Președintele Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Neamţ, dar și un paznic de vânătoare, sunt cercetați de procurori într-un dosar legat de luare de mită.
În prima zi de Paște, președintelui AJVPS Neamț i s-a organizat un flagrant, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Neamț, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, luându-l ca „din oală” în timp ce primea un dispozitiv electronic de la un membru al asociației, pentru a nu sesiza o posibilă faptă de braconaj cinegetic.
În urma primelor cercetări, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de președintele AJVPS Neamț și față de angajatul asociației, cei doi fiind propuși pentru arestare preventivă. Din ce detaliază DGA, „valoarea bunurilor solicitate este de aproximativ 40.000 de lei”.
Luni, Tribunalul Neamț a dispus însă luarea controlului judiciar „faţă de inculpatul RN, cercetat în dosarul penal nr. 352/P/2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită, pentru o perioadă de 60 zile, începând cu data de 17.04.2023 şi până la data 15.06.2023, inclusiv. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul RN trebuie să respecte următoarele obligaţii: – să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț, care este organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Inculpatul RN trebuie să respecte, suplimentar, următoarele obligaţii: să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț; să nu se deplaseze la sediul … ori pe fondurile cinegetice aflate în gestionarea acesteia; să nu comunice pe nicio cale, direct sau indirect, cu următoarele persoane: coinculpatul CN, martorii (ale căror date de identificare urmează a fi obținute de procuror, nefiind disponibile în dosar); să comunice periodic organului de poliţie desemnat cu supravegherea sa informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu exercite funcția de președinte al …; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme. Pe durata controlului judiciar, supravegherea respectării obligaţiilor impuse inculpatului revine organelor de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judeţului Neamţ, prin Biroul Supravegheri Judiciare.
2. Dispune luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpatul CN, cercetat în dosarul penal nr. 352/P/2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la luare de mită, pentru o perioadă de 60 zile, începând cu data de 17.04.2023 şi până la data 15.06.2023, inclusiv. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul CN trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată Secția de Poliție, județul Neamț, cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la Secția de Poliție, județul Neamț, care este organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Inculpatul CN trebuie să respecte, suplimentar, următoarele obligaţii: să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț; să nu se deplaseze la sediul … ori pe … aflate în gestiunea acesteia; să nu comunice pe nicio cale, direct sau indirect, cu următoarele persoane: coinculpatul RN, martorii (ale căror date de identificare urmează a fi obținute de procuror, nefiind disponibile în dosar); să comunice periodic organului de poliţie desemnat cu supravegherea sa informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu exercite funcția de paznic de vânătoare; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Pe durata controlului judiciar, supravegherea respectării obligaţiilor impuse inculpatului CN revine organelor de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamţ, prin Biroul Supravegheri Judiciare și Secția de Poliție. Constată că măsura reținerii a expirat, în privința ambilor inculpați, la data de 17.04.2023, ora 19.00”.
Rocada guvernamentală ar putea aduce schimbări mult mai ample față de ceea ce s-a parafat între liderii coaliției.
Discuția în acest sens a fost adusă în prim plan de liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, care a explicat aseară că, începând din luna mai, vor fi modificări pe structura de conducere a tuturor ministerelor.
Astfel, deși în înțelegerea politică dintre PSD, PNL și UDMR se stabilise că rotativa guvernamentală va aduce noi nume doar în ceea ce privește premierul și ministerele de Finanțe, Justiție, Transporturi, Investițiilor și Proiectelor Europene, plus Secretariatul General al Guvernului, Simonis a punctat că lucrurile, în realitate, vor fi altfel.
„În momentul în care premierul îşi depune mandatul, undeva în luna mai, tot guvernul este demis. Viitorul Guvern nu va avea doar un premier nou, că sunt aceiaşi, că sunt alţi miniştri, va fi un vot pe întreg Cabinetul. (…)
Inclusiv la structura guvernamentală pot fi, pot apărea ministere, pot dispărea, nu este nimic concret (…).
Orice se poate întâmpla, câtă vreme este un nou guvern”, a precizat Simonis la Prima News, citat de Știri pe Surse.
În urmă cu o lună, liderul PSD Marcel Ciolacu vorbea despre o singură posibilă schimbare odată cu rotativa, respectiv înființarea unui nou minister, în contextul eșecului privind aderarea României la Schengen.
Astfel, acesta opina că ar fi necesară înființarea unui nou minister, care să garanteze că discuțiile și negocierile privind aderarea vor avea efectul scontat de țara noastră, deoarece „peste tot, în toate guvernele din Europa, în statele mai dezvoltate economic decât România, se găseşte acest minister. Poate atributul nu ar fi trebuit să fie al Ministerului de Externe de negociere de aderare la spaţiul Schengen, poate acest atribut ar fi trebuit să fie al Ministerului Afacerilor Europene. (…) Din punctul meu de vedere Ministerul Afacerilor Europene ar trebui să existe în componenţa guvernamentală scoţând sau făcând o reducere a unuia sau două ministere”.
Procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe directorul general și totodată președinte al consiliului de administrație al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” – INCAS București, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
Pe numele său Cătălin Nae, inculpatul din dosarul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție este acuzat că, timp de mai mulți ani, a încredințat contracte cu încălcarea prevederilor legale, păgubind instituția pe care o conduce de milioane de euro.
Alături de directorul Nae, în cauză au fost trimiși în judecată și administratorii societăților comerciale care au beneficiat de aceste avantaje, cei patru fiind acuzați de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
Pentru cei care nu au auzit de INCAS, instituția este prezentată de director ca una „de cercetare lider în științe aerospațiale din România, cu o tradiție de peste 60 de ani în inginerie aerospațială, fizica fluxurilor și aerodinamică aplicată, folosind tehnologii de ultimă generație și infrastructură unică”, implicată „în toate proiectele aeronautice naționale majore pentru zone civile și militare și în prezent acționează ca un jucător major în politica UE de dezvoltare a cercetării și dezvoltării în cadrul viziunii FlightPath 2050 și al viitorului program Orizont 2020”.
Însă procurorii anticorupție arată că directorul s-ar fi folosit din plin de resursele INCAS:
„În perioada 2012 – 2014, inculpatul Nae Cătălin, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi încheiat un număr de 12 contracte cu societăți comerciale, cu un comportament de tip „fantomă”, controlate de ceilalți patru inculpați, în condițiile în care acesta ar fi cunoscut faptul că agenții economici respectivi nu puteau să îndeplinească prestațiile (în domeniul cercetării aeronautice) la care se obligaseră, neavând capacitatea obiectivă să execute astfel de activități (nu dispuneau de capital uman și tehnic).
