Ieri, membrii Guvernului au avut pe masă, la prima lectură, un proiect de lege asumat de Ministerul Finanțelor, unul controversat de altfel.
Este vorba despre actul normativ privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, măsuri care ar viza „consolidarea fiscal-bugetară printr-o mai bună gestionare a veniturilor publice, utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar”.
Însă, cum sunt suficiente voci care consideră proiectul cel puțin „neinspirat”, în ultimele zile au apărut informații potrivit cărora Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, ar fi contestat chiar de colegii săi, care îi cer demisia.
Nici pomeneală de așa ceva, a asigurat ieri Boloș, la finalul ședinței de Guvern. În conferința de presă care a urmat ședinței, Marcel Boloș a catalogat informația legată de demisia sa ca fiind „bazaconii”, subliniind că nu i-a fost cerută demisia. Totodată, acesta a punctat că, în acest moment, presiunea pe ministerul pe care îl conduce este „una uriașă” și chiar nu este momentul unor discuții vizavi de demisia sa.
„Nu mi-a cerut nimeni demisia. Nu ştiu de unde aceste bazaconii, în momentele acestea, în care presiunea pe Ministerul Finanţelor este una uriaşă. Jocul acesta ‘de-a demisia’ şi felul în care se pune problema şi responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă în aceste momente, îndemnul este la dialog, nu la această dezbinare, pentru ca soluţiile cele mai potrivite pentru populaţie şi pentru mediul de afaceri să poată să fie identificate şi în felul acesta să nu afectăm oamenii.
Ce însemna dacă Guvernul României lua decizii în urma cărora oamenii scoteau bani din buzunar? Dar în acelaşi timp, trebuie să fim foarte atenţi, pentru că avem o zonă de optimizări fiscale, şi ştiu bine ce spun, în care, la un moment dat, trebuie să înceteze, iar aceste măsuri din proiectul de lege au şi acest scop, ca zonele de optimizare fiscală să terminăm cu ele şi să încercăm ca banii pe care îi putem obţine din munca mediului de afaceri, pe care noi îi avem din impozite şi taxe, să-i putem folosi pentru oameni. Acesta este îndemnul meu şi cred că este unul de responsabilitate faţă de situaţia dificilă în care ne aflăm”, a arătat Boloş, citat de Agerpres.
Însă ministrul Boloş a lăsat să se înțeleagă că, într-adevăr, ar fi liberali nemulţumiţi de activitatea sa:
„Îi îndemn să lectureze conţinutul acestui proiect de lege, care a pus în centrul atenţiei şi protejează oamenii şi mediul de afaceri, într-o perioadă extrem de grea pentru România şi bazaconiile acestea, că astăzi ministrul Boloş demisionează, mâine s-a răzgândit, nu cred că fac cinste, cu o situaţie extrem de grea prin care trecem şi în care am încercat să cumpănim lucrurile, încât turbulenţa aceasta pe care o avem să fie trecută cu bine.
Şi apoi toţi cei care critică astăzi, poate mâine se vor bucura de investiţiile pe care le vom face pentru oameni, pentru ca noi, împreună, să avem un viitor mai bun. Nu spun vorbe doar de dragul de a le spune, îi îndemn la echilibru şi să fie mai atenţi cu ceea ce înseamnă aceste măsuri, pentru că ele sunt foarte importante pentru România în aceste clipe grele”.
Măsuri preventive, inclusiv rețineri, pe numele a mai mulți medici de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, într-un dosar în care procurorii fac cercetări pentru luare de mită.
Potrivit Agerpres, patru medici au fost reţinuţi de procurori, sub acuzaţia că primeau bani şi bunuri de la pacienţii care suferiseră intervenţii chirurgicale, în timp ce alţi patru medici sunt cercetaţi în libertate sub control judiciar.
Oficial, ieri, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Direcției Generale Anticoruptie au efectuat patru percheziții domiciliare – două la „Marius Nasta”, București, în cadrul a două dosare penale în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de luare de mită şi dare de mită.
Infracțiunile cercetate sunt din perioada anilor 2022 – 2023, când „mai mulţi medici din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Bucureşti au primit, în mod repetat, diverse sume de bani şi bunuri de la diferiți pacienți ai acestui spital, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu (efectuarea controalelor pre şi postoperatorii şi realizarea intervențiilor chirurgicale)”.
Anchetatorii spun că în cauză au fost efectuate inclusiv investigații financiare, „din care au rezultat diferențe semnificative dintre veniturile licite şi averea unora dintre medicii vizați de cercetări”.
Ieri, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul București şi la sediile din 12 județe ale Direcției Generale Anticoruptie au fost conduse, în vederea audierii, nu mai puțin de 31 de persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfășurarea activităților infracționale.
Este vorba despre Primăria Municipiului Brașov, câștigată de Allen Coliban, despre cea a Timișoarei, câștigată de către Dominic Fritz, despre Primăria Municipiului Alba Iulia, câștigată de către Gabriel Pleșa și despre cea a Bacăului, câștigată de către Lucian Viziteu. La Câmpulung Muscel a câștigat fosta jurnalistă Pro TV Elena Lasconi.
De asemenea primăriile Sectoarelor 1 și 2 le-au revenit lui Clotilde Armand – chiar dacă asupra corectitudinii alegerilor planează mari semne de întrebare, și, respectiv, Radu Mihaiu.
Lista ar putea fi completată cu primarul general al Capitalei Nicușor Dan.
Fondator al USR, Nicușor Dan s-a bucurat mai întâi de sprijinul politic al acestei formațiuni, la care s-a raliat, apoi, și PNL.
Mai mult decât atât, deși coaliția de guvernare USR-PNL s-a rupt, la nivel național, PNL guvernând cu PSD, la nivelul Municipiului București, Nicușor Dan se sprijină, în continuare pe o majoritate USR-PNL-PMP, în Consiliul General.
Brașoavele lui Allen Coliban!
În campania electorală din 2020, principala promisiune a candidatului USR la fotoliul de primar al Municipiului Brașov, Allen Coliban, era aceea a construirii unui nou Spital Clinic de Urgență, multidisciplinar, cu minim 1500 de paturi, dar și a unor centre medicale de cartier, cu servicii de gardă gratuite.
Candidatul USR mai promitea un sistem de piste pentru bicicliști în tot orașul și un parc nou de agrement, cu o suprafață de 15 hectare, chiar în inima Brașovului, pe fosta platformă IUS.
După trei ani de zile, și aceste promisiuni au rămas … brașoave!
