Activitatea Comandamentul Sezon Estival 2023 pe litoralul Mării Negre a continuat pe parcursul celei de-a patra săptămâni, respectiv în perioada 17 – 23 iulie.
Concret, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor, care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2023, au desfăşurat activităţi de control în 235 de unități localizate în cele 6 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Costineşti, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgiol, Mangalia și Constanța, iar zeci de unități s-au ales cu amenzi sau cu măsuri de interzicere/ suspendare a activității.
Potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pentru abaterile de la legislaţie au fost sancţionate contravenţional 47 de unități, cu amenzi în valoare de 551.200 de lei. În același timp, au fost emise 5 ordonanțe de interzice a activității și o ordonanță de suspendare a activității, fiind totodată confiscate și direcționate către unități de neutralizare produse alimentare, în cantitate totală de 367 de kg (carne de vită, carne de pui, pește, produse din pește și ouă, înghețată).
„În urma controalelor s-au constatat deficienţe cu privire la comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar; nerespectarea normelor sanitare veterinare privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și valorificare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentelor care să ateste trasabilitatea produselor”, detaliază ANSVSA.
Totodată, instituția recomandă consumatorilor să apeleze cu încredere la echipele Comandamentului Sezon Estival 2023, problemele putând fi sesizate la 0786.577.007 sau la Call – Center 0800.826.787, cu mențiunea că „unităţile aflate în zonele de interes turistic sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari”.
Este evident că se încearcă mușamalizarea situației și primul vizat este chiar șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, care minte cu nonșalanță. El susține că la măsurătorile efectuate de Agenția de Mediu București au fost constatate depășiri cu numai 50% a concentrației admise la hidrogen sulfurat, dar în Raportul de Monitorizare al Agenției de Mediu depășirile sunt de 150%!
De fapt, șeful Găzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, nu ar trebui să se pronunțe în acest caz după ce în 2019 firma soției sale, Calipso Gef SRL, a încasat de la Eco Sud SA, administratorul Gropii de la Vidra, peste două milioane de lei pentru preluarea levigatului, dar o cantitate de peste 18.000.000 de litri de levigat a fost deversată în apele Argeșului, așa cum Ziarul de Investigații scria AICI. În acest caz au fost anchete ale Poliției și DNA.
La 4 ani de la scandalul deversării levigatului în Argeș, șeful „Gărzii” din Ilfov se laudă cu amenzile aplicate Eco Sud SA
În ultimele luni, poluarea cu hidrogen sulfurat din sudul Capitalei s-a amplificat. La sesizările oamenilor din Popești Leordeni, Berceni și Vidra, a reacționat doar presa, care a dezvăluit că poluarea este generată de la Groapa Vidra, administrată de Eco Sud. Instituțiile statului au ignorat plângerile oamenilor.
„Ziarul de Investigații” a mai scris despre modul în care șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore încearcă să mușamalizeze poluarea cu hidrogen sulfurat emanat de la Gropa de gunoi Vidra. Se contura concluzia că Emil Grigore nu dă curs sutelor de sesizări ca să nu deranjeze interesele de afaceri ale Eco Sud SA.
În contextul noului val de sesizări ale locuitorilor din Popești Leordeni în legătură cu aerul irespirabil care le intră în case, „Ziarul de Investigații” a solicitat Gărzii de Mediu Ilfov mai multe informații cu privire acțiunile de control efectuate și monitorizarea gestionării deșeurilor de la Groapa Vidra.
Surpriza este că Emil Grigore, care a rămas șef al Gărzii de Mediu Ilfov după scandalul din 2019, acum se laudă cu amenzile administrate Eco Sud SA, de la care firma soției sale a încasat milioane de lei.
Potrivit răspunsului semnat de comisarul șef Emil Florin Grigore, în perioada 2017 – 2022 comisarii din subordinea sa au derulat 28 de controale la Groapa Vidra și au aplicat 12 sancțiuni, un avertisment și 11 amenzi. Valoarea totală a celor 11 amenzi administrate Eco Sud SA a fost de 630.000 de lei. Este o sumă infimă în raport cu profitul net al Eco Sud din 2022, de peste 42 milioane de lei.
Când vine vorba de neregulile constatate, Emil Grigore „bate apa în piuă” ca să pară ocupat
O altă informație solicitată de „Ziarul de Investigații” se referă la „deficiențele constatate în timpul controalelor în perioada 2019 – 2022 de către GNM la groapa de gunoi de la Vidra remediate de către Eco Sud SA”.
Șeful Gărzii de Mediu din Ilfov a evitat să se refere la vreo neregulă constatată la Eco Sud, lansându-se într-o lungă disertație despre rolul Gărzii de Mediu, care „verifică periodic și monitorizează permanent activitatea depozitului de deșeuri gestionat de către Eco Sud SA în comuna Vidra, județul Ilfov, atât în privința avizelor și autorizațiilor deținute, esențială fiind Autorizația Integrată de Mediu”. Comisarul șef Emil Grigore a mai adăugat că „Eco Sud SA a obținut deja, din partea APM Ilfov, Decizia de emitere a vizei anuale pentru perioada 11.12.2022 – 11.12.2023”, pentru a demonstra că la Eco Sud SA este totul OK.
Practic, „Ziarul de Investigații” a întrebat ce deficiențe au fost constatate la controalele efectuate la Eco Sud SA în perioada 2019 – 2022, dar șeful Gărzii din Ilfov a răspuns că Eco Sud a obținut viza anuală!?
Șeful Gărzii de Mediu Ilfov minte, susținând că la măsurătorile APM București depășirea la hidrogen sulfurat era de 50%
Comisarul șef spune ceea ce am scris și noi în decembrie, că Garda de Mediu Ilfov a cerut Agenției de Protecția Mediului București efecturea unor măsurători privind calitatea aerului în zona Popești Leordeni, Jilava, Vidra, Berceni, unul din obiectivele acestei analize fiind măsurarea conținutului de hidrogen sulfurat (H2S), cunoscut și ca „gaz de canalizare”. Primele măsurători n-au fost concludente și s-au făcut noi măsurători, de această dată cu autolaboratorul Agenției de Mediu din București.
