendar de inaugurare cu constructorul în 2022. Autostrada Sibiu – Piteşti (Lotul 1 Sibiu – Boiţa): calendarul de finalizare agreat cu constructorul prevedea anul 2022. Autostrada A0 Sud: sectorul dintre DN5 şi DN6 trebuie şi el finalizat anul acesta. Intersecţiile denivelate de pe Centura Bucureşti: Domneşti, Berceni, Olteniţei și variantele ocolitoare Timişoara, Satu Mare, Tg. Jiu, Tecuci”, a scris liderul USR pe o rețea de socializare.
„Ar mai fi şi alte proiecte, care cu nişte efort ar putea fi terminate în 2022”
Totodată, Drulă consideră că neterminarea proiectelor amintite reprezintă „pură incompetență” din partea lui Sorin Grindeanu. Acesta i-a urat lui Grindeanu, la preluarea mandatului de ministru al Transporturilor, să facă absorbţie de 7 miliarde de lei pentru infrastructura rutieră.
„Ar mai fi şi alte proiecte, care cu nişte efort ar putea fi terminate în 2022. Dar, ca să nu suprasolicit PSD-ul, mă opresc aici. Să NU finalizeze proiectele de mai sus înseamnă fie rea voinţă, fie pură incompetenţă din partea domnului Grindeanu. La preluarea mandatului i-am spus ministrului PSD că îi doresc să facă absorbţie de 7 miliarde de lei pentru infrastructura rutieră. Cu fiecare zi ce trece pare că ne îndepărtăm de acel obiectiv”, a conchis Cătălin Drulă.
Reamintim că ministrul Transporturilor a anunțat că termenel de execuţie sunt deja depăşite la Tronsonul 1 al Drumului Expres Craiova-Piteşti.
Potrivit CNN, pe rețelele sociale a apărut un videoclip unde câțiva soldați ucraineni împușcă pe prizonierii ruși în ambele picioare.
Un consilier al președintelui Zelenski a anunțat că Executivul ia foarte în serios ceea ce s-a întâmplat și dacă se dovedește a fi real, cei care au făcut acest lucru vor fi trași la răspundere.
„Tratăm prizonierii în conformitate cu Convenția de la Geneva, indiferent de motivele emoționale personale”, a adăugat oficialul de la Kiev, potrivit sursei citate.
Rusia a anunțat că va începe o anchetă în acest caz
Valerii Zaluzhnyi, șeful Forțelor Armate ucrainene, a declarat, fără a face referire la incident, că rușii filmează și distribuie videoclipuri „puse în scenă” care arată un tratament inuman aplicat de presupuși soldați ucraineni față de prizonierii ruși.
„Vă îndemn să țineți cont de realitățile războiului informațional și psihologic și să aveți încredere numai în sursele oficiale”, a spus Zaluzhnyi.
Kremlinul a anunțat că va începe o anchetă cu privire la acest incident, precizând că soldații ruși au fost capturați, împușcați în ambele picioare și lăsați fără asistență medicală. Aceștia susțin că acțiunile ilegale și inumane au avut loc la una dintre bazele naționaliștilor ucraineni din regiunea Harkov.
Președintele comisiei de investigație a Federației Ruse, A.I. Bastrykin, a declarat că investigația va stabili „toate circumstanțele maltratării soldaților capturați de către naționaliștii ucraineni.”
Reamintim că de la începutul războiului dintre Ucraina și Rusia, peste 1.100 de civili și-au pierdut viața din cauza bombardamentelor, potrivit ONU. Totodată, organizația a avertizat că numărul real al morților este mai mare deoarece există zone în care nu se poate face un bilanț exact. Mai mult, în Mariupol nimeni nu știe câți oameni au murit în bombardamente, câți au fugit și câți au fost obligați să plece în Rusia.
Astăzi, în a 33-a zi de război, armata ucraineană a preluat controlul asupra orașului Irpin, aflat în regiunea Kiev. Orașul a fost principalul punct al luptei cu trupele ruse din apropierea capitalei.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul Energiei Virgil Popescu răspunde acuzațiilor venite din tabăra USR, precizând că tentativele de manipulare la care aceștia recurg „depășesc granițele bunului simț și demonstrează că nu înțeleg absolut deloc contextul în care ne aflăm.”
USR îl acuză pe Virgil Popescu de faptul că „a dat bir cu fugiții” pentru că nu a onorat invitația pe care i-au adresat-o de a participa la „Ora Guvernului”, acuzându-l că i-a făcut pe români depedenți de gazele rusești.
„Ați făcut asta înainte de a participa la ședința Biroului Permanent unde aveați ocazia să aflați că nu am fugit nicăieri, ci din contră am întâlniri importante cu oficiali americani pentru a discuta despre cooperarea dintre România și SUA în domeniul energiei. Tocmai pentru a reduce și mai mult dependența de gazul rusesc”, a scris ministrul Energiei.
„Voi ați dat bir cu fugiții când nu ați vrut să vă mai asumați guvernarea, dacă tot vine vorba”
Virgil Popescu a vorbit despre cele patru adevăruri pe care românii trebuie să le știe despre USR. Acesta a declarat că USR nu vrea dezbaterea soluțiillor, chemarea lui în Parlament fiind doar o „platformă de atac politic.”
