Fum alb la Palatul Victoria, după ce membrii coaliției de guvernare au reușir să ajungă la un acord privind măsurile pentru reducerea deficitului bugetar.
Dincolo de declarațiile anterioare, fostul și actualul premier par că și-au dat mâna și au reușit să găsească un numitor comun… sau mai multe.
Ieri, ambii lideri ai coaliției PSD și PNL au ieșit cu declarații publice, traduse în postări pe Facebook, în care au anunțat fiecare, pentru publicul din mediul virtual care îi urmărește, care sunt măsurile trasate.
Astfel, liderul PSD Marcel Ciolacu a arătat că este vorba despre un „plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului”, accentuând că „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetățeanul și mediul privat”:
„Am identificat, astfel, zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții. Reducem numărul de funcții de conducere în sistemul public și plafonăm îndemnizațiile de conducere la societățile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile de stat în scopul favorizării proiectelor și investițiilor care chiar fac diferența.
Vom forța procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate. Doar așa vor exista economii importante și constante, pe termen lung, la bugetul de stat.
În același timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata inflației!
Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fiindcă așa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu și mai eficient, în care să existe mai multă echitate și transparență!”
Pe de altă parte, liderul PNL Nicolae Ciucă, cel care i-a predat ștafeta de premier lui Ciolacu, a subliniat că „are încredere” în acesta. Și, firește, a punctat că în coaliție există un acord.
Din ce a detaliat Ciucă, este vorba despre „o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri”, scopul fiind de a asigura „o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar și să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaționale”:
„Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, am considerat obligatoriu ca, înainte de orice discuție despre veniturile la buget și eforturi cerute mediului de afaceri sau populației, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului și despre viziunea creșterii economice a României pe termen mediu și lung.
În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României.Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menționez câteva:
Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);
Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut. Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.
Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenți la utilizarea eficientă a investițiilor majore care au intrat și vor intra în România și la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiștii noștri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecție multianuală, care să dea un ”boost” economiei României.
Am încredere că Guvernul Ciolacu va adopta și implementa cu eficiență aceste măsuri, atât de necesare în contextul unui război la graniță, al previziunilor nu tocmai optimiste privind economia globală și al nevoii României de dezvoltare susținută”.
Când nu e ocupat cu gătitul, fostul lider al PSD Liviu Dragnea mai apare sporadic pe micile ecrane, unde emite diverse ipoteze.
Mai nou, despre formațiunea politică AUR, partid care în ultimele luni a tot urcat în sondaje.
Într-o intervenție la Realitatea TV, Dragnea a avansat ideea – nu foarte nouă – că AUR este o creație a serviciilor, având mai precis sprijinul lui Florian Coldea, fostul adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI).
Florian Coldea a fost director adjunct al Serviciului Român de Informații mulți ani, ba chiat în 2006, timp de câteva luni, s-a aflat la conducerea interimară, după demisia lui Alexandru Radu Timofte din această funcție și până la numirea lui George Maior.
„Eu consider că AUR îl are în spate pe Coldea, e problema lor. Dând la o parte asta, pe acel partid l-au votat niște oameni mulți, puțini pe baza a ceea ce le-au livrat pe social media.
Alegerile reprezintă un act de voință democratic. România nu mai este un stat democratic categoric în mintea lui și a șefilor lor SRI, este obligat să facă ei ordinea constituțională și să o definească.
Atâtea lucruri au ieșit la iveală făcute de Iohannis, atâtea lucruri au ieșit la iveală legate de actuala putere, de câte informații mai este nevoie ca oamenii să înțeleagă că direcția pe care ei au așternut-o în fața României este una rea, foarte rea”, a spus Liviu Dragnea, pentru sursa citată.
Pe de altă parte, când lanțul de iubire dintre Dragnea și Codrin Ștefănescu s-a rupt, acesta din urmă avea același lucru de spus despre fostul lider PSD. În august anul trecut, Codrin Ștefănescu scria că Dragnea petrecea timp cu „securistoizii, cu Coldea, Maior, Kovesi și alții, în case conspirative și la ordin”
Liberalii s-au întâlnit, luni dimineaţa, la sediul central al partidului, cu ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, pentru a discuta pe tema măsurilor fiscale, ocazie cu care europarlamentarul Rareș Bogdan a ieșit cu câteva declarații.
Potrivit acestuia, liberalii chiar au un plan, și știu exact cam ce nu ar trebui făcut în domeniu. Rămâne însă de văzut ce va stabili coaliția de guvernare, dat fiind că, din nou, declarațiile din PNL și PSD sunt contradictorii.
Astfel, conform de Agerpres, prim-vicepreşedintele PNL a subliniat că trebuie găsite „formulele optime”, care să nu afecteze sistemul privat. Totodată, Rareș Bogdan a arătat că este „exclus” ca PNL să fie de acord cu impozitul de 1% pentru locuinţele mai scumpe de 500.000 de euro.
Cât despre impozitul la tutun, Rareș Bogdan consideră că este mult mai mic în România faţă de restul Europei. Soluții însă nu au fost neapărat propuse, acesta arătând doar că „România, la ţigări electronice, a plătit aşa numitul tutun rece 3% impozit. Toată Europa plătea o medie de 44%-48%”.
Și, pe aceeași linie, Rareș Bogdan a subliniat doar ce nu se poate face:
„Cu un stat gras nu poţi să mergi înainte. Statul român este un stat foarte gras. Trebuie să găsim formulele optime, în special care să nu afecteze sistemul privat.
Motorul economiei poate fi, în prezent şi în viitor, economia privată, companiile atât străine, cât mai ales companiile româneşti care trebuie întărite şi ajutate. Nu cred că trebuie să ne gândim la creşterea impozitului pe dividende în niciun caz, la scăderi de plafoane la microîntreprinderi”.
Șeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) Argeș a ajuns în postura de arestat chiar în instituția pe care o conducea, ca urmare a unui flagrant pentru luare de mită.
Mita primită de acesta, 500 euro şi un cartuş de ţigări, îi fusese remisă de o persoană arestată, care urma să beneficieze astfel de unele tratamente mai speciale.
S-a întâmplat săptămâna trecută, dosarul în care șeful CRAP Argeș este acuzat de favorizarea făptuitorului şi luare de mită fiind instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Pitești.
Ancheta a inclus și percheziţii domiciliare, derulate cu sprijinul ofițerilor de politie judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Argeș și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.
Ulterior audierilor care au urmat, șeful CRAP Argeș a fost reținut, iar ulterior a fost prezentat Tribunalului Argeș cu propunere de arestare preventivă. În aceeași zi, instanța a admis „propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – ST Piteşti. Dispune arestarea preventivă a inculpatului MARANGOCI CIPRIAN MIHAI, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 29.07.2023 și până la data de 27.08.2023, inclusiv”.
Însă şeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă nu e acuzat de o singură faptă, au detaliat procurorii DIICOT.
Astfel, pe lângă cei 500 euro şi cartuşul de ţigări, primite pentru a facilita suplimentarea numărului de vizite și a apelurilor telefonice a persoanei arestate preventiv și pentru ca aceasta să primească în incinta unității de detenție pachete cu o greutate mai mare decât limita legală, șefului CRAP Argeș i se impută că, „profitând de funcţia deţinută, inculpatul a pretins și primit sume de bani și bunuri de la persoane aflate în arest preventiv, în schimbul cărora le-a permis să primească vizite fără acordul prealabil al procurorului care efectuează urmărirea penală.
