A murit unul dintre cei mai mari fotbaliști din istorie și s-au scris mai multe despre Victor Ponta decât despre Maradona. Nu în presa internațională, ci în presa românească. Înainte de a ajunge în presa românească, fostul premier a fost acuzat de internet, internet care vede, veghează și nu iartă.
Context: Gary Lineker a publicat pe Twitter un mesaj de adio. Același mesaj apare și pe pagina lui Victor Ponta, cuvânt cu cuvânt.
Ştirile din Argentina anunţă că Diego Armando Maradona a murit. A fost de departe cel mai bun jucător al generaţiei mele şi poate chiar cel mai bun din toate timpurile. După o viaţă binecuvântată, dar tulburată, să sperăm că va găsi în sfârşit alinare în mâinile lui Dumnezeu.
Reacțiile au apărut imediat, internauții au uitat pentru câteva secunde că a dispărut Maradona, dar a apărut veșnicul Ponta, maestul copy/paste:
„Eu vreau să știu de la cine a luat primul paragraf”
„Urât din partea domnului Gary”
„Sunt spectaculoși. Gândesc la fel”
„Cât o fi copiat ăsta la școală…”
„Trebuie apreciat pentru efortul depus: copy/paste”
Ca răspuns la ultima acuzaţia de plagiat, într-un interviu pentru Adevărul Live, Victor Ponta se apără: are Twitter, dar nu își administerază el pagina, ci o echipă. El doar aprobă ceea ce scriu alții în numele lui. Cu ironia la el, Ponta afirmă următoarele:
Nu reuşeam să scrie Vlad Petreanu despre mine care ştie că noapte de noapte stau, nu dorm, mă gândesc ce să mai plagiez. Şi atunci am reuşit. N-a mai scris nimeni de Maradona, am scris de mine.
Da, pe Facebook şi Instagram scriu eu. Pe Twitter am o echipă şi i-am încurajat: faceţi ceva să atrageţi atenţia. Şi au atras atenţia. Dar după cumn aţi văzut, mi-am luat site-ul puiemonta, pe care-l şi lansez duminică. Eu cred că la un moment dat nu vreau să-i las să doarmă pe hateri. Să mă înjure în continuare. Pentru că ceea ce rămâne, bine, Ponta, plagiatorul, Pinochio, Mickey Mouse, dar totuşi, cât am fost prim-ministru, a fost bine pentru economie, iar acum avem o problemă de conducere a ţării şi de economie.
Președintele PSD Marcel Ciolacu, a declarat în cursul acestei seri, că o eventuală colaborare cu Victor Ponta este exclusă în acest moment, de vreme ce liderul PRO România continuă să atace PSD cu fiecare ocazie pe care o are. Mai mult decât atât, amintește Ciolacu, social democrații i-ar fi oferit, la un moment dat, ocazia de a candida la alegerile prezidențiale, astfel că atitudinea acestuia devine imorală, în aceste condiții – este de părere Marcel Ciolacu.
Ciolacu: „Eu cred că este imoral ceea ce face Victor Ponta”
„Victor Ponta fiind fostul președinte al PSD, fostul premier al PSD, actualul parlamentar ales pe listele PSD? La acel Victor Ponta vă referiți? Victor Ponta, cel care a decis ca la alegerile locale pe București să creeze altă alianță decât alianța cu PSD. Eu cred că este imoral ceea ce face Victor Ponta să-și atace fosta formațiune politică, un partid care i-a oferit inclusiv candidatura la alegerile prezidențiale”, a spus Marcel Ciolacu.
Între DNA și MAI pare să se fi stârnit un conflict fără precedent, după ce purtătoarea de cuvând a MAI, Monica Dajbog ar fi dat, într-o conferință de presă, detalii legate de o operațiune. În urma declarațiilor MAI, Direcția Națională Anticorupție s-a sesizat din oficiu, sugerând că meritele operațiunii le aparțin în totalitate, adăugând, de asemenea, că MAI-ul lui Marcel Vela nu ar avea niciun merit în desfășurarea acesteia.
Comunicatul cu privire la conflictul de imagine stârnit între DNA și MAI
„Cu referire la anumite informații vehiculate în mass media, susținute și de o declarație de presă publicată pe pagina de internet a MAI, privind anchete penale desfășurate de DNA, suntem în măsură să precizăm următoarele:
– Acțiunile operative ale Direcției Naționale Anticorupție sunt organizate și conduse numai de procurorii DNA, instituție de parchet independentă față de orice altă instituție sau autoritate publică.
– Acțiunile DNA sunt desfășurate în principal de către procurori împreună cu poliția judiciară a direcției și, când este nevoie, se apelează la sprijinul unor forțe polițienești din cadrul MAI, în conformitate cu legea.
– La data de 26 noiembrie 2020, procurorii DNA – Serviciul teritorial Suceava desfășoară activități de urmărire penală într-un număr de trei dosare penale împreună cu ofițeri de poliție judiciară proprii și cu sprijinul unor ofițeri de poliție ai Direcției Generale Anticorupție din cadrul MAI, delegați de procurorii DNA.
– Comunicarea oficială cu privire la dosarele DNA se face exclusiv de către DNA, după aprobarea procurorului de caz și în limitele prevăzute de normele interne și directivele UE în materie.