De asemenea, ministrul Energiei a spus că nu a fugit niciodată de răspundere, dovedind acest lucru în ultimele șase luni.
„Adevărul nr. 2: Spre deosebire de anumiți parlamentari USR, am treabă de făcut, evenimente și întâlniri care apar în termen scurt și care sunt importante pentru România și pentru sistemul energetic românesc. De fiecare dată când nu am putut să mă prezint în fața Parlamentului am explicat în scris de ce, iar reprezentanții USR din Biroul Permanent au avut ocazia să afle aceste motive”, a mai spus Virgil Popescu.
Mai mult, ministrul a anunțat că discută despre programul nuclear civil al României cu reprezentanți ai Departamentului de Stat și cel al Energiei al SUA la Praga.
În încheierea mesajului său, Popescu îi atacă pe cei de la USR cu privire la Legea offshore.
„Adevărul nr. 4: Cine v-a oprit să modificați Legea offshore, pentru că există, din 2018, când a fost votată de Parlament?!?! Chiar atât de incompetenți sunteți? Ați fost la guvernare! Așa că răspundeți, dacă sunteți în stare, la această întrebare esențială: V-a oprit cineva?!? La final un îndemn pentru colegii de la USR: Nu mai politizați tematica energetică în România! Nu acum, în acest condiții speciale pe care le traversăm! Nu așa, prin retorică goală și lipsită de conținut”, a conchis ministrul Energiei.
Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a declarat, luni, că medicina de familie „trebuie să ofere servicii de sănătate” de calitate pentru ca presiunea sistemului medical spitalicesc să fie mai mică, precizând că acest lucru reprezintă „una dintre principalele linii strategice pentru următorii 10 ani.”
„Medicina de familie trebuie să ofere într-adevăr servicii de sănătate şi ei trebuie să reprezinte atât partea care realizează serviciile medicale preventive, cât şi o bună parte din cele curative, încât presiunea pe sistemul medical spitalicesc să fie mai mică”, a spus Rafila, potrivit News.ro.
Totodată, ministrul Sănătății a vorbit și despre creșterea finanțării medicinei de familie și importanța modernizării cabinetelor medicale.
Vaccinarea anti-Covid se face la medicul de familie
„Noi am făcut un pas extrem de important, sper ca medicii de familie să-l aprecieze şi să încerce să răspundă acestui lucru în mod pozitiv: am crescut cu 22% finanţarea medicinei de familie, este o creştere fără precedent, tocmai ca să ne arătăm interesul şi să venim în sprijinul acestei categorii profesionale”, a mai declarat Alexandru Rafila.
De asemenea, ministrul e sigur că împreună vor găsi soluții pentru ca oamenii să aibă acces mai mare la servicii de sănătate moderne și de calitate.
Rafila a mai precizat că medicii de familie care încă refuză să acorde consultații și dau sfaturi online sau prin telefon, invocând pandemia de Covid-19, trebuie să înțeleagă faptul că pacientul este pe primul loc și că există echipamente de protecție.
„Nu este normal acest lucru. Una este dacă situaţia epidemiologică a impus-o, chiar şi în situaţia asta există echipament de protecţie, e normal ca medicii de familie să-şi consulte pacienţii pentru că suntem medici, în primul rând, avem o datorie faţă de pacienţii noştri şi să transferăm toată activitatea online nu este un lucru normal, eu sper că este o excepţie”, a conchis ministrul Sănătății Alexandru Rafila.
Reamintim că din 1 iulie, vaccinarea împotriva Covid-19 se va face exclusiv doar în cabinetele medicilor de familie, centrele de vaccinare din toată țara urmând să se închidă în următoarele 30 de zile.
La mijlocul lunii martie, Mircea Rusu, directorul interimar TNB, refuza un ajutor pentru Ucraina.
Era vorba despre campania ”TNB pentru Ucraina” și iluminarea clădirii teatrului în culorile Ucrainei.
“Sindicatul Actorilor din TNB a propus campania “ TNB pentru Ucraina”. Directorul general interimar a refuzat, argumentând că teatrul are alt rol, că noi nu facem politică și m-a invitat să mă duc la Cernăuți și Cahul ca să văd ce pățesc românii din cauza ucrainenilor.
Iar pe TNB nu avem voie să proiectam steagul ucrainean, ci doar tricolorul românesc, pentru că suntem patrioți români, iar ucrainenii ne-au făcut destule rele!”, scria, pe 12 martie, Mihai Călin într-o postare pe Facebook.
În plus, pe 18 martie, Mihai Călin spune și următoarele: ”Azi, cu 2 minute înainte de a intra in scena (“No man’s land”), Marius Bodochi, dir artistic interimar, mi-a transmis din partea lui M. Rusu, dir gen interimar, interdicția de a ma manifesta in vreun fel in legatura cu războiul din Ucraina. E adevărat, as fi vrut ca , după aplauze, împreuna cu un coleg, cu steagurile României și Ucrainei, sa dam un mesaj scurt de solidaritate fata de poporul ucrainean,artiștii de acolo, Teatrul din Mariupol și Teatrul Academic “ Ivan Franko” din Kyiv, unde ar fi trebuit sa jucam acum 2 ani( pandemia ne-a oprit).”