Acțiunile inculpatului au avut drept scop favorizarea persoanelor aflate în detenție cu consecința îngreunării cercetărilor în dosare instrumentate de către DIICOT”.
Deva. După căderea comunismului, un oraș în care își aveau reședința multe dintre figurile marcante din administrația publică a județului Hunedoara, dar și directorii întreprinderilor de stat din județ. Un oraș de provincie micuț, dar cochet și bine îngrijit, cu priveliști de invidiat. Locuitorii se puteau odihni la umbra copacilor bogați, și bucura de relaxare pe bulevarde aerate, într-o atmosferă plăcută. Un mic diamant, pe care soarele verii îl făcea să strălucească. Pe vremea când aerul condiționat era de domeniul imaginației, devenea greu să funcționezi, pe arșiță, într-un birou, atelier, sau în clasă. Farmecul aparte al orașului te atrăgea mai degrabă afară, unde puteai oricând da de un cunoscut cu care să schimbi o vorbă. Parcul cu copaci seculari de la poalele Cetății și ștrandurile din localitate erau, și ele, o alternativă cu mult mai atrăgătoare statului la muncă.
Foto: Ovidiu Gruescu, Unsplash
Tentația de a se bucura de acest gen de libertate, spun unii, a dus, însă, la dezvoltarea, după Revoluție, a unei alte fețe a Devei, însă. Metehnele vechi se schimbă greu, și nepotismul comunist s-a menținut în instituțiile publice. Posturi din acestea, greu de accesat dacă nu erai cumva conectat cu membrii unui cerc select. Oportunitățile pentru angajare s-au redus și mai mult o dată cu mutarea unor întreprinderi de stat în domeniul privat, și închiderea altora. În absența posibilităților de angajare, copiii proveniți din medii fără posibilități financiare, pile sau relații au ales, unii, calea străinătății, iar, alții, ocupații mai puțin ortodoxe.
„Cetatea Crimei”
Cert este că Deva a început să fie cunoscută, de mulți români, din titlurile apărute în presă de-a lungul anilor. Unii locuitori cunosc această „a doua Deva” din experiențe personale nefaste – fiindcă Deva a mai fost cunoscută și drept „Cetatea Crimei,” un loc cu un lung istoric de răfuieli în stil mafiot. Știrile despre incendieri, bătăi între clanuri rivale, amenințări, taxe de protecție, înșelăciuni la alba-neagra, proxenetism si alte infracțiuni au fost, mult timp, celălalt normal al Devei.
Arestarea, la începutul anilor 2000, a unor capi ai lumii interlope, la un loc cu personaje de marcă din Poliția Locală, implicate și ele, în activități de crimă organizată, i-a făcut pe deveni care au avut de suferit la mâna acestora să respire ușurați. Reușita i-a fost atribuită lui Traian Berbeceanu, un polițist de carieră care muncise din greu la instrumentarea dosarului respectiv. Vinovații au intrat la închisoare, unde și-au ispășit condamnările. Ajunși în libertate, cei care au rămas în țară s-au orientat spre activități sportive.
Foto: adevărul.ro
Anii au trecut. Deva a dobândit o telecabină, care a fost instalată pe Dealul Cetății, permițând accesul facil la aceasta. Noi fântâni arteziene și un spațiu de joacă modern pentru copii în parcul de la poalele cetății au adăugat un farmec aparte micii urbe. Autocare cu turiști erau des văzute poposind în zonă, pentru ca aceștia să se bucure, și pentru câteva ore, de farmecul incontestabil al Centrului vechi. Deva a devenit, din afară, un orășel ȘI mai fotogenic.
În spatele camerelor, însă, scandalurile de corupție au continuat – de data asta, la nivel de administrație locală. Dezamăgiți de ceea ce unii numeau caracatița PSD, devenii au votat schimbarea pozitivă pe care au crezut că PNL o va aduce orașului.
Din 2017, primarul urbei este Florin Oancea, reprezentant al Partidului Național Liberal. Acesta administrează urbea alături de city-managerul ei, fostul polițist și scriitor devenit politician PNL și funcționar public, Traian Berbeceanu
O alăturare interesantă, între un fost om al legii, deci o persoană cu un caracter moral trainic, și un politician cu un trecut… oarecum mai „colorat”. Mai precis în 2006, Oancea fusese exmatriculat de la programul de master al Universității de Vest „Vasile Goldiș, și amendat cu 1000 de lei. Universitatea demonstrase că Oancea își trimisese șoferul să susțină un examen, în locul său. Acesta s-a referit, în 2017, la incident ca o „copilărie” și un „eveniment asumat.”
De aceeași asumare se pare că ar fi dat dovadă și unii dintre susținătorii cei mai ardenți ai primarului. Printre susținătorii administrației actuale se află și taman unii dintre membrii rețelei interlope demontate chiar de Traian Berbeceanu la începutul anilor 2000.
Oamenii condamnați la închisoare au, desigur, dreptul la a-și reface viața o dată ce și-au ispășit pedeapsa. Până la urmă, dacă fostul primar și deținut Mircia Muntean își poate reface viața încercând din nou să candideze la un fotoliu din care a abuzat de poziția sa, lucru care a rezultat într-o condamnare, de ce nu ar putea să își trăiască viața după bunul lor plac și cei care au fost condamnați pentru alte infracțiuni?! Iar aceștia au, de asemenea, și ei dreptul la propriile lor afinități politice, și la a susține partidul în al cărui manifest cred.
O parte a devenilor implicați în activități criminale în anii 2000, printre susținătorii cei mai înfocați ai primarului
O problema ar apărea, totuși, atunci când reputația acestora ar fi folosită pentru a încerca să îi intimideze pe cei care critică abilitățile de administrator public ale primarului Devei. Fiindcă, de la câștigarea alegerilor încoace, despre Oancea se spune că și-ar fi format în jurul său o adevărată „brigadă.” Trecutul susținătorilor acestuia este menționat la intervale regulate de timp, în special de către politicianul local Emanuel Clej, dar și de către alți cetățeni, în spațiul virtual.
Grupul cel mai vocal al susținătorilor primarului Oancea, susține în postările sale Emanuel Clej, este formată din oameni cunoscuți pe plan local tocmai datorită trecutului lor „tumultuos”. Aceștia se afișează pe Facebook ca făcând parte din același grup de „frăție” cu unii dintre cei condamnați într-un dosar instrumentat de Berbeceanu. Una care l-a susținut din momentul în care a devenit primar – și a petrecut cu el. În pandemie, fără măști. Fiindcă, atunci când restul devenilor respectau restricțiile legate de pandemie, primarul găsise potrivit să petreacă, alături de susținătorii săi. Live-urile de pe Facebook aferente evenimentului au devenit celebre la nivel național.
De fapt, transmisiunile în direct de pe Facebook ale unora dintre susținătorii primarului au devenit la ordinea zilei o dată cu începutul campaniei electorale trecute. Mesajul folosit de aceștia pentru a atrage votanți a fost cel de luptă împotriva PSD. PNL nu a convins pe toată lumea – iar prestația reprezentanților săi la fruntea primăriei a impresionat și mai puțin. În mediul virtual, au continuat bătăliile între foști contra-candidați la primărie ai primarului, susținătorii primarului și, uneori, deși mai rar, primarul, însuși.