– În consecință, comunicarea publică a MAI cu privire la acțiunile DNA din data de 26 noiembrie 2020, nu are la bază date oficiale din ancheta penală și se bazează pe presupuse surse judiciare.
La acest moment sunt în desfășurare audieri la sediul Serviciului Teritorial Suceava al DNA, unde au fost duse probe ridicate în urma perchezițiilor domiciliare.
DNA va oferi informații oficiale cu privire la încadrarea juridică și la starea de fapt, în cursul zilei de azi, în momentul în care situația judiciară o va permite, după aprobarea procurorului de caz”, se arată în comunicatul DNA.
Într-o pauză de la lupta cu coronavirusul, asistentele au ca sarcină să verifice prizele, extinctoarele și instalațiile de oxigen. Dacă au studii în domeniu? Nu. Dacă este logic ca un om care lucrează în sistemul medical să facă verificări, fără să aibă o specializare? Iarăși, nu.
Ce măsuri se iau de cei care conduc unitățile medicale după tragedia de la Neamț? Cât timp va mai trece până când alte vieți vor fi curmate în spațiile care ar trebui să aibă grijă de viață? Și, mai ales, cum schimbăm mentalitatea colectivă care merge pe principiul ”las-o, că merge și așa”?
Când vom renunța la cârpacii care peticesc în loc să schimbe și când vom realiza că peticitul sau joaca de-a responsabilitatea costă?
Revenind la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț: în luna noiembrie 10 pacienți au murit după ce secția ATI a fost cuprinsă de flăcări. În noaptea incendiului, șapte pacienți au fost transportați la unități medicale din Iași pentru îngrijiri, însă doar unul dintre aceștia a mai rămas în viață. Bilanțul tragediei a ajuns la 12 morți, iar România a făcut ce știe ea mai bine să facă: a aprins candele și și-a plâns morții într-o revoltă tacită.
După tragedia de la secția de terapie intensivă a spitalului din Piatra Neamț, conducerea Spitalului Witting a decis să le desemneze pe asistente să verifice prizele, instalațiile de oxigen și aparatură medicală, potrivit Digi24.
Tatiana Barbu, asistentă la Spitalul Witting a făcut, pentru Digi24, următoarea declarație:
Bineînțeles că noi o să fim trase la răspundere. Stăm în saloanele pacienților COVID aproape în permanență. Sperăm din tot sufletul să nu se întâmple o tragedie. Noi suntem acolo și verificăm, dar nu e specialitatea noastră. Nu avem studii în domeniu. Sincer, nu am observat pe tura mea să se facă aceste revizii, dar am înțeles că au fost și ieri, pe 25, să verifice. Instalația e nouă, n-ar trebui să se întâmple o tragedie.
Cristian Banu, managerul unității medicale, se apără:
Sunt făcute în permanență reviziile. Există contractul de mentenanță pe care îl avem cu o firmă specializată pentru instalația de gaze medicinale. Avem pentru computer tomograf, pentru aparatură din Radiologie. Există mentenanțele pentru aceste aparaturi care au un nivel mare de folosință. Pentru reparațiile curente, în schimb, avem serviciul Tehnic. Este firesc. Pe fiecare tură, în planul de intervenție care este afișat pe fiecare etaj, există un conducător al intervenției.
Afirmația lui Traian Băsescu în fața instanței care a constatat calitatea sa de colaborator al securității, anume că toți militarii erau obligați să toarne la Securitate, l-a făcut pe Călin Popescu să cadă pe gânduri. Ca toți românii informați, Tăriceanu scrie că a văzut motivarea instanței care a decis că fostul președinte Băsescu a turnat la Securitate ca „Petrov” și întreabă publicul dacă e vreo fărâmă de adevăr în cele susținute de actualul europarlamentar. Nu crede Tăriceanu așa ceva, dar totuși… au fost toți militarii înregimentați de Securitate în vremurile de tristă amintire?
„Am văzut motivarea Curții de Apel București în procesul lui Băsescu-Petrov. În încercarea de a-și apăra turnătoriile, Băsescu-Petrov face următoarea afirmație: “toți militarii erau informatori ai Securității și își turnau colegii înainte de decembrie ’89.”
Eu nu cred asta! Eu nu cred că sutele de mii de români care în cei aproape 50 de ani de comunism și-au servit țara în uniformă militară au fost informatori ai Securității! Eu cred că au fost foarte puțini cei care și-au turnat camarazii și aceia ori au fost slabi, ori șantajați, ori au beneficiat de avantaje! În ceea ce-l privește pe Traian Băsescu-Petrov, el a făcut parte din cei care au primit avantaje. Mari și multe!
Afirmația lui Băsescu-Petrov este o pată nemeritată pe haina militară și ea trebuie sancționată măcar de societate, dacă Justiția nu este în stare.
Dar vă întreb: sunteți de acord cu afirmația lui Băsescu? Am fost până în 1989 o nație de turnători?
Apar primele reacții după declarația de aseară a președintelui Klaus Iohannis, care și-a exprimat voința ca guvernarea 2021 – 2024 să fie împărțită de PNL și USR-PLUS. Din punctul de vedere al lui Iohannis, ceea ce vedem că se petrece în cele două tabere e doar „o nervozitate, o sensibilitate tipică pentru campania electorală”, însă în realitate „între PNL și USR există o apropiere care nu cred că trebuie să se bazeze neapărat pe simpatii între persoane, ci pe concordanță între valori și obiective de reformă”.