Cu alte cuvinte, în teatrul lui Mircea Rusu, manifestările pro-Ucraina nu-și prea au locul. Politica nu-și are locul, ar putea spune Mircea Rusu.
Ar putea, dacă aseară, la TNB nu s-ar fi întâmplat altceva…
Mircea Rusu, Dan Puric și-o publicație extremistă
La spectacolul lui Dan Puric, spectatorii au primit publicația Certitudinea. Avându-l drept colaborator pe același Dan Puric, publicația e fățiș pro-rusă, anti-UE, pro-legionară, antisemită.
Aceasta a fost inclusiv împărțită la intrarea în teatru.
Pe de altă parte, Dan Puric e recunoscut pentru același tip de păreri.
”Dacă credem cu adevărat în creștinism, atunci trebuie să fim uniți împreună. România nu ar trebui să fie împotriva Rusiei pentru că dacă suntem împotriva Rusiei, distrugem un vecin, o relație cu o țară creștină…”, spunea Puric.
Dar. Să-l lăsăm pe Puric, că nu despre el este vorba.
Deci, TNB nu se poate asocia cu nicio manifestație pro-Ucraina. Nu poate arăta solidaritate nici ucrainenilor goniți de acasă, nici Ucrainei bombardate. Pentru că actorii nu fac politcă.
În schimb, nu e nicio problemă ca propaganda pro-rusă să își facă loc, în același teatru. Cu aceeași actori, sub același director.
Acel moment în care dublul standard e atât de evident, încât nu mai ai ce face decât să te întrebi de unde atâta tupeu?
Ministrul Culturii Lucian Romașcanu a reacționat după ce duminică, de Ziua Mondială a Teatrului, la Teatrul Național București au fost împărțite în timpul spectacolului, ce l-a avut pe Dan Puric protagonist, mai multe materiale de propagandă rusă și antieuropeană.
Ministrul a declarat pentru Digi24 că „din nefericire”, cineva a distribuit materiale de propagandă rusă, „fundamental împotriva valorilor României.”
„Avem nevoie să vedem dacă se dovedește că managementului teatrului a știut de distribuția materialelor respective (…) Putea fi confundat cu orice acel ziar (…) Nu vreau să se spună că țin partea unui putinist, înțeleg că Dan Puric a avut un spectacol de Ziua Teatrului, în afară de această nenorocită propagandă, totul a fost ok (…)”, a declarat Lucian Romașcanu, potrivit g4media.
Dan Puric și spectacolul său de revenire pe scenă
Totodată, ministrul Culturii s-a ferit să facă evaluari cu privire la faptul că Dan Puric ar fi propagandist al retoricii ruse, precizând că „este un lucru pe care puteți să-l interpretați în ce cheie considerați că este aproape de adevăr.”
„Pe scena teatrului este acel actor ovaționat (…) Dan Puric joacă în ”Livada cu vișini”, nu știu, e o chestiune de propagandă? (…)”, a încheiat Romașcanu.
Reamintim că ieri, pe scena TNB, Dan Puric a avut un spectacol cu retorică rusofilă și antieuropeană. Cei prezenți în sală au primit un exemplar din publicația „Certitudinea”, pe care Iulian Bulai (USR) a calificat-o drept extremistă și naționalistă.
Duminică, printr-un mesaj pe o rețea de socializare, ministrul Culturii a anunțat o anchetă.
„În urma celor sesizate public privind distribuirea unui ziar la sala Studio a TNB, conducerea ne-a informat că mâine va dispune o anchetă internă şi va depune plângere la poliţie pentru distribuţie neautorizată de materiale în incinta TNB. Nimeni din conducere nu a fost informat despre acest demers extrem de grav”, a scris Romașcanu.
Iulian Bulai i-a cerut ministrului Culturii demisia actualului director al TNB, Mircea Rusu.
Spectacolul susținut de Dan Puric a fost o conferință dar și un „one man show” pentru „toți cei care și-au dorit să își amintească de marile valori ale teatrului românesc”, se arăta în descrierea semnată de actorul Dan Puric.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, președintele Forța Dreptei Ludovic Orban a precizat că țara noastră a expulzat doar un diplomat rus, pe Alexei Grișev, adjunctul atașatului militar, „dar a făcut-o mai mult ca un gest de solidaritate cu Cehia, în aprilie 2021.”
De asemenea, de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, țara noastră nu a expulzat niciun diplomat rus.
„Ostilitatea Rusiei față de țările NATO și UE este demonstrată clar de intensitatea activităților de spionaj desfășurate de serviciile de informații rusești GRU (serviciul armatei), FSB (serviciul intern de securitate care are însă și activitate externă) și SVR (serviciul de informații externe) în țările democratice din Occident”, a scris Orban.
„Cele mai multe expulzări au avut loc în țările din Europa Centrală și de Est”
De asemenea, fostul lider al PNL a mai precizat că Statele Unite au expulzat 27 de diplomați ruși cu familii cu tot din 30 ianuarie 2022. Mai mult, state din Europa precum Italia, Germania, Olanda, Austria au hotărât să expulzeze oficiali ruși după izbucnirea conflictului în Ucraina.