În răspunsul semnat de comisarul șef Emil Grigore se spune că la ultimele două măsurători au fost înregistrate depășiri la concentrația de hidrogen sulfurat, dar acestea nu erau mari, ci de numai 1/2, adică de 50%, din valoarea concentrației maxime admise.
„Pentru Hidrogenul sulfurat (H2S) nu s-au înregistrat depășiri ale CMA în niciunul dintre punctele de monitorizare, dar ultimele 2 măsurători au fost mai ridicate decât precedentele, situându-se puțin peste 1/2 din CMA (concentrația maximă admisă)”, se spune în răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov.
În realitate, în Raportul Agenției de Mediu București se spune că la hidrogen sulfurat erau depășiri de până la 150%!
Comisarul șef al Gărzii de Mediu Ilfov minte cu nonșalanță, depășirile la hidrogen sulfurat sunt cu mult mai mari, confirmând sesizările locuitorilor din Popești Leordeni, care se pâng de aerul otrăvit care le pătrunde în case.
„Ziarul de Investigații” a intrat în posesia Raportului de Monitorizare al Agenției de Protecția Mediului București și depășirile constatate la măsurătorile efectuate în perioada 21 – 28 octombrie 2022 la trei puncte de monitorizare, Punctul 1 (Poliția Jilava), Punctul 2 (str Biruinței, Pasarela Pietonală din Popești Leordeni) și Punctul 3 (str Valea Sterii, Stadion Berceni) sunt cu mult mai mari decât cele comunicate de șeful Gărzii din Ilfov.
În condițiile în care limita maximă admisă la hidrogenul sulfurat este 0.015 mg/mc, la Pasarela Pietonală au fost înregistrate depășiri la aproape toate măsurătorile: „În punctul de monitorizare nr 2 au fost înregistrate 15 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 17 măsurători efectuate. Depășiri au fost înregistrate în fiecare zi de monitorizare, concentrația maximă înregistrată fiind de 0.03747 mg/mc”, se spune în Raportul APM București. Asta înseamnă o depășire a concentrației maxime admise cu 149,8%.
În zona stadionului Berceni, au fost valori depășite la jumătate din măsurătorile efectuate: „În punctul de monitorizare nr 3 au fost inregistrate 9 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 18 măsurători efectuate”, se spune în raportul Agenției de Mediu București.
Au fost înregistrate depășiri mari și la măsurătorile efectuate cu autolaboratorul în zona Poliției Jilava. Pe 26 octombrie, între orele 20.30 și 22.30, au fost depășiri cu 145% a limitei maxime admise.
Eterna rezolvare, cu „s-au luat măsuri”. Una dintre acestea vizează arderea gazului
Răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov are și un bogat conținut de asigurări formale că aerul din sudul Capitalei nu va mai fi otrăvit cu „gaz de canalizare”, deoarece „prin acțiunile de control, GNM a impus societății Eco Sud mai multe măsuri în scopul îmbunătățirii activității pe linia protecției mediului”.
Cum se va întâmpla acest miracol? Iată cum sună promisiunile:
1. „operatorul economic va adopta toate mecanismele tehnologice și organizatorice necesare evitării oricăror riscuri care ar putea afecta sănătatea populației”.
2. „operatorul va realiza o analiză detaliată a tuturor surselor de producere de disconfort, în special olfactiv, urmând să identifice cele mai bune soluții tehnice de diminuare a acestora”.
Tot la capitolul asigurări că aerul din sudul Capitalei nu va mai fi otrăvit de gazul toxic emanat de la Groapa Vidra se înscrie și faptul că „au fost impuse operatorului Depozitului Ecologic Vidra măsurile de a respecta cu strictețe prevederile Normativului Tehnic aprobat prin Ordinul nr. 757/2004 în ceea ce privește tehnologia de depozitare”, dar și „monitorizarea continuă a funcționării sistemului de ardere a gazului de depozit”.
Axioma șefului de la Garda de Mediu: „mirosurile sesizabile olfactiv” sunt „parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”
După ce a încercat să fixeze ideea că depășirile concentrației maxime de hidrogen sulfurat nu ar fi la valori periculoase, șeful Gărzii de Mediul Ilfov a încercat să își impună și punctul de vedere că, până la urmă, mirosurile grele emanate de la Groapa Vidra sunt caracteristice unei gropi de gunoi.
„Conform constatărilor comisarilor Gărzii Naționale de Mediu, urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții Depozitului Ecologic Vidra, din analiza documentelor puse la dispoziția echipei de control a GNM, precum și din datele cuprinse în Planul de Gestionare a disconfortului olfactiv, detinut de catre SC Eco Sud SA, rezultă ca sursele generatoare de mirosuri sesizabile olfactiv, care pot fi resimțite în vecinătate, sunt reprezentate de: rampa de descărcare a deșeurilor, zona bazinelor de colectare a levigatului, zona de exploatare – zona activă, toate acestea fiind parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”, se spune în adresa semnată de Emil Grigore.
Concluzia șefului Gărzii de Mediu Ilfov este clară: „sursele generatoare de mirosuri sesizabile olfactiv” sunt „parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”.
Dilemă aberantă. Garda de Mediu a cerut DSP Ilfov să spună dacă hidrogenul sulfurat e periculos pentru sănătatea oamenilor
Solicitare aberantă. Garda de Mediu Ilfoc a cerut DSP Ilfov să îi comunice dacă depășirile la hidrogen sulfurat afectează sănătatea oamenilor
În răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov se mai spune că a fost cerut punctul de vedere al DSP Ilfov, dacă depășirile la hidrogen sulfurat sunt periculoase pentru sănătatea oamenilor.
„În aceste condiții, analizând concluziile Raportului de monitorizare, precum si în conformitate cu reglementările legale în vigoare, GNM – CJ Ilfov a solicitat Direcției de Sănătate Publică Ilfov să ne comunice dacă depășirile înregistrate pun în pericol sănătatea populației”, se spune în adresa Gărzii de Mediu Ilfov.
Este o dilemă aberantă. Evident că din moment ce a fost depășită o „concentrație maximă admisă”, orice depășire a acesteia, cu 50%, cum susține șeful Gărzii de Mediu Ilfov sau cu 150% cum au demonstrat măsurătorile Agenției de Mediu București, este pusă în pericol sănătatea oamenilor.