Ideea a fost prinsă de un deputat USR-PLUS, care probabil a vrut să confirme că undeva, în adânc, există pace și înțelegere între cele două formațiuni politice. Deputatul Ionuț Moșteanu a confirmat pentru DC News că există un asemenea plan de guvernare. „Președintele a exprimat ceea ce arată sondajele recente. Este foarte clar că se va forma o guvernare de dreapta, o guvernare anti-PSD. Eu vreau să avem o guvernare în jurul USR-PLUS, în jurul valorilor USR-PLUS, pentru că așa cum am văzut, deși PNL anunță că se reformează, reforma se lasă așteptată și vedem, din păcate, foarte multe obiceiuri perpetuate, vedem și cel mai nou scandal legat de numirile politice și cazul de la Apele Române nu este singular. Va fi o guvernare USR-PLUS cu PNL și noi avem programul și viziunea și prioritățile pe site-ul USR-PLUS. Nu venim să ne batem pe posturi, ne batem pe principii. România are nevoie de reformă, mai mult decât oricând. USR-PLUS are o propunere de premier desemnat în persoana domnului Dacian Cioloș”, a declarat deputatul USR-PLUS pentru sursa citată.
CTP atacă BOR, așa cum BOR a atacat toate regulile, comparând pandemia cu revoluția și restricțiile de bun simț cu o asuprire imaginară. ÎPS Teodosie, cunoscut și drept Șpagoveanu prin cercurile mai selecte, a apelat la magistrați și a scris și o scrisoare deschisă în care îl atenționează pe premier că România ar putea repeta evenimentele din Decembrie 1989.
La arme, băieți, că nu ne lasă Orban în peșteră.
Cu o lipsă de logică imbatabilă, Șpagoveanu a declarat următoarele:
A mai fost o pandemie în secolul 19, iar la o săptămână de la Înviere nu a mai fost niciun mort. A încetat ciuma cand s-au scos moaștele Sfântului Dimitrie. Acea afirmație, ‘după sărbători vom avea înmormântări’, e ca un soi de blestem. Să nu se mai facă astfel de afirmații de la vârful țării, creștinii le văd ca pe un atac. Regii României nu au jignit ortodoxia.
Cu alte cuvinte, duelul dintre BOR și regulile de bun simț începe undeva din luna aprilie, când Paștele a fost amânat din cauza restricțiilor. Desigur, Paștele a fost și în reluare, dar nu a adus prea multă satisfacție pentru BOR.
Știe Șpagoveanu medicină bazată pe moaște? Știe. Și nici nu poate fi contrazis ținând cont de câte buzunare goale ale altor șpagoveni se vindecă în momentul în care se dă drumul la moaște.
Nu se potolește nici în noiembrie și continuă să sfideze regulile sanitare cu o nesimțire care bate la fund orice nesimțire anterioară marca BOR. Cel mai probabil, coroana cu prea mult aur care-i presează scoarța cerebrală îl face să-și dea shut down când e vorba de logică.
Fact: Pelerinajul de Sfântul Andrei nu va avea loc, judecătorii respingând cererea lui ÎPS Teodosie.
Dar: a ajuns Șpagoveanu cap de afiș în presă așa cum a ajuns și în aprilie? A ajuns. A existat un protest spontan, în faţa Judecătoriei Constanţa? A existat. S-au smiorcăit BOR și enoriașii ofuscați? Desigur.
CTP a pornit un nou atac împotriva lui Șpagoveanu printr-un editorial în care a abordat mai multe subiecte de actualitate, printre care și cel legat de insistența ÎPS Teodosie Mache de a permite pelerinajul într-un județ lovit puternic de COVID-19.
”Justiția a respins pretențiile ÎPS Mache ca toți tomitanii și chiar toată țara să se adune în pelerinaj la Peștera Sf. Andrei, în vreme ce Constanța e în carantină.
Înalt Preamâniatul Mache i-a scris premierului Orban, amenințându-i pe cei care «nu au frică de Dumnezeu și se închină unei științe absurde, bazată pe necunoscuți specialiști», cu o revoluție ca-n 89. Adică, «Sică, am să-ți torn o revoluție, da, o revoluție, de să mă pomenești».
În 1989, ÎPS Macedon chiar asta făcea, turna, întâmpinându-i pe securiști cu strigătul: «Fraților, nu sunt Porcu, sunt Mache al vostru!». Aidoma boss-ului său, Daniel, Teodosie mârâie în numele Domnului: «Doar o dată Fiul lui Dumnezeu s-a lăsat batjocorit. Lăsați-le oamenilor libertatea de a-L cinsti pe Dumnezeu ca și El să vă mai îngăduie acolo unde credeți că v-ați înveșnicit». Carevasăzică, dacă nu pelerinaj total, atunci ciuciu guvernare, Orbane, că Dumnezeu numără voturile.
În viziunea lui Mache, Iisus e unul dintre caftangiii de prin filme care mai întâi se lasă bătuți, pentru efectul dramatic, ca apoi să îi dea adversarului un cap în gură terminal…”, a scris gazetarul Cristian Tudor Popescu.
