În raportul de țară privind implementarea politicilor de mediu, din 8 septembrie 2022, se precizează că “gestionarea eficientă a deșeurilor rămâne o problemă majoră pentru România”.
Iar această problemă durează de 10 ani, precizează același document al Comisiei Europene și nici nu pare că am fi în stare să îndeplinim cerințele potrivite în următorii ani. Experții Uniunii Europene descriu în raport neputința românească și practica de genul ”merge și așa”. La final, tot noi vom fi cei care vom achita nota de plată. Iar amenzile nu vor fi mici.
”Pe baza informațiilor de care dispune Comisia, în România funcționează un număr semnificativ de depozite de deșeuri neconforme cu reglementările și standardele în vigoare, care comportă riscuri grave pentru sănătatea umană și pentru mediu. În urma studiilor și investigațiilor lansate de Comisia Europeană s-a constatat că, pe unele amplasamente, deșeurilor sunt, în cea mai mare parte, depozitate fără niciun fel de tratare. În plus, aceste amplasamente nu dispun de infrastructură, similar județelor în care sunt situate. Prin urmare, în noiembrie 2021, Comisia a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nerespectarea Directivei privind depozitele de deșeuri și a Directivei-cadru privind deșeurile.
Se consideră că România riscă să nu îndeplinească obiectivele UE pentru 2020 în materie de reutilizare/reciclare a deșeurilor, fiind necesar să intensifice investițiile în reciclare pentru a atinge obiectivele de reciclare ale UE pentru 2020 și 2025.
România nu a înregistrat deloc progrese reale în ultimul deceniu în ceea ce privește creșterea ratei de reciclare și nedepozitarea deșeurilor municipale. Rata de reciclare a deșeurilor municipale continua să fie scăzută în 2020, cantitatea de deșeuri municipale reciclate fiind de 144 kg pe cap de locuitor (după ce a înregistrat o scădere în 2018). Această rată este cu mult sub media de 48 % din UE în 2020.
România a înregistrat unele progrese, dar acestea sunt foarte lente, iar reciclarea nu este populară”, se arată în raportul citat.
Bucureștiul, din nou într-un top nedorit
Comisia a propus deja amendarea României (Cauza C-109/22 (2022/C 148/25)) cu o sumă forfetară de 3 311,5 euro/zi, minim 1 643 000 euro, dar și penalități în cuantum de 29 781,3 euro pe fiecare zi de întârziere.
Capitala este fruntașă în neatingerea țintelor de reciclare cu două stații de sortare care nu au capacitatea necesară să preia întreaga cantitate de deșeuri pe care o generează Bucureștiul și nu își exercită competențele legate de organizarea şi derularea activităţilor de prelucrare, neutralizare şi valorificare a deşeurilor.
În timp ce Comisia Europeană ne arată cu degetul la capitolul ”așa nu”, autoritățile locale blochează activitatea societăților care ar putea să preia din cantitatea uriașă de deșeuri și să le sorteze. Reprezentanții acelor firme susțin că stațiile lor de sortare ar putea să facă diferența și să ajute România să își atingă țintele de reciclare și să evite amenzile.
Una dintre instalațiile de sortare închise se află în incinta depozitului Glina și aparține ECOREC SA, societatea care are în administrare și depozitul de deșeuri. Instalația a fost construită în anul 2005, fiind printre primele instalații de sortare mecanizate din România.
În anul 2017, aceasta a fost retehnologizată și are o capacitate de sortare anuală de aproximativ 500.000 de tone. În ultimul an de activitate, anul 2018, prin instalație au fost sortate 129.200 tone de deșeuri municipale generate în București, din care au fost recuperate 46.811 tone de deșeuri (adică un procent de 36%).
Reprezentanții ECOREC au declarat, pentru Ziarul de Investigații, că în stația de sortare au fost investite peste trei milioane de euro. Ei susțin că instalația este nefuncțională din anul 2019 ca urmare a blocajelor survenite în procedurile de autorizare.
Agenția județeană pentru protecția Mediului Ilfov a respins de 11 ori autorizația ECOREC
Într-un interviu pentru Ziarul de Investigații, Mugur Bobe, reprezentantul ECOREC SA, încearcă să explice situația: de ce o instalație modernă de sortare a gunoaielor nu funcționează?
Mugur Bobe, ECOREC SA: Instalația de sortare de la Glina se numără printre puținele instalații moderne și de capacitate mare de sortare pe care le are România. Prin modernizarea realizată în 2017, fluxul tehnologic a fost special adaptat tipului de deșeu generat în zona București–Ilfov, un deșeu municipal colectat majoritar amestecat, fără colectare separată pe fracții. Investiția totală depășește 3 milioane de euro.
În 2018, din 129.200 de tone de deșeuri municipale amestecate am recuperat 46.811 tone care au ajuns în industria reciclării și au fost valorificate. Practic, aproape jumătate din deșeurile sortate au fost reintroduse în circuitul economic.