Cehia a dat afară din țară 70 de angajați ai ambasadei Rusiei, 18 diplomați fiind expulzați în mod expres. Totodată, Bulgaria a declarat persona non grata 10 diplomați și li s-au acordat 3 zile pentru a părăsi țara.
„În 15 martie 2022, Slovacia a dat afară din țară 3 diplomați ruși pentru activități dovedite de spionaj, după ce mai expulzaseră anul trecut încă 3 diplomați. În Polonia, nu mai puțin de 45 de diplomați ruși suspectați de activități de spionaj urmează să fie expulzați, conform anunțului făcut de ministerul de externe polonez în 23 martie 2022. Estonia, Letonia și Lituania au expulzat și ele 10 diplomați ruși de la începerea invaziei ruse în Ucraina”, a amintit Ludovic Orban.
În încheierea mesajului său, președintele Forța Dreptei a tras un semnal de alarmă și a declarat că țara noastră nu a expulzat niciun diplomat rus suspectat de activități de spionaj.
„Întreb și eu, mai mult retoric: Rusia nu desfășoară activități de spionaj în România? Aviz amatorilor!”, a concluzionat Orban.
Industria jocurilor de noroc a ajuns să fie la fel de profitabilă ca și cea a tutunului sau a medicamentelor, aceasta ajungând în topul plătitorilor de taxe și impozite la bugetul de stat. Potrivit informațiilor furnizate de Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România ( AOPJNR), Romslot și Rombet, anual, suma care ajunge la bugetul de stat din taxe directe și indirecte este de peste 600 de milioane de euro, gradul de colectare fiind de 99%.
Pentru ca un cazinou să funcționeze legal, acesta trebuie să aibă o licență de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) În momentul de față există 110 cazinouri cu licență valabilă, potrivit site-ului ONJN.
ONJN – Oficiul Național pentru jocuri de noroc – este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României.
Acesta monitorizează și controlează încasările taxelor și impozitelor la bugetul de stat, fiind înființat pentru reglementarea corectă și combaterea sectorului ilegal al jocurilor de noroc. Cele mai importante direcții pentru ONJN sunt depistarea și sancționarea operatorilor ilegali, dar și promovarea unei oferte legate de servicii sigure.
Cine își dorește să își deschidă o sală de jocuri trebuie să achite o taxă de licență, dar și una de autorizare. Mai exact, în cazul jocurilor de tip slot-machine, taxa este de 25.000 de lei pe an, iar pentru un cazino stradal, taxa ajunge și la 400.000 de lei pe an, informează e-juridic.manager.ro.
Totodată, pe lângă această taxă se vor plăti și cele pentru autorizația de exploatare (între 8.000 și 250.000 de lei), iar anual, organizatorii de jocuri de noroc achită trimestrial impozitul pe profit de 16%. Mai mult, statul român primește bani și din impozitul de 25% pe câștigurile jucătorilor ce depășesc 600 de lei pe zi.
Jocurile de noroc de tip slot-machine
Cele mai populare jocuri în rândul românilor sunt cele de tip slot-machine, în limbajul de zi cu zi, păcănele. Principalele motive pentru care jucătorii sunt atrași de păcănele sunt numărul de opțiuni disponibile și îmbunătățirea tehnologică, ce facul jocul.
Potrivit unui sondaj iVox, aproape 23% dintre români din mediul urban și-au petrecut cel puțin o dată timpul liber într-o sală de jocuri. Mai mult, jumătate dintre cei care au răspun sondajului au precizat că își stabilesc dinainte suma pe care sunt dispuși să o joace și nu o depășesc.
În țara noastră, numărul aparatelor de tip slot-machine a rămas constant situat între 60-70 de mii. Potrivit ONJN, în anul 2021 au fost 67.061.
Cum începe dependența de păcănele
Adrian, un fost jucător de păcănele, acum agent de vânzări, a vorbit despre această perioadă, precizând că totul a început dintr-o joacă. Mai mult, el a spus că toți prietenii lui erau dependenți de jocurile de noroc, motiv pentru care a început și el.
„Am început la 15 ani. Aveam un prieten care se juca și am zis să încerc și eu, să văd cum e. Toată lumea era în „febra jocurilor de noroc”, în toate barurile se găseau cel puțin două astfel de aparate. La primii bani băgați am câștigat o sumă frumoasă. Zilnic câștigam, moment în care mi-am spus: Da, acesta este viitorul, de aici o să fac bani. Am avut ghinionul să câștig și am continuat”, a declarat Adrian, pentru Ziarul de Investigații.
După ce a ajuns să joace zilnic, Adrian a mărturisit că a început să își facă datorii.
„Au fost multe momente când am jucat banii de chirie la aparate. Nu am mai mers la școală, ai mei nu știau acest lucru, îți dai seama. Nici nu mai mâncam, începusem să slăbesc. Trăiam doar ca să mă joc la păcănele, atât”, a mai spus acesta.
”Ajunsesem să pierd câteva mii de lei în doar două ore”
„După o vară de muncă, ajungând din nou în fața aparatului, am jucat toți banii strânși în trei luni în doar câteva ore. Nu mai știu exact suma, că am și luat bani împrumut, dar peste 8.000 de lei sigur. Din ce îmi mai amintesc acum”, a mărturisit Adrian, pentru Ziarul de Investigații.