În contextul menționat mai sus, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”, a achitat societăților respective suma totală de 21.495.199 lei (aprox. 5.000.000 euro), ce constituie un prejudiciu în dauna institutului concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societățile celor patru oameni de afaceri.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” a precizat că nu se constituie parte civilă în cauză”.
Trotinetele electrice au locul lor de cinste în galeria mijloacelor alternative de deplasare, alături de biciclete, mopede, scutere electrice și alte astfel de vehicule ușoare.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD, inițiativă legislativă prin care guvernul României dorește să implementeze viziunea Comisiei Europene legată de mobilitatea durabilă prevede ”dezvoltarea tuturor modurilor de transport într-o manieră echitabilă, integrată și interoperabilă cu accent pe modurile de transport nepoluante” și ”promovarea mijloacelor de transport alternative și integrarea lor cu transportul public pentru reducerea poluării mediului”.
Problema este însă că resentimentul populației la adresa acestor mijloace de deplasare este în creștere în marile orașe europene, sentimentele negative fiind alimentate de lipsa de disciplină în trafic, de siguranța circulației – atât pe partea carosabilă, cât și pe trotuare -, de faptul că trotinetele electrice închiriate sunt lăsate practic oriunde, putând fi văzute aruncate în număr mare pe spațiile verzi, pe trotuare, chiar abandonate pe străzi, unde ar trebui să circule alte autovehicule de transport personal sau în comun.
Sute de accidente grave în România
Foto IC Silviu
România, țară în care trotinetele electrice sunt în acest moment la mare modă în rândul unor anumite categorii sociale, s-a confruntat recent cu cazul unuia dintre cei mai vizibili exponenți ai deplasatului pe trotineta electrică, fostul președinte al USR și vicepremier Dan Barna, care s-a aventurat pe trecerea de pietoni pe roșu, călare pe trotinetă, fiind lovit de un autoturism care circula regulamentar.
Trebuie arătat că circulația trotinetelor electrice a fost reglementată pentru prima dată în România la începutul lui 2020, când Guvernul a stabilit printr-o Ordonanță de Urgență că viteza maximă de deplasare trebuie să fie de 25 de km/oră și că pot fi folosite doar în localități de persoane cu vârsta de cel puțin 14 ani.
Actul normativ mai prevede și că trotineta electrică oprită sau staţionată pe partea carosabilă trebuie aşezată lângă şi în paralel cu marginea acesteia. Trotinetele electrice pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.
Echiparea trotinetelor electrice care circulă pe drumurile publice cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente este obligatorie, fiind interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare.
O nouă reglementare, și mai strictă, a fost adoptată în octombrie 2021, când Guvernul a interzis deplasarea trotinetelor electrice pe trotuare.
Astfel, conducătorii de trotinete electrice sunt obligați să circule numai pe pista pentru bicicletă atunci când aceasta există, fiind interzisă circulația acestora pe trotuar.
Trotinetele electrice trebuie conduse numai pe un singur rând atunci când circulă pe drumurile publice, iar conducătorii de trotinete electrice au obligația de a avea asupra lor actul de identitate.
De asemenea, este menționată interdicția conducătorilor de trotinete de a circula cu acestea atunci când se află sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive sau de a circula cu trotinetele electrice atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață sau zăpadă.
Totodată, este interzisă circulația cu trotineta electrică fără a menține contactul cu solul sau de a circula cu aceasta atunci când nu sunt respectate condițiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească.
Spre deosebire de regulile stabilite pentru conducătorii de biciclete, în cazul trotinetelor electrice, schimbarea direcției de mers se face prin deplasarea conducătorilor pe lângă acestea, informează digi24.ro.
Conducătorii trotinetelor electrice nu s-au arătat însă foarte dispuși să respecte aceste norme și, potrivit datelor puse la dispoziție de Inspectoratul General al Poliției Române, în perioada 2019 – 2022 accidentele grave de circulație în care au fost implicați conducătorii de trotinete electrice a crescut de 20 de ori.
Au avut loc 198 de accidente grave în care au fost implicate trotinete electrice. Urmare a acestora, 13 persoane și-au pierdut viața, peste 200 de persoane au fost rănite grav și 12 rănite ușor.
Nu este deci de mirare că la finele lui 2022 un deputat a venit cu o nouă inițiativă legislativă prin care cere reguli și mai stricte de deplasare pentru trotinetele electrice.
Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a propus ca viteza cu care trotinetele electrice pot circula pe drumurile publice să fie limitată la 15 km/h, faţă de 25 km/h cât este în prezent.
”Am propus în Comisia juridică un amendament: trotinetele electrice care circulă pe drumurile publice să aibă viteza limitată la maxim 15 km/h. În prezent, limita este de 25 km/h; mult prea mult! A venit momentul să spunem STOP agresivităţii. A venit momentul să protejăm vârstnicii, copiii şi, în general, oamenii care circulă pe trotuar şi care trebuie să se ferească de cei care nu respectă nicio regulă în utilizarea trotinetelor electrice. Reducerea vitezei setate este o prima soluţie”, a scris Andronache pe Facebook.
Înăsprirea cadrului legal în Europa
Situația este similară în toate țările europene și chiar în Statele Unite ale Americii, unde există un grad mare de nemulțumire asupra riscurilor mari pe care le presupune deplasarea pe trotinete electrice, atât pentru conducătorii vehiculelor pe două roți, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.
Danemarca, Norvegia și Spania au introdus în 2022 obligativitatea de a purta căști de protecție pentru conducătorii trotinetelor electrice. Riscurile unui accident sunt de șapte ori mai mari în cazul trotinetelor electrice decât pentru biciclete, arată un studiu efectuat în Danemarca. Cercetările norvegiene au arătat că riscurile sunt de până la zece ori mai mari pentru trotinetele electrice, comparativ cu bicicletele.
În Germania, o nouă cercetare de la un spital din Essen a constatat că spitalizările după accidente cu trotinetele electrice nu au fost raportate poliției în 74% din cazuri. Germania este singura țară care colectează date despre accidentele trotinetelor electrice ca o categorie separată – dar se bazează exclusiv pe datele poliției, ceea ce sugerează că cifrele oficiale sunt mult mai mici decât situația reală, arată Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor – ETSC.