Un om din sistem explică cum se mușamalizează rezultatele măsurătorilor la hidrogen sulfurat
Mușamalizarea rezultatelor măsurătorilor este de notorietate în sistemul de protecție a mediului. George Gârbacea, care a condus Agenția pentru Protecția Mediului București a relatat într-un reportaj realizat de „Recorder” pe tema aerului otrăvit din zona Popești Leordeni cum sunt mușamalizate monitărizările concentrațiilor de hidrogen sulfurat.
„Eu chiar am avut, anul trecut, în vară, o campanie de monitorizare a hidrogenului sulfurat în nordul capitalei și problema care era? În datele de monitorizare, totul era bine, numai că tehnologia de monitorizare, în normele tehnice, făceau o medie la două zile și ei puteau să elibereze…
În sudul Bucureștiului, concentrația de hidrogen sulfurat din aer depășește limita maximă admisă cu 150 la sută
E super-simplu. Eu pot să eliberez, mă uit unde bate vântul și unde-i stația de monitorizare și îi dau drumul trei ore și oricum vântul bate în direcția inversă. Ceilalți știau că sunt monitorizați. Chiar am publicat raportul ăla în care se spunea că totul e OK, deși… Mi-am cerut scuze oamenilor, pentru că știam că miroase. Adică mă sunau oamenii și le spuneam că măsurătorile sunt bune. După o perioadă îmi era și rușine”, a povestit George Gârbacea.
Potrivit acestuia, nu ar fi deloc complicat să fie rezolvată problema poluării cu hidrogen sulfurat, deoarece dacă s-ar face o monitorizare corectă, cu publicarea rezultatelor în timp real, operatorii gropilor de gunoi ar fi obligați să ia toate măsurile pentru captarea gazelor toxice: „Clar, e o problemă care se poate rezolva foarte simplu. Prin acord de mediu să se impună monitorizarea și datele să fie transmise publicului în timp real. N-ar trebui să miroasă. Dacă toate instituțiile și-ar face treaba nu ar trebui să miroasă”. Dar instituțiile nu-și fac treaba, iar prima dintre acestea e Garda de Mediu Ilfov, condusă de Emil Grigore.
În 2019, levigatul de la Vidra era deversat în râul Argeș de firma familiei Grigore, care a încasat două milioane de la Eco Sud
În 2019 Poliția și Garda Națională de Mediu au prins în flagrant șoferul de la firma familiei Grigore care deversa levigat în apele Argeșului
Pentru a lămuri mai bine cum stau lucrurile acum, în iulie 2023, vom relua câteva informații publicate de „Ziarul de Investigații” despre scandalul în care a fost implicat în 2019 șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore. Atunci, Poliția și Garda Națională de Mediu au prins în flagrant șoferul unei cisterne care se pregătea să deverseze 19.000 de litri de levigat în râul Argeș.
Cisterna era de la firma Calipso Gef SRL, a cărei directoare este Mihaela Grigore, soția șefului gărzii din Ilfov, Emil Grigore, iar levigatul era preluat de la Groapa de la Vidra administrată de Eco Sud SA. În jumătate de an, firma soției lui Grigore a preluat de la Vidra și a deversat în Argeș peste 870 cisterne cu levigat, adică 18.000.000 de litri, încasând de la Eco Sud 2,3 milioane lei.
Implicarea șefului gărzii a fost demonstrată cu documente. În declarația de avere nr 5.979/22.05.2019 a șefului Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, este menționat salariul său de la „Gardă” (43.427 lei), dar și salariul de 12.780 lei încasat de soția sa, Mihaela Grigore, în calitate de director la Calipso Gef SRL. Aceleași venituri ale soției de la Calipso Gef SRL au apărut și în declarațiile de avere ale lui Emil Grigore, nr 4.157/18.05.2017 și nr 5.240/24.05.2018.
De fapt, firma respectivă a fost șefului de Gărzii de Mediu Ilfov, fiind trecută în 2018 pe numele soției sale. „Din rapoartele de informații furnizate de Recom a reieșit că domnul Emil Grigore, comisar șef la Comisariatul Gărzii de Mediu Ilfov figurează ca asociat în cadrul Calipso Gef SRL până în anul 2018”, se spunea în adresa nr 7.188/02.12.2019 a Gărzii Naționale de Mediu către DNA.
Deci șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore și soția sa, Mihaela, au încasat 2,3 milioane de lei pentru a polua râul Argeș cu peste 18.000.000 de litri de levigat preluat de la Groapa Vidra.
De ce tolerează ministrul Mediului, Mircea Fechet, mușamalizarea poluării din sudul Capitalei de către șeful Gărzii de Mediu Ilfov?
Pentru a explica mușamalizarea otrăvirii aerului din sudul Capitalei cu hidrogen sulfurat să amintim câteva detalii. În toamna lui 2022, când poluarea cu hidrogen sulfurat devenise insuportabilă, locuitorii din Popești Leordeni, Berceni și Vidra au adresat Gărzii de Mediu Ilfov sute de sesizări. Deși are ca atribuții „controlarea activităților cu impact asupa mediului” și sancționarea poluatorilor, Garda de Mediul Ilfov, condusă de Emil Grigore, a refuzat să înregistreze sesizările oamenilor, recomandându-le să se adreseze DSP Ilfov.
Ulterior, sesizările au fost înregistrate, dar nu au fost soluționate.
Potrivit fostului comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, din 552 de petiții nesoluționate de Garda Națională de Mediu în toată țara, 500 erau erau petiții nesoluționate de Garda de Mediu Ilfov, condusă de Emil Grigore
Acum, prin răspunsul oferit „Ziarului de Investigații”, același șef al Gărzii din Ilfov, Emil Grigore, susține că depășirea concentrației maxime admise la levigat este de 50%, deși măsurătorile Agenției de Mediu București au demonstrat o depășire de 150%.
Mai rău de atât, șeful Gărzii din Ilfov pune la îndoială chiar faptul că depășirile la hidrogen sulfurat ar fi periculoase pentru sănătatea oamenilor și a cerut punctul de vedere al DSP Ilfov.