În acea zonă a Brașovului, nu doar că nu a fost amenajat acest mega-parc promis, dar nu s-a plantat nici măcar un copac. Proiectul a rămas la stadiul de planșe postate pe Facebook.
Allen Coliban le mai promitea brașovenilor că le va prezenta un audit al Primăriei, pentru că ar fi descoperit multe nereguli, unele cu iz penal, susținea proaspătul primar al Brașovului.
Una dintre temele care l-au ajutat mult pe candidatul USR la Primăria Brașovului a fost aceea a mirosului de gunoi din oraș
Allen Coliban susținea, în campania electorală din 2020, că ar fi existat soluții pentru ca brașovenii să scape de acest miros, soluții care nu ar fi fost aplicate de către primarul PNL Scripcaru.
Nici în acest sens nu s-a făcut nimic, sub administrația Coliban. După câștigarea alegerilor, noul primar USR al Brașovului nu a mai organizat nici măcar vreo conferință de presă pe această temă.
Și promisiunile privind congestia traficului și poluarea aerului au fost date uitării.
Deși, în campania electorală din 2020, candidatul Coliban poza într-un adevărat activist de mediu, astăzi brașovenii respiră un aer din ce în ce mai poluat.
Primarul USR a refuzat să pună în aplicare inițiativa unei formațiuni politice din Consiliul Local de a acorda gratuitate brașovenilor pentru transportul public local, timp de două zile, pentru a încuraja folosirea transportului în comun – care beneficiază de autobuze electrice, și ar reduce, astfel poluarea aerului generată de transportul individual.
În ceea ce privește infrastructura rutieră, Brașovul nu a arătat de multă vreme mai rău. Străzile sunt pline de gropi, care așteaptă și câte un an de zile să fie reparate.
Dacă toată vara nu s-a lucrat la reabilitarea străzilor din Brașov, după 11 septembrie, când a început anul școlar, lucrările au demarat cu frenezie. Artere întregi au fost decopertare, sporind haosul din trafic.
Mai mult decât atât, de multe ori, lucrările sunt de atât de „bună calitate”, încât asfaltul proaspăt turnat se ridică, formând adevărate „lanțuri muntoase de încrețire”, pe carosabil.
Sursa umană? Firește, useristă
Deși candidatul USR Allen Coliban promitea că va aduce la primărie și la instituțiile din subordinea acesteia doar oameni competenți, șefii administrației locale au fost acuzați de foarte multe ori că au făcut angajările pe criterii de apartenență politică .
Astfel, spre exemplu, coincidență sau nu, consiliera personală a primarului a ajuns, în ultimele zile ale anului 2021, șefă a unui birou din Primăria Brașov.
De asemenea, mulți oameni de partid au ajuns să lucreze pentru Primăria Brașov printr-un subterfugiu. Astfel, aceștia erau angajați de către Agenția Metropolitană Brașov (AMB), dar erau transferați, apoi, la Primărie.
Unul dintre ei se ocupă de tik tok și rețele de socializare. Gurile rele spun că persoane respectivă nu ar avea nici măcar studii superioare finalizate .
La fel s-a întâmplat și cu regiile/societățile din subordinea Primăriei Municipiului Brașov. Oamenii au fost aduși pe linie politică – precum directorul de la Corona sau directorul de la RIAL. La fel și membrii CA de la RIAL au fost trimiși acolo tot pe linie politică.
Cât despre transparență, una dintre principalele promisiuni ale tuturor candidaților USR la localele din 2020, administrația Coliban, ca și administrația Armand, a încercat să interzică accesul cetățenilor la ședințele Consiliului Local, care, prin lege, sunt publice.
Doar promisiuni de campanie
Dar ce s-a ales de principala promisiune din 2020 a candidatului userist Allen Coliban, aceea de a construi un nou Spital Clinic de Urgență, multidisciplinar, cu minimum 1500 de paturi? Ei bine, praful s-a ales și de această promisiune.
De curând, primarul Municipiului Braşov, Allen Coliban, le solicita reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii să facă publice criteriile care au stat la baza deciziei de a elimina spitalul de pneumoftiziologie şi infecțioase din lista proiectelor finanţate prin PNRR, susţinând că Primăria ar fi avut capacitatea de a-l construi, până în 2026, dacă ar primi finanţare.
Edilul USR a susținut că, datorită maturităţii, această investiţie s-a clasat pe locul 7 din cele 49 de proiecte în domeniul sănătăţii, depuse pentru construirea de spitale sau secţii noi, cu finanţare prin PNRR.
„Este foarte trist că Ministerul Sănătăţii, în loc să răspundă la întrebările cu adevărat importante, încearcă să abată atenţia. Întrebările la care ar trebui acest minister să răspundă braşovenilor, care au atâta nevoie de un astfel de spital, sunt: Cum a fost eliminat un spital care obţinuse punctaj de top 10, locul 7 din 49, total arbitrar? Cum a fost reprioritizat şi scos de pe acea listă de finanţare din PNRR? De ce am pierdut atâta timp preţios în derularea acestui proiect de investiţii, în condiţiile în care în ianuarie am fost anunţaţi că proiectul a câştigat finanţarea?”, spunea Allen Coliban.
Edilul brașovean mai susține că informațiile apărute în spaţiul public cu privire la documentaţiile urbanistice necesare pentru acest spital ar fi neadevărate, deși, în prezent destinația terenului pe care Allen Coliban ar vrea să construiască spitalul este aceea de TEREN ARABIL.
„Braşovul nu are o problemă cu terenul respectiv. Este un teren pe care Parlamentul ni l-a dat printr-o lege cu destinaţia aceasta, de construire infrastructură spitalicească. În anul 2020, am terminat documentaţiile de urbanism, avem Plan Urbanistic Zonal care fundamentează exact genul acesta de investiţii, infrastructură spitalicească. Schimbarea destinaţiei terenului din arabil în construcţie se face în procesul de autorizare, la momentul eliberării autorizaţiei de construire. Acest moment se va produce, sper eu, cât de curând, o dată ce finalizăm proiectul tehnic”, a susținut Coliban.
El a mai susţinut că Primăria ar avea capacitatea de a construi acest spital până la sfârşitul anului 2026, dată limită conform PNRR.
„Daţi-ne banii pentru spital şi îl terminăm până în 2026, este mesajul pe care, cu toţii, la fiecare nivel şi fiecare reprezentant al Braşovului, ar trebui să îl susţină”, a mai afirmat edilul braşovean.