Marcel Ciolacu a observat că, de câteva luni, mesajele președintelui țării au alunecat destul de clar în pantă electorală, în favoarea liberalilor, așa că a decis să intervină. Ieri, președintele PSD a anunțat că a făcut sesizare la Consiliul Național al Audiovizualului, astfel încât lui Klaus Iohannis să îi fie alocați timpi electorali, pentru ca totul să fie clar. Deja au existat reacții liberale, una dintre acestea din partea ministrului Florin Cîțu, care a fost clar: PSD nu are voie să se plângă. Nimic care să mire, de altfel.
„Când ești POLITRUC, și nu președinte, trebuie să fii tratat ca atare. Prin urmare, astăzi am depus plângere la CNA prin care am solicitat ca Iohannis să vorbească pe spațiul electoral al PNL.
Mesajele președintelui nu prezintă activități ale instituției prezidențiale, ci propagandă electorală de la cea mai înaltă tribună a statului român în favoarea PNL.
Iohannis a încălcat Constituția! Și legea! Și bunul-simț! E timpul să mai și plătească. Inclusiv pe 6 decembrie, la vot!”, atrage atenția Ciolacu.
Magistrații de la Tribunalul Prahova au dispus ani grei de închisoare în dosarul „Romprest”, în care o grupare infracțională inițiată de omul de afaceri Florian Walter a reușit ca prin evaziune fiscală și spălare de bani să producă bugetului statului un prejudiciu de 17,5 milioane de lei. Adică 4,5 milioane euro.
Cei 18 membri ai grupării au primit, în total, pedepse de executare a peste 111 ani de închisoare, ei fiind obligați și la plata către ANAF a 17.562.459 lei.
Din sentința Tribunalului Prahova lipsește numele principalului artizan al spălării de bani, Florian Walter, care a fugit în Emiratele Unite, de unde a fost extrădat. A fost plasat în arest preventiv și ulterior sub control judiciar, dar a decedat în mai 2019, cu un an și jumătate înaintea pronunțării sentinței.
Bani negri pentru finanțarea fotbalului. Evaziune fiscală și spălare de bani la Petrolul
Florian Walter – Foto Digi24
În acest caz sunt multe detalii care indică faptul că o parte banii negri rezultați din evaziunea fiscală și spălarea de bani erau destinați finanțării fotbalului. Chiar Florian Walter era mai cunoscut ca finanțator în fotbal decât ca om de afaceri.
Walter devenea acționar la Dinamo la începutul anilor 2000, de unde a plecat în 2009, când s-a dus la U Cluj, unde a rămas până în 2012, când s-a mutat la Petrolul Ploiești. Potrivit procurorilor de la DIICOT Ploiești, primele infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani din Afacerea „Romprest” au fost comise în ianuarie 2013, când Florian Walter conducea Petrolul Ploiești.
Pe 4 octombrie 2013, Walter anunţa că îşi dă demisia din funcţia executivă pe care o ocupa la Petrolul. „Nu vreau să ajung ca George Copos, să îmi aducă fanii colivă”, spunea omul de afaceri. Locul său a fost luat de fraţii Nicolae și Dan Capră, doi apropiaţi ai lui Florian Walter. De altfel, Nicolae Capră este unul dintre cei condamnați în Dosarul „Romprest”, în care a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare. Așadar Clubul Petrolul rămânea în „famiglie”!
Pe 25 noiembrie 2014, procurorii DIICOT Ploiești rețineau mai multe persoane într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani având în centru activitatea de la Clubul Petrolul. Printre cei cu mandate de arestare se aflau fraţii Nicolae și Dan Capră, cei doi pe care Florian Walter îi plasase la Petrolul, dar și Marius Bucuroiu, acţionar şi director al clubului, Marius Alexandru Gîscă, Petre Gheorghe Daniel, Dragoş Ioan Viorel Constantin şi Daniel Spirea Stoica.
Toţi erau acţionari la diverse societăţi comerciale și erau acuzați de DIICOT Ploiești că au creat un circuit economic fictiv prin care au adus statului un prejudiciu de 15,5 milioane euro prin evaziune fiscală şi spălare de bani.
Ultimul de pe lista arestaților, Daniel Spirea Stoica, era fratele soției lui Florian Walter. Prin 2010, Florian Walter declara într-un interviu pentru ProSport că îi cedează toate acţiunile sale de la Dinamo, adică 17% din acțiunile clubului, lui Spirea Stoica. Rolul lui Stoica era acela de a vinde acţiunile pentru 600.000 euro: „I-am cedat acțiunile cu un singur scop: să le vândă”, declara Florian Walter în 2014.
La „Romprest”, evaziune și spălare de bani de 4,5 milioane euro
După jumătate de an de la perchezițiile în cazul de evaziune și spălare de bani în legătură cu Clubul Petrolul, pe 6 mai 2015, procurorii DIICOT Ploiești demarau o nouă acțiune de amploare, în Dosarul „Romprest”, în care era vorba de aceleași infracțiuni: evaziune fiscală și spălare de bani. Prejudiciul produs bugetului statului este în valoare totală de 4,5 milioane euro, reprezentând valoarea impozitului pe profit şi a TVA-ului, la care se adaugă suma de 60.494.600 lei (echivalentul a 14 milioane euro) supusă procesului de reciclare.