Problema este că această instalație este nefuncțională din lipsa autorizației de mediu din 2019, cu toate că instalația corespunde cerințelor, iar prin funcționarea acesteia s-ar fi putut face diferența în ceea ce privește devierea deșeurilor de la eliminare și atingerea țintelor de reciclare.
ECOREC a solicitat de 11 ori eliberarea autorizației de mediu de la APM Ilfov. Respingerile cererilor de autorizare fac parte dintr-un blocaj sistematic a industriei sortării și reciclării, menit să susțină eliminarea deșeurilor în cantități cât mai mari.
Un operator care nu funcționează tocmai legal a dezvoltat un sistem de hărțuire și blocare a celorlalți operatori cu scopul de a-și asigura existența în continuare pe piață. Lucrurile merg foarte departe, de la blocaje la registrul comerțului până la procese în instanță făcute prin intermediul a două ONG-uri, care, culmea, în loc să militeze pentru reciclare și economie circulară, fac lobby pentru îngroparea deșeurilor.
Această situație nu este defavorabilă doar ECOREC SA, ci aduce prejudicii mult mai mari întregii țări. România este obligată prin parcursul european asumat să atingă țintele de reciclare și deviere de la depozitare impuse la nivelul Uniunii. Pentru anul 2020, ținta de reciclare setată a fost de 50% din deșeurile municipale generate, România a reușit să atingă doar 11%. Ca să ne facem idee de decalajul față de alte țări, media UE este undeva la 50% reciclare, România abia atinge 11%.
Aceste ținte nu pot fi atinse fără instalații de sortare, mai ales în situația în care se află Bucureștiul acum cu un sistem de colectare separată rudimentar. Instalațiile de sortare sunt cu atât mai necesare când nu ești în stare să faci colectare separată.
În 2025, România trebuie să recupereze 55% din deșeurile municipale și 65% până în 2035. Cum o să facă asta când ținem instalațiile de sortare închise? Vina este a autorităților care nu vor să schimbe lucrurile, la nivel de conducere sigur se știe despre ce este vorba, însă aleg să nu se implice.
Oficialii societății 3R Green au vorbit și ei despre piedicile pe care le întâlnesc în activitatea lor
ZIN: Care este contribuția adusă în ultimii 3 ani de activitate de gestionare a deșeurilor?
3R Green: Contribuția societății 3R GREEN în ultimii 3 ani de zile se reflectă prin cantitatea de deșeuri reciclabile sortate din deșeuri municipale amestecate (fracție uscată și fracție umedă), în mare parte provenite din județul Ilfov și București, livrate către reciclatorii finali (carton, pet, plastic, metal, sticlă), întorcând în economie peste 100.000 tone de materiale reciclabile și valorificabile energetic, materiale care altfel ar fi avut ca destinație eliminarea prin depozitare.
ZIN: Care sunt impedimentele întâlnite în activitatea desfășurată?
3R Green: Unul dintre impedimentele întâlnite ar fi calitatea deșeului. În momentul în care se colectează deșeurile, de multe ori întâlnim deșeuri municipale amestecate cu deșeuri reciclabile, vegetale. În acest sens am făcut pe parcursul anilor diferite campanii de informare și conștientizare a populației de pe raza UAT-urilor, unde am încercat să le oferim oamenilor cât mai multe informații despre procesul sortării deșeurilor, tocmai pentru a oferi oamenilor informații despre rostul separării deșeurilor încă de la sursa generatoare de deșeuri (populația). Sperăm ca noile modificări legislative din 2021-2022 legate de responsabilitatea autorităților locale în gestionarea deșeurilor municipale (de exemplu, dotarea populației cu recipiente necesare pentru a putea separa deșeurile pe mai multe fracții) să ne ajute în această problemă.
ZIN: Anumiți operatori care dețin instalații de sortare susțin că s-au confruntat cu piedici puse în procedura de autorizare a activității de către ONG-uri care servesc intereselor gropilor de gunoi și acuză demersuri anticoncurențiale. V-ați confruntat cu astfel de situații?
3R Green: Din pacate, și noi ne numărăm printre cei care s-au confuntat cu situații neplăcute din partea acestora, iar acestea sunt aceleași ca si in cazul celorlalti sortatori din Giurgiu si Ilfov, respectiv Asociația pentru Monitorizare Prospecție Mediu și Ecologie (AMPME).
ZIN: Există entități care au încercat să blocheze activitatea pe care o desfășurați, și daca da, care sunt motivele?