Și totuși…
Primăria Brașovului are tot ce-i trebuie pentru a construi un nou spital, cu excepția… SURSEI DE FINANȚARE!
În context, trebuie amintit faptul că ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat, în 11 ianuarie 2023, lista celor 27 de spitale sau secţii noi ce vor fi construite prin PNRR, unul dintre acestea fiind Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, pentru care suma alocată era de 491.437.851,89 lei fără TVA, fonduri nerambursabile.
După mai multe luni de zile în care semnarea contractului de finanţare a fost tergiversată, Ministerul Sănătăţii a anunţat, pe 11 septembrie, că proiectul Braşovului pentru construirea acestui spital este unul dintre cele şase obiective de pe această listă care nu vor mai fi finanţate prin PNRR, urmând ca banii necesari să fie obţinuţi din altă sursă, de la BEI.
Atenționare – urmează fotografii cu posibil impact emoțional
*Notă – Fotografiile folosite sunt preluate exclusiv de pe pagina de Facebook a domnului Allen Coliban
Robert Sighiartău, deputat PNL, a avut aseară o ieșire publică nu tocmai prietenoasă vizavi de PSD, partidul cu care formațiunea din care face parte împarte guvernarea, criticile parlamentarului fiind îndreptate inclusiv împotriva liderului social democrat Marcel Ciolacu.
Pe scurt, Sighiartău ar vrea ca PNL să o „rupă” cu PSD, pe considerentul că „PSD este un partid care îşi doreşte toată puterea, el nu este obişnuit să împartă puterea”.
„Marcel Ciolacu – sau un preşedinte de genul lui Marcel Ciolacu, dacă ajunge la Cotroceni, e clar că nu îşi va mai respecta în primul rând înţelegerile pe care le-a avut şi avem istoric cu USL, PDL şi alte exemple de genul asta…
Și există această tendinţă a PSD de a abuza de putere şi se vede cu ochiul liber. (…)
Uitaţi-vă în judeţele pe care le păstoresc ei, din sud, există tendinţa de a acapara tot ce înseamnă sistem de administraţie de la nivel local şi tocmai din această cauză avem unele instituţii care în acest moment sunt paralizate”, a spus Robert Sighiartău, marți seară, citat de Hotnews.
Azi, într-o conferință de presă, Ciolacu a lăsat să se înțeleagă că declarațiile parlamentarului îl cam lasă rece și că opinia acestuia nu ar fi împărtășită de restul liberalilor cu care PSD împarte guvernarea. „Nu există niciun risc de rupere a coaliției”, a asigurat Ciolacu, punctând asupra faptului că nu are ce să îi răspundă liberalului.
„În rest, urez mult succes colegilor mei. Sunt opiniile dânșilor, nu stau eu să comentez aceste opinii. Nici nu mă deranjează, să vă spun cinstit. Nu stau eu să citesc toate declarațiile.
Dacă ar fi niște argumente, cu substanță… cu adevărat, facem o dezbatere. Dar, astfel de declarații… nu mă deranjează. Nu știam de ele. Nu știu ce exprimă, întrebați-l ce exprimă. Eu am avut întâlnire o oră și ceva cu ONG-urile, apoi am venit la domnul Grindeanu, de aici am „Tripartitul”, pe urmă am ședință de Guvern. Ăsta e programul meu”, a spus Marcel Ciolacu.
Chiar dacă aparent nu „cunoștea” pe nimeni, o femeie din Brașov, cu aspirații la permisul de conducere categoria B, a încercat să își aranjeze probele cu bani.
Femeia a calculat astfel că 400 de lei ar fi suficienți, însă în schimb s-a ales cu dosar penal pentru dare de mită, după ce au fost anunțați oamenii legii.
S-a întâmplat ieri, când lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – SJA Brașov au fost sesizați de conducerea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Brașov că la unul dintre ghișeele instituției, s-a prezentat o femeie, în vârstă de 32 de ani, care a oferit mită pentru a promova proba teoretică necesară pentru obținerea permisului de conducere.
„Persoana în cauză s-a prezentat la ghișeul respectiv având asupra sa dosarul de candidat și solicitând să fie programată, în aceeași zi, pentru susținerea probei teoretice în vederea obținerii permisului de conducere – categoria B.
Între filele dosarului, angajatul SPCRPCIV Brașov a identificat suma de 400 de lei cu privire la care candidata a precizat că a introdus-o pentru a determina în acest mod personalul instituției să o ajute să promoveze proba respectivă”, se explică într-un comunicat al DGA.
Însă nu doar că nu a promovat, ci i-a fost organizat un flagrant, în urma căruia a fost dusă la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov pentru continuarea cercetărilor.
„Menționăm faptul că, numai în ultima lună, angajați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au sesizat la Direcția Generală Anticorupție 12 situații în care li s-au oferit diverse sume de bani cu titlu de mită”, a contabilizat DGA.
Marcel Romanescu, primar al municipiului Târgu Jiu și membru cu vechi state de plată în PNL, a părăsit echipa liberală pentru PSD.
Anunțul a fost făcut chiar de acesta, pe Facebook, explicând că „târgujienii merită să afle de la mine, în mod direct” schimbarea din plan politic.
Liberal vechi, fost membru al Parlamentului României și actual primar al municipiului Târgu-Jiu, după câștigarea alegerilor parțiale din 11 iunie 2017, Romanescu dezvăluie însă că nu a fost ajutat niciodată de partidul din care a făcut parte până ieri.
Mai mult decât atât, primarul ex-liberal reclamă anumite „piedici” puse tocmai de colegii săi de partid, în schimb lăudând eforturile pe care PSD le-a făcut pentru a-l ajuta în implementarea proiectelor.
Despre decizia sa, Romanescu scrie că este unul dintre momentele „de răscruce, momente în care consulți, analizezi și decizi”:
„Este o decizie asumată, având în vedere și că o bună parte a echipei mele a susținut această schimbare, părăsind PNL-ul încă de acum câteva luni.
Un lucru este evident: pentru dezvoltarea municipiului și continuarea proiectelor pe care mi le-am propus alături de echipa cu care lucrez, este nevoie de liniște, de cooperare, de încredere și de oameni pe care să mă pot baza, dar mai ales de susținere politică.
Timp de 7 ani nu am știut ce înseamnă sprijin din partea conducerii județene! Piedici au fost nenumărate, venite chiar de la cei care ar fi trebuit să mă susțină. Poate și pentru că nu am fost adeptul intereselor de grup, ci doar al interesului cetățenilor.