Procurorii DIICOT au efectuat zeci de percheziții cu ajutorul polițiștilor de la „Crimă Organizată” din Ploiești, Cluj-Napoca, Satu Mare și București. La audierile de la sediul DIICOT Ploiești au fost aduse 50 de persoane. În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de 18 milioane de euro reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor.
Cincisprezece dintre membrii grupării infracționale au fost arestați preventiv de pe 7 mai 2015 până pe 12 octombrie 2015, ulterior, până pe 30 decembrie 2015 fiind plasați în arest la domiciliu.
Patronul „Romprest”, Florian Walter a reușit să fugă din țară, dar pe 5 martie 2016, a fost extrădat din Emiratele Arabe Unite. Pe 6 martie a fost arestat în România și eliberat pe 5 august, dată de la care s-a aflat sub control judiciar. Florian Walter a decedat în mai 2019.
„Creierul” spălării de bani, un conferențiar de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj
Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Florian Walter că a încercat să reducă artificial impozitul pe profit şi TVA-ul plătit către de Romprest SA. Pentru asta, el a înregistrat achiziţii fictive de la diverse societăţi comerciale. Practic, Walter îşi convingea complicii să retragă bani în numerar, pentru diminuarea cuantumului contribuţiilor datorate bugetului de stat, în timp ce banii scoşi îi reintroducea în cadrul societăţii prin mărirea aportului de capital sau prin creditarea societăţii.
De fapt, „creierul” întregii activități infracționale este Pop Iustin Atanasiu, conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, care a pus la punct sistemul și care a fost și cel care se ocupa de coordonarea membrilor grupării, preluând de la fiecare banii cash pe care îi transporta la București pentru a-i preda lui Walter.
Pop Iustin Atanasiu a contribuit la realizarea circuitului comercial fictiv şi a dirijat demersurile de înfiinţare a firmelor fantomă interpuse în circuitul comercial fictiv, a condus evidenţa contabilă a acestor firme, a depus electronic declaraţiile în numele lor, a negociat cu reprezentanţii băncilor condiţiile deschiderii şi utilizării conturilor bancare asociate firmelor fantomă, împreună cu numitul Walter Florian
susțin procurorii DIICOT
Într-o încheiere de ședință din cadrul recursului prin care membrii grupării solicitau încetarea arestului preventiv, judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au consemnat cum își exercita rolul conferențiarul de la Cluj.
Inculpatul Pop Iustin Atanasiu preia solicitările transmise de Walter Florian, stabileşte modalităţile concrete de acţiune pentru retragerea fondurilor din circuitul financiar al SC Romprest Service SA şi le transmite lui Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor şi Vizi Carol-Mark, preia de la aceştia fondurile în numerar (scop în care efectuează frecvent deplasări pe raza municipiului Bucureşti) şi le predă coordonatorului grupării. De asemenea, Pop Iustin-Atanasiu îi dirijează pe Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor şi Vizi Carol-Mark în demersurile de înfiinţare a firmelor <<fantomă>> ce sunt interpuse în circuitul comercial fictiv, stabileşte succesiunea transferurilor financiare şi firmele ce vor fi utilizate, conduce evidenţa contabilă a acestor firme şi depune electronic declaraţii în numele lor, negociază direct cu reprezentanţii societăţilor bancare condiţiile deschiderii şi utilizării conturilor bancare asociate firmelor <<fantomă>>, îi însoţeşte personal pe aceştia la efectuarea primelor retrageri de numerar
consemnau magistrații
O caracatiță organizată pe patru eșaloane de firme
Procurorii DIICOT au stabilit că o mare parte dintre angajaţii firmei de salubritate Romprest SA lucrau la negru, iar pentru a justifica şi a deduce banii plătiţi muncitorilor, Romprest SA încheia contracte cu alte firme, care la rândul lor încheiau contracte cu alte societăţi, până se ajungea la un eşalon patru.
Eşalonul patru din aceste firme trimitea forţă de muncă către Romprest pe hârtie. Odată ce primea factura de intrare, Romprest urma să plătească. Şi atunci eşalonul unu, adică Romprest, plătea către eşalonul doi, doi către trei şi firmele din eşalonul trei plăteau către eşalonul patru. Firmele din eşalonul patru scoteau banii la sacoşă, invocând achiziţii de fier sau alte tranzacţii comerciale şi banii se întorceau la negru, cu sacoşa, la eşalonul unu, adică la Romprest
au precizat sursele judiciare
O rețea încâlcită, în care administratorii unor firme dețineau împuterniciri pentru conturile altor firme
Potrivit anchetatorilor, erau folosiţi oameni de încredere ai lui Walter, care fie găseau administratori de firme dispuşi să intre în acest lanţ comercial, fie înfiinţau firme „fantomă” pe numele unor persoane dispuse să aibă calitatea de administrator în acte, în realitate aceste firme „fantomă” fiind controlate de apropiaţii lui Walter.
E foarte ciudat faptul că în mai multe cazuri, administratorii unora dintre firmele implicate aveau împuterniciri pentru conturile altor firme din caracatiță.
