Proiectul de lege privind regimul juridic al plantei canabis, al substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis utilizate în scop medical a fost subiect de discuție ieri, în Comisia de sănătate a Camerei Deputaților, actul normativ fiind susținut de inițiatori, însă neavând prea mare „priză” la reprezentanţii instituţiilor statului.
Potrivit Agerpres, raportul la proiectul de lege va fi unul comun cu Comisia de apărare şi cea de agricultură, acesta urmând să primească apoi votul plenului Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Proiectul de lege este inițiat de deputata PSD Ileana Cristina Dumitrache, co-inițiator fiind trecut deputatul USR Emanuel Ungureanu, însă, potrivit acestora, poartă semnătura reprezentanților din toate partidele și „toată lumea este de acord să dăm drumul la lege”.
Deputata Ileana Cristina Dumitrache a arătat că proiectul a intrat în circuitul parlamentar din anul 2019, în vreme ce deputatul Emanuel Ungureanu a subliniat că instituțiile statului ar trebui să aibă o mai mare deschidere.
„Instituţiile statului sunt învăţate să spună: „Nu, e periculos, interzicem, sunt soluţii, dar nu astea, sancţionăm”. (…) Noi nu vorbim despre canabisul în scop recreativ, să fie foarte clar. (…) Vreau ca toate instituţiile statului să se subordoneze voinţei suverane a Parlamentului, asta este Constituţia”, a arătat Ungureanu, conform sursei citate.
Răzvan Prisada, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor medicale, a arătat că „Există în acest moment două medicamente care sunt autorizate în spaţiul Uniunii Europene şi care au la bază canabisul”, în vreme ce Gabriel Diaconu, consilier al Ministrului Sănătăţii, a transmis că Alexandru Rafila nu s-ar opune anumitor aspecte din proiect, însă terminologia trebuie să fie una clară.
Conform aceleiași surse, Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu propunerea în acest format, în timp ce reprezentatul DIICOT le-a atras atenţia parlamentarilor asupra riscului unei criminalităţi asociate care ar putea fi generate de această lege.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a 27 de persoane – lucrători vamali și agenți ai poliției de frontieră, pentru fapte de corupție comise în vremea în care își desfășurau activitatea în birourile vamale și punctele de frontieră din localitățile Albița, Oancea, Sculeni, Stânca-Costești, Iași și Borș.
Cei 27 – 13 lucrători vamali și 14 agenți de poliție ai Poliției de Frontieră – se află sub control judiciar, acuzațiile fiind luare de mită și trafic de influență, comise în formă simplă și continuată.
Date din anchetă au fost făcute publice pentru prima oară în ianuarie, când patru lucrători vamali dn cadrul Biroului Vamal de Frontieră Sculeni și patru agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Borș au fost reținuți, iar alte 15 persoane au fost plasate sub control judiciar: cinci agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Iași – Sculeni, un agent de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Oancea, doi agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Stânca, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Albița, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Sculeni, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Oancea și un lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Stânca.
Dosarul, instrumentat în coordonare cu autorități judiciare din Republica Moldova și cu sprijinul Eurojust (Agenția Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în materie penală), are în vedere fapte comise începând cu anul 2021, inculpații fiind acuzați că solicitau bani de la cei care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers.
Pe parcursul anchetei, un lucrător vamal din cadrul Direcției Regionale Vamale Galați – Biroul Vamal de Frontieră Oancea a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție, acesta fiind condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare.
În ceea ce îi privește pe cei 27 de inculpați, acuzațiile vor fi analizate la Tribunalul Vaslui, acolo unde a fost trimis dosarul spre judecare, și unde se va lua totodată o decizie și în ceea ce privește măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
„În perioada 01 iulie 2021 – 12 septembrie 2022, inculpații, în calitate de lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers.
În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, precizează DNA care sunt acuzațiile.
Problema pensiilor speciale ar putea fi eliminată, este de părere vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR, în condițiile în care există riscuri în ceea ce privește fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce Banca Mondială a făcut o serie de recomandări României în scopul realizării reformei în acest domeniu.
Kelemen Hunor a reluat discursul social democraților, care asigurau că există un grup de lucru special constituit pentru a pune pe masa Guvernului un proiect de lege viabil, potrivit acestuia momentul în care totul va fi gata fiind destul de aproape.
Declarațiile lui Kelemen Hunor au fost făcute ieri, la B1 TV, acesta opinând că „nu văd o problemă la tranșa a doua și cu pensiile speciale”, deoarece „până la finalul lunii martie vom avea o formă finală a legii”.
„Avem un grup de lucru, și de la noi sunt doi specialiști și de la celelalte partidele, vor veni în coaliție și, pe baza raportului Băncii Mondiale și pe baza direcției date de coaliție, sunt convins că lucrurile până la termenul asumat de România vor fi rezolvate.
N-o să facem un lucru care nu corespunde principiilor din Constituție. Eu plec de fiecare dată de la un principiu sănătos: contributivitatea. Apoi poți să mergi pe diferite variante dacă pentru cei care sunt în serviciul public vrei să dai ceva în plus. (…)
Nu poate să fie pensia mai mare decât salariul. Este exclus! Din punctul meu de vedere, nu e bine să ieși la pensie de 50 de ani și să primești pensia de serviciu.
Poți să primești pensia de seviciu dacă ai ieșit mai devreme la pensie, dar după ce ajungi la vârsta de pensionare normală sau valabilă pentru toată lumea. Și eu pot să ies la 60 de ani dacă am anii corespunzători, dar primesc o penalizare până la 65 de ani. Asta trebuie să fie valabil și pentru judecători, procurori, polițiști și pentru toți cei care pot acum să se pensioneze. Eu spun care e punctul meu de vedere. (…)
Acum specialiștii discută, vom vedea soluția, dar va fi una perfect constituțională. Acest lucru trebuie să-l înțeleagă toată lumea: Nu vrem să adoptăm o lege care apoi pică la CCR fiindcă nu vrem și nu ne putem juca cu acest subiect nu doar din cauza banilor europeni, ci pur și simplu în ultimii zece ani s-a creat așa din subiectul ăsta o chestie foarte mare și parcă nu se poate rezolva și nu dorește nimeni să rezolve”, a atras atenția liderul UDMR.
În același timp, vicepremierul a explicat și care este perspectiva sa vizavi de legislația care le permite magistraților să se pensioneze mult mai devreme decât alte categorii profesionale, făcând o comparație între sistemul de sănătate și cel de învățământ.
„Sunt segmente profesionale din societate care au o capacitate de presiune foarte mare, vrei, nu vrei, că s-au creat din ’97-’98 pentru ei niște beneficii mult mai solide decât ar fi trebuit, spunând: ”independența justiției”.
Da, independența magistraților e un lucru la care trebuie să ținem cu toții, dar trebuie să vezi că și un neurochirurg are presiune și nu iese la pensie la 50 de ani. Nu cred că pe un procuror sau judecător vine o presiune mai mare decât pe un neurochirurg.
Și învățătorii care lucrează pentru viitor sau nu lucrează pentru viitor trebuie plătiți, că soarta noastră e în mâna lor. Eu nu văd de ce trebuie să acceptăm această pensionare anticipată la 50 de ani.Poate nu la 65 de ani, poate la 60, dar de ce la 50? Experiența lor e absolut necesară pentru societate”, a opinat Kelemen Hunor.
În contextul acestui război, eventualele disensiuni în relațiile bilaterale trebuie rezolvate pe cale diplomatică, nu prin provocarea unui scandal mediatic, pentru că Ucraina este ultimul apărător în calea unei noi expansiuni sovietice în Europa de Est într-un război care nu e doar al Ucrainei, este și un război al României și al tuturor țărilor democratice împotriva dușmanului comun, Rusia lui Putin.
În loc să rezolve disensiunile cu Ucraina pe cale diplomatică, oficialii „statului eșuat” au mai stârnit un scandal
De trei săptămâni, ziarele, site-urile de știri, televiziunile și radiourile, au ca principal subiect de știri și dezbateri distrugerea Deltei Dunării ca urmare a dragajelor la adâncimi de 6-7 metri efectuate de Ucraina pe Brațul Chilia. Pericolul distrugerii Deltei este confirmat de specialiștii de la Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale din Sfântu Gheorghe. Pe termen scurt, efectele dragajelor executate nu sunt distrugătoare, pentru că vor fi estompate de depunerile de aluviuni. Pe termen lung, dragajele vor avea un impact major. Apariția noii căi de navigație maritimă nu numai că încalcă art.2 al Convenției Dunării, care prevede că singura cale de navigație maritimă din Deltă este Canalul Sulina, dar prin instituirea navigației maritime pe Brațul Chilia pune în pericol biodiversitatea Deltei Dunării, care este sit din Patrimoniul UNESCO din 1991. Prin această punere în pericol a Deltei sunt încălcate Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa și Convenția Ramsar, de protecție a zonelor umede de importanţă internaţională. Statul român ar fi trebuit să încerce rezolvarea situației prin instrumentele diplomatice pe care le are la dispoziție în baza acestor convenții internaționale semnate de România și Ucraina. Dar oamenii de bază ai „statului eșuat” au transformat și aceste disensiuni într-un scandal, ca și în cazul Schengen.