Încă din 2020, Suedia a limitat viteza de deplasare a trotinetelor electrice la 20 de km/oră, în Spania, oraşe precum Madrid sau Barcelona le-au interzis în zonele pentru pietoni, iar la nivel naţional autorităţile au adoptat o legislaţie vizând interzicerea acestora pe trotuare.
Cifrele oficiale indicau aproape 300 de accidente, cu 3 decese, înregistrate în 2019 în Spania, însă autorităţile susţin că numărul real este mult mai ridicat.
În Germania legislația prevede o limită de viteză de 20 de km/h, interzicerea acestora pe trotuare şi în zonele pietonale, o vârstă minimă de 14 ani, dar şi existenţa unei asigurări speciale pentru utilizatorii acestora.
Marea Britanie este singura ţară care a interzis complet trotinetele electrice, scrie adevarul.ro.
Interzicerea închirierii în Paris
În Paris, închirierea trotinetelor electrice a fost recent interzisă prin referendum, iar mai multe orașe din Austria și Germania cer înăsprirea cadrului legal care permite atât închirierea, cât și deplasarea pe drumurile publice a acestor vehicule.
Parisul a fost unul dintre primele orașe europene care a permis închirierea de trotinete electrice, începând cu anul 2018. Acum, Orașul Luminilor de pe Sena va fi una din primele metropole care va interzice trotinetele închiriate.
Primarul Anne Hidalgo a anunțat companiile de închiriere că vor trebui să-și scoată cele 15.000 de trotinete electrice din funcțiune până la data de 1 septembrie 2023, în urma referendumului în care aproape 90% dintre parizieni au decis că nu mai doresc să se confrunte cu neajunsurile aduse de trotinetele închiriate.
Parisul trage astfel concluziile dintr-un sondaj cetăţenesc al cărui rezultat a fost fără echivoc: 89% dintre cei care au votat s-au declarat în favoarea interzicerii ”e-scuterelor”, aşa cum sunt numite în Franţa.
În total, însă, doar 103.000 de alegători au mers la vot, ceea ce corespunde unei prezențe de aproape 8%.
Cele trei servicii de închiriere: Lime, Tier și Dott au angajat influenceri care trebuiau să creeze o stare de spirit pentru a promova și a face să pară profitabilă închirierea trotinetelor electrice prin internet – dar este evident că gradul de respingere a acestei noi forme de transport în rândul parizienilor este mult mai mare decât cel de aprobare.
O femeie de 66 de ani a declarat la o secție de votare că nu mai îndrăznea să iasă în stradă pentru că îi era frică să nu fie lovită de o trotinetă electrică. Anul trecut, poliția a numărat 400 de accidente în care au fost implicate trotinete eletrice, dintre care trei s-au terminat tragic, cu decese.
Pe lângă lipsa de disciplină, există o adevărată mentalitate condamnată de parizieni: Multe din vehiculele colorate cu două roți sunt parcate în locurile cele mai puțin probabile din Paris, dacă nu sunt aruncate imediat în Sena.
Administrația Parisului a încercat să ia măsuri, prin scăderea vitezei legale a scuterelor și majorarea amenzilor la 135 de euro, în cazul celor care încalcă legea, dar situația nu s-a îmbunătățit vizibil.
Reacționează și Viena
Cu probleme similare se confruntă și Viena, unde trotinetele electrice sunt o sursă constantă de conflicte între locuitorii orașului. Acest lucru este reliefat cu claritate de statisticile oficiale: Nu mai puțin de 359 de accidente de circulație în care au fost implicate trotinetele electrice și 3.800 de raportări privind încălcarea legii au fost cuantificate doar anul trecut.
Administrația Vienei pregătește înăsprirea cadrului legal începând cu luna mai 2023, scrie presa locală, dar acest lucru nu schimbă miezul problemei: Prea mulți utilizatori nu respectă regulamentele, concurează cu trotinetele electrice de-a lungul trotuarelor sau își parchează vehiculele în așa fel încât blochează căile de acces, trotuarele, chiar și străzile.
Trebuie arătat că reglementările de circulație rutieră pentru trotinetele electrice prevăd în Austria aceleași reguli ca și pentru bicicliști.
Opiniile sunt împărțite printre vienezi: Unii consideră că trotinetele electrice sunt practice și prietenoase cu mediul, alții au preocupări legate de siguranță și pun la îndoială durabilitatea.
Companiile care se ocupă de închirierea vehiculelor văd, cum este și normal, aspectele pozitive ale acestei activități: ”Credem că o abordare cheie pentru rezolvarea problemelor de trafic de astăzi constă în mobilitatea partajată”, explică șeful pentru Austria și Germania al aplicației de mobilitate Free Now.
În prezent, în Viena activează cinci companii care închiriază trotinete electrice – Tier, Lime, Kiwi Ride, Bird și Link -, care gestionează nu mai puțin de 2.500 de vehicule electrice doar în capitala austriacă.
Administrația metropolei pregătește însă reguli mai stricte: Doar patru operatori de trotinete electrice vor mai primi licență, pentru a gestiona un număr mult mai mic, de cel mult 500 de vehicule pe două roți, care vor avea limitată viteza de deplasare la 25 de kilometri pe oră.
O inovație cheie, care se va aplica începând din luna mai este interzicerea parcării trotinetelor pe trotuare și înființarea de locuri de parcare separate pentru trotinete electrice.
Controverse în SUA
În Statele Unite, în numele conceptului de ”micro-mobilitate”, unele primării din marile orașe, precum Chicago, Portland sau Oregon, au introdus încă din anii 2016 și 2017 programe-pilot care trasau cadrul legislativ pentru închirierea de trotinete electrice.
Alte orașe, precum Chattanooga, Tennessee și Beverly Hills, nu au adoptat o asemenea optică, înterzicând închirierea de trotinete electrice, în timp ce altele au renunțat la programele pilot inițial introduse.
La fel de dăunătoare pentru climă precum automobilele
Dincolo de aceste aspecte, tot mai multe semne de întrebare sunt ridicate cu privire la cât de ecologice sunt trotinetele electrice de fapt.
Iar răspunsurile nu întârzie să apară, în urma unor studii de specialitate realizate de universități și autorități publice din Occident.
În anumite circumstanțe, trotinetele electrice de închiriat sunt la fel de dăunătoare pentru clima ca și o mașină, arată un studiu al Universității de Științe Aplicate din Bochum, Germania, citat de publicația austriacă Der Standard.