De ce PSD? Pentru că, atunci când am cerut sprijin în realizarea unui proiect, s-au implicat necondiționat, arătând o deschidere în acest sens. Au înțeles că orice realizare aducea plus valoare municipiului Târgu Jiu și au știut să facă abstracție de culoarea politică.
Din păcate, PNL Gorj are alte obiective, la care nu pot adera. Nu poți face politica județului stând cu ochii după interesele personale. Singurul meu obiectiv a fost și rămâne dezvoltarea municipiului, iar pentru asta este nevoie de oameni serioși, capabili să pună umărul la realizarea tuturor proiectelor ce vizează bunul mers al societății.
Sunt adeptul unor valori la care nu voi renunța niciodată. Rămân același om, în slujba dumneavoastră, a cetățenilor municipiului Târgu Jiu, oameni pentru care port un respect deosebit”.
Ministerul Finanțelor a publicat astăzi un proiect de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, document înșirat pe 82 de pagini și grație căruia țara noastră ar urma să își revină – financiar vorbind.
Și să fie reduse cheltuielile, deficitul bugetar, precum și alte lucruri minunate, numai că nu toți sunt în asentimentul ministerului condus de liberalul Marcel Boloș.
Printre cei nemulțumiți este și Kelemen Hunor, liderul UDMR, fostul partener de guvernare al actualei coaliții. Și, cumva, Kelemen Hunor dă un ultimatum.
Într-o postare pe Facebook, președintele UDMR critică proiectul de lege în ansamblu, însă dă și câteva exemple pe scurt, semn că a citit din „scoarță în scoarță” documentul.
„Este inacceptabil ca Guvernul să intervină în activitatea administrațiilor locale, neținând cont de principiul autonomiei locale! În cadrul ședinței noastre de grup de astăzi de la Parlament, am ascultat argumentele prim-ministrului și ale ministrului de Finanțe cu privire la măsurile guvernamentale de reducere a deficitului bugetar.
Le-am spus lui Marcel Ciolacu și lui Marcel Boloș că proiectul în forma prezentată este inacceptabil pentru noi! Guvernul nu poate impune cât din bugetul local poate fi cheltuit pentru instituții și pentru programe culturale, sociale și religioase, și nici nu poate comasa, în mod arbitrar, instituții.
În restul proiectului există o improvizație totală. După întâlnire, ne așteptăm ca Guvernul să țină cont de propunerile noastre în forma finală a proiectului”, atrage atenția liderul UDMR.
Deputata Cosette Chichirău, de acum ex-USR, face un exercițiu de imaginație dincolo de aspirațiile pe care și le-a anunțat din punct de vedere politic și… administrativ.
Decisă să candideze la Primăria municipiului Iași la alegerile din 2024, Chichirău face însă un scenariu în care se vede, ipotetic, premierul țării.
Nu ar fi ceva nou în USR, dat fiind că Dan Barna, la momentul în care conducea încă partidul, își imagina după alegerile prezidențiale ce ar fi făcut dacă ar fi fost ales șef al statului.
În ceea ce o privește pe deputata de Iași, aceasta „atacă” tema Schengen, în condițiile în care subliniază că „toamna asta se va înfierbânta din nou subiectul (…) și mai tare”, deoarece „a zis austriacul că tot nu ne lasă înăuntru”.
Și, cum așa-numitul „Bloc democratic” PSD-PNL „n-a livrat nimic”, Chichirău anunță pe Facebook ce ar face dacă ar conduce Guvernul, pentru ca România să intre, în sfârșit, în spațiul Schengen:
„Ce aș face eu dacă aș fi prim-ministrul României: aș epuiza cât mai rapid mijloacele legale (acțiune la Curtea de Justiție a UE) și apoi aș începe demersurile pentru recuperarea prejudiciului. Aș propune ca Parlamentul României să ratifice sancțiuni economice împotriva Austriei astfel încât să recuperăm banii pierduți prin acest blocaj abuziv și discriminatoriu.
Aș cere statelor europene să impună sancțiuni împotriva Austriei, iar dacă nu se rezolvă nimic, aș bloca toate deciziile UE până când revenim la respectarea regulilor, tratatelor și bunului simț.
Și vă mai zic ceva: nu e doar vorba de bani, deși e o sumă semnificativă. E vorba de ani de viață pierduți din cauza poluării uriașe de la graniță. De ce să trăim mai puțin și mai prost când putem să ne apărăm drepturile?! Eu consider că este legitim, și deloc „radical”, să obținem ce este al nostru”.
Acuzații grave după derularea Școlii de vară a AUR, după ce o adolescentă de 17 ani a sesizat oamenii legii că ar fi fost victima unui viol.
În replică, AUR promite că va cerceta, însă o voce din partid lansează ideea că totul este doar o înscenare.
Oficial, pe 16 septembrie, politistii din Ialomita au fost sesizati de către adolescentă că anterior, pe 15 septembrie, a fost plecată cu o delegație AUR în municipiul Constanta, fiind cazați la un hotel. Fata a mărturisit că noaptea a consumat bauturi alcoolice cu mai multe persoane din delegație, iar ulterior nu își mai aduce aminte mare lucru, în afară de faptul că, atunci când s-a trezit, a simțit dureri în zona inghinală, observând totodată că prezintă urme de sânge.
Despre acuzațiile de la Școala Politică „Tineri Pentru România”, deputatul AUR Antonio Andrușceac a declarat la Antena 3 că, din punctul său de vedere, sunt multe semne de întrebare și că ar putea să fie o „înscenare”.
„Am demarat în interiorul partidului o anchetă şi acum toată lumea spune că ceea ce reclama această tânără nu este nicidecum un viol, că spune că s-ar fi trezit din beţie cu nişte dureri inghinale. Acum, dacă spune că a făcut o reclamaţie şi a identificat şi doi colegi, rămâne de văzut, lucrurile acestea nu pot fi ascunse, sunt nişte expertise medico-legale care pot să confirme fără niciun fel de tăgadă dacă a fost vorba despre un viol. (…)
Știu că cei care s-au ocupat de evenimentul de la Neptun au luat legătura cu ei, sunt stupefiaţi de ceea ce au auzit, ei sunt cei care ar fi dus fata acasă pentru că, tocmai din cauza consumului de alcool în perioada în care ieşeau din campusul acela nu putea fi controlată şi au anunţat familia că o aducem acasă.