De câte astfel de dovezi ar mai fi nevoie pentru ca ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a fost secretar de stat la Mediu și în 2019, la vremea scandalului cu levigatul deversat în Argeș, să priceapă că șeful Gărzii din Ilfov, Emil Grigore, este unul dintre principalii artizani ai mușamalizării poluării aerului din sudul Capitalei?
Un primar din județul Dolj va fi cercetat la parchet după ce Agenția Națională de Integritate a ajuns la conclusia că acesta nu poate justifica o diferență de 114,540 lei între averea dobândită și veniturile realizate.
În total, ANI a constatat averea nejustificată, conflictul de interese de natură administrativă, starea de incompatibilitate sau a sesizat organele de urmărire penală, în cazul a 13 aleși locali.
Cât despre Ion Vizitiu, acesta este primar al comunei Breasta, iar ANI arată într-un comunicat că este vorba despre o diferență nejustificată în averea dobândită de acesta, „împreună cu familia, în perioada exercitării mandatului de primar 2016 – 2020”.
„Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Craiova, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către VIZITIU ION împreună cu familia, în perioada exercitării mandatului de primar 2016 – 2020.
Totodată, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către VIZITIU ION a infracţiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 din Codul Penal, întrucât nu a declarat veniturile realizate din jocuri de noroc, în valoare totală de 356.745 Lei, în declarațiile de avere depuse în perioada exercitării funcției publice”.
Cât despre conflictul administrativ, ANI arată că este vorba despre un alt primar, Ciprian Solomencu, care conduce comuna Nufăru, județul Tulcea, care, din 2020, până în prezent, „a încheiat două acte juridice care au produs un folos material pentru soția acestuia, constând în încasarea de subvenții în calitate de persoană fizică autorizată”.
Și Gavril Mihuț, primar al comunei Chiuiești, Cluj, este bănuit că „în perioada exercitării mandatului de primar (2020 – prezent) a emis în calitate de ordonator principal de credite acte administrative care au produs un folos material pentru fiul său constând în încasarea sumei totale de 14.440,03 lei ca urmare a achizițiilor directe efectuate de către Primăria comunei Chiuiești de la societatea comercială în cadrul căreia fiul persoanei evaluate deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator unic”.
Alte persoane aflate în conflict administrativ sunt:
Ionuț Gabriel – consilier local în cadrul C.L. al comunei Nicolae Bălcescu, Călărași, care „în exercitarea mandatului de consilier local (2020 – prezent), deși avea un interes personal în problemele supuse dezbaterilor,a participat în datele de 24 noiembrie 2020 și 25 mai 2022 la deliberarea/adoptarea Hotărârilor C.L. al comunei Nicolae Bălcescu privind prelungirea unor contracte de închiriere a terenurilor primăriei și modificarea taxei anuale de închiriere, persoana evaluată fiind beneficiarul direct al contractelor, în calitate de locatar”.
Sergiu Teodorescu – consilier local în cadrul C.L. al comunei Nicolae Bălcescu, Călărași, care „în exercitarea mandatului de consilier local (2020 – prezent), deși avea un interes personal în problemele supuse dezbaterilor,a participat la data de 24 noiembrie 2020 la adoptarea Hotărârii C.L. al comunei Nicolae Bălcescu privind prelungirea unor contracte de închiriere ale terenurilor primăriei și modificarea taxei anuale de închiriere, tatăl persoanei evaluate fiind beneficiarul direct al contractelor, în calitate de locatar”.
Cornelia Fartușnic, consilier local în cadrul C.L. al comunei Rădăuți-Prut, Botoșani, care „în perioada exercitării mandatului de consilier local (2020 – prezent) deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor C.L., a participat la deliberarea și adoptarea unor Hotărâri ale C.L. în baza cărora Primăria Comunei Rădăuți-Prut (în calitate de concedent) a încheiat în anul 2021 cu persoana evaluată (în calitate de concesionar) un contract prin care Primăria i-a concesionat acesteia o suprafață de teren din proprietatea privată a comunei”.
Victor Lungu, consilier local în cadrul C.L. al comunei Cocora, Ialomița, care „în perioada exercitării mandatului de consilier local, deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L.din data de 21 ianuarie 2021 privind inițierea procedurii de închiriere a unor suprafețe de teren aflate în proprietatea privată a comunei iar ulterior, atât persoana evaluată cât și fratele acestuia au încheiat cu Comuna Cocora un contract de închiriere pentru suprafețele de teren aflate în domeniul privat al acesteia”.
Fănică Hrițcușoru, consilier local în cadrul C.L al comunei Rădăuți-Prut, Botoșani, care „în calitate de consilier local, deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L Rădăuți-Prut din data de 31 martie 2021 privind prelungirea contractelor de concesiune a unor suprafețe de teren, iar ulterior a încheiat la data de 06 mai 2021 un Act adițional la Contractul de concesiune încheiat de către acesta în anul 2016 cu Primăria comunei Rădăuți-Prut”.
Cât despre starea de incompatibilitate, ANI arată că este vorba despre:
Leontin Dorin Hibais – actual primar și fost viceprimar al comunei Sarmizegetusa, Hunedoara, care „în perioada exercitării mandatului de viceprimar, societatea comercială în cadrul căreia soția persoanei evaluate deține calitatea de asociat unic precum și funcția de administrator, a încheiat două contracte de prestări servicii în valoare de 6.664,00 Lei cu Școala Gimnazială Sarmizegetusa, aflată în subordinea/ autoritatea Consiliului local”.
Daniel Cândulețiu, primar al comunei Cârța, Sibiu, care „s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 octombrie 2020 – 02 noiembrie 2021, întrucât a exercitat simultan cu funcția de primar și calitatea de comerciant persoană fizică, încălcând astfel prevederile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003”.
Marin Mincan, consilier local în cadrul C.L. al comunei Celaru, Dolj, care „în perioada 30 iunie 2016 – 31 decembrie 2022, Primăria comunei Celaru şi C.L.al comunei Celaru au încheiat achiziţii directe în valoare totală de 622.587,71 lei cu societatea comercială în cadrul căreia persoana evaluată deține funcția de director”.
