Marcel Boloș, ministrul Finanțelor în guvernul Ciolacu și fost ministru al Fondurilor Europene în guvernul Ciucă, responsabil cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență – PNRR, a declarat că România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare.
Declarația sa confirmă ipotezele care susțineau că rotativa (sîc!) executată cu Adrian Câciu între cele două ministere și aducerea lui Boloș la Finanțe are ca principal scop urmărirea liniei roșii a condiționalităților impuse de PNRR de la nivelul principalului minister din guvern, cel responsabil de banii publici.
Mai mult, declarația lui Boloș trage un important semnal de alarmă cu privire la situația finanțelor publice și la reformele drastice pe care va trebui să le suporte România pentru a primi în continuare fonduri europene, în condițiile în care autoritățile susțin că menținerea economiei autohtone pe linia de plutire este condiționată de accesarea banilor din PNRR, iar primirea acestor bani necesită un set de reforme foarte asemănătoare cu austeritatea impusă Greciei de creditorii săi.
Începând cu criza bugetară prin care a trecut România în 2010, care a condus la tăierea salariilor din aparatul public, țara noastră a fost comparată, în mai multe ocazii, cu Grecia și cu criza datoriei suverane cu care s-a confruntat țara de la Marea Egee.
Bugetarii au fost amenințați că nu li se pot mări salariile, că ajungem în situația Greciei, pensionarilor, în mod similar, li s-a spus că nu li se pot majora pensiile, să nu ajungem ca grecii.
În ultimii ani, de când factorii conjuncturali – pandemia, războiul din Ucraina, creșterea dobânzilor la nivel global – s-au adăugat dezechilibrelor sistemice ale economiei naționale, iar datoria publică a sărit în doar câțiva ani de la nivelul de peste 30% din PIB în 2019 la peste 50% din PIB în 2023, comparațiile României cu Grecia au devenit tot mai dese.
”Mica mare diferență între ce se întâmplă la noi și ce se întâmplă în Grecia este că grecii au avut umbrela euro. Banca Centrală Europeană a proteja Grecia din punct de vedere financiar, să evite un faliment generalizat.”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
România se adâncește în datorii
”Gândiți-vă că BCE a investit atunci sume uriașe în echilibrarea bugetară a Greciei, iar faptul că se aflau în zona euro i-a ferit practic de un faliment care era iminent, în contextul în care ei au cheltuit foarte-foarte mulți bani pe tot felul de proiecte care nu aveau nicio legătură cu dezvoltarea economică.
Au construit săli de sport, au făcut tot felul de investiții care i-au dus până la urmă în situația de a nu mai putea să își plătească datoriile.
Noi, pe de altă parte, nu suntem în zona euro. Avem însă șansa nesperată de a ne echilibra din punct de vedere bugetar cu banii din fondurile europene, dacă îi vom lua.
Altfel, va trebui să facem reforme, reforme dure. Și nu este exclus ca în cel mai negru scenariu să apelăm la Fondul Monetar Internațional pentru a putea plăti salariile și pensiile.
Noi din păcate cheltuim din ce în ce mai mult. Execuția bugetară la cinci luni relevă un deficit de 2,32%… În ritmul acesta ajungem la deficit de 6% la finele anului, în condițiile în care noi ne asumasem un 4,4%.
Mai mult decât atât…, mă uitam pe cheltuieli: Cheltuim în continuare cu bunurile și serviciile mai mult decât estimam. Aceste cheltuieli cresc cu 15,4%, în condițiile în care politicienii au decis printr-o ordonanță de guvern să le restrângă. Și se pare că această ordonanță a rămas doar pe hârtie.
De asemenea, cheltuim din ce în ce mai mult cu dobânzile. Au ajuns dobânzile să reprezinte 6,1% din PIB. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 32% față de anul trecut, suntem la 14,4 miliarde după primele cinci luni.
Ne adâncim deci în datorii, ne adâncim în probleme financiare. De ce? Pentru că din păcate nu știm să atragem banii europeni care să ne salveze măcar din punct de vedere investițional.
Uitați-vă de pildă la cheltuielile cu investițiile: Da, au crescut cu 55% față de anul trecut, dar 60% din investiții sunt realizate cu bani europeni. Dacă nu ar fi fost banii europeni, România practic își putea lua adio de la programul de investiții pe care și l-a asumat.
Noi, dacă nu vom reduce cheltuielile publice și aparatul public, dacă nu vom atrage investitori străini și nu ”vom bate Codul Fiscal în cuie”, adică să nu mai facem modificări pe zi ce trece, s-ar putea din păcate să ajungem să ne împrumutăm din ce în ce mai mult.