De la producție și utilizare până la reciclare sunt generate 64 până la 237 de grame de echivalent CO2 pe pasager-kilometru, a concluzionat studiul.
Pentru comparație, o mașină cu propulsie fosilă produce aproximativ 195 de grame pe pasager-kilometru, iar o mașină alimentată electric aproximativ 90, așa cum arată cifrele Agenției Federale de Mediu din Germania.
Perioada scurtă de utilizare, mixul slab de energie electrică folosit la încărcare, precum și activitățile de colectare nocturnă și reparcare a trotinetelor electrice sunt factori care contribuie la faptul că aceste mijloace de deplasare nu sunt atât de ecologice pe cât s-a crezut iniațial.
Mai mult decât atât: Planurile de mobilitate urbană durabilă înaintate de Comisia Europeană mizează pe faptul că trotinetele electrice sunt folosite pentru deplasarea către puncte intermodale de transport, acolo unde pasagerul poate trece la mijloacele de transport în comun intra și extra urbane, cum ar fi tramvaiele, metroul, trenurile, alte forme de transport electrice și nepoluante.
Acest lucru este valabil mai ales pentru periferiile cu conexiuni extinse la transportul public. A duce o trotinetă electrică la cea mai apropiată gară în loc de o mașină sau o motocicletă este o evoluție pozitivă din punct de vedere al mediului. Se pune însă întrebarea: este chiar așa?
”Nu avem nevoie de ele din motive de mediu”
Concluzia Agenției Federale Germane de Mediu este clară. Studiile efectuate la Berlin, Dresda și Paris au arătat că doar 5% până la 8% dintre utilizatorii de trotinete chestionați au folosit vehiculul alimentat electric în locul mașinii.
Mult mai frecvent, acestea sunt trasee care altfel ar fi fost parcurse pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public.
Este incontestabil că trotinetele electrice produc mai multe emisii decât mersul pe jos. Cum se compară cu bicicletele electrice, mașini și altele asemenea este mai dificil de spus.
”Majoritatea emisiilor sunt cauzate în timpul producției”, explică Michael Meschik de la Institutul pentru Transporturi de la Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena. De asemenea, nu trebuie subestimat faptul că scuterele trebuie colectate, încărcate și repoziționate peste noapte.
Gama largă de emisii de la trotinetele private ori închiriate poate fi explicată nu numai prin prisma proceselor de producție și închiriere, ci și prin intensitatea și durata utilizării, arată Meschik.
”La trotinetele private, moartea bateriei este adesea a vehiculului în sine”, explică Steffan Kerbl, șeful departamentului de testare la ÖAMTC – un club auto vienez care oferă servicii auto, inclusiv depanare, asigurare și instruire pentru șoferi în toată Austria.
O trotinetă electrică privată supraviețuiește în medie la 600 de cicluri de încărcare și pot fi acoperiți aproximativ 50 până la 60 de kilometri pentru o încărcare. Cumpărarea unei baterii noi de multe ori nu dă roade. Scuterul este prea uzat și o notă baterie este prea sumpă.
”Trebuie să ții cont de faptul că bateria reprezintă aproximativ 50% din costurile de achiziție”, explică Kerbl. Trotinetele de închiriat, pe de altă parte, sunt concepute pentru a permite înlocuirea bateriilor și remedierea defectelor de mai multe ori.
În practică, însă, ele nu sunt utilizate pentru perioade lungi de timp. Manipularea utilizatorilor nu este adesea suficient de atentă pentru aceasta. Furnizorul Bird, de exemplu, a stabilit durata de viață la trei ani, timp în care sunt acoperiți 4.295 de kilometri, potrivit sursei citate.
”Dacă o compar cu o bicicletă, nu e mult”, face o comparație Michael Meschik. În cele din urmă, trotinetele sunt cochete, ”dar nu avem nevoie de ele din motive de mediu”, rezumă el studiile pe care le are la îndemână.
În concluzie, utilizarea trotinetelor electrice aduce potențial pentru o mobilitate mai durabilă doar în cazul în care se alege ca deplasarea cu un autoturism să fie înlocuită cu folosirea vehiculelor pe două roți.
Studiile ar arăta însă că trotinetele electrice nu înlocuiesc aproape niciodată călătoriile cu mașina, potrivit presei austriece.
Agenția Federală Germană de Mediu dă exemplul orașului californian San Francisco, unde 42% dintre utilizatorii de trotinete electrice le folosesc în locul mașinilor, potrivit unui sondaj realizat de autoritatea locală de transport.
În studiile realizate în orașele europene proporția este în schimb mult mai mică, în intervalul procentual de o singură cifră.
Site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost spart de hackeri în a doua zi de Paște, însă reprezentanții instituției asigură că nu s-au creat pagube care să afecteze utilizatorii.
Potrivit Adevărul, timp de câteva ore, cei care accesau site-ul ministerului aveau acces la un mesaj asumat de „Operation Romania”: „This website has been hacked”, cu acuzații de corupție și inclusiv un apel pentru susținerea fraților britanici Tate, anchetați într-un dosar al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Problema, asigură MDLPA, a fost înlăturată la scurt timp, astfel că „nicio informație publicată pe site-ul www.mdlpa.ro nu a fost depreciată sau pierdută”.
În mesajul citat de Adevărul se arăta că „din păcate, corupţia este încă o problemă majoră în ţara noastră şi afectează negativ dezvoltarea socială şi economică. Cu toate acestea, sunt convins că putem schimba această situaţie prin angajamentul nostru ferm împotriva corupţiei şi prin faptul că ne unim forţele pentru a lupta împotriva acesteia. În acest sens, trebuie să fim foarte atenţi şi să nu acceptăm niciodată acţiunile corupte ale celor care se află la Putere. În curând, toţi parlamentarii României vor fi demascaţi pentru acţiunile lor corupţie şi vor fi traşi la răspundere pentru faptele lor”.
Totodată, în încheiere, era și un mesaj în limba engleză: „Stop framing Andrew and Tristan Tate, they are innocent!”.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației lucrează la soluționarea problemelor tehnice apărute și colaborează cu autoritățile statului responsabile cu securitatea cibernetică pentru investigarea cauzelor incidentului. Datorită intervenției prompte a personalului de specialitate din cadrul ministerului, nicio informație publicată pe site-ul www.mdlpa.ro nu a fost depreciată sau pierdută.