Florin Mareș, consilier local în cadrul C.L al comunei Podenii Noi, Prahova, care „în perioada exercitării mandatului de consilier local (2020 – prezent), societatea comercială în cadrul căreia soția persoanei evaluate deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator a încheiat un contract de prestări servicii și un act adițional cu Școala Gimnazială Comuna Podenii Noi, entitate aflată în subordinea UAT Podenii Noi”.
Istrate Culcă, fost consilier local în cadrul C.L al comunei Rodna, Bistrița-Năsăud, „în perioada exercitării mandatului 2016 – 2020 de consilier local, societatea comercială în cadrul căreia soția persoanei evaluate deține funcția de director economic a încheiat cu Primăria comunei Rodna un contract de prestări servicii, în baza căruia societatea a încasat suma totală de 21.420 lei”.
Conducerea AUR a prezentat în weekend lista cu candidaţii pentru Parlamentul European, în cadrul unui eveniment organizat la Arenele Romane din Bucureşti.
Cu aceeași ocazie a fost prezentat și sloganul considerat câștigător, anume „România suverană, vizibilă în Europa“”, slogan cu care AUR va defila în campania de anul viitor.
Aceasta în condițiile în care alegerile pentru reprezentanţii statelor comunitare în parlamentul European vor avea loc în perioada 6 – 9 iunie 2024, scrutinul din România urmând să se desfăşoare în ultima zi.
„Decizia conducerii AUR de a anunţa candidaţii pentru europarlamentare cu aproximativ un an înainte de data scrutinului este, în egală măsură, o provocare pentru competitorii electorali şi o probă de transparenţă faţă de alegătorii care au 11 luni pentru a-i putea cunoaşte pe cei care le cer voturile”,se arată într-un comunicat AUR citat de Agerpres, în care se menționează și că vârsta medie a candidaţilor este de 45 de ani, iar 45,5% din listă a fost rezervată femeilor.
Potrivit aceleiași surse, pe listă se regăsesc nume cunoscute și semi-cunoscute, fie foști politicieni, fie oameni ale căror voci s-au făcut auzite cu ocazia unor evenimente mai deosebite sau în anumite scandaluri, un exemplul fiind cel al actorului Mugur Mihăescu, „Garcea” din „Vacanța Mare”.
Totodată, un alt nume este cel al sportivei Monica Iagăr sau al Ramonei-Ioana Bruynseels, fostă candidată la prezidențiale, care aparent era membră a grupului „The Flat Earth Revolution – (Pământul Plat) România”, care susţin că, în colaborare cu NASA, guvernele corupte ale lumii ne ascund că planeta Pământ nu este sferică, ci plată şi rigidă.
Alte nume sunt Felicia Akkaya, Roxana Alexa, Adrian Axinia, Radu Baltasiu, Răzvan Biro, Paul Costea, Peter Costea, Ringo Dămureanu, Cristina-Emanuela Dascălu, Dragoş Dragoman, Elena Doboş, Cristina Dumitrescu, Mihai Enache, Raisa Enachi, Avram Fiţiu, Tiberiu Floriş, Laura Gherasim, Veronica Grosu, Silviu Gurlui, Ramona-Paula Hotea, Mirela Irindea, Marius Dorin Lulea, Nicuşor-Cristian Mancaş, Dumitrina Mitrea, Elena-Viorica Năstăsoiu, Liviu Natea, Maria-Lăcrămioara Nicolescu, Vlad Olteanu, Luminiţa Păucean Fernandes, Simona-Maria Petcu, Gheorghe Piperea, Ioan-Aurelian Popa, Mihai Silviu Popa, Şerban Dimitrie Sturza, Dan Tănasă, Claudiu Richard Târziu, Maria-Georgiana Teodorescu, Aurora Ursu, Selena Gabriela Vîlcu şi Nicolae Vlahu.
Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat zilele acestea datele celui mai recent sondaj, realizat în perioada 8-20 iulie 2023.
Potrivit datelor, volumul eşantionului l-au reprezentat 1.064 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste, marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion fiind estimată la +/-3%, la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor a fost față-în-față, la domiciliul respondenților.
Iar la întrebarea „credeți că România va fi admisă în Spațiul Schengen anul acesta”, 35% dintre cei chestionați au răspuns „mai degrabă NU”, 29% – „sigur NU”, „mai degrabă DA” – 17%, iar „sigur Da” – 7%.
Totodată, un procent semnificativ dintre cei chestionați – 71%, au opinat că lucrurile în țara noastră se îndreaptă „mai degrabă într-o direcție greșită”, în vreme de 40 au răspuns „va fi mai rea” la întrebarea „credeți că situația dumneavoastră va fi mai bună sau mai rea peste un an de zile”.
La întrebarea „în opinia dumneavoastră care sunt principalele probleme cu care se confruntă România”, 20% consideră că inflația/ prețurile, alți 18% – veniturile mici, nivelul de trai, iar 16% – corupția, hoția.
Și, dacă în sondajul realizat de Geeks for Democracy în mai – iunie cea mai mare încredere era acordată instituției Bisericii (media 6 din 10), sondajul CURS arată că în top, cu un procent de 83%, sunt pompierii, urmați de armată (67%) și abia apoi de Biserică (66%).
Însă, în același timp, PSD rămâne în topul partidelor favorite, pentru că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 31% ar vota cu această formațiune, în vreme ce AUR a fost cotat cu 20%, 18% – PNL, 12% – USR și 4% – UDMR.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti au trimis în judecată un medic ginecolog, acuzațiile aduse acesteia având legătură cu faptul că, anul trecut, a fost condamnată definitiv pentru luare de mită și i s-a interzis să mai exercite profesia.
Potrivit procurorilor, femeia este acuzată inclusiv de vătămare corporală din culpă, dar și de neexecutarea sancţiunilor penale şi fals în declaraţii, faptele având debutul în urmă cu 4 ani.