Cu toate acestea, ani la rând, Adrian a avut și ”noroc” la păcănele, precizând că au fost momente când s-a întors acasă cu buzunarele pline.
„O duminică a fost cu noroc, nu o să uit ziua aia. Aveam la mine 100 de lei, iar după ce am jucat câteva ore am reușit să câștig aproape 10 mii de lei. Am dat la toată lumea de băut atunci, pentru ca luni să cer bani împrumut să merg acasă.”
Zin– Cum ți-a afectat viața personală această dependență? Ai început să îi eviți pe cei dragi?
Adrian- Clar. Nici nu mai știam că există. Erau invizibili pentru mine. Cum am spus mai înainte, nu mai mâncam și îi evitam pe cei dragi pe cât posibil. Poate și pentru că începusem să-mi fac datorii. Nu foarte mari, dar existau. Odată, am furat un telefon pentru a putea plăti chiria deoarece jucasem banii cu o seară înainte.
Zin- „Noii tăi prieteni” cu ce sume se lăudau că au jucat?
Adrian- Peste 30.000 de euro, asta a fost suma jucată de un prieten bun în doar câteva luni. Acum e însurat, are copii și a scăpat de această dependență.
Zin– Când ai spus?: gata, e momentul să renunț la acest joc!
Adrian: Nu am avut niciodată în plan să mă las de jocurile de păcănele. Pur și simplu s-a întâmplat. Poate și noul anturaj, facultatea, toate acestea au fost motivele principale. Da, aș fi ipocrit să spun că nu am mai jucat atunci când am avut ocazia. Dar și asta a dispărut, cu timpul. La facultate am conștientizat că „de aici o să fac bani” nu mai este valabil, iar astăzi, privind în în urmă, simt bucurie să pot spune că am aproape 8 ani de când nu am mai jucat la păcănele.
Casino – Foto Pixibay
Zin– Câți bani ai pierdut în perioada cât ai jucat?
Adrian: Nu am scris pe nicio listă câți bani am jucat, dar am avut noroc. Eram încă în liceu și nu am avut un salariu. Nu pot să spun o sumă exactă deoarece nu m-am gândit la asta niciodată, dar cred că acum, cu banii respectivi, îmi puteam cumpăra un apartament în centrul Clujului. Mii de euro aruncați pe roșu și negru.
Zin– Ce le-ai transmite celor care se află chiar acum în fața unui aparat de păcănele?
Adrian: Toată lumea trebuie să aibă în minte faptul că jucând la păcănele, singur îți ucizi norocul. „Donezi” banii tăi munciți altcuiva, când ai putea să-i investești în tine. Niciodată nu o să fii pe profit, niciodată nu o să ajungi bogat de pe urma acestor jocuri, din contră, o să ajungi mai sărac decât ești” a concluzionat Adrian.
Europa și jocurile de noroc
Chiar dacă în România, numărul jucătorilor care frecventează zilnic jocurile de noroc este în creștere, în anumite țări din Europa, „febra” acestor jocuri este foarte redusă.
Spre exemplu, în 2020, potrivit datelor publicate de European Gaming and Betting Association ( EGBA), industria de jocuri de noroc a pierdut un sfert din încasările înregistrate față de 2019 ( de la 98,6 miliarde de euro la 75,9 miliarde de euro). Unul dintre motivele principale este reprezentat de pandemia de Covid-19.
Cu toate acestea, în Franța, Germania, Italia și Spania s-a înregistrat o creștere pe piața online a jocurilor de noroc, în defavoarea celor din cazinouri. Mai mult, în Polonia, țară membră a UE, din 2004, jocurile de noroc online sunt furnizate doar prin monopolul de jocuri de noroc al statului.
De asemenea, Albania a interzis jocurile de casino și pariurile sportive offline și online, acestea fiind acceptate doar în cazinourile din stațiunile turistice cu hoteluri de cinci stele.
În România, această industrie este foarte bine dezvoltată, iar milioane de români cad în mirajul jocurilor de noroc.
Ce spune psihologia despre dependența de jocurile de noroc
Razvan Coloja – Foto Facebook
Răzvan T. Coloja, psiholog clinician, psihoterapeut și consilier psihologic, membru al Colegiului Psihologilor din România, contactat de Ziarul de Investigații, a vorbit despre jocurile de noroc și cum influențează viața unui jucător dependent.
Zin: -Ce este dependenţa de jocuri de noroc şi ce o declanşează?
Răzvan Coloja: – Ca orice altă adicție, dependența de jocuri de noroc are la bază un stimul care provoacă plăcere ori de câte ori se apelează la el. În cazul dependenței de aparate tip slot-machine, mecanismul care întreține cel mai bine adicția este lipsa interacțiunii umane între stagiile jocului. Persoana poate trece de la o etapă la alta fără să fie nevoie să-și ridice ochii din ecran ori să ia o pauză. Procesul automatizat te leagă de scaun și-ți permite să faci de unul singur managementul situației: introducerea banilor în joc, retragerea lor, ”rularea” elementului care determină câștigul sau pierderea jocului. Neîntrerupt din activitate, omul are tendința de a repeta cât mai rapid și neîntrerupt aceleași sarcini, fiecare ciclu încheindu-se cu speranța că ”de data asta voi câștiga ceva”. Speranța aceea și ușurința cu care poți afla rezultatul îl face pe om să decidă să repete acțiunea mai des.