În fruntea listei protagoniștilor din acest dosar se afla Florian Walter, administrator al SC Romprest Service SA, la care deținea un pachet de 46,2 % din acțiuni prin intermediul a două firme, SC Detaco Limited din Canada și Firstcom, din Statele Unite.
Marian Necula – Foto Bacau.net
Florian Walter a administrat și SC Euro Grup SRL, împreună cu alți doi apropiați, Marin Necula, director general și președintele CA-ului Romprest SA și Adrian Grigore Grigoraș, asociat la două firme din caracatiță, SC Team Line Solutions SRL și SC Romconcord Tehnic Service SRL. Potrivit procurorilor DIICOT, Grigoraș se ocupa de administrarea celor două firme și colecta sumele în numerar de la membrii din Cluj-Napoca ai grupului infracțional, între care Carol Mark Vizi, predând banii cash lui Iustin Pop Atanasiu.
Atanasiu, mima realizarea unor activități de audit și contabilitate la Romprest SA prin intermediul Cabinetului Individual de Contabilitate Pop Iustin Atanasiu, dar în realitate se ocupa de supravegherea operațiunilor financiare ale membrilor grupării. Florian Walter îi dădea ordine lui Atanasiu, iar acesta stabilea modalităţile concrete de acţiune ale membrilor grupării și prelua de la aceștia banii cash pe care îi preda lui Walter.
Potrivit DIICOT, Atanasiu s-a ocupat de realizarea circuitului comercial fictiv şi a dirijat și demersurile de înfiinţare a firmelor fantomă interpuse în circuitul comercial fictiv, a condus evidenţa contabilă a acestor firme, a depus electronic declaraţiile în numele lor, a negociat cu reprezentanţii băncilor condiţiile deschiderii şi utilizării conturilor bancare asociate firmelor „fantomă”.
Printre membrii importanți ai grupării se afla și Carol Mark Vizi, administrator al Grupului de firme Naptrif din Cluj, care era și administratorul de facto al SC Trifsan Group SRL și era împuternicit pe conturile bancare ale SC Laminat AEK SRL. Carol Mark Vizi avea rolul de a retrage din conturile firmelor din Grupul Naptrif, sumele provenite de la Romprest Service. Acești bani erau predați cash lui Atanasiu sau lui Grigoraș.
Două personaje importante erau și frații Molnar. Arpad Jozsef Molnar, împuternicit al Grupului de firme Naptrif, coordona operațiunile de retragere în numerar a sumelor aflate în conturile societăţilor implicate în activitatea infracţională. Concret, el efectua încasările de bani cash din conturile SC Trifsan Group SRL și SC Alcatraz Impex SRL Ilfov, această firmă fiind deținută de fratele său, Tibor Botond Molnar. Acesta controla SC Alcaz Time Impex SRL și era administrator al SC AHR Consulting SRL și mai era și împuternicit al Grupului Naptrif și SC Trifsan Group SRL. Tibor Botond Molnar avea ca atribuțiuni înfiinţarea sau cesionarea firmelor utilizate de membrii grupării, colaborând cu Carol Mark Vizi la întocmirea și depunerea documentelor necesare înfiinţării sau cesionării firmelor.
Din grupare mai făceau parte Viorel Paul, administratorul SC LA Team Line Solutions SRL, firmă la care de fapt director general era Nicolae Gheorghe Paul, care mai era și administrator al Romconcord Tehnic Service SRL. În conexiune cu Nicolae Gheorghe Paul lucra și Lucia Maria Hotca, asociat și contabil la SC Team Solutions SRL și contabil la SC Romconcord Tehnic Service SRL. Viorel Paul era și împuternicit pe conturile SC Alcaz Time Impex SRL.
Un protagonist cu care am făcut deja cunoștință în dosarul de evaziune de la „Petrolul”, este Nicolae Capră, fost finanțator al clubului din Ploiești, care era împuternicit pe conturile bancare ale SC Coresio Euroinvest SRL și mai controla alte două firme, SC JIF SRL și SC Tănăsescu Farm SRL.
Alți membri, cam aceleași atribuții: Cristian Dumitru Corlan, era reprezentant al SC Parteneriat Intermed SRL, firmă administrată de Mihai Constantin Melniciuc. Corlan avea misiunea de a colecta sumele retrase în numerar de Florin Marius Avram, administrator al SC Iris Top Recycling SRL. Victoraș Ionuț Mărcuș era administrator la SC Romconcord Tehnic Service SRL, dar și delegat pentru facturile emise către Romconcord Tehnic Service SRL de SC Parteneriat Intermed SRL, firmă al cărui administrator era alt membru al grupării, Mihai Constantin Melniciuc. Alt membru al grupării, Constantin Soare, era administratorul SC Remacost Inteprev SRL și SC Costmary CMM Construct SRL. Cele două firme erau controlate de Marian Cătălin Carabaneanu, care colecta sumele retrase în numerar de Constantin Soare, administratorul celor două societăţi.