Mulți deveni sunt nemulțumiți de starea deplorabilă a municipiului care este, pentru ei, „acasă.” De câțiva ani de zile – mai precis, de când primarul Oancea a decis să aducă „îmbunătățiri” orașului, orașul a început să arate ca o zonă de război. Dacă intențiile acestuia pot fi bune, felul în care au decurs lucrările de amenajare i-a exasperat pe deveni
Dezastrul era evident anul trecut, când reporterii noștri au vizitat urbea reședință de județ. La descinderea din tren în Gara orașului, te întâmpina o clădire înconjurată de schele – un spațiu mort. Accesul în și din gară se făcea pe rampe extrem de precar amenajate. Doar cine nu a ieșit vreodată din Deva ar putea spune că rampele respective ar fi ușor de navigat de o persoană sănătoasă, darămite de persoane cu probleme de mobilitate datorate ori bolilor, ori vârstei.
Ajunși pe centrul vechi, vizitatorii s-ar fi văzut nevoiți să navigheze porțiuni extrem de dificile din bulevardele sparte. Dacă în alte orașe, din țară și de peste hotare, lucrările sunt desfășurate pe porțiuni, care sunt închise total traficului pietonal. Trotuarele de pe ambele părți erau sparte. Printre materiale de construcții depozitate precar, și pe terneul inegal, făceau un balet grotesc persoane vârstnice și mame cu cărucioare. În fața reporterilor noștri, un pensionar în etate gata să calce cu piciorul într-o gură de canal descoperită, în zona Parcului.
Foto: Info Deva, Facebook
Frustrarea acestora este evidentă în comentariile atașate diferitelor postări de pe grupul Info Deva – un grup creat de cel mai vocal adversar politic al primarului, Emanuel Ioan Clej. Ele apar, însă, și pe pagina administrată de apropiați ai primăriei, „DEVA e FRUMOASĂ”
„Pentru cei care consideră că e normal să arate așa orașul de mai bine de 6 luni, sau să „pună mâna să ajute la refacerea trotuarelor”, le doresc să fie măcar o săptămână în locul persoanelor cu proteză de şold/ genunchi, cu artroză, și să fie nevoiţi să meargă la farmacie sau după pâine, pentru că nu au pe nimeni care să-i ajute!!!! Domnule primar Florin Nicolae Oancea, când ați încheiat contractul pentru aceste lucrări, v-aţi gândit măcar o clipă la acești oameni? Aţi încercat să discutați cu executantul lucrării despre modul în care se va desfăşura circulația cetățenilor pe timpul lucrărilor? SE PARE CĂ NU! SI NICI NU VA PASĂ! DVS. CIRCULAȚI DOAR CU MAȘINA !”, se plânge un cetățean.
Un alt comentator scrie că: „Așa a făcut și la blocul 25 a distrus locurile de parcare şi a făcut un trotuar unde este ocupat de mașini și unde era parcarea a lăsat groapa.” „Suntem mai rău decât comuna primitiva! Dintr-un oraș,” comentează altcineva.
Foto: Info Deva, Facebook
Nemulțumirile se țin lanț
La o întrebare legată de durata lucrărilor, oamenii răspund că ele vor dura „PANA PLEACA PRIMARIU RAGALIE”, „Până se dărâmă toată!”, „Pana revine jadorΔ și„Pana nu mai loc sa arunci un chibrit. Este bătaie de joc ce este în Deva. Toată soarta toate închise. Rușine edilului. În 2 mandate a făcut praf deva Până îi ia Direcția Naționala Anticorupție”.„Se caută comorile Dacilor! Mai vrea un mandat de primar sa fie sigur dacă mai exista ceva comori de aur!” , adaugă un devean nemulțumit.
Dar nu doar trotuarele sparte sunt o problemă – devenii s-au plâns și de calitatea experienței pe care o au când accesează ștrandul din localitate. Mai precis, că vopseaua din bazinele mari, albastră, se ia pe corp și pe costumele de baie și că gazonul este neîngrijit. Curățenia ar și lăsat, și ea, de dorit. În ajun de an electoral, plângerile cetățenilor și-au găsit rapid ecou în discursurile oponenților lui Florin Oancea.
Urzeala Tronurilor: Emanuel Clej, politicianul aparent aflat într-o perpetuă căutare a partidului perfect
Foto: Eddie Răduț
Cel care a atras atenția asupra ștrandului a fost, din nou, politicianul Emanuel Ioan Clej. Acesta este un personaj extrem de controversat pe plan local, care a ajuns și în paginile publicațiilor naționale. Numele său și al soției sale sunt legate de contracte bănoase cu instituții publice din București. Pe plan local, acesta este cunoscut pentru campaniile sale de denigrare a activității duse de adversarii săi politici, indiferent de culoarea politică a acestora. Clej pare a-și alege câte un oponent, pe care, apoi, purcede a se concentra cu înverșunare. Pradă i-au căzut, până acum, nu doar primarul Florin Oancea, ci și Alin Amititeloaie, președintele Partidului Hunedoara Unită (PUH), și Lucian Mara, consilier local USR.
Clej a fost asociat cu un număr ridicat de partide, de-a lungul anilor – ultimul ar fi PSD, în iunie 2022. Nu, de fapt, ultimul ar fi fost PULS, în 2023. Unii comentatori speculează că acesta ar avea acum legături cu partidul AUR – acestea sunt, însă, doar speculații. Un indiciu al faptului că în ele ar putea zace o fărâmă de adevăr este faptul că AUR și PSD rămân singurele partide de care acesta nu se leagă. Ba mai mult, el laudă reușitele primarului PSD al Hunedoarei în domeniul administrației publice. Lucru care dă de găndit privind legătura dintre cele două partide.
Ei bine, în ultima sa serie de plângeri împotriva primarului Oancea, acesta a semnalat neregulile semnalate de cetățeni la ștrand, la ANPC
Instituția a găsit o serie de nereguli, printre care și faptul că nivelul de clor folosit în apă era de peste trei ori mai mare decât cel acceptabil. Ca urmare, aceștia au dispus închiderea ștrandului până la remedierea situației.
Foto: Marius Balșa, Facebook
Clej, băgat în corzi pentru închiderea ștrandului. Acuzat că a orchestrat o manevră politică, acesta a devenit calul de bătaie al insultelor unor susținători ai primarului Oancea
Clej a fost prezent, la scurt timp după asta, în platoul emisiunii Hunedoara TV, unde a vorbit despre închiderea ștrandului. Aici, luptele politice interne au luat noi dimensiuni. În timp ce era intervievat, insultele la adresa acestuia au început să curgă. Unii dintre comentatori nu s-au sfiit de la a se băga în viața personală a politicianului. În timpul emisiunii, acesta a fost întrebat de unii dintre comentatori dacă este practicant al „swinging”-ului, și „acuzat” că ar fi călătorit la Arad, împreună cu soția sa, pentru a lua parte la astfel de petreceri. „Acuzația” menită să îl descalifice moral pe acesta a fost repetată de mai multe ori, de-a lungul intervenției acestuia. Întrebat dacă nu îi va acționa în instanță pe comentatori, acesta a sugerat că nu își pierde timpul cu așa ceva. Acesta a pus comentariile făcute pe seama primarului Oancea. Înregistrarea emisiunii nu pare a mai fi disponibilă online.