După finalizarea verificărilor de specialitate, site-ul www.mdlpa.ro va fi din nou disponibil tuturor utilizatorilor. Prioritatea ministerului este soluționarea cu succes și cât mai rapidă a incidentului, pentru a ne asigura că site-ul nu mai prezintă riscuri de securitate cibernetică și că utilizatorii acestuia îl pot folosi din nou fără riscuri”, transmitea ministerul.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit ieri despre situația salariilor din țară – atât în ceea ce privește minimul pe economie, cât și în ceea ce privește salariile bugetarilor.
Într-o intervenție la Antena 3, acesta a explicat că se fac analize pentru corectarea anumitor echități din sistemul bugetar, mai ales că avem de îndeplinit un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și că se ia în calcul o nouă creștere a salariului minim pe economie, „vedem când”.
Pe palierul bugetar, Budăi a dat exemplul inechităților salariale din sănătate și educație, în condițiile în care noua lege a salarizării trebuie să fie gata în 2023.
„Unele categorii profesionale sunt la nivelul din 2022, (…) alte categorii au ajuns pe parcurs până în 2020, până la sfârșitul lui 2019, când am plecat noi de la guvernare, altele nu au ajuns. Iată că avem dezechilibre aici, cu categorii profesionale care sunt deja la nivelul din 2022, categorii profesionale care nu sunt la nivelul din 2022.
Este vorba despre personalul TESA din sănătate, parte din dascălii noștri, personalul didactic si nedidactic, parte din funcționarii ministerului chiar, parte din deconcentratele din tara. Sunt categorii care nu au ajuns la nivelul din 2022. (…)”, a spus ministrul Budăi.
Cât despre salariul minim, Marius Budăi a punctat că sunt discuții pentru o nouă creștere, însă a subliniat că nu vrea să dea „mesaje extrem de clare”.
„Anul acesta, la 1 ianuarie a fost un salt mare de 450 lei pentru salariul minim. A înţeles şi Guvernul să participe la acest salt şi 200 lei nu sunt taxaţi.
Avem discuţii cu partenerii sociali şi o asemenea decizie nu se ia decât la masa dialogului, cu partenerii sociali, cu sindicatele şi patronatele şi Guvernul la mijloc, ca un mediator ce trebuie să fie. Însă toate aceste lucruri câteodată există o vorbă în România care spune că ‘mai binele este duşmanul binelui’. Trebuie să vedem ce ne dorim, să avem discuţii clare şi oneste cu mediul de afaceri astfel încât să nu dezechilibrăm ceea ce avem bun acum. (…)
Avem salariul minim în construcţii făcut. Noi în mandatul trecut am semnat şi am avut un pact cu partenerii noştri din construcţii, mă refer la angajatori şi la reprezentanţii angajaţilor, unde am instituit acel salariu minim de 3.000 lei, ulterior în 2022 am instituit acel salariu minim de 3.000 lei şi cu fiscalizare redusă şi în agricultură şi alimentaţie. Acum salariu în construcţii este 4.000 lei.
Studiem ambele variate. Suntem în continuu dialog cu partenerii sociali şi vedem, în a doua parte a anului, ce putem discuta cu dumnealor. (…)
Eu o să mă feresc să dau cifre şi informaţii care nu sunt clare, discutate îndelung în coaliţie şi cu partenerii sociali, pentru că nu este corect. Însă discuţiile sunt pentru a avea o nouă creştere a salariului minim, fie la început de an, fie vedem când, dar să avem o predictibilitate pentru mediul de afaceri, dar şi ţinând cont de puterea de cumpărare a celor care lucrează pe salariul minim”, a mai spus ministrul Muncii pentru sursa citată.
Președintele României, Klaus Iohannis, va avea un program încărcat imediat după Paște.
În perioada 18–26 aprilie sunt programate vizite oficiale în Republica Federativă a Braziliei, în Republica Chile și în Republica Argentina, explicația fiind aceea că se dorește „relansarea dialogului la nivel înalt cu statele Americii Latine și redinamizarea interacțiunilor bilaterale la nivel politico-diplomatic, respectiv sectorial”, plus deschiderea de „noi oportunități de colaborare în domenii de interes crescut, inclusiv cele privind răspunsul comun la o serie de provocări la nivel global”.
Promisiunea este aceea că va fi aprofundat „dialogul politico-diplomatic pe teme de interes comun”, urmând a se discuta și despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, urmărindu-se totodată și „creșterea profilului politic și economic al României în acest spațiu; impulsionarea contactelor sectoriale și dezvoltarea unor proiecte bilaterale concrete în domeniile economiei, comerțului, cercetării, protecției mediului și schimbărilor climatice, agricultură, educație, cultură, protecție civilă și altele.
Din ce s-a anunțat deja, vizita în Brazilia este prima la nivel de șef de stat în ultimii 23 de ani, președintele Iohannis urmând a discuta cu președintele Luiz Inácio Lula da Silva. În Chile, Iohannis va avea discuții oficiale cu președintele Gabriel Boric, în în cadrul întâlnirii urmând a fi semnat un Memorandum de înțelegere între instituțiile responsabile din cele două țări.
„Programul oficial va mai include și vizitarea, împreună cu omologul chilian, a Muzeului Memoriei și al Drepturilor Omului din Santiago de Chile, proiect de un simbolism special pentru statul gazdă. Președintele României va dona muzeului un set de documente diplomatice de arhivă privind salvarea unui număr mare de evrei de către consulul chilian Samuel de Campo, activ la București în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, vor fi donate copii ale documentelor referitoare la refugiații chilieni evacuați de autoritățile române și primiți în România, după lovitura de stat din 1973, care a fost urmată de o etapă sângeroasă în istoria Chile”.
A treia vizită anunțată, cea în Argentina, este prima vizită la acest nivel în ultimii 30 de ani, ocazie cu care Iohannis va avea o întrevedere cu președintele Alberto Fernández. „Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Argentina, vor fi semnate documente bilaterale de cooperare în domeniul situațiilor de urgență și în cel al cercetării agricole”, este anunțul oficial.
Președintele Consiliului Județean (CJ) Bihor, liberalul Ilie Bolojan, a comentat aseară situația din aparatul administrativ în ceea ce privește structura de personal, opinia acestuia fiind că o mare problemă este supradimensionarea.