Alți membri ai grupării infracționale sunt: Florin Marius Avram, administrator şi împuternicit bancar al SC Iris Top Recycling SRL; Gigi Lincan, administrator al SC Element Construct Design SRL; Emil Dumitru, administrator al SC Times Building Design SRL; Mihai Constantin Melniciuc, administratorul SC Parteneriat Intermed SRL; David Tunde, administrator SC Trifsan Group SRL; Costel Matei, administrator şi împuternicit pe conturile bancare la SC Starpro Colect Conf SRL; Aurelian Oprea administrator al SC Kasandra 1900 Vulcan SRL.
Peste 111 ani de închisoare pentru evazioniștii din Dosarul „Romprest”
În dosarul 3509/105/2015, magistrații de la Secția Penală a Tribunalului Prahova au pronunțat sentința nr 303/23.11.2020, prin care a dispus pentru cei 18 membri ai grupării infracționale ani grei de închisoare, aceste pedepse însumate însemnând aproape 140 de ani de închisoare. Dar în urma contopirii pedepselor, cei 18 vor executa 111 ani și 4 luni de închisoare.
Magistrații au stabilit pedepsele în funcție de cât a „muncit” fiecare inculpat, pentru că unii au activat începând de pe data de 3 ianuarie 2013, iar alții au intrat mai târziu în gruparea infracțională. Alte criterii de „personalizare” a pedepselor au fost prejudiciile aduse bugetului statului de fiecare inculpat precum și rolul deținut în activitatea grupării infracționale.
Principalii membri ai grupării, care au primit pedepse la 7 ani și 4 luni de închisoare sunt: Iustin Pop Atanasiu, Marin Necula, Adrian Grigore Grigoraș, Viorel Paul, Paul Gheorghe Nicolae, Carol Mark Vizi, Arpad Jozsef Molnar, Lucia Maria Hotca, Cristian Dumitru Corlan, Marius Florin Avram și Costel Matei. Emil Dumitru și Aurelian Oprea vor executa câte 6 ani și 4 luni de închisoare, Tibor Botond Molnar, Nicolae Capră, Gigi Ionel Lincan vor sta după gratii 4 ani, iar Marian Cătălin Carabeanu și Constantin Soare au scăpat cu numai 3 ani de închisoare.
Magistrații au dispus și obligarea lui Marin Necula, Adrian Grigore Grigoraș, Iustin Pop Atanasiu, Viorel Paul, Paul Gheoghe Nicolae, Carol Mark Vizi, Jozsef Arpad Molnar, Tibor Botond Molnar, Lucia Maria Hotca, Cristian Dumitru Corlan, Cătălin Marian Carabaneanu, Marius Florin Avram, Emil Dumitru, Aurelian Oprea, Costel Matei, Gigi Ionel Lincan și Constantin Soare, la plata către ANAF, în solidar cu Romprest SA, a sumei de 17.562.459 lei, din care 10.537.476 lei echivalentă neplătirii TVA și 7.024.983 lei impozit pe profit pe care Romprest a încercat să nu-l plătească prin evaziune și spălare de bani. Inculpații pot face recurs.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare parţială a Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa nr. 72 din 10.11.2020 în ceea ce priveşte Anexa 1 punctele 2 teza I, 6 – 6.1, 6.2 raportat la punctul 5, punctul 13, formulată de reclamanţii… Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal
Potrivit IPJ Constanța, poliția a fost sesicată în cursul acestei dimineți în legătură cu organizarea unei slujbe bisericești în interior. Legea interzice, în perioada pandemiei, astfel de adunări în interior, biserica nefiind scutită de la respectarea acestor reguli.
Politiștii și jandarmii s-au deplasat la fața locului, unde erau prezente 39 de persoane ce nu purtau nici mască și nici nu respectau normele de distanțare fizică, aplicând amenzi cu valoare cumulată de 4.500 lei. Nu se menționează, însă dacă Arhiepiscopia Tomisului a fost sancționată în vreun fel.
Cu toate că un vaccin anti-Covid nu este lansat, încă, în mod oficial pe piață, OMS, guvernele țărilor europene, cât și restul cetățenilor, încep deja să-și facă griji în ceea ce privește eficiența acestuia, cât și a eventualelor efecte secundare. Desigur, îngrijorarea, oricât de prematură ar fi ea, este una legitimă, de vreme ce unele dintre medicamentele și vaccinurile trecutului s-au dovedit a prezenta efecte adverse. În mod cert, asta nu certifică faptul că eventualul vaccin anti-Covid va avea, în mod automat, efecte adverse.
Însă ce ne facem dacă va avea?
În lipsa vaccinului și a cunoașterii, ne întrebăm ce este de făcut, caz în care acesta va sosi pe piața din România și se va dovedi dăunător, prin dezvoltarea unor efecte adverse, fie că vorbim despre patologii singulare ori de masă.
Astfel, Statele UE vor suporta o parte din despăgubirile ce ar putea fi obținute în justiție de cei ce vor acuza efecte adverse ale vaccinului Covid-19. Vorbim, în acest caz, de vaccinul dezvoltat de grupul britanic AstraZeneca, cel cu care UE ar fi stabilit o serie de termeni ai acordului. Dacă lozul câștigător va fi tras de compania franceză Sanofi, cea care oferă un vaccin mult mai scump, acordul dintre UE și companie se schimbă, Sanofi acoperind cheltuielile aferente despăgubirilor.
Ce se va întâmplat la noi în țară, însă?