În același timp, în zona ștrandului s-a deplasat unul dintre cei mai vocali susținători ai primarului, deveanul Marius Balșa, rezident irlandez. Acesta este nimeni altcineva decât partenerul de petrecere de sărbătorire a succesului la alegerile din 2020 și, rezultă din fotografiile de pe Facebook, apropiat al unora dintre condamnații dosarului instrumentat de Traian Berbeceanu. În câteva transmisiuni „live”, plin de patos, acesta a sugerat că închiderea ștrandului ar fi fost o manevră politică. Comisarul care a închis ștrandul, spune el, ar avea legături cu politicianul reclamant. Balșa i-a îndemnat pe deveni să meargă la bazin a doua zi, pentru că e necesar „să ne deschidem ștrandul.”
Situația precară descoperită la ștrand este, însă, clar vizibilă chiar cu ajutorul unui live făcut chiar de către Balșa
Degradarea vopselei din bazinul mare este evidentă în clipul filmat de acesta, la fel și cea a gazonului fals, care a văzut zile mai bune.
Foto: Marius Balșa, Facebook
Standardele unora dintre deveni par a fi fost setate, însă, destul de jos, pe vremuri de mult apuse:
Foto: Marius Balșa, Facebook
Situația devine de-a dreptul hilară când acesta încearcă să obțină sprijinul unor deveni aflați la bazin
Dialogul este redat, în scris, în fotografia de mai jos.
Foto: Emanuel Clej, Facebook
„O problemă care trenează de zeci de ani. Acest ştrand trebuia închis din anii 2000. A fost lăsat de izbeliște și revopsit an de an în timp ce condițiile au fost la limita jalnicului. Deva are nevoie de un loc de relaxare cu bazine de apă decent. Relocarea lui într-o altă zonă a orașului este o necesitate. Actuala lui locație este o filă tristă a istoriei acestui oraş unde oficialitățile orașului au suflat în lumânările de pe tortul interlopilor, semn de umilință și supunere in fața acestora,” un alt devean implicat în politică, pe plan local. Conform Servuspress, acesta este un fost candidat independent la alegerile locale din 2017, la Primăria Municipiului Deva. Fostul militar în Legiunea Străină s-a alăturat, în 2020, Partidului Puterii Umaniste Social-Liberale (PPU-sl), condus la nivelul județului Hunedoara, de Petru Mărginean.
Primarul Devei: închiderea ștrandului, un „atac” îndreptat împotriva „a mii de deveni”
Între timp, Florin Oancea a trimis o scrisoare deschisă către mai multe publicații, ca răspuns la închiderea ștrandului din Deva. În aceasta, el numește închiderea ștrandului un „atac” îndreptat împotriva „a mii de deveni.” Deficiențele minore vor fi îndreptate, spune acesta. Ștrandul s-a și închis la doar câteva zile după deschidere.
„În căutare de audiență și de voturi, un cetățean ajuns într-o stare de frustrare maximă – vorbesc aici de Emanuel Clej – a găsit de cuviință să facă plângeri la toate instituțiile posibile, din ura față de mine, care îl orbește, dar lovind în felul acesta în mii de deveni, pentru că atât îl duce mintea. În urma unor astfel de plângeri, Direcția de Sănătate Publică Hunedoara și Oficiul pentru Protecția Consumatorilor au făcut, astăzi, un control la Ștrandul Municipal. Controlul a evidențiat unele deficiențe minore, care nu pun în niciun fel în pericol sănătatea sau integritatea fizică a oamenilor, așa cum a vrut să arate Emanuel Clej,” spune acesta.
„Nu toți se laudă cu averea unui îmbogățit precum Clej, din bani publici, nu toți își permit vacanțe în locuri exotice sau să stea de dimineață până seara pe terasele de pe Centrul Istoric, cerșind atenție”, spune acesta
Oancea face, aici, referire, la contractele câștigate de Clej, despre care Buletin de București a scris pe larg. Tonul mesajului primarului este unul vădit enervat, inflamator, chiar, aspect rapid criticat de mai unele publicații de pe plan local.
Totuși, după discuțiile cu alți oameni politici din plan local, tonul primarului pare mai degrabă justificat, și provocat de atacurile constante care vin, fără încetare, din direcția lui Emanuel Clej
„Nu știu cum aș fi reacționat, personal, să îmi pună mie ciocolata pe birou și să mă fotografiezcum a făcut-o cu primarul,” ne spune unul dintre aceștia.
Foto: Emanuel Clej, Facebook
Primarul Devei le promite devenilor un nou ștrand: unul a cărui construcție ar începe DUPĂ ce ar fi reales ca primar în 2024. Devenii îl critică în online, spunând că a mai promis lucruri pe care nu le-a dus la îndeplinire.
Internaut: Metoda „Accidentul”?!
Clej se plânge de existența unei campanii de intimidare din partea primarului, care părea verificată din live-urile susținătorului său, Marius Balșa. Mai mult, în acest weekend, în două live-uri dramatice, Clej l-a acuzat pe Claudiu Florescu, susținător al primarului și proprietar și antrenor la un club sportiv din localitate, că l-ar fi urmărit și lovit cu mașina, în fața unui magazin. Doar că acuzele sale sunt demontate, după venirea poliției, de către un martor. În clipul de mai jos, filmat fără să vrea chiar de Clej, în timpul live-ului pe care îl făcea, martorul le spune polițiștilor, determinat să scoată la iveală adevărul, că este un colonel în rezervă, că îii place dreptatea și nu are nimic de-a face cu nici unul dintre cei doi.
Acesta le relatează cum Clej a venit la mașina lui Florescu, a lovit-o cu piciorul, după care a început să spună că ar fi fost lovit
Video: Emanuel Clej, Facebook
Clej îl mai acuză pe Florescu că l-ar fi lovit cu pumnul. Am încercat, deocamdată fără succes, să luăm legătura cu Clej, pentru o declarație. Dacă acesta nu a fost disponibil, în schimb, varianta lui dă de gândit, dată fiind discrepanța dintre declarația sa și relatarea martorului ocular.
Florescu îl acuză pe Clej că îl hărțuiește, după ce a refuzat să „întoarcă armele” împotriva lui Oancea
Florescu ne spune că obișnuia să vorbească, amical, cu Clej, dar că acesta îi ceruse să își folosească influența în lumea sportivă pentru a îl susține pe el, în locul lui Oancea. Acesta spune că, de atunci, se simte hăituit constant de Clej, care încearcă să îi pună bețe în roate în proiectele sportive. „M-am săturat,” spune acesta, „mă tot atacă!” Florescu spune că se simte provocat constant de către Clej, precum în presupusul accident auto. Clej speră să îl facă să își piardă cumpătul, și să îl lovească, pentru a îi crea probleme, dat fiind faptul că are o condamnare trecută, pe care a executat-o, spune Florescu. Politicianul mai face tot posibilul să îi întrerupă activitatea clubului, spune antrenorul, activitate de care se ocupă intens și căreia i se dedică trup și suflet.
Claudiu Florescu spune că situația dintre el și Clej nu a fost tot timpul tensionată. Foto: Claudiu Florescu.