Declarațiile au fost făcute la B1 TV, în condițiile în care Bolojan a devenit cunoscut și după ce, în 2021, a făcut o reducere de 50% a personalului. Iar acum, cu deficitul cu care se confruntă bugetul țării, Bolojan este convins că „la nivelul fiecărui minister, departament, fiecare cred că se gândește că trebuie făcut ceva, în forma care se va decide la nivel guvernamental, pentru a se ajunge la un echilibru bugetar”.
Din punctul de vedere al președintelui CJ Bihor, faptul că „în multe instituții personalul e supradimensionat” „e o realitate”: „Asta înseamnă cheltuieli inutile, risipă, lipsă de încredere în autorități, că cei care lucrează din greu în sectorul privat, constatând că unii oameni din sectorul de stat n-au ce să facă, n-au cum să aibă încredere în stat, înseamnă o atmosferă proastă în interiorul instituțiilor, că oamenii din sectorul public dedicați, care-și fac datoria, și sunt mulți peste tot, sunt băgați în aceeași oală cu oameni care nu fac o treabă bună”.
Soluția pe care o vede Bolojan este așadar previzibilă: „Deci e posibil, cred eu, să fie redus personalul, analizând de la caz la caz situația în fiecare instituție”.
„Sunt câteva lucruri care nu pot fi contestate. Faptul că țara noastră nu are neapărat un număr prea mare de angajați la stat, ci are un număr prea mare de angajați la stat raportat la sectorul privat.
Asta înseamnă că ori trebuie să gândim politici care să crească numărul de angajați din sectorul privat, să-i poată susține pe cei de la stat într-un mod sănătos – dar asta înseamnă politici care nu pot da rezultate de pe o zi pe alta – înseamnă să creștem gradul de ocupare, că avem unul dintre cele mai scăzute grade de ocupare a populației active din Europa, oamenii să fie implicați în economia reală, să fie contributori, sau înseamnă să reducem personalul la stat. Acestea sunt date economice care nu pot fi contestate.
Comparând numărul de ani în medie lucrați în România versus media țărilor din UE, în UE media e de 36 de ani, iar în România e de 31 de ani, ceea ce înseamnă că mulți angajați din România ies prea repede la pensie, că altfel nu ar fi această situație.Aceste lucruri sunt niște evidențe și nu pot fi contestate”, a atras atenția Bolojan.
Alina Albu a fost numită în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu.
Conform decretului semnat ieri de Klaus Iohannis, „numirea doamnei Alina Albu în funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism” va opera „pe o perioadă de 3 ani”, aceasta urmând să preia „frâiele” de la magistratul Oana Daniela Pâțu, procuror șef adjunct direcție, care apare ca fiind în structura de conducere.
Miercuri, ministrul Justiţiei anunța că a transmis președintelui României propunerea de numire, „în conformitate cu Legea nr.304/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, după parcurgerea procedurii legale prevăzute de aceasta, în fața Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori și din nou la Ministerul Justiției”.
Alina Albu nu vine din afară, pentru că, potrivit CV-ului, aceasta era procuror șef serviciu delegat la DIICOT, având o vechime în magistratură de peste 23 de ani. A fost procuror stagiar începând cu luna mai a anului 1998, iar din 2000 a devenit procuror definitiv, soluționând dosare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București. La DIICOT a ajuns prima oară în 2004, ca procuror delegat în cadrul biroului de combatere a traficului de persoane și migranți, pentru ca apoi, pentru doi ani (2006 – 2008) să fie magistrat detașat în funcția de șef serviciu anchete din cadrul Direcției Generale Anticorupție. CV-ul complet aici.
Numirea Alinei Albu la conducerea DIICOT nu a fost singura din această perioadă. MJ dăduse startul propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-şef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (2 funcții) și procuror-şef adjunct al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (2 funcții).
Ulterior propunerilor, Iohannis a semnat decretul pentru numirea lui Alex-Florin Florenţa în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) pe o perioadă de trei ani şi decretul pentru numirea lui Marius-Ionuţ Voineag ca procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Agenția Națională de Integritate (ANI) a făcut public că, în urma unor verificări, a fost constatată starea de incompatibilitate, conflictul de interese de natură administrativă sau a sesizat organele de urmărire penală, în cazul a 14 aleși locali.
Nu mai puțin de patru primari urmează a fi astfel anchetați la solicitarea ANI, pentru trei fiind sesizați procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar pentru unul dintre edili o judecătorie din județul Ialomița.
Potrivit unui comunicat al ANI, unul dintre cei vizați este Dumitru Vintilă, primar în Drăgușeni, județul Galați, care „s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 10 mai 2018 – 08 mai 2021, întrucât a exercitat simultan cu funcția de primar și o funcție contractuală în cadrul Primăriei Comunei Drăgușeni” și, „în calitate de primar, a semnat acte administrative aferente unui proiect derulat de Primăria Drăgușeni, în cadrul căruia a deținut o funcție contractuală în perioada 10 mai 2018 – 08 mai 2021, producând un folos material pentru sine”.
De aici și acuzațiile, ANI detaliind că ar fi vorba despre folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, „întrucât, în exercitarea atribuțiilor de primar, a semnat la data de 09 mai 2018 contractul individual de muncă încheiat între Primăria Comunei Drăgușeni, reprezentată legal de primar în calitate de angajator și VINTILĂ DUMITRU în calitate de angajat, pe o funcție contractuală în cadrul primăriei”.
Al doilea primar vizat de anchetă pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoaneeste Daniel Boambeș, care conduce Primăria Constantin Daicoviciu, din județul Caraș-Severin, deoarece „în calitate de primar a semnat dispoziția din data de 15 septembrie 2020 privind numirea fiului său într-o funcție din cadrul aparatului Biroului Electoral de Circumscripție nr. 26 Constantin Daicoviciu”.
Un alt primar din Caraș-Severin, Marian Vlasici, va fi cercetat atât pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, cât și pentru fals în declarații. Aceasta pentru că, în calitate de primar al comunei Lupac, „deși avea un interes personal în problemele supuse dezbaterilor, a participat la emiterea și adoptarea unor acte administrative privind asociația în cadrul căreia deținea calitatea de președinte”, „a îndeplinit acte privind asociația sportivă în cadrul căreia a deținut calitatea de președinte” și „nu a menționat în declarațiile de interese depuse în calitate de primar al comunei Lupac, funcția de președinte deținută în cadrul asociației”.