Adicția de jocuri de noroc este totodată o tulburare de control al impulsului, așa cum afirmă DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders).
Zin: – Care este amploarea acestei dependenţe în România?
Răzvan Coloja: –Datele culese de GfK Romania în 2012 afirmă că 3% dintre români joacă la aparate tip slot-machine. Din aceștia o treime o fac săptămânal. Conform acelorași date, 6% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani participaseră în ultimul an la jocuri de noroc electronice. Ponderea în rândul românilor de peste 35 de ani era de 1%. Putem spune că vârsta tinereții este unul dintre factori. Genul este un altul, asta deoarece 92% dintre jucătorii din țară sunt bărbați. 65% sunt necăsătoriți iar 74% nu au copii; deci statutul de celibatar și lipsa responsabilităților familiale influențează și ele direcția.
55% dintre jucătorii de ”păcănele” din România merg în localuri în care au acces la asemenea aparate când sunt însoțiți de altcineva – prieteni, amici, colegi, rude.
Bărbații predomină în statistici datorită gradului mare de competitivitate pe care-l dă ponderea mai mare de testosteron din corpul lor (în comparație cu al femeilor). Ponderea de jucători este totodată mai mare în mediul urban deoarece acolo localurile sunt mai numeroase iar deplasarea până la acestea ia mai puțin timp și mai puțin efort.
Zin– Există un tratament pentru această dependenţă?
Răzvan Coloja: –Tratamentul se face la psiholog sau psihiatru. Există terapii specializate pe adicții, unele specializate chiar pe adicția de jocuri de noroc. În România (și-n mare parte a Europei) se practică îndeosebi CBT/REBT – terapii validate științific. Asta pe partea de psihologie. Pe partea de psihiatrie se practică mai mult psihanaliza.
Durata și eficiența terapiei în schimb depind în mare parte de client: cât de dispus e să renunțe la dependența lui, care este mediul de suport de care dispune (familie, prieteni), situația materială, educație, vârstă, gen, cultura din care face parte și – mai important – dacă motivația de a abandona viciul este sustenabilă în timp.
Zin: -Care sunt consecințele pentru persoana care joacă mereu la „păcănele” dacă nu urmează un tratament?
Răzvan Coloja: –Fără excepție, situația la care se ajunge este cam aceeași, cu mici variații – omul pierde absolut tot la jocurile de noroc, se îngroapă în datorii, devine extrem de anxios, iritabil, intră în depresie.Unii recurg și la infracțiuni pentru a face rost de bani pentru a-și susține adicția. Familiile din care fac parte ajung să îi respingă în cele din urmă sau să se destrame. Scade stima de sine, activitatea de zi cu zi devine tot mai mult centrată asupra ideii de a face rost de bani rapid. Intervin insomnii, lipsa apetitului și crește foarte mult nivelul de stres. Foarte puțini oameni sunt capabili să se lase singuri de jocurile de noroc odată intrați în cercul acesta vicios. Nici cei care trec cu bine prin terapie nu au garanția fermă că nu vor recădea într-o zi, fie și peste ani. Viciul fiind și un refugiu din fața apatiei, plictiselii, neplăcerii sau durerii, ori de câte ori omul va fi confruntat cu una din aceste situații va avea tendința să alunge starea prin apelarea la metoda consacrată a viciului. Expectativa generată de posibilitatea rapidă a câștigului induce o trăire intensă: adrenalină și uneori endorfine zburând haotic prin corpul uman. Trăirea e plăcută, e la un buton de joc distanță, așa că omul va avea tendința să tot apese pe acel buton.
Atenția la detalii și exprimări care să inducă senzația de siguranță pentru câștiguri este extremă
Din ce în ce mai multe reclame la jocurile de noroc au câte o prezență feminină. Întotdeuna aceasta trebuie să fie cât mai sumar îmbrăcată, cât mai ”din popor” și cât mai sexy. Dacă te uiți la ele îți poți imagina cu ușurință care este profilul psihologic al jucătorului român.
Pentru a da ”greutate” afacerii sunt alese site-uri vechi, unele cu credibilitate, unde ți se spune că jocurile de noroc sunt sigure și că acest domeniu este în continuă creștere.
Cumva, toate acestea duc direct la impotența statului român de a-și asigura venituri din alte activități decât jocurile de noroc care, cu o ușurință extraordinară pot duce la distrugerea sigură a unei mase importante dintr-o societate ca a noastră. Nu de puține ori jocurile de noroc au fost comparate cu drogurile de mare risc, care, așa cum este și firesc, sunt interzise.
Premierul Nicolae Ciucă va fi prezent, luni, la reuniunea şefilor de Guvern ai statelor NATO din Europa de Sud-Est, care va avea loc la Sofia, capitala Bulgariei. Nicolae Ciucă va susţine o alocuţiune în cadrul sesiunii plenare a reuniunii, care va fi urmată de declaraţii comune de presă. Nicolae Ciucă va participa la prânzul de lucru oferit de prim-ministrul bulgar.
Consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina, discutate la reuniunea de la Sofia
Reuniunea va fi găzduită de prim-ministrul Republicii Bulgaria, Kiril Petkov. Întâlnirea are loc imediat după summitul NATO de la Bruxelles, de săptămâna trecută, la care premierul Nicolae Ciucă a participat împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis.
„Întâlnirea va oferi prilejul de a aprofunda consultările asupra consecinţelor invaziei Rusiei în Ucraina şi a securităţii din Europa de Sud-Est. Aceste discuţii au loc la momentul potrivit, având în vedere că sunt organizate imediat după summitul NATO de la Bruxelles, de săptămâna trecută, la care am participat împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis”, a spus premierul Nicolae Ciucă.
În cadrul sesiunii plenare vor fi discutate teme legate de modul în care invazia rusă din Ucraina va afecta securitatea regională pe termen scurt, mediu şi lung. De asemenea, se va discuta şi despre modalităţile de consolidare a coordonării şi cooperării în Europa de Sud-Est. Premierul Nicolae Ciucă va avea întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Republicii Bulgaria, Kiril Petkov, omologul său din Muntenegru, Zdravko Krivokapic, precum şi cu premierul Republicii Macedonia de Nord, Dimitar Kovacevski.
Podul de la Cernavoda. Sursa foto: Ziua de Constanta
Reparaţiile la podul peste Dunăre de la Cernavodă continuă, au anunțat reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ei au precizat că lucrările se desfăşoară inclusiv în weekend.
Lucrările de reabilitare a podului de peste Dunăre, situat pe Autostrada A2 (între km 155+415 – km 161+479), sunt programate să fie finalizate pe data de 21 aprilie 2022.
„Lucrările se desfăşoară inclusiv în weekend pentru a putea redeschide traficul rutier pe calea 1 (Bucureşti-Constanţa) în data de 21.04.2022.”, precizează reprezentanţii CNAIR.
Lucrările au fost demarate etapizat, în urmă cu un an. Au existat perioade când lucrările au fost suspendate pentru a nu perturba traficul spre şi dinspre litoral. Lucrările de reabilitare au început pe data de 15 februarie şi se vor finaliza pe 21 aprilie 2022.
„Prima etapă din acest an a lucrărilor de reabilitare la Podul de la Cernavodă, situat pe Autostrada A2 (între km 155+415 – km 161+479), este programată în intervalul 15.02.2022 – 21.04.2022. Astfel, lucrările de reabilitare continuă conform calendarului, avansând cu încă o etapă importantă ce se va încheia odată cu începerea sezonului estival, astfel încât traficul să fie deschis în totalitate pe Podul de la Cernavodă”, au precizat reprezentanţii CNAIR.
Podul de la Cernavodă are o lungime de 1596 m, fiind un pod combinat de cale ferată şi şosea, de tip constructiv.Împreună cu podul similar peste braţul Borcea, în lungime de 970 m, traversează fluviul Dunărea şi face legătură între oraşele Feteşti şi Cernavodă, între regiunile Muntenia şi Dobrogea.
CNAIR a semnat, la început de februarie 2021, un contract în valoare de aproximativ 67 de milioane de lei pentru reabilitarea Podului de la Cernavodă. Contractul avea ca termen de execuţie de 24 de luni. Pentru a nu perturba sezonul estival, lucrările au fost făcute pe etape şi amânate în cu trafic intens. Conform planificării CNAIR, contractul se va finaliza în luna februarie 2023.
Gabriela Firea l-a acuzat, luni, pe Nicuşor Dan, că le cere proprietarilor clădirilor cu faţade restaurate să plătească milioane de euro, inducând în mod eronat ideea că ea ar fi vinovată pentru acest lucru. Ea a mai declarat că de un an și jumătate Administrația pentru Consolidări nu a semnat vreo convenție cu un proprietar, compania municipală de consolidări fiind falimentată cu scopul precis ca toate contractele să fie obtinute de finanțatorii campaniei electorale ai actualului primar general. Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a dezmințit într-o postare pe pagina de Facebook acuzațiile care îi sunt aduse de susținătorii lui Nicușor Dan, care afirmă că ea este vinovată pentru toate problemele existente în Capitală.
”În Noul Bucureşti, Firea e vinovată pentru orice, în primul rând pentru neputinţa actualei conduceri. Se spune ca Firea a împânzit Bucureştiul cu “spoieli” şi “cârpe” care stau să cadă. După un an şi jumătate, cu Nicuşor Dan primar general, nu cad doar “cârpele” puse de Firea, ci şi zidurile şubrede din spatele lor. Clădirile şubrede sunt tot aşa, chiar dacă urmau să fie readuse la viaţă, în sfârşit! Primarul face anchete, analizează, se gândeşte de unde ar trebui să înceapă, şi dă vina tot pe fosta administraţie care a îndrăznit să mişte un program încremenit în timp”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.
Gabriela Firea a declarat că ea este considerată responsabilă în primul rând pentru neputința actualei conduceri. Gabriela Firea a adus ca contraargument la adresa criticilor nefondate venite din partea actualei administrații programul de consolidare al clădirilor, derulat în timpul mandatului ei de primar general. Potrivit fostului primar general, până în 2016 doar 20 de clădiri au fost consolidate în Capitală din bani publici, tot atâtea fiind consolidate în timpul celor patru ani de mandat al ei ca primar general.