Mai mult, spune Florescu, își aude insulte constant din partea lui Clej și a susținătorilor acestuia. Aceștia se leagă de greutatea sa, îi neagă problemele de sănătate, îl fac „sărac” și fac mereu referire la faptul că locuiește într-un bloc ANL. Florescu spune că e dreptul său să sprijine pe cine alege el, pe plan politic, și că nu ar trebui să aibă de suferit pentru că a refuzat să îl sprijine pe Clej. Cât despre a îl fi urmărit pe Clej, el spune că nu știe cum de s-au nimerit în același loc cu mașinile, dar spune că el era parcat regulamentar, pe când Clej, nu. Pe de altă parte, acesta era în tranzit cu copilașii, care pot fi văzuți în filmare, și spune că nu este normal să faci așa ceva în prezența copiilor. Acesta repetă că s-a săturat de insultele venite constant din partea lui Clej.
Iar insultele nu sunt ceva nou, în Războiul de la Deva
Reporterii publicației noastre au urmărit schimburile de replici desfășurate pe site-urile celor două pagini ale municipiului Deva. Atacurile voalate la ceilalți cetățeni ale lui Clej au fost frecvente. Dacă ale sale s-au concentrat pe performanța administrativă a primarului, asocierea primarului cu persoane foste condamnate penal este sancționată de către mai mulți utilizatori Facebook, care îl acuză că este un „primar al interlopilor.” Insultele variază, mergând de la „manelist” la „umflat,” în cazul lui Florescu, poreclit „Pasăre,” și „țigan,” în cazul lui Balșa.
În contextul dat, l-am întrebat pe Amititeloaie dacă au existat presiuni asupra sa, prin prisma desfășurării activității sale politice
„Încercări au fost, chiar din partea primarului și administratorului public (amenințări cu plângeri penale), dar nu m-am simțit intimidat. La fel cum nu m-am simțit amenințat (și n-am fost) de cei din jurul lui. Ironizat, batjocorit, da, dar asta e ceva obișnuit. Jigniri din partea primarului, da. Dar nu funcționează la mine.”
Acesta spune că a fost și el chemat de Pasăre să se întâlnească, „tot la cal,” unde susținătorii primarului par a dori să discute lucrurile asupra cărora nu se pun de acord cu oponenții politici ai primarului. El nu s-a simțit, însă intimidat. „Nu, nu mă pot intimida cu așa ceva,” spune el. „Cel mai agresiv a fost Clej,” spune acesta. Surprinzător, acesta nu se grăbește deloc să îl condamne pe Florescu („Pasăre”) în legătură cu incidentul cu Clej. El ne-a informat că nu Clej, ci martorul chemase Poliția, și că așteaptă concluziile poliției.
L-am întrebat același lucru și pe Mara, consilier USR
Acesta ne-a pus la dispoziție mai multe capturi pline de injurii la adresa sa, din partea unui susținător PNL. „Comentarii la postarea mea,” le descrie acesta. „Nu știu dacă mai sunt pe grup, e posibil să le fi șters administratorii. Erau mai multe. Toate pline de înjurături,” adăugând că ne mulțumește și el. „Chiar cred că trebuie făcute cunoscute lucrurile astea,” spune el. Dacă inițial acesta a ieșit la rampă să îl susțină pe Clej, după incidentul cu Florescu, acesta nu mai este convins de felul în care s-au desfășurat, de fapt, lucrurile. Spune că încearcă să se îndepărteze de conflict. „Faci articol?” ne întreabă, după care pecizează: „Iar imi ia fața Clej :))).”
Foto: Lucian Mara, Facebook
Ce s-a întâmplat cu adevărat în situația incidentului dintre Clej și Florescu, rămâne să stabilească poliția. Cert este că, la și la Deva, campania electorală a început prematur. Injuriile abundă, alternativele reale la ce se întâmplă acum, din partea altora, prea puțin, spun devenii. Din păcate, pe când ai vrea să apreciezi mișcări potențial pozitive, sperând la un dialog constructiv care să aducă schimbări pozitive pentru Deva, nivelul conversației scade substanțial. Apropierea alegerilor a scos ce e mai urât la iveală din unii dintre actorii circului care a ajuns scena politică a municipiului Deva.
În curând, campania electorală 2024 ar putea aduce spectacolul macabru de la Deva, pe ecranele din întreaga țară…
Rareș Hopincă este noul prefect al Capitalei, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate ieri.
Hotărârea privind numirea acestuia în funcție a fost publicată în Monitorul Oficial, actul fiind semnat atât de premierul Marcel Ciolacu, cât și de viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, care conduce și Ministerul Afacerilor Interne:
„Având în vedere prevederile art. 250 alin. (1) și ale art. 251 alin. (1), (2), (21) și (23) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Domnul Hopincă Rareș se numește în funcția de prefect al municipiului București”.
Potrivit propriului CV, Hopincă este Consilier General al Municipiului București, „specialist în managementul instituțiilor publice, atragerea și gestionarea finanțărilor nerambursabile în sectorul public. 15 ani experiență profesională, din care 8 ani în funcții de conducere”.
Între 2018 – 2020 a fost City Manager al Sectorului 5, Municipiul București, coordonator Program de asistență tehnică Banca Mondială – Sectorul 5, între 2018 – 2020, Director General al Primăriei Sectorului 5, Municipiul București, între 2017 – 2018, dar și Director General societate Comercială, între 2016 – 2017.
Pe plan politic, Hopincă este membru PSD din anul 2009, iar începând din 2019 este președinte executiv PSD Sector 5. Și, cum nicio faptă bună nu poate rămâne nerăsplătită, Hopincă a ținut să mulțumească ieri pe Facebook celor care i-au acordat încredere:
„(…) prin Hotărârea Guvernului României, am fost numit în funcția de Prefect al Municipiului București. Mulțumesc Primului Ministru, Marcel Ciolacu, și membrilor Executivului pentru încrederea acordată.
Cinstea numirii în funcția de prefect al Capitalei este dublată de o responsabilitate pe măsură în fața cetățenilor Municipiului București, de care înțeleg să mă achit cu seriozitate și implicare.
Este un nou capitol profesional pentru mine și, îmi place să cred, un nou capitol pentru instituția în cadrul căreia îmi voi desfășura activitatea.
Mulțumesc colegilor din Partidul Social Democrat și tuturor acelora care au încredere în mine. Vă asigur că voi lucra cu aceeași pasiune și determinare ca și până acum și că voi continua să îmi dedic energia și priceperea Bucureștiului și locuitorilor săi”.
Foștii ofițeri de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, acuzați de infracțiuni contra umanității și de implicare directă în moartea disidentului Gheorghe Ursu, au fost achitați ieri definitiv de un complet din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosarul morții disidentului Gheorghe Ursu, deschis încă din 1990, ia astfel final după 33 de ani, însă procurorii au făcut public faptul că se analizează posibilitatea introducerii unei căi extraordinare de atac.
Inginerul Gheorghe Ursu a fost anchetat de Securitate în 1985 în arestul Miliției Capitalei, după ce a trimis la Radio Europa Liberă o scrisoare în care denunțase decizia lui Nicolae Ceaușescu de a opri consolidările la clădirile afectate de cutremurul din 4 martie 1977. El a fost bătut în celulă de doi deținuți de drept comun și, potrivit martorilor din dosar, inclusiv în timpul interogatoriilor ofițerilor de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș.