E greu de crezut că odată anunţată familia că îi duci copilul acasă să faci aşa ceva, dar se poate vedea, sunt camere de vederi de-a lungul traseului, mă gândesc că actul sexual reclamat nu putea fi întreținut într-o mașină în mers. Sunt o grămadă de semne de întrebare. (…)
Da, eu cred că este o înscenare, dar nu mă pot pronunţa şi îmi doresc să fie aşa. Altfel, cei care ar fi putut face aşa ceva, eu vă spun, ca părinte, să înfunde puşcăria. Noi nu avem niciun fel de reţinere în a da toate detaliile dacă cumva aflăm aşa ceva, lucruri de care mă îndoiesc dar lucrurile acestea în general trebuie tratate cu mare seriozitate şi cu maximă asprime”, a declarat Andrușceac pentru sursa citată.
De altfel, și AUR a avut o reacție oficială, transmițând că „singurul incident despre care organizatorii Scolii de vară au cunoștință în momentul de față s-a petrecut în noaptea de 15 spre 16 septembrie 2023 în complexul care a găzduit evenimentul, când o persoană minoră cazată într-o cameră rezervată invitaților a fost găsită de organizatori într-o avansată stare de ebrietate.
Concomitent, părinții tinerei, alertați de modul în care aceasta discuta la telefon, au sunat la poliție și au cerut intervenția unui echipaj la fața locului. La sosirea oamenilor legii, tânăra a fost cooperantă și a recunoscut că a consumat singură alcool. Ca urmare a verificărilor efectuate și neconstatând nimic suplimentar, polițiștii au considerat că tânăra poate rămâne peste noapte în locație pentru a se reface.
În dimineața zilei următoare, minora a fost trimisă acasă de organizatori, alături de doi însoțitori care au predat-o părinților. La fel ca toți ceilalți participanți minori, tânăra a venit la Școala de vară cu acordul părinților. Alianța pentru Unirea Românilor a pus la dispoziția poliției listele de participanți și imaginile video înregistrate pe camerele hotelului”.
Sediul AARD CAR „Muncitorul” din Tecuci, la care vin foștii muncitori să își asigure o ieșire din viață decentă
Instanța de la Înalta Curte va stabili dacă din punct de vedere juridic aceste acuzații sunt adevărate sau nu, dar clarificarea acuzațiilor aduse în acest caz ar presupune mai mult decât un simplu proces pe civil, poate chiar o verificare a inspectorilor Antifraudă de la ANAF, deoarece sunt vehiculate sume de ordinul milioanelor de lei, iar mulți români se plâng că părințiii lor au plătit zeci de ani contribuții consitente, dar s-au ales cu ajutoare de deces ce reprezintă doar o mică parte din banii plătiți.
După „azilele groazei”, un nou gen de afaceri pe banii bătrânilor, ajutoarele de înmormântare
După ce în luna iunie presa a dezvăluit afacerile de milioane de lei pe seama bătrânilor internați în „azilele groazei” acum descoperim un nou de gen de afaceri pe banii bătrânilor: se fac afaceri și cu banii pentru ajutoare de deces. La „azilele groazei”, banii veneau din pensiile bătrânilor și taxele plătite de rude, dar și de la Stat. În afacerea cu ajutoarele de înmormântare banii vin numai din pensiile bătrânilor care vor să își asigure o trecere decentă pe lumea cealaltă.
Articolul din „Ziarul de Investigații” a ” a fost urmat de reacțiile a zeci de cititori pe rețele de socializare
Articolul din „Ziarul de Investigații” a fost urmat de reacțiile pe rețele de socializare a zeci de cititori care confimau diferențele foarte mari dintre valoarea totală a contribuțiilor achitate zeci de ani și cuantumul ajutorului de deces.
„Tata a cotizat aproape 40 de ani la Muncitorul, pe ultimul an am platit 190 lei, iar când am ridicat ajutorul de deces….2.300 lei. Niste excroci cu acte…”, a scris Nicu Saigiu, iar postarea Marianei Lazăr relata o situație asemănătoare:
„Tata a cotizat 40 de ani și am luat ajutorul de deces 2.270 de lei, bătaie de joc, calculând anii trecuți cu 190 de lei cât au putut ei să fure de la noi oamenii, ar fi cazul să ne unim și să îl susținem pe gălățean …..”
În dialogul dintre Magda Fasole și Mariana Lazăr, cam aceleași acuzații: „Sunt niște mincinoși și niște escroci, se folosesc de banii oamenilor și dau ajutoare de deces de sub 40% din banii depuși! Nu numai că nu dau o dobândă la banii cu care ai cotizat ci îți și fură din ei!”.
O opinie avizată – „Sunt niște mincinoși și niște escroci, se folosesc de banii oamenilor și dau ajutoare de deces de sub 40% din banii depuși! ”
Dosarul ajutoarelor de înmormântare de la Asociația „Muncitorul” din Tecuci a ajuns pe rolul Înaltei Curți
Între timp, dosarul ajutoarelor de înmormântare a trecut pe la toate instanțele de la Galați, care au respins acțiunea ca nefondată. În martie 2021, în dosarul 9.672/233/2020, era pronunțată hotărârea nr 2.276/17.03.2021 prin care Judecătoria Galați respingea ca nefondată cererea lui Gheorghe Mardare.
Tribunalul Galați a pronunțat hotărârea nr 1.290/08.12.2022 care confirma decizia judecătoriei: „Instanța respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant Mardare Gheorghe, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Asociația de Ajutor Reciproc pentru Decese – Casa de Ajutor Reciproc Muncitorul Tecuci, împotriva sentinței civile 2.726 din data de 17.03.2021, pronunțate de Judecătoria Galați”.
La Curtea de Apel Galați a fost pronunțată o sentință identică, prin hotărârea nr 88 de pe data de 4 mai 2023 instanța de apel respingând acțiunea ca nefondată. În urma recursului lui Mardare, pe 27 mai dosarul nr 9.672/233/2020 a ajuns pe rolul Secției 1 Civile de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a fixat primul termen în proces pe data de 21 septembrie.
Din punct de vedere economic pare o „țeapă”. Cum pot să dispară 60-70% din banii plătiți pentru ajutorul de înmormântare?
Fiecare dintre noi își poate forma propria opinie, cu argumente economice sau în baza unor considerații etice sau morale, dar din punct de vedere juridic contează ce spun judecătorii. Dacă instanțele au hotărât că acțiunea e nefondată, trebuie să respectăm aceste sentințe, însă din punct de vedere economic lucrurile se văd în altă perspectivă și ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă nu cumva ajungem și în acest caz la concluzia că „legea e proastă”.