3R Green: Recent, am avut neplăcerea de a ne trezi cu solicitarea unui ONG de retragere a autorizației de mediu imediat după revizuirea acesteia. Suntem conștienți că suntem un impediment pentru anumite gropi de gunoi prin faptul că ne facem treaba și că încercăm pe cât posibil să deviem cât mai multe deșeuri ajunse de la depozitare și reușim să trimitem în jur de 60% din deșeuri spre valorificare prin coincinerare și în jur de 15% deșeuri spre reciclare. Tarifele noastre de sortare sunt aproape similare cu cele de depozitare, rezultând un profit foarte bun pentru societățile ce dețin aceste gropi de gunoi.
ZIN: Cum ați răspuns acestor demersuri de blocare a activității?
3R Green: Legat de situația menționată, având în vedere că s-a depus dosar în instanță, avocații noștri se ocupă de soluționarea acestor demersuri, cum este și normal. Pe cei care depun plângeri direct către sediul nostru, îi invităm la o vizită pe amplasament, pentru a înțelege mai bine ce implică procesul de sortare a deșeurilor si care sunt beneficiile acestuia.
ZIN: Există societăți/operatori ai unor instalații de sortare/tratare deșeuri care susțin că autoritățile de resort nu se implică în susținerea activităților de sortare/reciclare/deviere de la depozitare și susțin eliminarea deșeurilor în gropi de gunoi. Care este opinia dvs din poziția de operator al unor instalații de sortare a deșeurilor?
3R Green: Stațiile de sortare trebuie sa aibă importanța cuvenită. Fără acestea nu se pot atinge țintele de deviere de la depozitare și de reciclare prevăzute de legislația opozabilă, iar în lipsa tratării înainte de eliminare prin depozitare, România riscă alte proceduri de infringement . Depozitele de deșeuri sunt și trebuie considerate a fi metoda de ultimă instanță in ierarhia referitoare la deșeuri.
ZIN: Susțin autoritățile astfel de activități?
3R Green: În localitățile unde societatea prestează serviciul public de salubrizare, cu ajutorul autorităților locale s-a realizat informarea și educarea cetățenilor, și astfel a fost implementat sistemul de colectare selectivă a deșeurilor pe fracții reciclabile și menajer. Începând cu anul 2021, acest sistem a fost extins, colectarea selectivă realizându-se pe patru fracții, respectiv deșeuri biodegradabile, deșeuri de sticlă, deșeuri reciclabile și deșeuri menajere. Penalitățile la care sunt supuse UAT-urile prin legislația actuală pot fi evitate doar printr-o colectare corectă de la sursă și tratarea deșeurilor municipale pe categorii, astfel încât procentul de depozitare să fie cât mai mic (OUG 196/2005 privind Fondul de Mediu).
ZIN: Autoritățile se implică în organizarea tratării deșeurilor?
3R Green: În prezent, implicarea din partea autorităților nu este suficientă, din păcate. Însă, așa cum spuneam anterior, sperăm ca noile schimbări legislative în gestionarea deșeurilor să ne ajute mai mult (OUG 133/2022 – privind regimul deșeurilor și a Legii serviciului de salubrizare, și OUG 2/2021 – privind depozitarea deșeurilor).
ZIN: Ce considerați că trebuie să facă autoritățile pentru a îmbunătăți situația actuală a gestionării deșeurilor?
3R Green: Autoritățile ar trebui să investească mai mult în dotarea populației cu recipiente pentru o mai bună colectare selectivă (pubele, CAV-uri, clopote, containere etc.) și derularea mai multor campanii de colectare a deșeurilor cum ar fi DEEE, deșeuri periculoase, deșeuri voluminoase, abandonate etc.
Totodată, s-ar putea implica la nivel național în informarea populației legat de colectarea pe fracții de deșeuri și ce ar trebui să conțină fiecare fracție în parte, informare ce ar trebui făcută în mai multe medii interne vizibile.
La nivel de SMID, trebuie în continuare ca autoritățile locale să aplice pe proiecte și programe care să aducă facilități de colectare, transport, sortare, tratare mecanic-biologică pentru a evita depozitarea.
În tabelul de mai jos vă prezentăm evoluția cantităților de deșeuri primite în stațiile de sortare, atât la nivelul Bucureștiului, cât și la nivelul județului Ilfov. Precizăm că datele disponibile sunt cele până în anul 2019.
Raportul de țară confirmă neimplicarea autorităților reclamată de sortatori, ”România nu dispune încă la nivel național de un plan de acțiune sau o ”foaie de parcurs” cuprinzătoare privind economia circulară, și nici de strategii sectoriale pentru materiale plastice, textile sau construcții.”
Lipsa progresului se datorează problemelor date de ”coordonarea deficitară a sarcinilor între instituții, întârzierile în dezvoltarea programelor la nivel național, ca urmare a unei slabe administrații publice locale, puternicele amestecuri politice, după cum o demonstrează modificările continue ale obiectivelor și politicilor din cadrul organelor funcției publice, capacitatea redusă în domeniul gestionării proiectelor și slaba planificare strategică.”