Ieri, Înalta Curte s-a pronunțat definitiv în cauză, respingând, „ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Șefan Olga și Ursu Sorana și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului”.
Aceasta în condițiile în care în 2019, cei doi ofițeri de Securitate au fost achitați de Curtea de Apel București, după ce o judecătoare a schimbat încadrarea juridică din crime împotriva umanităţii în tratamente neomenoase. În acest context, Ministerul Public a comunicat că s-a dispus „efectuarea unei analize a soluției, inclusiv în privința identificării posibilității juridice de a declara o cale extraordinară de atac”.
Ulterior, ÎCCJ a explicat, într-un comunicat de presă, că „judecătorii învestiţi cu soluţionarea unei cauze au obligaţia legală de a se pronunţa numai în conformitate cu dispoziţiile legii şi în raport cu faptele stabilite exclusiv pe baza probatoriului administrat în cauză” și că „nicio cauză nu are o soluţie dinainte stabilită”.
„Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat în cauză rezultă că prima instanţă a stabilit judicios situaţia de fapt, urmare a unei minuţioase evaluări asupra mijloacelor de probă în condiţiile expuse în cele ce preced. În virtutea efectului integral devolutiv al apelului, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei şi reţinând că în apel probele administrate la solicitarea părţilor (inculpaţi şi părţi civile) şi a parchetului nu au condus la schimbarea stării de fapt reţinută de prima instanţă, Înalta Curte constată în totalitate temeinice statuările primei instanţe cu privire la acest aspect, astfel că nu le va mai relua, ci va proceda la analiza criticilor formulate prin apelurile declarate în cauză prin raportare la întregul material probator administrat în cauză”, se arată în comunicat, căruia i-a fost atașată motivarea hotărârii definitive.
Ar mai fi de spus că ieri, o intervenție – în mediul online – a venit și de la actualul ministru al Justiției, pe Facebook. În postarea de pe pagina Alinei Gorghiu, se arată că, „fără a interfera cu rezultatul analizei de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și distinct de atribuțiile mele de ministru al justiției, pot spune că pentru mine e o zi tristă azi! Mi-aș fi dorit, ca simplu cetățean al unei țări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forță care aruncă în obscur drepturi și libertăți fundamentale”.
În august 2016, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a maior (rez.) Marian Pârvulescu și colonel (rez.) Vasile Hodiș, foști ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, a lui George Homoștean, fost ministru de interne, și Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la săvârşirea de infracțiuni contra umanității.
„În perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului şi statului comunist.
Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă.
De asemenea, inculpații Homoştean George, în calitate de ministru de interne, și Tudor Postelnicu, în calitate de şef al Departamentului Securităţii Statului, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist.
De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, se arăta în rechizitoriu.
Valoarea tichetelor de masă va crește începând de luna viitoare cu 5 lei, iar o altă majorare va fi aplicată începând cu prima zi a anului viitor.
Cel puțin aceasta asigură autoritățile, prin vocea premierului Marcel Ciolacu.
Ieri, printre proiectele aflate în dezbatere și vot în ședința de Guvern s-a numărat și un act normativ legat de această majorare. Potrivit lui Ciolacu, măsura a reprezentat o promisiune „din prima săptămână de guvernare și (…) este o prioritate”, respectiv majorarea valorii tichetelor de la 30 la 35 lei lunar – începând cu 1 august, urmând ca de la 1 ianuarie anul viitor să se ajungă la 40 lei pe lună.
„E un gest cât se poate de firesc, ținând cont de inflația din acest an”, a punctat premierul înaintea ședinței de Guvern.
Este vorba despre o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi.
„Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, majorarea valorii tichetului de masă în contextul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a războiului din Ucraina și a liberalizării preţurilor la energie.
Având în vedere că valoarea acestor tichete a rămas neschimbată în ultimele două semestre, deși prețul alimentelor cât și al utilităților au crescut semnificativ, Executivul a decis majorarea în două etape a acestei valori: de la 30 de lei la 35 de lei, începând cu data de 1 august 2023, respectiv 40 de lei din 1 ianuarie 2024.
Totodată, prin derogare de la art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al tichetului de masă, de până la 40 lei/ tichet/ zi, se va aplica și în primele două luni ale semestrului II ale anului 2024, respectiv august 2024 și septembrie 2024”, se detaliază într-un comunicat al Ministerului Muncii.
Depozitarul Central a anunțat că va distribui dividende pentru S.N.G.N. ROMGAZ SA, investitorii urmând să intre în posesia acestora începând de astăzi și până pe 27 iulie 2026.
Începând cu anul 2015, ca urmare a modificării cadrului de reglementare aplicabil distribuirii dividendelor şi a oricăror alte sume cuvenite deţinătorilor de valori mobiliare, distribuirea dividendelor se efectuează strict prin intermediul Depozitarului Central şi al participanţilor la sistemul de compensare decontare și registru, de aici și anunțul transmis printr-un comunicat de presă.
Astfel, Depozitarul Central arată că este vorba despre dividendele aferente anului 2022, valoarea dividendului brut pe acţiune fiind de 3.42 lei.
„Acţionarii care beneficiază de dividende sunt cei înregistraţi în registrul acţionarilor emitentului, la data de 06/07/2023. Acţionarii care sunt clienți ai unui Participant la sistemul de compensare-decontare și registru al Depozitarului Central își pot încasa dividendele prin intermediul acestuia.
Pentru acţionarii care nu au cont deschis la un participant al sistemului RoClear, plata se efectuează astfel: prin transfer bancar, în baza solicitărilor transmise de acţionari; în numerar, la ghişeele bancare ale BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA din întreaga ţară”, se precizează în comunicat.
Acestea nu sunt însă singurele dividende care vor fi distribuite în perioada următoare. Într-un alt comunicat, Depozitarul Central arată că în perioada 28 august 2023 – 29 august 2025 vor fi distribuite dividende pentru acţionarii I.A.M.U. S.A. (simbol IAMU), valoarea dividendului brut pe acţiune fiind de 0.421046 lei.
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, afirmă despre fosta sa colegă din partid, Diana Șoșoacă, că era „un nimeni” și că aceasta a devenit „vedetă”, după ce a fost propulsată pe listele formațiunii și a câștigat mandatul de senator.
Afirmațiile au fost făcute în contextul în care Șoșoacă i-a reproșat lui George Simion o posibilă susținere a Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, după ce avocatul Gheorghe Piperea, aflat pe lista AUR la europarlamentare, a avansat această ipoteză.
De aici, un întreg scandal. Șoșoacă a scris pe Facebook cuvinte destul de dure – nimic nou „sub soare”, iar Claudiu Târziu nu s-a sfiit la rândul său să o jignească.
„Încă o dovadă că AUR-ul s-a coclit! Omul politic Gh. Piperea, membru AUR, aflat pe lista europarlamentarelor TINICHELEI, o vrea pe Firea la Primăria Capitalei! Ce spun bătrânii din azile? Acum înțelegem de ce au dat tinichelele aviz favorabil la PLX 145!
Faptul că AUR ia în considerare susţinerea Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, prin vocea lui Piperea, spune multe! Arată de ce, în scandalul azilelor groazei, AUR-ul a fost mut! TINICHEAUA NU A SPUS NIMIC, A TĂCUT MÂLC! Arată, în plus, că AUR-ul lui George Simion e capabil de orice combinaţie ca să ajungă la ciolan. Şi totul e pe bani mulţi!