Din ce se detaliază într-un comunicat de presă, pe 5 martie 2019, „fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu în calitate de medic la Spitalul Judeţean Ilfov din Bucureşti, inculpata nu a respectat măsurile de prevedere pentru exerciţiul profesiei prevăzute de Ghidul Clinic al Societăţii de Obstetrică – Ginecologie din România, protocolul “Managementul în prezentaţia craniană flectată, naşterii fiziologice pe cale vaginală” al Spitalului Clinic de Urgenţă Ilfov şi ghidurile clinice pentru specialitatea Obstetrică – Ginecologie (…), cu ocazia asistării medicale a naşterii şi a perioadei postpartum a persoanei vătămate, iar, prin omisiunea monitorizării pacientei postpartum, respectiv recoltarea de sânge în vederea efectuării analizelor de laborator (hemoleucograma şi coagulograma), omisiunea administrării medicamentelor uterotonice, omisiunea monitorizării sângerării pacientei, nedispunând efectuarea de investigaţii medicale necesare pentru depistarea sângerării şi efectuând masajul vaginal fără a se diagnostica leziunile colului uterin care au determinat sângerarea, respectiv sursa sângerării active prin efectuarea intervenţiei în blocul operator, cu pacienta anesteziată, ceea ce a condus la constatarea tardivă a hemoragiei şi necesitatea intervenţiei chirurgicale în vederea efectuării histerectomiei totale, ocazie cu care aceasta a efectuat în mod inoportun şi anexectomia stângă (extirparea ovarului stâng şi a trompei uterine stângi), secţionând de asemenea ambele uretere, punând în primejdie viaţa persoanei vătămate şi cauzându-i acesteia o infirmitate”.
Totodată, procurorii o acuză că aceasta, „prin continuarea exercitării profesiei de medic primar Obstetrică – Ginecologie în cadrul Clinicii Hipocrat 2000, în perioada 08.07.2022 – prezent, s-a sustras de la executarea pedepsei complementare prin care i s-a interzis ocuparea funcţiei, exercitarea profesiei sau meseriei ori desfăşurarea activităţii de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pedeapsă aplicată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală prin sentinţa penală nr. 1014/12.06.2019 şi menţinută de Curtea de Apel Bucureşti prin decizia penală nr. 1008/A/08.07.2022, definitivă la data de 08.07.2022, ca urmare a condamnării acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în calitate de medic primar obstetrică – ginecologie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov”.
Fapta pentru care aceasta a fost condamnată datează din 2017, când a fost prinsă în flagrant în timp ce primea o parte din banii pe care îi ceruse (1.000 de lei) unei paciente aflate chiar pe masa de operație.
Potrivit hotărârii instanței, rămase definitive în 2022, medicul s-a ales cu o pedeapsă de 2 ani închisoare suspendare, pentru o perioadă interzicându-i-se drepturile de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
Geeks for Democracy, o asociație non-profit, a realizat un sondaj de opinie în perioada mai-iunie, din care reiese că în topul preferințelor la vot, dacă mâine ar fi alegeri, este PSD.
Nu este mare diferență aici comparativ cu sondajul legat de intenția românilor la vot realizat de INSCOP Research în martie, când 31,7% au precizat că ar vota cu PSD, 22,3% – cu PNL, 18,2% – AUR, 11,2% cu USR, 4,6% cu UDMR.
Potrivit informațiilor, studiul a avut în vedere respondenți cu vârste cuprinse între 18 – 65 de ani, eșantionul fiind de 806 respondenți. Iar 31% dintre cei care ar merge la urne dacă mâine ar avea loc alegeri au spus că ar vota PSD, cu PNL ar vota 19% dintre respondenți, AUR – 18%, în vreme ce USR și UDMR au 11%, respectiv 5%.
Totodată, alte întrebări au vizat instituțiile în care au românii încredere. Iar la acest moment, cea mai mare încredere este acordată instituției Bisericii (media 6 din 10), Armată (media 5.9 din 10), NATO (media 5.5 din 10) și UE (media 5.2 din 10.
Întrebați care este ONG-ul în care au cea mai mare încredere, mai mult de 4 din 10 români au afirmat că nu consideră nici un ONG de încredere. Dintre cei care au menționat ONG-uri, Salvați Copiii și Crucea Roșie Română reprezintă organizațiile cele mai de încredere. În același timp, parlamentul/ partidele politice au o medie de 3 din 10
Când vine vorba despre figuri publice, în topul încrederii se află Laura Codruța Kovesi – media 4,5 din 10, urmată de Mircea Geoană – media de 4,1, Victor Ponta – media 3,9 din 10, George Simion – media 3,69 din 10, Cătălin Drulă – media 3,58 din 10 și Klaus Iohannis/ Marcel Ciolacu – media 3,5 din 10.
La întrebarea „ce cred oamenii despre partidele politice”, 60% consideră că extrema dreaptă este un pericol pentru România, iar 40% că extrema dreaptă este benefică pentru România.
Sondajul a făcut și un exercițiu de imaginație, pentru că o altă întrebare a vizat țările care pot fi modele pentru România. Iar 17% dintre respondenți cred că ar fi vorba despre Germania, Statele Unite ale Americii – 9%, în timp ce 2 din 10 români sunt de părere că ar trebui să ne creăm propriul model.
Primă decizie a autorităților judiciare din Italia în cazul lui Darius Vâlcov, „dispărut” din țară, deși are de executat o pedeapsă definitivă de 6 ani cu executare.
Anunțul a fost făcut ieri pe Facebook de ministra Justiției, Alina Gorghiu, care a precizat că, în primă fază, autoritățile judiciare italiene au căzut de acord cp Vâlcov poate fi extrădat.
Alina Gorghiu nu a uitat să puncteze că „tema extrădării cetățenilor români în vederea executării pedepsei în România rămâne o prioritate pentru mine, în calitate de ministru al Justiției”.
În afară de prioritate, cronologic vorbind, hotărârea definitivă a lui Vâlcov în „Dosarul tablourilor” a fost pronunțată în luna mai a acestui an, iar ulterior, la câteva săptămâni, fostul primar în Slatina și fost ministru al Finanțelor s-a predat la o secție de poliție locală din apropiere de Napoli, Italia.
„Curtea de Apel Napoli a dispus predarea lui Darius Vâlcov autorităților competente din România, în baza mandatului european de arestare emis la 03.05.2023, de către Tribunalul București, pentru executarea pedepsei de 6 ani de închisoare.