Exportul cerealelor spre Orientul Apropiat și Africa, motivul invocat de Ucraina pentru începerea dragajelor pe Brațul Chilia
Dragajele pe Brațul Chilia au fost executate de autoritățile ucrainene în contextul războiului cu Rusia și a necesității de a exporta cerealele pentru evitarea unei crize alimentare în Orientul Apropiat și nordul Africii. În martie 2022, ONU anunța chiar iminenta producere a unei crize alimentare mondiale din cauza blocării exporturilor Ucrainei. Pentru evitarea crizei, exporturile de cereale din Ucraina sunt susținute de Uniunea Europeană, ONU, Statele Unite, Franța, Germania, Canada, etc.. După ce au fost închise porturile ucrainene de la Marea Azov și a fost închis parțial și Portul Odessa, singura cale de transport a milioane de tone de cereale din Ucraina, cu nave de mare capacitate, a rămas Dunărea, prin porturile Ismail și Reni (Ucraina), Portul Giurgiulești (Republica Moldova) și portul Docuri din Galați. În iulie, a fost reabilitată calea ferată cu ecartament larg care permitea aducerea cerealelor din Ucraina pe calea ferată până în Portul Docuri din Galați, unde pot fi încărcate în nave maritime care să navigheze pe Canalul Sulina și Marea Neagră spre porturile de destinație sau pot fi încărcate în barje care să navigheze spre Portul Constanța sau pe Dunăre și Canalul Rhine–Main, către vestul Europei. Din cauză că AFDJ Galați, compania care asigură condițiile de navigație pe Dunăre și Canalul Sulina, avea numai 36 de piloți și nu putea asigura toate solicitările de tranzitare a Canalului Sulina, zeci de nave așteptau în Marea Neagră intrarea pe canal. În aceste condiții, Ucraina și-a propus să exporte cerealele cu nave maritime și din porturile Ismail și Reni, de pe Brațul Chilia, pe care este regim de navigație fluvială. Prin dragajele de adâncire a șenalului navigabil se instituia regim de navigație maritimă, dar o astfel de schimbare trebuia făcută de Ucraina numai cu acordul României și a Comisiei Dunării, de la Budapesta. Ucrainenii au solicitat acordul României numai pentru dragaje de întreținere a adâncimii de navigație de 3,9 metri și a început dragajele pe Bîstroe și Brațul Chilia, la adâncimi de 6-7 metri, făcând astfel încă un pas în dezvoltarea propriei căi de navigație maritimă. Ucraina lucrează de aproape 30 de ani la realizarea Proiectului „HSR Dunăre – Marea Neagră”, cu o lungime totală de 170 km, construit ca „o alternativă la Canalul Sulina de pe teritoriul României”. Noutatea este că s-au făcut dragaje și pe Brațul Chilia, pentru asigurarea adâncimii de navigație pentru nave maritime.
Pe Bîstroe și Chilia s-a dragat până la adâncimi de 6 metri
Prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu – Foto captura video Digi24
Prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu, de la Universitatea București, responsabil al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale de la Sfântu Gheorghe, a declarat în cadrul unei emisiuni la Digi24 că Ucraina a efectuat dragajele sub presiunea necesității accelerării exporturilor:„Acum, sub presiunea formidabilă, că zeci de nave stau în așteptare pentru porturile ucrainene, fiind închise Marea Azov și în mare parte și Portul Odessa, au căutat cu disperare să poată naviga și pe Brațul Chilia cu nave cu un pescaj ceva mai mare de 4 patru metri, cu nave cu pescaj de 5 sau de 6 metri. Caută soluții pentru așa ceva”. Dragajele au fost confirmate chiar Ministerul Infrastructurii din Ucraina, care a anunțat pe „Twitter” că adâncimea Canalului Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, asta fiind „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”.
În mai 2022, Ucraina anunța că vrea să tripleze capacitatea de operare a porturilor Chilia, Ismail și Reni
Pe 26 mai 2022, la sediul AFDJ Galați a avut loc o întâlnire a autorităților portuare și de navigație din România, Ucraina și Republica Moldova, pentru deblocarea navigației pe Dunăre. În acea perioadă se afla la Galați și Martin Manfred Seitz, directorul general al Secretariatului Comisiei Dunării. La discuțiile de la Galați a participat și Oleksandr Golodnytskyy director la Autoritatea Portuară din Ucraina, care a anunțat că va fi triplată capacitatea de operare a porturilor ucrainene de la Dunăre. „Toate porturile ucrainene, Odessa, Mariupol, porturile de la Dunăre, operau 160 de milioane de tone de mărfuri, din care 5 milioane de tone erau mărfurile tranzitate prin porturile de la Dunăre, Ismail Chilia, Reni. Dar acum situația se dezvoltă și se fac eforturi ale autorităților de stat și credem că o să ridicăm capacitatea porturilor de la Dunăre până la 15 milioane de tone”, declara directorul Autorității Portuare din Ucraina.
Potrivit unor surse din exploatarea portuară, capacitățile Porturilor Ismail și Reni sunt de ordinul a 1.500 de tone zilnic
Pentru specialiștii din exploatarea portuară de la Dunăre cifrele vehiculate de șeful Administrației Portuare din Ucraina sunt „umflate”. Porturile românești de la Dunărea Maritimă, Portul Tulcea, Portul „Hercules” din Brăila și cele trei porturi din Galați, „Bazinul Nou”, „Docuri” și „Romportmet”, au reușit să opereze anual în total până la 8,5 milioane de tone de mărfuri. E imposibil ca la Reni, Ismail și Chilia, porturi cu mult mai mici, să fie operate 5 milioane tone de mărfuri anual.
Conform „Normelor de încărcare-descărcare în porturile dunărene” capacitățile de operare de la Ismail și Reni sunt destul de reduse
În „Normele de încărcare/descărcare în principalele porturi dunărene”, un document ceva mai vechi, Porturile Reni și Ismail, sunt menționate la capacitățile de operare a cerealelor cu câteva sute de tone zilnic, dar potrivit unor surse din exploatarea portuară de la Dunăre, au capacități de operare a cerealelor de circa 1.500 de tone/zi, fiecare. La Reni, o navă maritimă, de 15.000 sau 25.000 tdw (tone dead weight) poate fi încărcată în câteva zile.
Potrivit unor filmări de pe Youtube date publicității de „Constanța Info”, în Portul Reni, cerealele aduse cu TIR-urile sunt încărcate în nave cu ajutorul benzilor transportoare, iar cerealele aduse pe calea ferată sunt descărcate prin ridicarea vagoanelor cu ajutorul macaralelor și vărsate în magazia navei. Sunt metode lipsite de eficiență.
În aceste condiții, este lipsită de sens dragarea, chiar și temporară, a Brațului Chilia și distrugerea Deltei, pentru asigurarea navigației la Ismail și Reni cu nave maritime care pot tranzita Canalul Sulina. Între timp, a fost dublat numărul piloților AFDJ iar Comisia Europeană a anunțat alocarea de fonduri pentru creșterea eficienței navigației pe Canalul Sulina.
Ce spun experții. Deocamdată nu sunt probleme, dar pe termen lung dragajele vor avea efecte distrugătoare asupra Deltei
Cargoul „Karanfil”, acostat în Portul Ismail are 12.000 de tone dead weight
Faptul că ucrainenii au efectuat dragaje la adâncimi mari e dovedit de pescajele navelor care străbat Brațul Chilia. Potrivit „vesselfinder.com”, sâmbătă, pe Brațul Chilia navigau spre Ismail și Reni navele maritime, „IM Mammadzadeh”, de 7.100 tone, cargoul „Karanfill” de 12.000 tone și cargoul „Oris Princess”, de 7.000 tone. Pentru circulația unor astfel de nave maritime, Convenția Dunării impune să fie asigurată o adâncime de 25 picioare, adică 7,2 metri.