Sigur, un contabil ar putea face un calcul precis, coroborând cuantumurile contribuțiilor în cei 22 de ani sau de 40 de ani ai stagiului de cotizare cu cursul BNR și rata inflației, scăzând cheltuielile de funcționare, pentru a stabili ce procent din totalul contribuțiilor ar trebui să fie încasat ca ajutor de deces.
Noi ne vom permite să facem un calcul aproximativ în baza datelor furnizate de doi dintre cititori, Nicu Saigiu și Mariana Lazăr. În ambele cazuri, prin plata contribuțiilor anuale la valoarea recentă, de 190 de lei, pentru stagii de cotizare de 40 de ani, se adună în conturi 7.600 de lei. Ajutoarele de deces încasate, de 2.300 lei, respectiv 2.270 lei, reprezintă 30% din valoarea totală a contribuțiilor. În concluzie, 60-70% din banii plătiți de bătrâni au avut altă destinație decât acordarea ajutoarelor de deces, pentru care au fost plătite contribuțiile.
Dacă acești bani ar fi fost depuși într-un cont bancar. ar fi fost decontate cheltuielile de administrate a contului, valoarea banilor ar fi fost afectată de inflație, dar nu s-ar fi întâmplat ca din cont să dispară 60-70% din banii depuși.
A fost cerută anularea statutului Asociației „Muncitorul”, deoarece nu include prevederile Legii CAR-urilor pensionarilor
Solicitarea lui Gheorghe Mardare de a-i fi restituită diferența de bani dintre valoarea totală a contribuțiilor achitate de mama sa și ajutorul de deces încasat se bazează pe prevederile Legii 540/2002, privind Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor. La articolul 10 alineatul (3) se spune: „contribuţia pentru fondul de ajutor de deces se restituie urmaşilor membrului care a decedat”. La încetarea din viață a titularului, adică a doamnei Bălășica Mardare, Asociația de Ajutor Reciproc pentru Decese avea obligația de a-i restitui moștenitorului acesteia, Gheorghe Mardare, „contribuţia pentru fondul de ajutor de deces”.
Mardare susține că prevederile art. 10, al. (3) trebuie să fie menționate în statutul Asociației „Muncitorul”, dar, potrivit acestuia, în statutul prezentat în instanță de reprezentanții asociației nu existau aceste prevederi și în aceste condiții statutul este nul din punct de vedere juridic iar activitatea asociației este ilegală:
„Această prevedere trebuia să se regăsească în statut pentru că procedura de dobândire a personalității juridice presupune analiza condițiilor de valabilitate a actulului constitutiv și a statutului asociației, adică de respectare a legilor în vigoare. Nu este loc de interpretări. Nerespectarea unei prevederi a legii constituie cauză de nulitate. În consecință, dacă nu au introdus în statut această modificare a legii, acest act nu există din punct de vedere juridic”.
În statut se precizează că activitatea asociației este bazată și pe respectarea Legii 540/2002, dar prevederile articolului 10 nu sunt menționate. Acordarea ajutoarelor de deces e prevăzută prin reguli interne. Una din aceste reguli spune că valoarea ajutoarelor de înmormântare e stabilită de conducerea asociației.
„Cuantumul și tranșele de vechime ale ajutoarelor de deces se stabilesc prin hotărâre de Consiliul Director în ultima ședință din anul curent pentru anul viitor și se supun ratificării Adunării Generale”, se spune în art 19 din statut.
O mare „dilemă”. Prevederile Legii 540/2002 sunt „norme imperative”, adică obligatorii sau „norme supletive”, adică negociabile?
Dezbaterea juridică în legătură cu cererea lui Mardare de anulare a statutului Asociației „Muncitorul” a ajuns și la o complicată analiză a prevederilor art. 9 și 10 din Legea 540/2002, ca norme de drept civil. Instanța a considerat că prevederile celor două articole sunt „norme supletive” nu „norme imperative”.
„Instanța a apreciat că nemulțumirea reclamantului nu justifică desființarea statutului pârâtei (Asociația Muncitorul – n red) cât timp art 9 – 10 din Legea 540/2002 conțin norme supletive de la care membrii asociației pot deroga potrivit propriei voințe”, se spune în motivarea sentinței în dosarul de fond.
Gheorghe Mardare contrazice instanța, susținând că prevederile Legii 540/2002 sunt „norme imperative”, pentru că respectarea unei legi este obligatorie, fără nicio derogare: „Cum adică norme supletive, când ele sunt norme imperative?”.
Pentru că sunt noțiuni juridice mai puțin vehiculate în spațiul public să vedem ce înseamnă „normele supletive”, precizate de instanță. La capitolul „clasificarea normelor de drept civil” se spune că „normele sunt supletive dacă stabilesc o anumită conduită, care este obligatorie pentru părţi numai în cazul în care acestea nu au prevăzut, prin voinţa lor, o altă conduită”.
„Normele imperative” sunt cele care „impun subiectelor de drept civil o acţiune” şi care „nu permit să se deroge de la ele sau să nu se aplice”.
Faptul că prevederile art 10, al (3) din Legea 540/2002 sunt considerate de instanță „norme supletive”, care nu trebuie respectate dacă părțile convin la o „derogare”, pune în dificultate opinia generală că trebuie să respectăm legea în litera și spiritul ei, fiind interzisă orice „derogare” de la textul legii.
În cazul din proces, pentru ca prevederile art 10, al (3) să fie „norme supletive” ar trebui să existe un document scris, prin care plătitorii contribuțiilor pentru ajutoare de deces și reprezentanții Asociației „Muncitorul” să convină derogarea de la aceste prevederi. Dar între titularii contribuțiilor și Asociația de Ajutor Reciproc pentru Decese „Muncitorul” nu există nici contracte, nici alte documente care să prevadă „derogarea” de la prevederile Legii 540. Titularii plătesc contribuțiile în schimbul cărora primesc chitanțe.
În lipsa documentelor care să prevadă „derogarea” prevederile Legii 540 sunt „norme imperative”, care „nu permit să se deroge de la ele sau să nu se aplice”.
Cheltuielile de funcționare a asociației sunt împărțite de Secțiunea „Ajutoare de Deces” cu CAR-ul care dă bani cu dobândă
Este firesc ca o parte din banii plătiți pentru contribuțiile pentru ajutoare de înmormântare să fie destinați acoperirii cheltuielilor de funcționare a Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese – Casa de Ajutor Reciproc „Muncitorul”, pentru întreținerea sediului, utilități, salarii, hardware și software.