Avem deja datoria guvernamentală undeva la peste 50% din PIB și mi-e teamă că putem ajunge în viitor la 70% dacă nu luăm măsuri pentru a aduna mai mulți bani la bugetul de stat și de a nu mai avea nevoie de astfel de împrumuturi.”, a explicat Adrian Negrescu pentru Ziarul de Investigații.
Grecia a trecut prin austeritate neagră
Crzia datoriei suverane a Greciei s-a desfășurat între anii 2008 și 2018, însă problemele cu care s-a confruntat țara insulară își au originile încă din 2001, de la adoptarea monedei unice europene – euro.
În 2009, țara anunța un deficit bugetar de 12,9% din PIB. Agențiile de rating au coborât ratingurile de credit ale țării, fapt ce i-a speriat pe investitori și a crescut puternic costurile finanțării datoriei suverane.
În 2010 , Grecia a anunțat un plan de a-și reduce deficitul bugetar la 3% din PIB în doi ani. Grecia a încercat să asigure creditorii din Uniunea Europeană, în special Germania, că este responsabilă din punct de vedere fiscal.
Doar patru luni mai târziu de la anunțarea angajamentului legat de reducerea deficitului bugetar, Grecia făcea în schimb anunțul că există un mare risc de a intra în incapacitate de plăți.
De la anunțul făcut în 2010 și până în 2020, diferitele autorități europene și investitori privați au împrumutat Greciei aproape 320 de miliarde de euro.
Aceste împrumuturi au fost condiționate de măsuri de austeritate draconice impuse Greciei, care au aruncat economia într-o lungă perioadă de recesiune și au scăzut drastic nivelul de trai al populației.
Măsurile de austeritate impuse Greciei au prevăzut reformarea sistemului de pensii, în sensul scăderii cheltuielilor cu pensiile acordate și al creșterii contribuțiilor plătite de angajați, reformarea sistemului de salarii din sectorul bugetar ce a dus la o scădere a acestora, o drastică reformă fiscală, pentru reducerea deficitului, ce prevedea creșterea impozitelor și taxelor și eliminarea oricărei forme de facilități fiscale și nu în ultimul rând privatizarea marilor companii de stat.
În urma acestor măsuri de austeritate, economia Greciei s-a contractat cu 25% pe parcursul a mai mulți ani, șomajul a ajuns la 25%, iar șomajul în rândul tinerilor la 50%, potrivit unui studiu realizat de thebalancemoney.com.
Rezultatele lungilor ani de reforme și austeritate sunt controversate. În 2017, Grecia raporta un excedent bugetar de 0,8%. Economia era în sfârșit pe un anemic plus de 1,4%, în timp ce șomajul oficial a rămas la 22%, o treime din populație trăia sub limita sărăciei iar nivelul datoriei publice este în continuare de departe cel mai mare din Uniunea Europeană, aproximativ 180% din PIB.
Pentru a-și recupera o parte din datoria suverană, creditorii au impus Greciei măsuri care au revoltat opinia publică internațională, cum ar fi să le fie cedate în schimbul datoriei o parte din insulele sau porturile elene cu un uriaș potențial turistic și economic.
PNRR și austeritatea
Situația finanțelor publice ale României s-a deteriorat puternic începând cu 2020, anul pandemiei de coronavirus, an în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB.
România s-a angajat în fața Comisiei Europene că va aduce deficitul bugetar sub limita maxim admisă de Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, până în 2024.
În 2022 țara noastră a avut un deficit bugetar de 6,2% din PIB, guvernul de la București angajându-se că nu va depăși un dezechilibru de 4,4% în 2023, pentru ca în 2024 să scadă deficitul la 2,9%.
Comisia Europeană a atras însă deja atenția, în ultimul Raport de țară, publicat în mai 2023, că România nu va putea atinge un nivel al deficitului bugetar de sub 3% în 2024, arătând că deficitul de cont curent al țării noastre se află la un nivel nesustenabil.
Mai mult decât atât, Executivul de la Bruxelles arată în rapoartele oficiale că România s-a înscris într-o cursă a îndatorării nesustenabile, datoria publică urmând să fie în 2028 în proximitatea pragului de 60%, pentru ca în 2032 să depășească 70%.
Fondurile europene pe care România ar trebui să le primească prin PNRR se constituie, cel puțin în teorie, într-un sprijin financiar din partea Comisiei Europene, menit să ajute economia națională să își revină după șocurile aduse de pandemia de coronavirus și de deterioarea situației geopolitice internaționale.
În prezent, Comisia Europeană a virat 9 miliarde de euro în conturile Băncii Naționale a României, din care România a reușit să cheltuiască doar 0,34 miliarde de euro, ceea ce se traduce într-o rată efectivă de absorbție de numai 1,3%.
În acest ritm, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 de miliarde de euro, potrivit Ziarului Financiar, în condițiile în care banii care nu sunt utilizați până în 2026 sunt pierduți.