Pe Brațul Chilia a navigat zilele acestea și cargoul „Oris Princess”, de 7.000 tone dead weight
Potrivit specialiștilor de la Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale din Sfântu Gheorghe, deocamdată impactul acestor dragaje nu va afecta ecosistemul Deltei Dunării, dar pe termen lung instituirea navigației cu nave maritime pe Brațul Chilia va avea un impact distrugător asupra Deltei.
„Pe termen lung ar afecta destul de mult. Un trafic intens pe Brațul Chilia, care este complet natural în prezent, presupune de la factori punctuali, de poluare cu hidrocarburi în condițiile unei navigații intense, până la necesitatea de a menține continuu, pe distanțe mari, o arteră de navigație adâncă, prin dragaje care trebuie făcute periodic.
Chilia este un braț foarte leneș. Fiind cel mai lung braț al Dunării, viteza este scăzută, au loc multe sedimentări, se dezvoltă un micro-relief, cu diferite forme, dune subacvatice, bancuri, care dezvoltă o încărcătură biologică, necesară foarte multor organisme. Dacă tot dragăm periodic… Impactul va fi major dacă pe termen lung am permite navigația maritimă pe acest braț”, a precizat prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu.
Dragajele de pe Canalul Sulina nu distrug Delta? Nu, deoarece Canalul Sulina a devenit „maritim” în baza unor studii riguroase
Întrebat dacă dragajele efectuate de România pe Canalul Sulina nu sunt la fel de distrugătoare pentru Deltă, coordonatorul Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale din Sfântu Gheorghe a precizat că și dragarea Canalului Sulina a avut un impact asupra Deltei în urmă cu 170 de ani, când a fost construit, dar efectele au fost minime, pentru că decizia a fost luată în baza unor studii riguroase:
„Canalul Sulina a fost ales (cale de navigație martitimă – n.red.) în urmă cu 170 de ani, de Comisia Europeană a Dunării, pe niște studii foarte riguroase. Trebuie să spun că acele studii erau mai riguroase decât în prezent, pentru amenajarea în scopul navigației. A fost o decizie foarte bună, după ce au fost cântărite toate soluțiile, inclusiv variantele Sfântu Gheorghe și Chilia. Sunt hărți de detaliu, sunt măsurători hidrologice foarte precise, de curent, de nivel. Au stabilit Sulina.
Bineînțeles că, per total, a fost un impact major pe Canalul Sulina, dar acum îl avem, e îndiguit, e dragat, e foarte bun pentru asta. De aceea, pe termen mediu și lung ne dorim să avem în Delta Dunării o singură cale de navigație maritimă, ca să nu mărim impactul, să nu îl distribuim și pe celelalte brațe”, a mai precizat profesorul Alfred Vespremeanu.
Pentru rezolvarea situației de pe Brațul Chilia, Guvernul Ciucă ar fi trebuit să acționeze pe baza Convenției Dunării și Convenției Ramsar
Situația dragajelor de pe Bîstroe și Chilia putea fi rezolvată foarte simplu de guvernanții noștri, făcând apel la prevederile convențiilor internaționale semnate de România și Ucraina. Întrebat dacă autoritățile române pot să împiedice Ucraina să dragheze la adâncimi mari pe Brațul Chilia, profesorul Alfred Vespremeanu a răspuns că un astfel de demers e foarte simplu:
„Da. Putem să facem asta, deoarece convențiile europene care reglementează condițiile de navigație de pe Dunăre cer acordul părții române. Cu atât mai mult, sunt și alte convenții de mediu cu privire la protecția zonelor umede spre exemplu, Convenția Ramsar, care îți dau acest drept, de a păstra navigația maritimă pe un singur braț al Dunării. Sunt soluții”.
Deci Guvernul Ciucă putea rezolva problema pe cale diplomatică, solicitând în cadrul Comisiei Dunării de la Budapesta, ca Ucraina să nu încalce Convenția de la Belgrad din 1948, care prevede că singura cale de navigație maritimă de legătură cu Marea Neagră este Canalul Sulina, iar prin alte demersuri diplomatice să ceară ca Ucraina să respecte Convenția Ramsar și să nu efectueze dragaje la adâncimi mari, care distrug Delta Dunării.
Cronica unui scandal inutil, „inflamat” de oficialii „statului eșuat”
Ca și în cazul aderării la Schengen, „statul eșuat” a ratat lamentabil și rezolvarea acestei crize. În loc să recurgă la un dialog concret cu Ucraina, oamenii de bază ai „statului eșuat” au mai provocat un scandal politic.
De fapt, situația putea fi rezolvată în urmă cu șase luni. Pe 27 iulie 2022, AFDJ Galați a transmis la Ministerul Transporturilor o adresă prin care aducea la cunoștință că Ucraina execută dragaje pe Canalul Bîstroe și pe Brațul Chilia și avertiza asupra efectelor acestor dragaje asupra ecosistemului Deltei Dunării și în privința navigației. Era iulie, perioada consumării „voucherelor de vacanță” și niciun funcționar din minister n-a dat importanță adresei AFDJ.
După 6 luni, în februarie 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a lansat știrea care avea să se transforme într-un imens scandal: Ministerul Transporturilor are „semnale” că Ucraina vrea să mărească adâncimea pe Brațul Chilia și Canalul Bîstroe.
A fost ca o lovitură cu manta a Ministerului Transporturilor (PSD), pentru că efectele acestei alerte au vizat Ministerul de Externe (PNL), care prin noiembrie ar fi avizat o cerere a autorităților din Ucraina de efectuare temporară a unor dragaje de întreținere în zona Portului Ismail, dar și Ministerul Mediului (UDMR), care ar fi trebuit să știe de dragajele care pun în pericol Delta Dunării.
Așa s-a ajuns la „scandalul dragajelor”. De trei săptămâni se fac supoziții, sunt puse întrebări retorice, sunt lansate ipoteze bazate pe premise false. Premierul Ciucă a spus că a discutat cu miniștrii Transporturilor, de Externe și Mediului, președintele Iohannis a spus că „ucrainenii nu au nevoie să fie certați”, dar niciunul dintre oficialii „statului eșuat” nu ne-au oferit certitudini. Nu au spus ce se poate face, ce au de gând sau ce demersuri au făcut pentru a clarifica situația.
Al „n”-lea „armistițiu” pe Bîstroe. Ucraina a promis că nu va mai draga
A fost chemată în ajutor și Comisia Europeană, să trimită experți care să măsoare adâncimile pe Bîstroe și Chilia. Dar ce treabă au experții de la Bruxelles cu măsurarea adâncimii pe Bîstroe, care nici nu-i pe teritoriul UE?
Comisia Europeană a trimis totuși niște reprezentanți cu misiunea de a așeza la aceeași masă cele două părți, România și Ucraina, care altfel nu păreau să aibă cale de dialog. La discuția care a avut loc la Ismail între reprezentanții României, Ucrainei și Comisiei Europene, partea ucraineană a promis că va opri dragajele: „Ucraina și-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, a anunțat Ionel Scrioşteanu, secretar de stat la Transporturi.
Noul „armistițiu”, de stopare a dragajelor nu-i o noutate. Ucraina a mai oprit dragajele pe Bîstroe și în 2004, în urma demersurilor Ministerului român de Externe și a Declarației Comisiei Europene, dar și în mai 2005 când Ucraina a fost amenințată cu sancțiuni de statele din Convenția de la Aarhus. Dragajele pe Bîstroe au mai fost oprite și în 2011, când alte sancțiuni era anunțate de statele care au încheiat Convenția de la Espoo. Dar de fiecare dată dragajele au fost reluate. Ce valoare va avea în timp și acest nou „armistițiu” convenit la Ismail?
Peste o lună vom afla cât s-a dragat pe Chilia și Bîstroe. La ce ne va folosi asta?
De două săptămâni, toată atenția este fixată pe măsurătorile adâncimilor de pe Bîstroe și Chilia. Pe 23 februarie, ministrul Grindeanu anunța că România e pregătită de măsurători, fiind așteptat acceptul ucrainenilor: „Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați, dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile, așteaptă acceptul pentru a face măsurători!”.
Nava „Donaris 2” a AFDJ GalațiFlota de nave „Donaris” a AFDJ Galați care vor măsura adâncimile pe Bîstroe și Chilia
Măsurătorile vor fi efectuate cu trei nave de tip „Donaris”, importate de AFDJ în 2008 din Germania. Cele trei nave au costat 3,4 milioane de euro și sunt dotate cu instalaţii care permit înregistrarea și arhivarea datelor, respectiv adâncimea măsurată cu sonarul și coordonatele locului, data și ora, stabilite prin satelit.