ACUM SPER CĂ AȚI ÎNȚELES CĂ AUR = PSD! COPILUL LUI DÂNCU! V-am spus de mult că AUR-ul s-a coclit! Acum aveţi încă o dovadă. AUR-ul face aranjamente dubioase, în timp ce se dă naţionalist. Şi, în timp ce România e în cea mai gravă criză economică, socială şi la un pas de a fi împinsă în război, AUR se ocupă de lansări de candidaţi şi pescuieşte în ape tulburi şi puturoase.
Cei care mă îndemnau să mă aliez cu AUR să ia aminte la adevăratele intenţii şi la manevrele mizerabile ale conducerii acestui partid care nu mai are nici o legătură cu naţionalismul şi cu România, ci doar cu obţinerea de avantaje. Cine votează AUR, votează Firea, votează PSD, votează Dâncu si Grupul de la Cluj, deci GLOBALIȘTII, VOTEAZĂ SISTEMUL!
Nu vă mai duceți după fentă! AUR-ul actual e metal fake. Şi acum ,mai mult ca niciodată, nu mai aveţi nici o scuză că nu aţi ştiut! Acum înțelegeți de ce sistemul o cenzurează pe Șoșoacă si nu scoate o vorbă despre partidul S.O.S România! Directorul SRI -ROG- nu a ieșit degeaba. A anunțat ca și politicianul Gh. Piperea că sistemul se va lupta până la capăt să își salveze hidra coruptă, crimele si trădarea națională! Și că adevărații naționaliști, patrioti ca ȘOȘOACĂ, vor fi anihilați de oamenii sistemului!
De aceea, îi chem pe naţionaliştii adevăraţi alături de S.O.S. România. Dacă nu vreţi să munciţi pentru Firea, pentru PSD şi pentru cei care au distrus această ţară, veniţi în S.O.S. România. NOI ÎL AVEM PE DUMNEZEU! Dacă nu, aveţi măcar decenţa de a renunţa să vă mai spuneţi naţionalişti. Ce legătură au TINICHEAUA, Firea şi PSD-ul cu naţionalismul?”, se arată în postarea Dianei Șoșoacă.
La B1 TV, Târziu a explicat însă de ce AUR nu a intervenit în scandalul legat de azile, atrăgând atenția că „doamna Șoșoacă minte și și-a făcut un obicei din asta”.
„Am luat poziție cu privire la azilele groazei, am condamnat ce s-a întâmplat acolo, am cerut personal demisia doamnei Firea și a domnului ministru Budăi (…). Iar George Simion, colegul meu care e președintele partidului, a intervenit în sesiunea extraordinară a Parlamentului pe același subiect. Deci noi am avut o poziție foarte clară.
În privința candidaturii doamnei Firea la Primăria Capitalei, eu cred că azi nu se mai pune problema ca doamna Firea să mai candideze la nicio funcție în stat până nu-și clarifică situația cu privire la implicarea dânsei în acel scandal de la azilurile groazei.În al doilea rând, între noi, AUR, și Gabriela Firea există o incompatibilitate vădită de valori, de principii și de fapte.
Domnul Piperea vorbește în nume personal, nu are calitatea să vorbească în numele partidului AUR. Eu am calitatea să vorbesc în numele partidului AUR. Dânsul e un candidat al nostru, nu e în conducerea AUR, nu e lider în conducerea AUR cum sunt eu. E o opinie. (…)
Uitați ce e… doamna Șoșoacă, înainte de a intra în Parlament pe listele AUR, era un no name, era nimeni în drum, n-o știa nimeni. Noi am introdus-o în Parlament, am făcut-o vedetă și acum, de la înălțimea acestei popularități nemeritate pe care a căpătat-o pe seama partidului AUR, își permită să înjure partidul care a băgat-o-n Parlament. Foarte bine, asta arată caracterul domniei sale.
În privința relațiilor noastre cu senatorul Dîncu, ele sunt foarte limpezi – nu există, nu au existat nici înainte, nici azi, nu vor exista nici mâine. Faptul că la un moment dat domnul Simion i-a conctatat pe toți cei din vârful partidelor existente la acea vreme, în anii 2013 – 2015, pentru a susține cauza națională a reuniunificării Basarabiei cu România nu înseamnă vreo tovărășie, ci că a încercat să capete susținere pentru un proiect care ar trebui să depășească interesele de partid.
Altă relație nu există cu domnul Dîncu care, altminteri, e un coleg onorabil din Senat cu care nu am nimic de împărțit nici de făcut împreună.
Nu văd de ce doamna Șoșoacă susține că am fi într-o relație de filiație cu domnul Dîncu, atât timp cât eu am în spate o carieră de 28 de ani de presă în care se poate vedea cam cum am scris despre PSD, da? Mai degrabă ar putea să mă bănuiască oamenii că am susținut pe alții decât pe PSD. Am fost un ziarist care a dat în PSD din toate puterile, așa că nu-mi spuneți mie că sunt cu PSD acuma… Eu și AUR am dat și dăm în PSD pentru, că dăm în toți cei vinovați pentru dezastrul din România de azi”, a declarat Claudiu Târziu, pentru B1 TV.
Adrian Vigheciu, consilier general al Capitalei din partea PSD și fost city manager al Sectorului 6 în mandatul 2016 – 2020, critică conducerea primăriei București, dar și pe cea a Sectorului 6, vizavi de modul în care se derulează lucrările la Prelungirea Ghencea.
Ieri, într-o postare pe Facebook, consilierul îi acuză pe edilii Nicușor Dan și Ciprian Ciucu, atrăgând atenția că aceștia nu sunt interesați de rezolvarea problemelor.
Astfel, în opinia social democratului, în campania electorală, aceștia doar s-au folosit de proiect pentru a aduna voturi, însă în realitate „îi doare în cot”.
„Puțină atenție, vă rog. Ascultați ce ne-a prezentat astăzi, în ședința de Consiliu General, reprezentantul Direcției de Investiții a Primăriei Capitalei.
Adică o rușine de proporții pentru Nicușor Dan și Ciprian Ciucu. O bătaie de joc pentru Sectorul 6 și pentru București. Proiectul Prelungirea Ghencea se împotmolește din nou.
Practic, s-a renunțat la tronsoanele 3, 4, 5 și 6 din cauza „prețurilor neajustate” și a durerii pe care administrația locală generală și de sector o are în c…ot față de bucureșteni. Se dovedește încă o dată că a-i minți senin și ferm pe oameni nu mai costă nimic în ziua de azi. Nici măcar niște scuze de onoare.
Ciprian Ciucu și-a făcut un obicei de a se lamenta agresiv pe pagina de Facebook pentru toate perlele pe care le-a dat înainte de alegeri și acum i se sparg în cap pentru că nu le rezolvă. Tactica asta poate funcționa o dată, de două ori, dar dacă îți faci un obicei să-i iei pe oameni de naivi, mai devreme sau mai târziu vei avea parte de surprize.
De partea cealaltă, Nicușor și-a făcut un obicei de a face totul pe dos. În cazul lui, nici nu mai are rost să ne batem capul.