În schimb, dincolo de reformele pe care le cere Comisia Europeană în legătură cu decuplarea avansului economic de consumul de energie și de resurse naturale, potrivit principiilor Green Deal, PNRR vine și cu condiționalități foarte asemănătoare cu măsurile de austeritate impuse Greciei de către creditori.
Guvernul a anunțat deja că va elimina orice formă de facilități fiscale în economie, că va crește taxele și impozitele, inclusiv taxa pe valoarea adăugată la alimentele care beneficiau de TVA scăzută, că va elimina ”risipa bugetară”, iar Hidroelectrica a fost deja listată pe bursă, urmând ca și Romsilva și alte companii ale Statului să fie privatizate, în numele guvernanței corporative cerute de Comisia Europeană prin PNRR.
”Aberații economice”
”Eliminarea facilităților din economie este o aberație pe care nu o cere nimeni decât interesele de grup din țară și din afara țării.
Vă dau exemplu Codul Fiscal din 2015, care a fost atacat de Germania și întors în Parlament, pentru că nu le conveneau măsurile liberale introduse de mine. Le era teamă de relocare de activități din Germania către România, dacă aveam un regim fiscal mai atractiv.
Facilitățile din construcții sau din agricultură nu trebuie eliminate, pentru că nu mai putem face față concurenței de afară.
Eu vă dau scris că în România se va schimba guvernul în toamnă, dacă aplică măsurile astea. Nu o să meargă să scoți facilitățile din construcții, pentru că nu mai ai forță de muncă să pui în aplicare nici proiectele din PNRR.
În agricultură e la fel, nu mai facem nimic fără aceste facilități fiscale, nu îți mai lucrează nimeni.”, a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, fostul ministru al Fondurilor Europene și de Finanțe Eugen Teodorovici.
Intrările de fonduri europene, supra-estimate
”PNRR-ul nu este un document obligatoriu, ca să spunem că mai mult păgubim de pe urma lui. PNRR înseamnă 16 miliarde împrumuturi, e adevărat, la un preț bun în piață și 11 miliarde granturi (aici s-au scăzut 2 miliarde, pentru că PIB-ul a fost crescut din pix).
Dacă te obligă, poți să spui: Dom’ne, știi ceva? Băgați-vă voi undeva PNRR-ul… pentru că până la urmă doar 4 state din Uniunea Europeană au încheiat cu Comisia astfel de acorduri.
România ar câștiga mai mult dacă și-ar urmări interesele, dacă să spunem că nu ne mai dau cele 11 miliarde de pe partea de granturi.
Execuția bugetară la 5 luni de zile arată un deficit de 2,3% din PIB – vinovați sunt în egală măsură Câciu (fostul ministru al Finanțelor, în prezent la Fonduri Europene – n.r.) și Boloș (fostul ministru al Fondurilor Europene, în prezent la Finanțe – n.r.), pentru că Boloș a supra-estimat, în mod incorect, intrările de fonduri europene.
Acest deficit mare la cinci luni de zile o să mă ducă pe final de an la un 6% din PIB și nici vorbă ca anul viitor să fie încheiat bugetul cu un deficit de sub 3%. Asta înseamnă un risc foarte mare să rămânem fără banii europeni – deci și fără bani și cu reforme care să afecteze economia.”, declară Eugen Teodorovici.
”Vor da vina unul pe altul”
”Datoria publică a României a sărit în momentul ăsta de 50% din PIB. Știe cineva unde s-au dus banii luați de fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu? Ne-a promis urmașul lui la Finanțe, Câciu, că ne spune. Uitați-vă la Câciu: El vrea să modifice PNRR-ul, dar nu vorbește limba engleză. Să spunem că am avea argumente… Cine merge la Comisie să negocieze? Uitați-vă la Boloș, pleacă în curând la întrunirea miniștrilor de Finanțe. Ce o să facă Boloș între greii Europei?
Noi anul viitor avem an electoral, cu patru campanii electorale, estimez un cost de un miliard de euro. În care deficit bugetar de 3% pentru la anul îl bagă ei? Sau lucrează la PIB, fac PIB-ul cât cerul. Și grecii au măsluit datele înainte să intre în colaps, numai că noi stăm mai rău decât grecii. Noi, când ne vom duce în cap, nu mai avem șanse să ne salvăm.
Suntem singura țară din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv, unde a ne-a băgat Cîțu. Câciu nu a făcut niciun efort să o scoată de acolo. Situația extraordinară din Ucraina a făcut să existe o derogare la nivel european, prin care nu se aplică statelor membre UE regula de deficit excesiv.
Numai noi suntem acolo, ca proștii. Și la anul vor falsifica iar cifrele macro. Dar toate astea au un decont. Oricum ne finanțăm la costurile la care ne finanțăm, toate astea vor continua și se pot agrava dacă intră în discuție retrogradarea în junk. Și pe urmă adio finanțare a datoriei.