Însă reprezentanții României și-au dat cu stângu-n dreptul și în privința măsurătorilor pe Chilia și Bîstroe. Pe 4 martie, la întâlnirea în sistem de videoconferință între secretarii de stat la Ministerul Transporturilor din România și Ministerul Infrastructurii din Ucraina, partea română, care pe 23 februarie susținea sus și tare că „noi suntem pregătiți!”, a amânat operațiunea și a propus ca măsurătorile să fie începute peste aproape două săptămâni, pe 15 martie.
Vineri, 10 martie, un convoi al AFDJ format din cele trei nave „Donaris” și un ponton a plecat de la Galați spre Periprava, unde va fi „cartierul general”. Măsurătorile vor dura 10 zile. Centralizarea rezultatelor și interpretarea datelor vor mai dura o lună. Deci vom afla ce adâncimi sunt pe Bîstroe și Chilia prin aprilie – mai.
Probabil că atunci vom afla că s-a dragat la adâncimi de 6-7 metri. Vom avea certitudinea că e așa cum am bănuit, că Delta Dunării este în pericol. La ce ne va folosi asta? Ce vor face atunci demnitarii „statului eșuat”?
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță că anul acesta vor fi lansate 18 apeluri, din care 11 în domeniul educație și 7 în domeniul capital uman.
Bugetul total este de 4,34 miliarde de euro, prin Programul Educație și Ocupare, iar peste un miliard este destinat valorificării potențialului tinerilor pe piața muncii.
Potrivit MIPE, în al doilea trimestru al acestui an vor putea fi accesate finanțările destinate domeniilor educației și accesului pe piața muncii, prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027, primele 18 apeluri programate a fi lansate în cursul acestui an având un buget total de 1,15 miliarde de euro.
Totodată, primele 8 apeluri de proiecte finanțate prin Programul Educație și Ocupare vor fi lansate în cel de-al doilea trimestru al acestui an, alte 6 fiind programate pentru perioada iunie – septembrie 2023, în timp ce în ultimul trimestru al anului 2023 vor fi deschise 4 apeluri.
Banii pot fi folosiți pentru a finanța intervenții care vizează activarea potențialului antreprenorial al tinerilor, servicii integrate pentru ocupare, corelarea studiilor terțiare cu cerințele de pe piața muncii, dezvoltarea și implementarea unor programe universitare, stagii pentru studenți, orientare în carieră și formare profesională pentru persoanele cu nivel redus de educație, stagii de practică pentru elevii din învățământul profesional și tehnic.
Mipe s-a gândit și la categoriile de beneficiari eligibili pentru proiectele finanțate prin Programul Educație și Ocupare, fiind previzionate parteneriate atât pe piața muncii, cât și la nivelul sistemului de învățământ: între Serviciul Public de Ocupare și furnizori de servicii de tineret publici sau privați; SPO în parteneriat cu alte structuri relevante publice/private/parteneri sociali/furnizori de servicii pe piața muncii; MMSS /ANOFM /INCSMPS/ ME / ISE; MMSS / comisii județene pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională; ME în parteneriat cu structuri locale / autorități publice locale; CNDIPT în parteneriat cu agenți economici implicați în programele de formare profesională; unități de învățământ (inclusiv instituții de învățământ superior) în parteneriat cu ONG-uri / mediul economic (angajatori), asociații culturale, unități de cult, cluburi sportive, asociații sportive, federații sportive, autorități publice locale.
„Separat de investițiile în proiecte de infrastructură sau în serviciile publice esențiale precum sănătatea, Programul Educație și Ocupare ne oferă oportunitatea de a investi în cea mai importantă resursă pe care o avem: oameni.
Știm cu toții care sunt efectele migrației forței de muncă din România ultimilor ani. Suntem totodată conștienți de faptul că deficitul actual de forță de muncă nu poate fi recuperat decât prin investiția în educație și prin corelarea acesteia cu cerințele angajatorilor. Programul Educație și Ocupare ne deschide accesul la educație, formare și calificare, dar și acces pe piața muncii pentru tineri, sprijină persoanele inactive, șomerii de lungă durată și persoanele din categoriile vulnerabile să se integreze pe piața muncii, oferă finanțare pentru învățământul profesional și tehnic, dar și pentru formarea continuă a adulților.
La finalul perioadei, vom avea 280.000 de tineri sprijiniți să intre pe piața muncii. De asemenea, prin PEO vom oferi sprijin persoanelor vulnerabile să își continue educația și să obțină calificare și un loc de muncă. Programul Educație și Ocupare va sprijini, în total, circa un milion de români să dobândească o educație și să devină activi pe piața muncii, fiind pregătiți pentru meseriile pe care avansul tehnologic le aduse”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Într-un comunicat al MIPE se arată că Programul Educație și Ocupare va finanța zece priorități de investiții: modernizarea instituțiilor pieței muncii; valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii; creșterea accesului pe piața muncii pentru toți; antreprenoriat și economie socială; îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară; prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație; creșterea calității ofertei de educație si formare profesională pentru asigurarea echității sistemului si o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic; creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic; consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității și asistență tehnică. Mai multe detalii, AICI.
O tânără de doar 18 ani este cercetattă pentru dare de mită, după ce a încercat să își „plătească” primul permis de conducere cu 100 de euro.
S-a întâmplat în județul Suceava, organele de cercetare penală ale poliției judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Suceava fiind sesizate de reprezentanții Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor (SRPCIV) Suceava cu privire la o tentativă de dare de mită.
Ulterior, s-a dovedit că tentativa a fost pusă în practică, în contextul susținerii probei practice pentru obținerea permisului de conducere.
Astfel, un agent de poliție din cadrul SRPCIV a fost planificat pentru examinarea a 14 candidați la proba practică pentru obținerea permisului de conducere, ocazie cu care ultimul dintre candidați, tânăra în vârstă de 18 ani, i-a oferit acestuia o sumă de bani pentru a-l convinge astfel să o promoveze la proba respectivă.
În cauză a fost organizat un flagrant, „de către polițiștii Serviciului Județean Anticorupție Suceava, sub coordonarea procurului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava”, iar „în autoturismul de școală au fost identificate două bancnote de 50 de euro, pe care persoana în cauză le introdusese în dosarul de candidat, momentul oferirii fiind surprins și de camera video aflată în dotarea angajatului de la SRPCIV Suceava”.
„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cercetările fiind continuate față de inculpată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită”, arată DGA.
Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a făcut aseară mai multe previziuni în prespectiva schimbărilor care bat la ușă, atât în ceea ce privește rotația premierului, cât și despre viitorul actualulului locatar de la Cotroceni.
Primul moment, rotativa guvernamentală, este unul apropiat, de care ne despart practic câteva luni, dat fiind că Marcel Ciolacu va fi cel mai probabil viitorul premier din partea PSD, premier pe care Rareș Bogdan îl vrea ca „un om echilibrat”. De ce, a explicat europarlamentarul, citat de Știri pe Surse.
Potrivit europarlamentarului, viitoarea formulă guvernamentală ar trebui să fie una în care forțele politice să aibă un soi de armonie, care „să guverneze pentru toţi”.
„Sper să fie un om echilibrat şi să nu încerce să guverneze doar pentru PSD, să guverneze pentru toţi.
E o mare şansă să ajungi premierul unei ţări şi dacă esti 1 lună şi dacă eşti un an sau zece, e o şansă pe care ţi-o dă bunul Dumnezeu în primul rând şi apoi românul.
Sper că o dată ajuns acolo, dacă el va fi alegerea PSD şi a preşedintelui României, să fie un om raţional şi echilibrat. Să ia exemplul lui Nicolae Ciucă, care a fost un exemplu de echilibru”, a opinat Rareş Bogdan, potrivit sursei citate.
Este însă greu de spus viitorul care îl așteaptă pe Klaus Iohannis, dat fiind că în 2024 ajunge la finalul mandatului de președinte, moment în care alegerile vor stabili cine va conduce țara. Nu Iohannis, aceasta este clar, deoarece nu mai poate candida peste acest al doilea mandat. Și, chiar dacă la un moment dat a fost vehiculat un scenariu potrivit căruia ca la finalul lui 2023 Jens Stoltenberg își va încheia mandatul de secretar general, iar Iohannis să fie desemnat în locul lui ca secretar general al NATO, fiind astfel organizate alegeri prezidențiale anticipate în România, Rareș Bogdan a venit acum cu o altă variantă.
„Poate să conducă Consiliul European. E acolo, cu Plenkovic al Croaţiei. Sau în interior. De ce nu?