Cum nu știm, în acest moment, nici ce se va întâmplat în Europa, este greu de pus punctul pe i, atunci când vine vorba despre viitoarea situație din România.
Cu toate astea, câțiva avocați din România, printre care și Gheorghe Piperea, au furat startul și cer Guvernului să-și asume integral răspunderea despăgubirilor. Informația vine după zvonul potrivit căreia, Pfizer ar fi încheiat un acord de imunitate cu Uniunea Europeană, pasând toată responsabilitatea pe guverne.
„Dacă producătorii se tem de răspundere, înseamnă că noi cu atât mai mult trebuie să ne temem de efectele adverse, asta este foarte, foarte clar. Și nu știm dacă Guvernul României va plăti ceva, pentru că, pentru a primi bani de la stat trebuie să dai în judecată statul, iar procesele durează ani de zile. Ar trebui dat în judecată producătorul vaccinului și apoi pe cel care a administrat acest vaccin, spitalul, armata, nu știu, asta nu este foarte clar acum. Ceea ce este însă foarte clar e faptul că eu, dacă voi accepta vaccinul, primul lucru pe care îl voi face va fi să le cer celor care administrează vaccinul să-și asume în scris că nu există efecte secundare majore și că este eficient, altfel nu voi face niciun vaccin. După aceea o să le cer să-și asume răspunderea că vor plăti toate daunele în urma unor eventuale efecte adverse. Dacă producătorul nu-și asumă răspunderea și nici Guvernul nu-și asumă răspunderea și ne cer doar nouă să ne asumăm răspunderea atunci este ceva în neregulă cu chestia asta. În orice caz, voi face vaccinul după ce o să mă informez 14-15 zile în legătură cu prospectul, cu ce conține vaccinul, efecte adverse, lucruri pe care ar trebui să le facă toată lumea. Dacă ne-am transforma din pacienți în consumatori înseamnă că avem drepturile pe care le au consumatorii de a se informa asupra a ceea ce ingerează, a ceea ce li se injectează, asta ar trebui să facă toți cetățenii”, a declarat pentru Național, Gheorghe Piperea.
S-a strigat că nu există coronavirus, că realitatea este cu totul alta, că numerele sunt false, că restricțiile sunt absurde și că maștile nu protejează. S-a insistat în derapaje, în teorii conspiraționiste, s-au făcut marșuri și proteste, s-au ținut slujbe religioase și paranghelii prin Centrul Vechi. S-a răcnit că nu se poate trăi fără concedii, că elevii au nevoie de școală reală, așa cum politicienii au nevoie de voturi reale sau nu foarte.
Rezultatele nu au întârziat să apară: sistemul sanitar cedează din cauza numărului prea mare de pacienți. Una dintre soluții: corturile. Cu toate acestea, pacienții de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din București dorm pe tărgi și se încălzesc cu „un tun de motorină”. Și, aparent, cu pătura din dotare.
Am ajuns în situația asta pentru că numărul pacienților este tot mai mare, sunt tot mai mulți pacienți care se adresează camerelor de gardă, UPU are posibilitatea de 27 până în 30 de paturi, iar noi avem zilnic peste 30-40 de pacienți care ajung în UPU cu nevoie de oxigen. Acest punct medical avansat, acest cort, este o soluție salvatoare pentru că este un loc unde noi putem să le acordăm niște îngrijiri pacienților.
În tot acest interval când dânsul a stat în cort i s-a oferit de trei ori posibilitatea să plece în spitale suport Covid sau spitale Covid, însă dânsul a refuzat la Pucioasa, Oltenița și Agigea. Spitalele nu se pot ridica peste noapte.
Este declarația medicilor care spun că sunt nevoiți să apeleze la astfel de corturi din cauza numărului mare de pacienți care se prezintă zilnic la unitatea medicală.
Un bărbat din București își scrie povestea pe Facebook: infectat cu noul coronavirus, a fost internat într-un cort amplasat lângă Spitalul Pantelimon din Capitală și, timp de câteva zile, a dormit pe targă. Încăperea era încălzită de un „tun de căldură pe motorină”. Prea puțin mai contează dacă respectivul tun este nociv pentru pacienții cu probleme respiratorii și prea puțin contează dacă medicii sunt suprasolicitați. Imaginea descrisă de pacient este aceea a neputinței, neputință pe care mulți o vor pune în cârca medicilor, în cârca politicienilor, sau în cârca lui Arafat.
Am avut un șoc masiv: nu existau paturi, ci tărgi, da, tărgi din alea cu care 2 persoane sănătoase transportă un rănit. Am îndurat chinuri groaznice timp de 2 zile cât am stat pe targă (am avut noroc cu fratele meu care mi-a adus o saltea). Să mă ridic era un chin pentru că, surpriză, targa nu avea stabilitate și se prăvălea peste tine dacă încercai să te dai jos. Pentru a putea să mă ridic și să plec la toaletă, care era situată în spital, la 15 metri distanță de cort.
Nu s-ar fi ajuns la șocul masiv dacă ar fi existat un minim de decență. Nu s-ar fi murit dacă exista un minim de protecție, de igienă. Și de respect. Rămânem arhitecții a ceea ce construim: haos, prostie, indiferență, revolte de o ambiție prostească și multă, poate prea multă nepăsare.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