În ceea ce îl privește pe Gabriel Stoica, primar în comuna Sălcioara – Ialomița, vor fi demarate cercetări la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni, pentru favorizarea unor persoane, deoarece „în perioada exercitării mandatului 2016-2020 a semnat o serie de acte administrative în urma cărora sora acestuia a fost numită într-o funcție contractuală de execuție în cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență (S.V.S.U.), iar ulterior a fost încadrată în funcția contractuală de șef serviciu S.V.S.U.”.
Și în cazul unui consilier local au fost sesizați procurorii – în speță Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Este vorba despre Ionel Trișca, ales în cadrul CL al comunei Grindu – Tulcea, care „în exercitarea atribuțiilor de consilier local, a luat parte la deliberarea și adoptarea unor Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Grindu ce au produs un folos patrimonial pentru o asociație în cadrul căreia acesta are calitatea de membru fondator, respectiv pentru o societate în cadrul căreia obține venituri în calitate de salariat”.
Pentru alți aleși, ANI arată că este vorba despre conflict de interese administrativ:
Ioan Feier, consilier local în cadrul C.L. Hodac, județul Mureș – „În calitate de consilier local a participat la deliberarea și adoptarea unor Hotărâri ale C.L. Hodac din 17 februarie și 15 aprilie 2020 care au creat premisele juridice necesare încheierii unui contract de închiriere între Primăria Comunei Hodac și asociația în cadrul căreia fratele acestuia deține funcția de secretar și calitatea de membru în Consiliul director.Totodată, în ședințele C.L. Hodac din 17 noiembrie 2020 și 16 februarie 2021 a participat la luarea unor decizii ce au adus un beneficiu fratelui său cu referire la contractul menționat anterior”.
Nicolae Predeșel, consilier local în cadrul C.L. Mogoșoaia, județul Ilfov – „În perioada exercitării mandatului de consilier local, a participat la deliberarea și adoptarea a 3 Hotărâri ale C.L. al Com. Mogoșoaia privind schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic cu modificarea parcelelor din teren extravilan în teren intravilan în Sectorul Zero – comuna Mogoșoaia, demers care a creat un avantaj patrimonial pentru fratele acestuia care la momentul adoptării Hotărârilor deținea terenuri aflate în extravilanul comunei Mogoșoaia”.
Linica Stan, consilier local în cadrul C.L. Mangalia – „În calitate de consilier local a participat la deliberarea și adoptarea unor Hotărâri ale C.L. prin care au fost alocate sume de bani din bugetul local către o asociaţie de utilitate publică. Printre membrii fondatori ai acestei Asociații se află și o organizație al cărei președinte este persoana evaluată, precum și o societate la care soțul și fiul acesteia, dețin calitatea de unic asociat și administrator. Prin adoptarea acestor Hotărâri ale C.L. s-a creat un avantaj patrimonial pentru aceste două entități”.
Dumitru Pearcu, fost primar al comunei Tomșani, județul Vâlcea – „În perioada exercitării mandatului de primar, având un interes personal de natură patrimonială, a semnat o autorizație de construire pentru imobilul pe care îl deține în comuna Tomșani”.
Emilian Rusu, fost primar al comunei Dănești, județul Gorj – „În perioada exercitării mandatului de primar, a semnat o serie de înscrisuri referitoare la eliberarea unor documente pentru copiii săi“.
Alexandru Constantin Proteasa, vicepreședinte al C.J. Timiș și fost Consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Moșnița Nouă, județul Timiș – „În perioada exercitării mandatului de consilier local a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L. al comunei Moșnița Nouă privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal prin care se aprobă introducerea în intravilanul extins al localității a unei suprafețe de teren aflat în proprietatea societății în cadrul căreia persoana evaluată deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator, producându-se astfel un folos patrimonial pentru sine, respectiv pentru societate”.
Cât despre incompatibilitate, ANI arată în comunicat că este vorba despre trei aleși locali:
Elena Iuliana Dosaru, consilier județean în cadrul C.J. Prahova „S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 23 octombrie 2020 – 17 iunie 2022 întrucât a deținut și exercitat simultan cu funcția de consilier județean și funcția de membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale de interes local”.
Adrian Răzvan Lulciuc, consilier local în cadrul C.L. al Municipiului Timișoara – „În perioada exercitării mandatului 2016-2020 de consilier local, societatea comercială în cadrul căreia persoana evaluată a deținut calitatea de asociat, a încheiat la data de 22 aprilie 2020, 3 contracte de furnizare produse (achiziții directe – facturi fiscale în valoare totală de 73.780 Lei), cu diverse societăți înființate ori aflate în subordinea/ sub autoritatea C.L. al Mun.Timișoara”.
Ioana Raluca Dinu, consilier local în cadrul C.L. al municipiului Bacău și fost director medical – membru al Comitetului director al Spitalului Județean de Urgență Bacău – „S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 24 februarie 2017 – 26 octombrie 2020, întrucât a exercitat simultan cu funcția de Director medical – membru al Comitetului director al Spitalului Județean de Urgență Bacău și funcția de membru în organul de conducere al unui partid politic”.
Marius Budăi, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, promite că o nouă lege a pensiilor va fi practic așa cum „trebuie”, astfel încât cetățenii să fie mulțumiți, dar cel mai important, ca România să nu piardă banii din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Din ce a susținut ministrul Budăi, citat de Știri pe Surse, s-a lucrat aproape „la foc continuu”, iar în acest moment coaliția de guvernare are pe masă trei variante care vizează noua lege a pensiilor.
Din promisiunile ministrului Muncii ar rezulta că variantele sunt unele profesionale, dat fiind că au fost elaborate de specialiștii din minister şi de la Casa de Pensii.
Marius Budăi a dezvăluit, potrivit sursei citate, că este „exclusă” o scădere a pensiilor, ci sunt alte priorități, „în primul şi în primul rând rezolvarea inechităţilor, după care anumite perioade contributive care au fost cu sporuri nepermanente”.
„Vom avea o discuţie şi în coaliţie şi voi înainta către Banca Mondială studiul de impact pentru ca apoi să continuăm discuţiile cu Comisia Europeană (…)
Nu este nicio întârziere la această reformă. Avem trei variante, vom discuta cu ele în coaliție, după aceea le vom discuta cu partenerii sociali. Noul draft al legii a fost trimis la Banca Mondială, după care reluăm discuțiile”, a subliniat ministrul Budăi.