Nu ştiu ce alege, mai are 2 ani de mandat. L-am văzut în câteva deplasări şi ca jurnalist şi ca europarlamentar şi la Bruxelles şi la Grădina cu roze de la Casa Albă, a fost foarte tare conferinţa cu Trump.
Să ştiţi că Klaus Iohannis nu a exploatat latura asta a lui care e apreciată şi modul în care e privit în interiorul Consiliului pentru a o transfera spre încredere internă. Trebuia să gândească una ca asta cineva ca mine”, a mai explicat Rareș Bogdan.
Sentință definitivă în dosarul lui Ionel Arsene, lider al PSD Neamț și totodată președinte al Consiliului Județean Neamț.
Trimis în judecată în 2018 pentru mai multe infracțiuni de trafic de influență comise în vremea în care era deputat, Arsene trebuie să lase totul în urmă și să meargă la închisoare, conform sentinței pronunțate astăzi: 6 ani şi 8 luni cu executare.
În 2018, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău detaliau că l-au trimis în judecată pe Arsene, în stare de arest preventiv, în condițiile în care acesta era și la acea vreme președinte al Consiliului Județean Neamț.
„În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală.
Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.
La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat”, se arăta în comunicatul DNA.
Prima soluție în dosar a fost pronunțată în aprilie anul trecut, încă de la acea vreme Arsene fiind găsit vinovat. Potrivit sentinței Tribunalului Bacău, Ionel Arsene fusese condamnat la un total de 8 ani şi 4 luni închisoare, fiindu-i interzise mai multe drepturi, printre care și exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege și de a ocupa o funcție de conducere, sau de a exercita atribuții de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România.
Au urmat apelurile, declarate atât de Arsene, cât și de procurorii anticorupție, iar astăzi Curtea de Apel Bacău a pronunțat sentința definitivă:
„Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de inculpatul Arsene Ionel. Admite apelurile formulate de DNA Serviciul Teritorial Bacău şi inculpatul Arsene Ionel împotriva sentinţei penale nr. 96/D/06.04.2022 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 431/103/2018, pe care o desfiinţează cu privire la soluţia de condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de trafic de influenţă, faptă săvârşită în anul 2013, la omisiunea aplicării pedepsei complementare pe lângă pedepsele principale, la cuantumul pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului, la conţinutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului şi la cuantumul sumei confiscate de la inculpat
Rejudecând cauza în aceste limite: Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Arsene Ionel sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în anul 2013, ca efect al intervenției prescripției răspunderii penale. Menţine pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în luna iunie 2015.
Menţine pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în iulie 2015. Contopeşte cele 2 pedepse principale de mai sus, aplică inculpatului Arsene Ionel pedeapsa principală cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an şi 8 luni închisoare, rezultând pedeapsa principală de 6 ani şi 8 luni închisoare pe care o va executa inculpatul.
Contopeşte pedepsele complementare şi accesorii stabilite în sarcina inculpatului şi aplică, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, de 6 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere, sau de a exercita atribuții de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România, pe o perioadă de 5 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere, sau de a exercita atribuții de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România.
Dispune confiscarea de la inculpatul Arsene Ionel a sumelor de 80.000 Euro şi 80.000 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Definitivă”.
România, una din țările cu mare potențial agricol din Uniunea Europeană, a reușit să își acopere din producție proprie în 2021 necesarul intern de consum doar pentru produse agroalimentare precum cerealele, varza, carnea de capră și de oaie.
Deficitul comercial cu produse agroalimentare a crescut de la an la an, astfel că s-a ajuns la situația neverosimilă ca în prezent nu mai puțin de 70% (!!!) din produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor să provină din import.
Țara noastră a ajuns să importe carne de porc și lapte de vacă pentru a acoperi nevoia internă de consum. La fel și zahăr, pâine congelată, până și fructe și legume.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, România a ajuns să producă doar 55% din necesarul intern de carne de porc, deși în 2015 producția acoperea peste 70% din nevoi. Și la capitolul lactate am dat înapoi ajungând la 86,4% din necesar, față de 93% cu cinci ani în urmă.
Producția internă de zahăr acoperă doar 35% din necesarul de consum, față de 100,6% în 2015.
Deși mare producătoare de floarea soarelui, România a ajuns deficitară și la acoperirea necesarului intern de consum la ulei – 84%. La unt, situația este și mai gravă: doar 44,8% din necesarul de consum este acoperit din producția internă, restul din importuri.
Deși mare producătoare de cereale, România a ajuns să importe aluat congelat pentru pâine. Deși fermierii s-au plâns că aruncă laptele de vacă pe câmp, importăm lapte și produse lactate.
În privința legumelor, procentul variază în jur de 70-78% pentru roșii, cartofi, ceapă și leguminoase boabe. La fructe, procentul în care se asigură necesarul intern de consum depășește 90% la pepeni, struguri prune, mere, cireșe și vișine, dar abia ajunge la 18% la piersici și nectarine.
Problemele au apărut după intrarea în Uniunea Europeană
Dezechilibrul este unul cronic, nu de conjunctură, avându-și originile încă de la începutul anilor 2000. În contrast cu celelalte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria și Polonia, care se află pe excedent la acest capitol (exporturi mai mari decât importurile), România a avut în perioada 2000 – 2018 un sold negativ al comerțului exterior cu produse agroalimentare de 17,49 miliarde de euro.
De cealaltă parte, Bulgaria a avut în aceeași perioadă un excedent de 11,63 miliarde euro, Ungaria a avut exporturi mai mari decât importurile cu 41,17 miliarde euro, iar Polonia a consemnat un excedent de 64,82 miliarde euro la comerțul cu produse agroalimentare.
Foarte grav, România înregistrează deficite în relațiile comerciale directe cu țările din regiune, atunci când vine vorba de importurile și exporturile de produse agroalimentare.
România se detaşează net comparativ nu numai cu țările vecine, dar şi cu toate celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, atunci când vine vorba de deficitul cu produse alimentare.
În cazul României şi al celorlalte țări din regiune, volumul importurilor şi exporturilor a crescut continuu în ultimii douăzeci de ani. Evoluţiile au fost determinate, în principal, de lărgirea pieţei externe de desfacere şi de schimbările înregistrate în aceste ţări, ca urmare a noilor cerinţe ale procesului de aderare la Uniunea Europeană. Însă România a reușit din anul 2000 și până în prezent să realizeze doar în 2013 și 2014 excedent la comerțul cu produse agroalimentare.
Deși țara noastră este mare exportatoare de produse agricole, deficitele apar din cauza faptului că exportăm ieftin – materii prime și produse primare (animale vii, cereale, semințe de floarea soarelui) și importăm scump produse procesate, cu valoare adăugată mare, pe fondul dispariției industriei alimentare din România (fabrici de zahăr, de ulei, brutării, fabrici de mezeluri ș.a.m.d. care să transforme materiile prime în produse prelucrate, valoroase din punct de vedere economic).
Iar calculul deficitului comercial se face valoric, nu cantitativ, plecând de la valoarea produselor exportate și importate, nu de la cantitatea lor.
În același timp, producția internă s-a redus constant de-a lungul anilor, atât în cazul cărnii de vacă și de porc, cât și al legumelor. Astfel, producția de carne de porc a României s-a redus cu aproape 11% doar în 2022 față de 2021, iar producția de carne de bovine a scăzut cu peste 3%.
România a înregistrat în perioada 2013 – 2022 cel mai mare declin procentual din Uniunea Europeană în privința numărului de porci vii și al doilea la bovine.
De cealaltă parte, producţia de carne de ovine şi caprine a crescut anul trecut cu 7%, iar producţia de carne de pasăre a României a crescut cu peste 6,3% în 2022 față de 2021.
Angajamentul Guvernului de reducere a dezechilibrului
Situația după 2020 s-a păstrat, importurile de alimente și animale vii înregistrând, potrivit datelor INS, creșteri anuale de 6,1% în 2020 (concomitent cu o scădere de 9,3% a exporturilor, pe fondul pandemiei), 12,1% în 2021 (creștere a exporturilor de 46,3%, ca urmare a revenirii după pandemie) și 24,5% în 2022 (cu o creștere a exporturilor de 21,5%).
Deficitul total în importul de alimente a ajuns la 4,7 miliarde de euro în 2021 (creștere de aproape 50%), scrie Ziarul Financiar, în condițiile în care la nivelul anului 2017 dezechilibrul era de 2,6 miliarde euro. Iar 2022 a adus o adâncire și mai puternică a acestui deficit.