Hotărârea nu este definitivă. Poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile, la Curtea de Casație a Italiei”, a transmis Gorghiu pe Facebook.
Sentința în dosarul fostului politician a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, după aproape 8 ani de la trimiterea sa în judecată:
„Admite apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpatul intimat Vâlcov Darius Bogdan împotriva sentinţei penale nr. 74 din data de 08 februarie 2018, pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2018/1/2015. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor astfel: pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă; pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor; pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte (în legătură cu S.C. RUPIAH S.A., S.C. ENERO PROD S.R.L., S.C. CONTIS COMPANY S.R.L. şi S.C. CONTIS CONSULTING COMPANY S.R.L.).
Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte (în legătură cu S.C. RUPIAH S.A., S.C. ENERO PROD S.R.L., S.C. CONTIS COMPANY S.R.L. şi S.C. CONTIS CONSULTING COMPANY S.R.L.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Condamnă pe inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Contopeşte pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare. Menţine măsurile asigurătorii luate faţă de inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan prin ordonanţele din 27 martie 2014, 31 martie 2015, 30 aprilie 2015 şi 11 mai 2015 emise în dosarul nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, până la concurenţa sumei de 6.200.000 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale care nu contravin prezentei decizii.
Respinge, ca nefondate apelurile formulate de intimaţi inculpaţi Tomescu Constantin Cristian, Prina Minel Florin şi Timofte Petre Bogdan împotriva sentinţei penale nr. 74 din data de 08 februarie 2018, pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2018/1/2015, privind şi pe intimatul inculpat Şuşală Lucian Petruţ.
Opinie concurentă – Se impunea punerea în discuţie a cererilor de schimbare a încadrării juridice formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. şi, respectiv, de către inculpatul Prina Minel şi pronunţarea asupra acestora, în sensul admiterii celei dintâi şi al respingerii celei de-a doua, printr-o încheiere distinctă de decizia prin care sunt soluţionate apelurile; se impunea punerea în discuţie, din oficiu, a schimbării de încadrare juridică în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de influenţă şi complicitate la trafic de influenţă, în sensul reţinerii formei continuate, pronunţarea asupra acesteia, în sensul admiterii, prin încheiere distinctă de decizia prin care sunt soluţionate apelurile şi pronunţarea unei hotărâri de condamnare”.
Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele PMP, încă îl vede pe Nicușor Dan ca cel mai potrivit candidat la alegerile locale din 2024, pentru a trece la mandatul numărul 2.
Candidat în 2020 cu susținerea largă a USR, PNL și PMP, totuși mandatul actualului primar al Capitalei nu este lipsit de critica foștilor săi „colaboratori”.
Nu și din partea PMP, dat fiind că liderul formațiunii subliniază că „Nicușor Dan trebuie susținut necondiționat de toată dreapta pentru a păstra Capitala țării drept un model de succes”.
Afirmația vine via internet, de pe Facebook, ieri Eugen Tomac arătând că a avut o întâlnire de lucru cu Nicușor Dan, în postare dându-se și câteva detalii succinte:
„Am discutat despre prioritățile Capitalei în contextul noilor provocări și despre parteneriatul dintre PMP și Primărie. Am fost alături de primarul general încă din prima zi a mandatului și vom continua să-i susținem inițiativele în sprijinul tuturor bucureștenilor.
Capitala României are nevoie în continuare de un primar modest, cinstit, dar ambițios și perseverent. Un om al soluțiilor și al faptelor, așa cum trebuie să fie un primar al unei urbe europene.
Nicușor Dan trebuie susținut necondiționat de toată dreapta pentru a păstra Capitala țării drept un model de succes în ceea ce privește gestionarea eficientă a banilor publici. Iar acest fapt este confirmat de cele mai prestigioase agenții de rating”.
Nu este prima dată când Tomac „atacă” subiectul alegerilor de anul viitor. În martie, acesta declara vizavi de alegerea viitorului locatar de la Cotroceni că partidul pe care îl conduce va susține fără rezerve „orice candidat pe care o coaliţie de dreapta îl va stabili ca şi candidatul cel mai potrivit” la alegerile prezidențiale, fiind convins că „un candidat de stânga, şi dacă merge singur în această bătălie electorală, va pierde”.
Ioan Tătar, primarul comunei Bixad, din județul Satu Mare, a fost pus „pe liber” de prefectul județului.
Decizia are legătură cu un raport al Agenției Naționale de Integritate, prin care se constata că Tătar s-a aflat în conflict de interese administrativ în mandatul deținut între 2016 – 2020, dar și în cel prezent.
Ieri, pe pagina de Facebook a Prefecturii Satu Mare se arăta că, „având în vedere raportul Agenției de Integritate nr 30772/G/II/06.07.2021, rămas definitiv, privindu-l pe Tătar Ioan- primar al comunei Bixad, Prefectul Județului Satu Mare, Radu Tiberiu Roca, urmare a atribuțiilor ce-i revin , în temeiul art. 160 alin (7) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, a emis în data de 14.07.2023 ordinul prin care constată încetarea mandatului primarului comunei Bixad, Tătar Ioan”.
Odată cu această decizie, prefectura a mai comunicat și că „în temeiul art 163 alin ( 1 ) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în caz de vacanță a funcției de primar, în caz de suspendare din funcție a acestuia, precum și în situațiile de imposibilitate de executare a mandatului, atribuțiile ce îi sunt conferite prin lege , vor fi exercitate de drept de viceprimar, cu respectarea drepturilor și obligațiilor corespunzătoare funcției”.
În urmă cu doi ani, ANI comunica faptul că a constatat starea de incompatibilitate, conflictul de interese de natură administrativă sau a sesizat organele de urmărire penală în cazul a 19 aleși locali. Printre aceștia, și primarul Tătar, despre care se arăta că, „în exercitarea mandatelor de primar 2016 – 2020 și 2020 – 2024, a emis dispozițiile de numire, mutare și delegare de atribuții pentru fiica sa, funcționar public în cadrul Primăriei Bixad, care au produs un folos material pentru aceasta în sumă totală de 115.392 lei”.