Uitați-vă că plătim 3,5 miliarde de lei în plus la dobânzi pentru că s-a subestimat costul la dobânzi pe anul ăsta, ca să facă Adrian Câciu un buget cu deficit mai mic. De-aia s-a vorbit despre gaura de 22 de miliarde, pentru că nu s-au pus acolo toate cheltuielile, când s-a realizat bugetul pe 2023.
Ce vor face Câciu și Boloș? Vor da vina pe greaua moștenire? Vor da vina unul pe altul? Merge cât merge cu falsificările astea, dar la un moment dat nu mai merge.”, arată fostul ministru.
”Măsurile de austeritate, sigure”
”Cât timp guvernul nostru stă în genunchi în fața ăstora și una- două îi invocă pe cei de la Comisia Europeană, măsurile de austeritate sunt sigure.
Dacă se pune în aplicare raportul Băncii Mondiale pe care l-a comandat Câciu prin PNRR… ce scrie acolo? Creșterea impozitului pe venit de la 10% la 16%, creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, facilitățile fiscale să dispară, TVA redusă să dispară… dacă pun astea în aplicare, nu fac decât să omoare total economia.
Exact ce s-a întâmplat la greci după ce li s-au impus măsurile de austeritate. Numai că Grecia a avut ce să pună la bătaie – insule, porturi.
La noi se face prostia cu listarea Hidroelectrica: De ce să nu cumpăr eu, ca stat, pachetul de acțiuni de la Fondul Proprietatea? De ce să o listeze?
De ce să nu dau OMV-ul afară din consorțiu și să rămân cu Petrom și Romgaz și să facă statul român exploatare de gaze on shore și off shore? OMV-ul a dat în judecată statul român. Știți că o firmă românească nu are voie să mai participe la licitații dacă e în litigiu cu Statul? OMV-ul de ce mai ia parte acum la discuții despre perimetre de exploatare și altele?
Din 2004 și până acum OMV a încălcat în continuu clauzele de privatizare din contractul Petrom, statul român avea, juridic vorbind, tot temeiul legal să își recupereze partea și să redevină acționar majoritar.
A făcut Germania – naționalizare anul trecut. A făcut Franța. A, ei pot, noi nu putem, suntem făcuți comuniști, putiniști.
Lucrurile seamănă acum la noi cu ce s-a întâmplat în Grecia, dar noi vom fi și mai rău. Noi avem oameni în guvern care nu au experiență, doar vorbesc și plătesc presa pentru a-i face mai frumoși decât sunt în realitate.
Presa, sindicate, mediul privat, nimeni nu mai contestă, nu mai spune nimic. Și o să ne trezim că la toamnă o să fie toți în stradă.”, anticipează Eugen Teodorovici.
”Consecințele vor veni tăvălug”
”Până la urmă, fondurile astea europene nu reprezintă mare lucru pentru România sau pentru orice altă țară. Noi nu stăm în banii ăștia europeni, bugetul țării este mult mai mare. Sunt miliarde în bani negri pe care nimeni nu îi scoate la suprafață. Alte țări trăiesc doar din sectorul servicii din economie, din sectorul terțiar.
Singurul motiv pentru care România nu este retrogradată în junk este această așa-zisă stabilitate politică, alianța dintre PSD și PNL. Controlând cele două partide mari, nu au motive să dea apă la moară altor forțe politice așa-zis extremiste.
Dacă ne uităm la deficitul bugetar, mai ales la deficitul de cont curent, sunt elemente și criterii ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investitorilor. Dacă ar fi fost doar PSD-ul la guvernare, sigur ne trimiteau în junk. Așa, având controlul politic, nu au niciun interes.
Dacă în 2025 va veni un alt guvern, format din alte forțe politice, va avea nevoie de oameni de stat care să țină piept acestor măgării care se fac și consecințele vor veni tăvălug peste noi.
Tratatul de la Maastricht spune că procedura de deficit excesiv nu se declanșează doar în cazul în care deficitul bugetar sare de 3% din PIB, ci și atunci când datoria guvernamentală depășește 60% din PIB. În schimb, chiar dacă am avut ani de zile un nivel redus al datoriei guvernamentale, printre cele mai mici din Uniunea Europeană, Comisia doar pe noi le-a trecut la index, pentru că vezi-Doamne am depășit deficitul.
Alte țări, cum e Italia, care are datoria publică peste 100% din PIB, nu e băgată la deficit excesiv. Totul se joacă politic.
Acum am noi am sărit cu datoria publică de la nivelul de 30 și ceva la sută din PIB la peste 50% din PIB, dar nu am făcut cheltuieli economice, am dat banii pe tâmpenii.”, a spus, în concluzie, fostul ministru de Finanțe.