În aceste condiții, Premierul Nicolae Ciucă și ministrul Agriculturii Petre Daea au anunțat în februarie 2023 că se angajează ca, în circa doi ani, să aplice măsuri astfel încât deficitul balanței comerciale a României la alimente să ajungă la zero.
”Am discutat cu domnul ministru și ne-am angajat amândoi că vom stabili măsurile prin care într-o perioadă, realist vorbind, nu mai mică de 2 ani de zile, prin măsurile pe care le luăm, putem să facem ca deficitul de balanță comercială pe produse alimentare în România să o aducem la nivel zero și, de ce nu, de aci înainte să putem să creștem și România să poată să se profileze ca un important exportator nu numai de produse agricole, de materie primă, ci și de produse alimentare”, a declarat prim-ministrul Nicoale Ciucă, conform profit.ro.
Ziarul de Investigații a luat legătura cu ministrul Agriculturii Petre Daea pentru a afla care sunt măsurile concrete gândite la nivel guvernamental pentru rezolvarea acestei situații care ține deja de siguranța națională.
Principalele obiective
Sursă foto: Facebook/Petre Daea
”Suntem ancorați în muncă și stabiliți pe traiectoria aceasta de a nivela balanța comercială, practic de a o pune în echilibru într-o perioadă de doi ani de zile, prin măsurile pe care le-am stabilit atât prin planul național strategic ca obiective care vizează acest lucru, cât și prin programele pe care le avem, susținute atât prin bugetul național, cu bani de la bugetul de stat.”, a declarat Petre Daea, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
Ministrul Agriculturii a arătat că sunt multe măsuri concrete pe care se va insista în această direcție. Ministerul Agriculturii a trimis Ziarului de Investigații o comunicare din care reiese că principalele obiective pentru echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare în anul 2023 sunt:
1.Creșterea producției interne de produse agroalimentare;
2.Stimularea producției interne de produse procesate similare celor din import;
3.Creșterea volumului de produse procesate cu valoare adăugată ridicată destinate exportului;
4.Creșterea ofertei de noi produse agroalimentare românești destinate exportului;
5.Promovarea produselor agroalimentare românești prin acțiuni de marketing (târguri, expoziții, etc.) pe terțe piețe;
6.Înființarea și dezvoltarea de rețele de comercializare a produselor autohtone;
7.Identificarea de noi piețe de desfacere prin rețeaua de atașați economici proprii ai României pentru valorificarea producției interne la export (mărirea și relocarea ei, după caz);
8.Optimizarea piețelor externe existente prin mărirea cantităților de produse exportate în scopul creșterii eficienței produselor exportate;
9.Dezvoltarea comerțului cu produse agroalimentare obținute în România prin Casa Română de Comerț Agroalimentar – UNIREA SA:
a.înființare/identificare centre de colectare- depozitare (prezervare identitate produs),
b.operaționalizarea relației directe dintre producător/procesator și comerciant (eliminare intermediari),
c.asigurarea disponibilității volumelor de produse agroalimentare necesare onorării unor contracte încheiate cu hipermarketurile, export, consum colectiv și HORECA,
d.promovarea consumului de produse românești pe piața internă și la export;
10.Asigurarea unui sistem eficace și eficient de inspecție și control atât în punctele de trecere a frontierei de stat cât și în rețeaua de comercializare a României în ceea ce privește verificarea nivelurilor de contaminanți și reziduuri pesticide, a produse neconforme/falsificate aferente produselor ce se importă în România în vederea scoaterii lor de pe piață;
11.Îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit;
12.Obligativitatea UAT-urilor cu mai mult de 5000 de locuitori de înființare a unor piețe volante în zilele de sâmbătă și duminică;
13.Elaborarea, în colaborare cu Ministerul Educației, a unui program educațional pentru elevi în vederea stimulării consumului de produse alimentare românești;
14.Elaborarea programului pentru reducerea exportului de semințe de floarea soarelui și creșterea producției de ulei pentru valorificarea superioară a materiei prime.
”Efectul Ucraina”
De asemenea, Ministerul Agriculturii ne-a comunicat și o serie de măsuri concrete adoptate pentru reducerea deficitului comercial cu produse agricole, ce cuprind plafonarea prețului la energia electrică, ajutoarele financiare primite de fermieri de la statul român, diverse alte măsuri de sprijin bănesc și logistic pentru operatorii din industria alimentară de procesare a cerealelor și de fabricare a uleiurilor, din industria produselor lactate, din industria fabricării preparatelor pentru hrana animalelor de fermă, din industria de fabricare a produselor de morărit și din industria de procesare a sfeclei de zahăr.
Ministerul Agriculturii a comunicat Ziarului de Investigații că: ”Balanța comercială cu produse agroalimentare pe anul 2022 a fost influențată de o serie de factori externi, și anume: condițiile climaterice nefavorabile și tranzitul de produse agricole ucrainene care au blocat în mare parte fluxurile de export ale României.
Cantitățile de cereale exportate în anul 2022 au fost mai mici decât cele din anul 2021 ca urmare a secetei, cât și în mod deosebit a faptului că portul Constanța, în perioada în care prețurile la exportul pentru cereale au fost ridicate, a fost blocat de tranzitul produselor din Ucraina și a împiedicat exportul, iar ulterior, când prețul acestora la export a scăzut (tot ca urmare a efectului Ucraina), operațiunea de export a fost ineficientă economic pentru fermieri.
Producția agricolă a fost grav afectată de prețurile mari la energie și combustibil, precum și de importurile la prețuri mărite ale îngrășămintelor, fertilizanților și pesticidelor, premixurilor și concentratelor folosite în compoziția furajelor pentru animale.
Produsele agroalimentare care nu se produc in Romania (citrice, fructe exotice, cafea, cacao, mirodenii, etc) , se mențin la un nivel ridicat reprezentând aproximativ un sfert din volumul total al importului.
Din datele INS, la 31 noiembrie 2022, se înregistrează un deficit comercial cu produse agroalimentare de 885 milioane euro reprezentând 2,9% din deficitul total pe economie”.
”Un obiectiv de importanță majoră pentru România”
Valeriu Tabără / sursa Facebook
Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, că i se pare salutară elaborarea unei strategii la nivel de minister de resort și de guvern pentru reducerea deficitului comercial cu produse alimentare, dar s-a declarat sceptic că rezultatele se vor vedea în doar doi ani de zile.
”Este un obiectiv de importanță majoră pentru România. Dincolo de problemele care apar în aprovizionare, costuri, prețuri și așa mai departe, deficitul alimentar este și un element foarte important de risc: Mărește riscul de țară.
S-a adâncit foarte mult acest deficit, producem mai puțin mai ales din anumite produse care sunt căutate și sunt de strictă necesitate, cum e carnea de porc. Iată că s-a mărit deficitul și pe produse lactate, dar sunt importate inclusiv produse cerealiere și altele.
Trebuia de mult făcută o analiză foarte serioasă asupra acestei chestiuni și eu m-aș bucura din suflet dacă s-ar găsi metode de rezolvare.
Mi-e greu să cred însă că în doi ani de zile se poate rezolva acest deficit, e vorba totuși de 3 miliarde de euro. Eu cred că e nevoie de 3-4 ani ca să putem ajunge pe zero (exporturile la egalitate cu importurile – n.r.) și să depășim acest element de inflexiune, ca să trecem pe plus.”, a declarat Valeriu Tabără, în eclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”Ne lipsește o strategie foarte clară de țară”
”Noi am fost pe plus în 2013, după ce se luaseră anumite măsuri încă din 2010, pe urmă 2011, 2012. În agricultură măsurile adoptate nu se văd imediat, trebuie să te ții de ele după ce le aplici, în așa fel încât să nu te abați pe urmă.
Este foarte îmbucurător însă că după foarte mulți ani s-a făcut o analiză și se stabilesc niște obiective în acest domeniu.
Până acum, noi nu am făcut în primul rând politica în zootehnie așa cum ar fi trebuit, să o legăm de ce înseamnă capacitatea producției vegetale.
Nu se poate să fii mare producător de porumb, de șrot, de floarea soarelui și să imporți carne de porc și produse lactate.
În al doilea rând, avem aproape cinci milioane de hectare de pășuni și fânețe naturale, și noi importăm carne de vită și produse lactate și așa mai departe.
Deci nu ne planificăm și nu ne gestionăm foarte bine activitățile în așa fel încât să satisfacem nevoile de consum ale României și nu numai, că noi putem fi exportatori de produse transformate pe piața internațională.
Ne lipsește o strategie foarte clară de țară, pe domeniul acesta agro-alimentar, care să pornească de la necesități și să țină seama de posibilitățile noastre. România este o putere agricolă, dar una cu picioare de lut, pentru că suntem singura putere agricolă de la nivelul Uniunii Europene care suntem în deficit comercial cu produse agroalimentare de nivelul pe care îl avem.