Primarul a contestat în instanță raportul ANI, însă în octombrie 2021 Curtea de Apel Oradea i-a respins acțiunea, „ca neîntemeiată”. Ioan Tătar a fost ales în 2020 primar pe listele PNL și se află la al patrulea mandat.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul S.C.C.O. Ilfov, dar și cu sprijinul B.C.C.O. București, S.C.C.O. Călărași, S.C.C.O. Giurgiu, S.C.C.O. Teleorman și jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei efectuează în această dimineață 23 de percheziții domiciliare pe raza județului Ilfov și a municipiului București.
Dosarul DIICOT are în prim plan infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave și tăinuire, prejudiciul fiind de aproape 28.000.000 lei.
Partea prejudiciată, arată procurorii, este o societate din România, care ar fi fost înșelată de un cetățean străin, asociat unic al unei firme. Asociat care, precizează DIICOT într-un comunicat de presă, împreună cu alte trei persoane, ar fi constituit în cursul anului 2021 „un grup infracțional organizat, la care au aderat alți trei membri, în scopul prejudicierii unei alte societăți comerciale, prin crearea unor false relații comerciale”.
Sursa: Poliția Română
Procurorii au detaliat și modul în care s-a derulat afacerea:
„Liderul grupului infracțional, i-a prezentat persoanei vătămate, parte din membrii grupului, ca fiind persoane influente în mediul de afaceri, cu contracte încheiate cu instituții ale statutului, în scopul de a o determina să încheie contracte cu societatea sa. Pentru a întări convingerea victimei că relația comercială va fi benefică pentru ambele părți, membrii grupului infracțional au contractat aproximativ 2.500 tone de produse agricole care s-au livrat parțial (1.150 tone), iar pentru inducerea în eroare a persoanei vătămate, au fost emise bilete la ordin pentru restul cantității.
Următorul contract având ca obiect 220 de autovehicule de transport, a fost prezentat tot ca o achiziție destinată unei instituții publice, ce urma să fie achitat tot cu bilete la ordin, persoana vătămată livrând 80 de astfel de autovehicule, pe care membrii grupului le-au depozitat în diverse locații, în vederea valorificării.
La data scadentă, persoana vătămată a constatat că biletele la ordin emise pentru ambele contracte nu aveau acoperire. Audierea suspecților, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere, se va desfășura la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală”.
În timp ce ecranele emisiunilor de știri se înroșesc din cauza codurilor succesive de caniculă, în timp ce meteorologii vorbesc despre cea mai călduroasă vară din istorie, în timp ce autoritățile fac apel la cetățeni să se protejeze de valul periculos de căldură, în București, capitala României, se asfaltează trotuarele.
Cât de inconștient să fii ca primar să asfaltezi în condițiile în care sunt 40 de grade la umbră și să supui astfel cetățenii unui stres suplimentar celui adus de temperaturile caniculare?
Atât de inconștient ca Radu Mihaiu, primarul de la Sectorul 2, care nu mai vede, nu mai aude, prins în Trotuariada prin care încearcă să convingă pe toată lumea că face și el ceva pentru bucureșteni.
Nu ar fi însă pentru prima dată când stresul inutil pe care prezența sa la conducerea Primăriei Sectorului 2 îl aduce cetățenilor să nu îi provoace nicio remușcare lui Radu Mihaiu.
Nici bulevardele inundate de gunoaie, nici desființarea parcărilor, nici războiul absurd pe care îl poartă cu o bună parte din locuitorii Sectorulului 2, tot atâtea motive de stres pentru cetățeni, nu schimbă comportamentul public dezolant al Primarului.
Cât privește prelungirea inutilă cu 2 ani a termenului de dare în execuție a pasajului suprateran de la Doamna Ghica, Radu Mihaiu chiar se laudă cu asta.
Mandatul său de primar seamănă izbitor cu faptele de arme ale unui genial clown al micului ecran.
Mai țineți minte episodul din Seinfeld în care clownul serialului, Kramer, primește în administrare o bucată de autostradă?
Și Kramer începe să o ”optimizeze” după cum îl taie pe el capul, șterge marcajele de pe asfalt, face o bandă auto mai largă din două normale, pentru că așa i s-a părut lui potrivit, că până la urmă nu mai știau șoferii pe unde să o ia și se ajunge la ambuteiaje și blocaj?
Cam așa se întâmplă lucrurile și în Sectorul 2, în care străzile au încăput pe mâna lui Radu Mihaiu.
Fără să întrebe pe nimeni, în primul rând pe locuitorii sectorului pe care îl administrează și care îi plătesc, prin taxele și impozitele pe care le varsă la bugetul local, salariile, Kramer de la Sectorul 2 s-a apucat să modifice străzile și troturarele, circulația în general, după cum îl taie pe el capul.
A supraînălțat trecerile de pietoni, fără să semnalizeze prin indicatoare denivelările, astfel că șoferii își rup mașinile în dâmburile apărute peste noapte pe străzi.
A desființat parcări, declarând nonșalant că nu are de gând să construiască unele noi și recomandându-le posesorilor de autovehicule practic să doarmă cu ele în pat.
A făcut sensuri giratorii care arată ca niște ozeneuri și care induc noaptea șoferii în confuzie, mai ales pe cei care nu au mai văzut minunile și se cred că au ajuns să joace în filmul Jandarmul și Extratereștrii.
A plantat puzderie de stâlpișori pe fiecare metru pătrat liber din sector, practic doar cimitirele nu au fost invadate de aceștia, dar nu e timpul pierdut.
S-a declarat total hotărât să nu mai lase șoferii să parcheze pe trotuare, deși nu a făcut un loc de parcare de când este primar, din contră, cea mai mare realizare a sa este turnarea unei platforme de beton care să găzduiască temporar mașinile ridicate.
În concluzie, să nu se mire nimeni dacă în curând Radu Mihaiu va putea fi văzut, ca și Kramer, plimbând în lesă pe stradă un cocoș.
Mihaiu, față să joace în reclama la Marlboro nu are, precum mult mai celebrul personaj de comedie, cel mult într-un film neaoș cu pușcăriabili DNA, după ce își va fi făcut Sistemul treaba cu dânsul.
Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă
În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale,...
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