Gabriela Firea: Regret un singur lucru: munca noastră de patru ani s-a dus pe apa sâmbetei
Fostul primar general a mai declarat că lucrările pe care municipalitatea le-a realizat în programul de reducere a riscului seismic, în timpul mandatului ei, au fost gratuite pentru majoritatea bucureștenilor și așa trebuie să rămână. Reducerea riscului la cutremur în capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic este un subiect închis, avertizează Gabriela Firea.
„Cât am fost primar general, am reușit să recâștigăm încrederea bucureștenilor în primărie. 🙏🏻 Ne-au lăsat să le facem locuințele mai sigure. Lucrările pe care Municipalitatea le-a realizat în programul de reducere a riscului seismic, în mandatul meu, au fost gratuite pentru majoritatea bucureștenilor și așa trebuie să rămână. 🆗 Totul a fost realizat legal, în baza unor hotărâri ale Consiliului General, iar lucrurile sesizate de Curtea de Conturi, în 2019, au fost remediate înainte de finalizarea lucrărilor. Bucureștenii suferă acum doar pentru că noua conducere a Capitalei se încăpățânează să găsească nereguli făcute de administrația Firea. 😞 Regret un singur lucru: munca noastră de patru ani s-a dus pe apa sâmbetei. ✋🏻 Bucureștenii și-au pierdut încrederea, iar reducerea riscului la cutremur în capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic este un subiect închis! ❌ Foto: Fațada Palatului Imobiliară – Calea Victoriei nr. 48-50. Înainte – tencuială scorojită, copaci crescuți pe acoperiș, gloanțe de la Revoluție în pereți. După – curățenie, pericol redus pentru trecători și multe selfie-uri reușite”, este mesajul Gabrielei Firea, postat pe pagina de Facebook.
Ucraina doreşte pacea “fără întârziere”, a transmis într-un discurs, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski a afirmat că nimeni nu va putea ascunde interesele Ucrainei în birouri politice. Potrivit lui Zelenski, prioritățile Ucrainei la negocieri sunt suveranitatea țării şi integritatea teritorială, garanțiile de securitate fiind obligatorii, scopul Ucrainei fiind revenirea la o viaţă normală cât mai curând posibil. Volodimir Zelenski a declarat că tot mai mulți oameni sunt de partea Ucrainei. El a mai precizat că va face în continuare apel la parlamentele altor ţări pentru a sprijini demersurile Ucrainei.
“Voi face în continuare apel la parlamentele altor ţări. Săptămâna viitoare va fi foarte ocupată din punct de vedere diplomatic. Drept urmare, nimeni nu va fi capabil să ascundă interesele Ucrainei undeva în birouri politice sau în birocraţie. Urmează o nouă rundă de negocieri, pentru că vrem pacea. Cu adevărat. Fără întârziere. După cum am fost informat, există oportunitatea şi necesitatea unei întâlniri faţă în faţă în Turcia. Nu este rău. Să vedem rezultatul. Priorităţile noastre la negocieri se ştiu. Nu vom lăsă pe nimeni să uite de oraşele noastre, de Mariupol şi de alte oraşe ucrainene pe care le distrug soldaţii ruşi. Din ce în ce mai mulţi oameni din lume sunt de partea Ucrainei, de partea binelui în această luptă cu răul. Şi dacă politicienii nu ştiu să îi urmeze pe oameni, îi vom învăţa. Această este baza democraţiei noastre”, a spus Volodimir Zelenski.
Ucraina este pregătită să discute despre adoptarea unui statut de neutralitate ca parte a unui acord de pace cu Rusia, dar un astfel de pact ar trebui să fie garantat de terți și supus referendumului, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
O nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina va începe luni. Reprezentanții celor două țări au decis să se întâlnească în Turcia. Discuțiile se vor desfășura între 28 și 30 martie, a transmis negociatorul ucrainean David Arakhamia pe Facebook.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, duminică că mai mulţi oameni de afaceri ruşi, între care şi Roman Abramovici, au propus să doneze bani pentru Ucraina, unii dintre ei chiar pentru susţinerea armatei.
Volodimir Zelenski a precizat că în ceea ce îi priveşte pe oamenii de afaceri pregătiţi să doneze bani pentru armata ucraineană, Ucraina este pregătită să le garanteze siguranţa, să le ofere contracte şi să le permită afacerilor lor să se dezvolte. “Putem discuta, putem discuta despre schimbarea cetăţeniei acestor persoane”, a mai declarat preşedintele ucrainean. Volodimir Zelenski i-a cerut lui Joe Biden să nu îl sancţioneze pe Roman Abramovici, considerând că acesta ar putea juca un rol în negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia.
Context istoric: ani de pierderi și dezechilibre structurale
Analiza evoluțiilor recente nu poate fi realizată în absența unui context istoric clar.În anii anteriori, Service Ciclop...
Guvernul a analizat, joi, în primă lectură, un proiect de lege conform căruia persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare vor...
Ploieşti Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Tecuci, Bârlad, Vaslui, Bârnova, Nicolina, Iaşi.
Acestea sunt stațiile în care va opri mâine „Trenul Unirii”, care va...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