Este inadmisibil așa ceva!
Înseamnă impotență în a stabili priorități și a te ține de ele, să le poți realiza.
Noi nu putem să ne rezolvăm deficitul doar pornind de la recomandările Uniunii Europene. Trebuie să combinăm, să avem o complementaritate între ce înseamnă politici europene și politicile naționale. Dar chestiunea asta se discută de mai mult timp.
E mai ușor să depinzi de alții pentru bani și așa mai departe, în loc să pui umărul la contribuția financiară, ca să spui tu, să găsești căile tale proprii, care nu se potrivesc cu cele din Germania sau din Franța pe domeniul respectiv.
Și aici e o greșeală foarte mare, pentru că de ani de zile, cu micile excepții, nu s-au stabilit niște obiective de politică internă și, mai grav, facem o politică agricolă prin care valorificăm potențialul Românei doar în proporție de 40%.
Lăsăm deoparte sau chiar blocăm în producție sau în relațiile directe cu piața (mai ales cu piața internă) exact partea aceea care dă durabilitate sistemului agroalimentar românesc , mă refer la mica gospodărie.”, a mai spus fostul ministru.
”O problemă de siguranță națională”
Dragoș Frumosu / sursă foto Facebook
”Teoretic nu mi se pare realizabil acest obiectiv, pentru că nu știu în momentul de față dacă pentru această, să-i spunem promisiune, s-a investit vreun leu. Nu poți să aduci deficitul alimentar la zero în condițiile în care nu investești sau atunci când nu ai niște politici agricole care să vină în primul rând în sprijinul producătorilor agricoli mici, până la nivel mediu, nicidecum al procesatorilor și producătorilor de talie industrială.
Pe de altă parte, ca să poți să reduci deficitul alimentar, înseamnă să imporți din ce în ce mai puțin și să ai din ce în ce mai mult produsele tale pe rafturi.
Noi azi avem 70% din alimentele de pe rafturile magazinelor comerciale provenite din import. Nu au fost luate niște măsuri care să încurajeze activitatea producătorilor români. Dau exemplu Programul Tomata:
Nu e un program rău, el ar trebui extins și la alte tipuri de legume, pentru a mări plaja de producție din punct de vedere cantitativ, pentru a mări perioada de păstrare a acestora.
Dar formele astea de sprijin nu trebuie să vină direct la producător, ci la asociație, unde să îl aduci pe producător, ca să putem obține cantități mari, de pe suprafețe mari, astfel încât să poți să duci către marile rețele comerciale.
În direcția asta ele au dreptate, că le trebuie cantitate și constanță în aprovizionare. Așa poți să determini ca pe rafturi să fie cât mai multe produse românești.
Ca să răspund direct, din punctul meu de vedere promisiunile și precizările privind reducerea deficitului alimentar la zero în cel mul doi ani nu pot fi îndeplinite.
Deficitul alimentar este în acest moment o problemă de siguranță națională.”, a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, Dragoș Frumosu, Președintele SINDALIMENTA – Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară.
”Suntem dependenți de importuri”
”Am aflat și eu de curând, dintr-o declarație a fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, că în 1997 ‘marele’ prim-ministru Victor Ciorbea a semnat o ordonanță prin care accepta solicitarea Băncii Mondiale, în urma unui împrumut acordat țării noastre, ca România să ia măsuri împotriva agriculturii românești:
Reducerea rezervelor de stat, care să ajungă doar pentru maximum trei săptămâni, dimpreună cu închiderea a foarte multe societăți agricole, deci niște măsuri negative pentru țara noastră.
Deci da, mâncarea și mai ales anumite alimente pot fi considerate a face parte din categoria alimentelor strategice și pot reprezenta o problemă strategică pentru România.
Există riscul ca, ținând cont de ceea ce se întâmplă acum la nivel european și mondial, în contextul scăderii cantităților, pe fondul creșterii cererii, să nu mai putem importa, iar noi suntem dependenți de importuri.
Noi importăm lapte cam 20% din nevoia procesării, importăm carne de porc în proporție de aproximativ 80% din nevoia de consum, ferească Dumnezeu să nu facă ravagii și gripa aviară și să începem să importăm carne de pasăre și ouă.
Putem să spunem deci că trebuie tras un semnal de alarmă, având în vedere că suntem dependenți într-un procent mare (vă spuneam că 70% din alimentele de pe raft sunt astăzi din import) de alimentele aduse din afara țării.
Mai mult decât atât: Politica supermarketurilor este de a se îndrepta către și a promova pe rafturi produsele alimentare ale companiilor ce produc în țările lor de proveniență. Și atunci există acest risc pentru siguranța națională, în condițiiile în care nu producem, să fie reduse cantitățile din import.”, a adăugat Dragoș Frumosu.
Amenințarea crizei alimentare
”România este astăzi o țară rurală în procent de peste 85%, până în 90%. În România există astăzi 4,5 milioane de gospodării particulare. Dacă fiecare gospodărie este capabilă să hrănească 5 persoane, imaginați-vă că din aceste gospodării, fără a produce industrial, putem hrăni 25 de milioane de români.
Deci numai din gospodăriile private, dacă ele ar fi sprijinite de statul român, am putea să ne asigurăm mâncarea.
România a distrus suprafețele cu culturi de nivel industrial. Ne mirăm că astăzi prețul la kilogramul de ceapă uscată a ajuns la opt lei în piață. Producția noastră de ceapă uscată se găsește astăzi pe 10% din suprfața pe care era cultivată acum 20-30 de ani de zile.
La sere, la fel. Avem suprafețe acoperite de sere cam de 10-15% din suprafața existentă atunci. Deci în condițiile astea este evident că punem vorbi despre siguranța națională din punct de vedere al alimentelor.
Gândiți-vă că pentru sistemul de irigații, care a fost furat bucățică cu bucățică, de pe sute de kilometri, nu a fost găsit niciun vinovat, nu s-a făcut nicio cercetare, nu s-a pus o dală în locul celor furate, nu s-a reabilitat aproape nimic.
A făcut ministrul Daea câteva reabilitări la niște stații de pompare, dar încă insuficiente. Dacă în 30 de ani în care sistemul de irigații a fost distrus de două ori, nimeni nu a răspuns și nimic nu s-a mai construit în loc, sigur că putem vorbi, ferească Dumnezeu, în orice moment, de o situație de criză din punct de vedere alimentar, neavând rezerve de stat, având suprafețe cu culturi din ce în ce mai mici, și aici mă refer la legume dar nu numai, și depinzând foarte mult de importuri de materie primă.”, arată președintele SINDALIMENTA.
”O distrugere cu bună-știință”
”Nicidecum cu ne putem gândi la reducerea la zero a deficitului alimentar. Eu cred că astea sunt povești, la fel ca și poveștile cu pensiile, cu salariile și cu alte măsuri pe care Guvernul și alianța aflată la guvernare le promit, dar nu le realizează.
Vizavi de ceea ce s-a întâmplat în agricultura românească, eu astăzi cred că a fost o distrugere cu bună-știință. Politicienii noștri – o parte dintre ei, sigur – care au condus România timp de 30 de ani au stat cu capul plecat precum ghioceii, au ascultat indicații și au acționat în consecință, distrugând.
Într-adevăr, suprafața agricolă a României putea să dea hrană, spus așa, mai direct, pentru 80 de milioane de guri. Or, noi nu suntem în stare să asigurăm hrana pentru 15 milioane, cât mai sunt în România astăzi.
S-a ajuns în această situație în absența unor măsuri care nu s-au luat ani de zile. Mai mult decât atât: S-au vândut terenuri agricole în suprafețe foarte mari. Suntem singura țară din Europa care vindem terenuri agricole străinilor.
S-a distrus sistemul de irigații și stăm de ani de zile la mila lui Dumnezeu: ba plouă foarte mult, ba e secetă. S-au distrus suprafețele cultivate și industrial și particular.
S-a împărțit terenul agricol – agricultură modernă nu se face pe suprafețe mici, mai ales dacă vorbim de cultura mare. Da, este foarte bine că s-a dat pământul înapoi proprietarilor, dar trebuia fiecărei familii să îi rămână o suprafață mică de teren pentru consumul propriu și restul să rămână în asociație. Că nu îi mai ziceam Cooperativă, nu îi mai ziceam, dar producătorii să rămână asociați, astfel încât să se poată face o agricultură modernă – fie că vorbim de cultură mare, fie că vorbim despre legume sau fructe, pentru că și livezile au fost distruse.