Victimele suntem noi. Mințiți, înșelați, furați, batjocoriți. Este prelungirea unui comportament toxic și păgubos, cu care suntem luați la mișto (scuzați expresia) constant de mai bine de trei ani. Ar trebui să le fie rușine, dar sunt sigur că nu-i preocupă”, scrie Adrian Vigheciu pe Facebook.
Traseul în cauză este cuprins între strada Mărăcineni și Pasajul Domnești și se află pe teritoriul administrativ al Municipiului București (Sectorul 6) și al județului Ilfov (Bragadiru și Clinceni).
Proiectul prevede lărgirea la 4 benzi a străzii Prelungirea Ghencea, între strada Mărăcineni și Pasajul Domnești, precum și conexiunea cu infrastructura existentă (pasajul Domnești), realizarea pistelor pentru biciclete, amenajarea trotuarelor pe ambele părți ale drumului, cu lățimea de 3 m și piste de biciclete cu lățimea de 1,5 m, modernizarea sistemului de iluminat, realizarea sistemului de canalizare pluvială, amenajarea a 2 stații de autobuz, amenajarea unei zone mediană 2 x 4 m, pentru dezvoltarea ulterioară cu cale dublă de tramvai printr-o investiție viitoare a Primăriei Municipiului București și amenajarea unor intersecții semaforizate: între Prelungirea Ghencea – Acces Cartierul Latin (km 4+710), Prelungirea Ghencea – Accese (km 4+850) și trecerea de pietoni pe Prelungirea Ghencea (km 5+220).
Dar Eco Sud SA are probabil și cel mai ”bun” și agresiv management. Sunt atenți la fiecare ”mișcare din piață”, sunt la curent cu toate licitațiile, pe majoritatea le contestă, și-au creat o rețea de ONG-uri care atunci când este nevoie ies în stradă. Toată această desfășurare de forțe face ca Eco Sud să controleze zona București-Ilfov.
ONG-urile, ”coada de topor” a Eco Sud
Cum într-o asemenea afacere – aproximativ 40 de milioane de euro pentru 2022 – trebuie să ai și susținerea socială, în timp, Eco Sud și-a creat o ”rețea” de ONG-uri pe care le trimite în teren atunci când este necesar. Valentin Basarabeanu este unul dintre cei mai vocali ong-iști care, cu mult tact și pricepere, susține (în final) interesele Eco Sud.
Valentin Basarabeanu a fost director angajat al Eco Sud SA București, iar în ultimii ani a făcut o tranziție surprinzătoare către activitatea de activist de mediu. A înființat mai multe ONG-uri pentru protecția mediului și a organizat proteste în cadrul cărora a criticat vehement modul haotic în care sunt gestionate deșeurile.
La prima vedere, misiunea sa pare nobilă, similară cu cea a unui adevărat apărător al mediului înconjurător, însă discrepanțele apar când observăm că mesajul lui Basarabeanu a evoluat de la simple preocupări legate de sănătatea oamenilor afectați de poluare, la atacuri dure asupra unor companii specifice.
În mod imperativ, solicită stoparea activităților acestor societăți, acuzându-le că, sub pretextul activităților de sortare a deșeurilor, desfășoară ilegal activități de depozitare a deșeurilor municipale provenite din București.
Întrucât Valentin Basarabeanu are legături anterioare cu Eco Sud SA, care administrează depozitul de gunoi de la Vidra, declarațiile sale ridică mari suspiciuni cu privire la o posibilă motivație financiară ascunsă.
Valentin Basarabeanu și activitatea sa ca activist de mediu rămân subiect de interes public și cer o examinare atentă a acțiunilor și a implicațiilor acestora. Pentru a menține credibilitatea și transparența mișcării pentru protecția mediului, este esențial ca actorii implicați să fie sinceri și consecvenți în lupta pentru o planetă mai sănătoasă și mai curată, dedicați acestor principii, și nu marionete ale unor societăți comerciale.
In anul 2021, într-o ședință a CJ Giurgiu, Basarabeanu striga că: ”Sunt managerul depozitului. Deci, la ora actuală Eco Sud este cel mai mare operator din România și în curând va fi cel mai mare operator din Balcani. Nu există nici măcar o amendă luată de Eco Sud și o știți foarte bine. Ați săpat și dumneavoastră și doamna Jipa în depozit timp de o lună jumătate, zi de zi, doar ca să găsiți ceva să reziliați”.
Din cunoștințele noastre, în prezent, Basarabeanu are legături directe cu ”Asociatia Aer curat bun de respirat”, ”Asociatia Cetățeni Ulmeni”, ”Asociația pentru monitorizare prospecție mediu și ecologie – APMPME”
Depozitul de gunoi de la Vidra – un simbol al poluării și corupției instituționale
Aproape orice licitație este contestată de către Eco Sud. Calculul, de multe ori este unul simplu – fiecare zi în care în groapa de gunoi intră deșeurile, este o zi bună pentru Eco Sud. Iar ziua cea mai bună este când cantitatea depozitată este egală cu cea colectată. În atare situație este de înțeles de ce Eco Sud are o armată de oameni bine instruiți care știu foarte bine legea, și știu exact ce să conteste.
Tot acest tablou este completat de lipsa oricărui interes al Primăriei Generale de a asigura instalații de eliminare a deșeurilor. Un proiect care să asigure eliminarea deșeurilor, dar nu prin depozitare nu a existat nici măcar ca idee de intenție a Primăriei Generale.
A fost la un moment dat o discuție în vremea în care primar general era Gabriela Firea, însă, din lipsa dovezilor, vom spune că proiectul a rămas într-un sertar bine încuiat iar Nicușor Dan, evident, nu știe unde este cheia, și, evident, este ilegal să spargi lacătul.
Atât deșeurile colectate în amestec, cât și cele colectate selectiv ajung să fie aruncate la groapa de gunoi, din cauza contestațiilor depuse de Eco Sud. Societatea Eco Sud, prin contestațiile sale persistente, pare să fie o piedică în calea unor inițiative (firave) ale autorităților, mai ecologice și mai eficiente în gestionarea deșeurilor.
Legea interzice depozitarea deșeurilor netratate. Autoritățile locale pierd sute de milioane de lei
Sunt zone în care se colectează separat însă valorificarea lor nu se face din cauza nesortării iar acestea ajung la groapa de gunoi.
Astfel, autoritatile publice locale – primariile de sector – pierd sume amețitoare din nevalorificarea deșeurilor reciclabile, aproximativ 105.000 de tone pe an, înmulțit cu 700 de lei pe tonă = 73.500.000 de lei. Pierderi ale autorităților publice locale – primăriile de sector – din nevalorificarea trasabilității care nu se încasează, aproximativ 800.000 de lei.
Amenzi din nedevierea de la depozitare a deșeurilor valorificabile reciclabile – 50 de lei/tonă, inmulțit cu aproximativ 40% din total deșeuri, adică aproximativ 14.000.000 de lei.
Plăți suplimentare pentru netratarea părții biodegradabile din deșeuri, aproximativ 16.000.000 de lei.
O sumară analiză arată că posibila pagubă în detrimentul Primăriilor de sector ajunge la aproximativ 180.000.000 de lei, asta fără să luăm în calcul posibilele amenzi care vor veni de la Comisia Europeană ori posibilele daune viitoare pentru poluarea mediului.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