Potrivit documentelor depuse la Judecătoria Galați de reprezentanții Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese – Casa de Ajutor Reciproc „Muncitorul”, asociația are 30.000 de membri. La valoarea de 190 lei a contribuțiilor plătite recent, anual se adună în cont 5.700.000 de lei. Din acești bani, pot fi acoperite cheltuielile de funcționare prin alocarea unui procent, poate de 15 sau 20%, în nici un caz 60-70%. Oricum, salariile celor câtorva funcționare și întreținerea sediului asociației de lângă Piața din Tecuci, nu presupun mari cheltuieli.
Dar asociația are două secțiuni, una de „Ajutor Reciproc pentru Decese”, cealaltă fiind „Casa de Ajutor Reciproc” și o mare parte din cheltuielile de funcționare, salarii, utilități, sediu, echipamente, sunt acoperite din dobânzile încasate la sumele împrumutate cu dobândă de CAR.
O veste bună: din Fondul pentru ajutoare de deces „se achită numai ajutoarele în caz de deces în decursul unui an”
La art. 11 din statut, referitor la „veniturile, cheltuielile și fondurile Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese”, se face precizarea că asociația are 4 fonduri, „Fondul pentru ajutoare de deces”, „Fondul de investiții și reparații”, „Fondul social-cultural, reclamă și publicitate” și „Fondul pentru cheltuieli generale”.
De „Fondul pentru ajutoare de deces” nu se atinge nimeni, banii fiind folosiți doar în acest scop: „Fondurile pentru ajutoare de deces se constituie din contribuția de deces plătită de fiecare dintre membrii asociației. Din acest fond se achită numai ajutoarele în caz de deces în decursul unui an”, se spune la art 11, aliniatul (2), punctul (4) litera (a).
Vestea proastă: o parte din contribuțiile bătrânilor se duc pe amenajări, construcții noi, publicitate sau sponsorizări
Această prevedere din statutul Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese, că banii din „Fondul pentru ajutoare de deces” sunt folosiți numai la plata ajutoarelor de înmormântare e contrazisă de alte două prevederi, în care se spune că un procent din contribuțiile pentru decese se duc în „Fondul pentru investiții și reparații” și în „Fondul social-cultural, reclamă și publicitate”, ajungând să fie cheltuiți pentru amenajări, ridicarea unor construcții noi sau sponsorizări.
„Fondul pentru investiții și reparații se constituie din cotă procentuală din contribuția de deces încasată pe timp de un an de zile. Din acest fond se pot finanța construcții noi, lucrări privind amenajarea spațiului destinat activității asociației, precum și pentru procurarea de tehnică de calcul și software necesar desfășurării activității”, se spune la art 12, al (2), litera (b) al statutului.
Un alt procent din contribuțiile pentru decese e virat în fondul pentru activități culturale, sociale și reclamă: „Fondul social-cultural, reclamă și publicitate se constituie din cotă procentuală din contribuția de deces încasată în perioada anului. Din acest fond se finanțează următoarele activități: abonamente presă, Monitoare Oficiale, reviste de specialitate, pliante având conținut publicitar privind activitatea asociației; – în limita posibilităților, în raport de venituri se pot acorda sponsorizări”, se spune la art 11, al (2), pct (4) lit (a) din statut.
Regulă de bază: banii necheltuiți ajung în „Fondul pentru cheltuieli generale”, din care se plătesc salarii, prime și stimultente
Din prevederile statutului se conturează și modul în care banii plătiți pentru ajutoare de deces pot fi utilizați și la plata salariilor, primelor și stimulentelor. La art 11, al (4) lit (d), statut se precizează că în „Fondul pentru cheltuieli generale” sunt adunați toți banii necheltuiți: „Acest fond se constituie din totalul veniturilor asociației rămase după anul financiar expirat”.
Ni se explică și destinația banilor necheltuiți: „din acest fond se efectuează toate cheltuielile ocazionate salarii, indemnizații, stimulente, premii, cheltuieli gospodărești, obligații fiscale, cheltuieli cu utilitățile precum și plata unor drepturi ca urmare a activităților întreprinse de salariați și membrii Consiliului Director și ai Comisiei de Cenzori în afara celor obligatorii”.
O veste și mai proastă. O parte din banii pentru ajutoare de decese pot ajunge la secțiunea CAR, pentru împrumuturi cu dobândă
O altă prevedere din Statutul Asociației „Muncitorul” ne sugerează o veste și mai proastă: o parte din banii plătiți pentru ajutoare de înmormântare pot ajunge în „Fondul pentru acordarea de împrumuturi rambursabile” ale CAR-ului Asociației „Muncitorul”.
Asociația a fost cândva caritabilă, se numea „Societatea de Ajutor Reciproc pentru Decese Muncitorul Tecuci”, dar din 2016 și-a înființat și un IFN, fiind formată din două secțiuni, prima „Ajutor Reciproc pentru Decese”, cea de a doua „Casa de Ajutor Reciproc”. Reprezentanții asociației susțin că funcționează separat, că fiecare secțiune are propria evidență contabilă.
Dar la art 32, aliniatul (8), de la capitolul „Dispoziții finale” din Statut, se face precizarea că „cele două secțiuni ale asociatiei vor avea permanent relații de colaborare și de schimb financiar”.
E foarte posibil ca acest „schimb financiar” să însemne și un transfer de bani de la Secțiunea „Ajutor Reciproc pentru Decese” la Secțiunea „Casa de Ajutor Reciproc”, pentru ca banii respectivi să fie împrumutați cu dobândă. Nu avem informații că s-ar întâmpla așa, dar existența unei astfel de prevederi în statut dă undă verde acestei posibile „suveici” pe banii bătrânilor.
Romeo Ursu, cunoscut sub porecla de Genică Boenică, pe numele căruia există două condamnări definitive la pedepse cu închisoarea, a fost adus în România luni dimineață și va fi încarcerat pentru a executa sentințele.
Iar momentul nu putea trece neobservat cu ministrul PNL al Justiției, Alina Gorghiu, care a și scris pe Facebook câteva rânduri, promițând că va face diligențe în continuare, astfel încât legea să fie aplcată:
„Începem săptămâna cu o veste bună. Un avion l-a adus, în această dimineață, din Iordania în România, pe Romeo Ursu, în vederea executării unei pedepse privative de libertate.
Pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare, după ce a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii de 2 ani și 10 luni, în 2014, respectiv 8 ani în 2015, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de înşelăciune şi a celei de constituire a unui grup infracţional organizat.