În industria conservelor, luăm caise și piersici din Bulgaria, ca să facem compoturi și gemuri. S-au dezvoltat în ultima perioadă câteva livezi de pruni, de meri, pe fonduri europene, dar insuficient. După ce ai distrus timp de 30 de ani, nu poți să refaci în 3-4 ani tot ce ai distrus.
Îmi pare rău să o spun: Chiar dacă producțiile până la momentul lui 1990 erau umflate, erau declarate mai mari decât se producea în realitate, cantitatea produsă la momentul respectiv asigura atât hrana populației, cât și exporturi foarte mari.
Am distrus cercetarea în agricultură. Pierzând semințele românești, următorul pas a trebuit să luăm semințe de la firme străine, pe urmă s-a constatat că nu sunt compatibile cu îngrășămintele produse în România.
A trebuit deci să cumpărăm și îngrășăminte și tratamente de la aceleași firme străine. După care am închis societățile noastre producătoare de îngrășăminte și suntem dependenți în totalitate.
Baza de semințe de legume românești, pe care cu toții o lăudăm, întrebați-l pe profesorul Vânătoru, de la institutul de cercetări de la Buzău, a dispărut din România și a fost depozitată într-o altă țară fără ca semințele să fie numerotate și înregistrate, prin urmare s-a pierdut.
Iar semințe românești pentru legume dacă mai pot fi găsite acum prin unele gospodării ale unor oameni care nu au renunțat la ele. Se chinuie profesorul Vânătoru să refacă acum baza de semințe, dar este foarte greu.
Distrugerea cercetării din agricultură a fost o măsură cumplită, care a dus la o crimă la adresa agriculturii românești.”, a spus în încheiere Dragoș Frumosu.
Pensionat din funcția de consilier prezidențial în toamna anului 2021, fratele lui Ludovic Orban se întoarce în activitate.
Leonard Orban a fost numit ieri membru al Consiliului de administrație al Institutului European din România printr-o decizie a premierului Nicolae Ciucă, fost coleg de partid al fratelui său.
De profesie economist, Leonard Orban a tot deținut funcții publice, inclusiv de ministru sau secretar de stat. Cea de consilier prezidențial a venit în martie 2010, până să fie numit ministru în 2011, pentru ca în ianuarie 2015 să ajungă iar la Administrația prezidențială. Acesta a plecat la cerere din funcție, însă se pare că ieșirea la pensie nu i-a fost pe plac.
Ieri, în Monitorul Oficial a apărut decizia pentru numirea acestuia ca membru al Consiliului de administrație al Institutului European din România, act care aduce și o altă modificare – privind numirea președintelui și a patru membri.
„Având în vedere Memorandumul cu tema „Propunere de numire a unui membru în Consiliul de administrație al Institutului European din România”, înregistrat la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/1.492 din 6 martie 2023, în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 10 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1998 privind Institutul European din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 207/1998, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie.
Art. 1. — Se constată încetarea calității de membru al Consiliului de administrație al Institutului European din România a domnului academician Răzvan Emil Theodorescu în data de 6 februarie 2023, ca urmare a decesului.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii se numește domnul Leonard Orban în calitate de membru al Consiliului de administrație al Institutului European din România, pentru perioada rămasă a mandatului.
Art. 3. — La articolul 2 din Decizia prim-ministrului nr. 320/2022 pentru numirea președintelui și a patru membri ai Consiliului de administrație al Institutului European din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 16 mai 2022, prima liniuță se modifică și va avea următorul cuprins: „— domnul Leonard Orban”.”, se arată în act.
Decizia este semnată de Ciucă, fiind contrasemată de secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu.
TVR anunță că a dispus concedierea comentatorului sportiv Marian Olaianos din motive disciplinare grave, cu explicația că „decizia are ca temei raportul comisiei de cercetare disciplinară constituită pentru a analiza incidentul sesizat de Nadine Vlădescu”.
Incidentul la care se face referire ar fi avut loc în octombrie anul trecut, în comunicatul TVR explicându-se că rezultatul anchetei a depins de mai mulți factori, inclusiv de faptul că Marian Olaianos s-a aflat în concediu.
Nadine Vlădescu este jurnalistă TVR la secția Cultural. Potrivit unor declarații ale acesteia, consemnate de GSP.ro, Vlădescu a depus 3 plângeri penale împotriva lui Olaianos, pentru loviri și alte violențe, violarea vieții private și șantaj.
La rândul lui, Olaianos a reclamat că a fost hărțuit sexual. Totodată, aceeași sursă scria că Olaianos neagă agresiunea și a anunțat că își va „căuta dreptatea în instanță” în cazul în care îi va fi desfăcut contractul de muncă.
Din ce comunică TVR, Marian Olaianos a primit ieri decizia de sancționare cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
„Decizia a fost emisă ca urmare a raportului comisiei de cercetare disciplinară, elaborat în baza sesizării depuse de Nadine Vlădescu, în luna octombrie 2022, privind fapte de violență fizică și verbală a unui angajat al TVR – jurnalistul Marian Olaianos – asupra sa, însoțită de certificat medico-legal și de alte documente medicale.
Cercetarea disciplinară a fost demarată în urma sesizării primite de angajator de la Nadine Vlădescu şi în baza dispoziţiei Președintelui-Director General al SRTv, Dan Cristian Turturică.
Raportul comisiei de cercetare disciplinară a fost înaintat Preşedintelui –Director General, în data de 1 februarie 2023, cu propunerea de sancționare a lui Marian Olaianos prin desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Având în vedere faptul că, în perioada 19 decembrie 2022 – 8 martie 2023, Marian Olaianos s-a aflat în concediu de odihnă și medical, jurnalistul a primit decizia astăzi, 9 martie, când a revenit la serviciu.
Temeiul legal care a stat la baza emiterii deciziei constă în analiza unor documente medicale (certificatul medico-legal emis de IML), alte examinări medicale efectuate după actele de violență suferite de Nadine Vlădescu, înregistrări video care surprind cu claritate actele de violență, audieri ale martorilor, precum și alte înscrisuri relevante care certifică abaterile disciplinare grave ale lui Marian Olaianos.
Totodată, în cadrul audierii din data de 9 decembrie 2022, Marian Olaianos a declarat în fața comisiei următoarele: „aflându-mă într-o stare de maximă tensiune emoțională, în încercarea de a mă apăra am împins-o pe Nadine la perete, apucând-o de zona gâtului”.”, precizează TVR.
INSCOP Research a dat publicității cel mai recent sondaj legat de intenția românilor la vot, sondaj din care reiese că principalele trei partide favorite în prespectiva alegerilor parlamentare sunt PSD, PNL și AUR.
Sondajul a fost realizat în perioada 5 -19 februarie 2023, la comanda PNL, datele fiind culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) și care ar avea o marjă de eroare de ± 1.79%, la un grad de încredere de 95%.
Pe lângă răspunsul la întrebarea legată de intenția la vot, cei chestionați telefonic și-au exprimat opinia și referitor la o eventuală alianță PSD-PNL și după alegerile din 2024. Cert este că, în urma sondajului, reiese că, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, 46,7% dintre români ar merge cu certitudine la vot.
„31,7% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot si au acordat nota 10 la întrebarea privind intenția de a se prezenta la urne ar vota cu PSD, 22,3% ar vota cu PNL, 18,2% cu AUR, 11,2% cu USR, 4,6% cu UDMR, 2,9% cu PMP, 2,4% cu Pro Romania, 1,5% cu Partidul SOS Romania, 1,4% cu Partidul Verde și 3,9% cu alte partide.
Întrebați ce părere ar avea despre realizarea unei alianțe între PNL și PSD la alegerile din 2024, aproximativ 50% dintre votanții formațiunii liberale au răspuns că ar avea o părere destul de bună (43,7%) sau foarte bună (7,1%) despre o astfel de înțelegere. De cealaltă parte, aproape 60% dintre votanții PSD au spus că ar avea o părere destul de bună (45,2%) sau foarte bună (12,9%) despre o alianță între cele două mari partide la alegerile din 2024.
Chestionați cu privire la posibilitatea comasării alegerilor locale și parlamentare în 2024, majoritatea respondenților (58,8%), indiferent de opțiunea de vot, s-au declarat în favoarea acestei soluții. Astfel, 62% dintre votanții AUR, 58,5% dintre votanții PNL, 57,1% dintre cei ai PSD și 54,8% dintre cei ai USR sunt de acord ca alegerile locale și parlamentare să fie organizate în același timp”, se detaliază în sondaj.
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