Momentan nu s-a stabilit nimic în ceea ce privește reducerea cheltuielilor din ministere, a confirmat – fără totuși a confirma – purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
Deși premierul Nicolae Ciucă anunțase că în ședința de Guvern de ieri miniștrii vor prezenta planurile pentru reducerea cheltuielilor, încă nu s-a stabilit nimic, aparent pentru că documentele necesare nu au fost depuse. Fără a da un răspuns concret, din cele explicate de Cărbunaru, cam aceasta s-ar înțelege.
La finalul ședinței de Guvern, Cărbunaru a venit în fața presei cu un discurs pregătit, însă nu a avut răspunsuri clare la întrebările legate de demersurile concrete pentru reducerea cheltuielilor. Astfel, Dan Cărbunaru a explicat că fiecare minister trebuie să întocmească o listă de reduceri de cheltuieli pentru a coborî cheltuielile guvernamentale cu 10%, fără a afecta investițiile, accentuând că „nu se pune problema de a ajusta salariile în sistemul bugetar”, ci „rămânem în această zonă a nevoii de a reduce cheltuielile publice”.
„Au fost 90 de miliarde de lei, investițiile alocate de Guvern din bugetul național anul trecut; anul acesta sunt peste 110 miliarde de lei. Deci în continuare sunt investițiile cele care vor dinamiza motorul economic, dar în același timp, frânând cheltuielile statului, instituțiilor publice, în zone care să nu afecteze nici funcționarea lor, dar nici implementarea acestor proiecte de investiții.
Vor fi tăieri pe care fiecare minister le va prezenta. Acestea urmează să fie centralizate la nivelul Guvernului și vi le vom prezenta în momentul în care ele vor fi agregate ca atare și vă asigurăm că, după modelul anului trecut, și anul acesta aceste cheltuieli vor fi reduse. E o măsură firească”, a susținut Cărbunaru.
Și totuși, ce s-a întâmplat cu planurile concrete centralizate de ministere? Greu de spus, problema nefiind lămurită. Astfel, purtătorul de cuvânt al Guvernului a susținut că nu știe chiar exact, exact cine a depus documentele solicitate de Ciucă, promițând că va verifica, deși premierul fusese destul de ferm și anunțase că miniștrii trebuie să dea „raportul”… ieri. Discuții totuși în ședința de Guvern nu au fost pe subiect, semn că miniștrii nu au venit cu „temele” făcute. Cel puțin nu toți.
Iar Cărbunaru a arătat că „toate aceste documente depuse de ministere trebuie centralizate tocmai pentru a avea o vedere de ansamblu asupra acestei chestiuni”, precizând fie că „planurile trebuie depuse la Secretariatul General al Guvernului”, fie că „la registratură sau acolo unde l-au depus, la Secretariatul General, acolo unde se depun de obicei documentele cerute de către premier”.
„O țară întreagă știe ceea ce domnul prim-ministru a anunțat, anume faptul că vor fi reduse cu 20 de miliarde de lei cheltuielile pe care statul român le face, fără a afecta salariile angajaților statului român, fără a afecta programul de investiții al statului român. Astăzi (n.r. – ieri) este termenul fixat pentru ca miniștrii să prezinte aceste planuri. În momentul acesta…
(…) trebuie să verific lista ministerelor care au depus şi să revin la dumneavoastră după ce fac această verificare pentru a vă anunța care este situația acestor cheltuieli. De asemenea, vă spun ceea ce știți foarte bine și anume că premierul a cerut reducerea acestor cheltuieli ca o dovadă de cumpătare a satului într-o perioadă complicată, pentru a da un exemplu. Un exemplu repetitiv, pentru că s-a întâmplat și anul trecut același lucru. (…)
E cunoscută și poziția pe care ministrul de Finanțe, domnul Adrian Câciu, a exprimat-o în legătură cu problemele generate de încasările la buget. Suma în sine este legată de nevoia de a așeza o frână pe cheltuielile publice din timp deoarece vă reamintesc, este al doilea an consecutiv în care România a avut un buget aprobat pentru următorul an, înainte ca anul respectiv să fii început, așa cum se întâmpla din păcate în mulți alți ani și este un motiv în plus pentru Ministerul de Finanțe, pentru Guvernul României să urmărească practic, pașii necesari în implementarea acestui buget. Să ia măsurile necesare pentru a efectua corecții din timp, tocmai pentru a evita mișcări bruște, tocmai pentru a evita afectarea unor linii bugetare care sunt necesare pentru funcționarea statului, pentru funcționarea programelor de investiții și aceasta este logica pentru care reducerea acestor cheltuieli este de acest nivel și nu se suprapune strict cu nivelul de colectare care trebuie recuperat. (…)
Chiar domnul ministru de Finanțe, tot aici, în sala de briefing, a și prezentat aceste aspecte, arătând pe de o parte diferența destul de mare între volumul bugetului și această economie de 20 de miliarde de lei, dar și faptul că, pe lângă reducerea în sine a cheltuielilor publice, este necesară și o mai bună colectare, tocmai pentru a echilibra, cumva, balanța în acest context”, a mai spus Dan Cărbunaru.
Însă, chiar dacă a încercat să evite un răspuns concret, Cărbunaru a dat asigurări, pentru ca toată lumea să fie lămurită: lucrurile sunt, cum altfel, decât sub control:
„Fiecare minister, pe baza analizei pe care și-o face, îşi depune acest plan. Dacă vor exista, dar rămâne de verificat în ce măsură avem astfel de situații, cazuri în care anumite ministere nu au prezentat acest plan, cu siguranță în perioada imediat următoare se va întâmpla și vom asista la aceste reduceri de cheltuieli. (…)
Discuțiile în Guvern se poartă în momentul în care sunt centralizate toate aceste propuneri pentru că ele nu sunt abordate segmentatat. Nu este o discuție de a reduce cheltuielile la un minister sau altul, este vorba de un pachet important, consistent din punct de vedere financiar, care reduce presiunea asupra bugetului, ține cont de context și, repet, spun acest lucru, dă o dovadă de abordare cumpătată, chibzuită a banului public. (…)
În ședința de Guvern, planurile nu erau pe masa Guvernului, ceea ce înseamnă că procesul de colectare și de evaluare a lor este încă în derulare. De îndată ce ele sunt așezate, puse laolaltă și pot să facă subiectul unei analize la nivel guvernamental, acest lucru se va întâmpla”.
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Scandal aplanat cu greu de oamenii legii din județul Caraș-Severin, după ce un bărbat i-a agresat pe agenții solicitați să intervină la un incident,...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