Romeo Ursu a fost preluat de pe aeroportul Otopeni de organele de poliție și va fi transportat la penitenciarul Rahova. Este un gest de normalitate într-un stat de drept. Nimeni nu este mai presus de lege. Ca ministră a justiţiei, voi face tot ce ţine de atribuţiile mele pentru a nu permite nimănui să se sustragă justiţiei naţionale.
Mulțumesc tuturor autorităților care au contribuit la aducerea în țară a condamnatului Romeo Ursu”.
Și Poliția Română a transmis că interlopul a fost prins și că „la data de 18 septembrie 2023, polițiștii Direcției Investigații Criminale – I.G.P.R., cu sprijinul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, au pus în executare 2 mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, emise pe numele unui bărbat, în vârstă de 55 de ani, din Municipiul București.
Acesta a fost condamnat de Tribunalul București la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la tentativă de înșelăciune și instigare la folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității.
De asemenea, cel în cauză se sustragea de la punerea în aplicare a unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, emis de Tribunalul Constanța, fiind condamnat la o pedeapsă de 8 ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, falsificarea instrumentelor de plată electronică și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.
Bărbatul urmează să fie încarcerat într-un penitenciar”.
Ursu – sau Genică Boenică – a fugit în Iordania în urmă cu 15 ani, după ce a primit două condamnări definitive cu închisoarea.
Dispărut, dispărut, dar destul de activ pe Facebook și cu un limbaj cel puțin vulgar. Spre exemplu, în luna mai a anului 2021, Genică Boenică scria pe rețeaua de socializare: „Rog serviciile abilitate Române să vinaă la Petra, să mă ajute să cobor după Cămilă!!! Mazăre v-a solicitat pe canalele voastre speciale să veniți URGENT să-l scoateți din INFERN, eu vă solicit PUBLIC să veniți să-mi luați CĂMILOIU în cîrcă!!”.
Anterior, în iunie 2020, se simțea „fantastic” tot pe Facebook, unde arăta că „s-au îndeplinit termenele de PRESCRIPȚIE A EXECUTĂRII PENALE, am reușit ce nu a reușit nimeni în România, sunt un OM LIBER după 12 ani dar încă serviciile de acasă prin Televiziunile care sunt DIRIJATE de ei, să mă ponegrească ca și INTERLOP.
Autorități Romane, am ridicat rangul de interlop la loc de CINSTE, pe cînd voi prin incompetență voastră, prin trădările voastre de neam și țară ați demonstrat de 30 ani unde ați dus țara și națiunea Română!!! Interlopii de 30 ani aduc tot ce agonisesc sau fură în România și acolo îi și consumă, voi cei care ați dirijat Romania 30 ani ați furat din visteria țării și i-ați trimes prin străinătate banii. ACUM ÎNTREB PE FIECARE CARE CITEȘTE ACESTE RÂNDURI CINE SUNT INTERLOPI???!!”.
Astăzi, parlamentarii sunt chemați de la ora 16.00 în Camera Deputaților, unde se va dezbate moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
Moţiunea a fost iniţiată de 55 de deputaţi, iar după dezbaterea de astăzi, urmează votul final, anunțat pentru miercuri, 20 septembrie 2023.
Moţiunea simplă este intitulată „Ministrul Rafila – turistul leneş şi cinic care lasă România fără spitale”, semnatari fiind deputaţi USR şi ai partidului Forţa Dreptei, care îi cer ministrului Sănătăţii să plece din funcţie, „pentru ca România să aibă şansa de a avea spitale noi, nu magherniţe insalubre”, iar pacienţii, medicii şi asistentele să aibă şansa „la adevăr” în sistemul sanitar.
O altă nemulțumire, potrivit USR, este că „Marele specialist” Rafila a făcut țăndări Planul Național de Combatere a Cancerului, fără niciun fel de empatie și considerație pentru pacienții oncologici. Și-a dovedit nepăsarea totală față de sănătatea românilor și prin refuzul de a elabora, timp de aproape doi ani, normele de aplicare a legii „Stop nosocomiale!”.
„Această moțiune este un strigăt de revoltă. Niciodată în istoria sa recentă Sănătatea din România nu a mai avut parte de un ministru PSD atât de slab și de nepăsător față de nevoile pacienților și ale sistemului sanitar. Sigur, PSD a mai pus ministru la Sănătate și un fost brancardier plagiator și o fostă administratoare de spital prinsă în flagrant cu mită. Dar cine își închipuia că se poate mai rău, mai ales când vezi CV-ul lui Alexandru Rafila?”, se arată într-un comunicat de presă al USR.
La modul concret, Rafila, calificat drept „un politruc puturos”, „un impostor”, „un incompetent și un turist de lux în țări exotice” i se impută eșecul Planului de Cancer, faptul că România se confruntă în continuare „cu o criză gravă și continuă a medicamentelor esențiale”, tăierea finanțărilor prin PNRR din Sănătate, menținerea interimatelor în funcțiile de conducere „din pix”:
„Rafila trebuie să plece, pentru că de departe cel mai mare eșec al mandatului său este pierderea a peste 700 de milioane de euro, bani gratis de la UE prin PNRR. Șase spitale sau secții noi au fost tăiate din pixul lui Rafila din PNRR – Spitalul de boli infecțioase Brașov, Spitalul Gerota din București, Secția de Oncologie din Alba Iulia, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea, Corp nou Departament Sănătatea mamei și copilului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei din Constanța și Construcția de secții de obstretică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie Arad.
Alexandru Rafila trebuie să plece, pentru că sub titlul de domn profesor se află un om profesionist mic și un om și mai mic, mânat de vicii deja cunoscute tuturor.
Alexandru Rafila trebuie să plece, pentru că nu își poate justifica averea de peste 3 milioane de euro.
Alexandru Rafila trebuie să plece, pentru ca România să aibă șansa de a avea spitale noi, nu maghernițe insalubre.
Alexandru Rafila trebuie să plece, pentru ca pacienții, medicii și asistentele să aibă șansa la adevăr în sistemul sanitar. Alexandru Rafila trebuie să plece, pentru că nu îi pasă. Alexandru Rafila trebuie să plece, pentru că nu vrea, nu poate și, la o adică, îl și enervează faptul că trebuie să muncească.
Alexandru Rafila trebuie să plece. Și nu la New York, în Cuba sau la Geneva, în plimbări plătite de noi toți. Alexandru Rafila trebuie să plece acasă”.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
