-1.6 C
București
marți, 30 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1079

9.000 de români s-au retras de la vaccinarea cu AstraZeneca

Vaccin AstraZeneca (Digi 24)

9.000 de români din cei 200 mii înscriși pentru vaccinarea cu serul AstraZeneca s-au retras vineri, în numai câteva ore de când CNCAV a anunțat blocarea lotului ABV 2856, din cauza căruia mai multe țări din Europa au suspendat imunizarea cu acest ser.

Într-o sesiune de întrebări, organizată pe pagina de Facebook a Ro Vaccinare,  reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică au precizat că din cele 200.000 de persoabe înscrise, 9.000 s-au retras.

„Asta înseamnă doar un procent de 4,5%. Vaccinarea este un act benevol și au existat situații în care oamenii înscriși inițial la programare și-au mai schimbat/ amânat opțiunea și pentru celelalte tipuri de vaccin, nu doar pentru cel de la AstraZeneca”, spun cei de la GCS.

Partea bună este că românii, în ciuda problemelor apărute la acest lot, au încredere în vaccinare, iar acest lucru s-a văzut în numărul consistent de persoane care s-au înscris pe locurile eliberate. Este vorba de 5.704 persoane care au „prins” astfel un loc pe liste.

„În mai puțin de 24 de ore, peste 5740 de persoane s-au programat pentru imunizarea cu vaccinul produs de compania AstraZeneca. Încrederea românilor în campania de vaccinare a fost demonstrată prin dinamismul înscrierilor pentru imunizare! Pe măsură ce locurile s-au eliberat pe platforma de programare, peste 5740 de persoane au ocupat sloturile disponibile”, se arată pe pagina de Facebook Ro Vaccinare.

Emil Boc, vaccinat cu AstraZeneca din lotul „problemă”

Românii au încredere

De pe 15 martie începe a treia etapă a campaniei naționale de vaccinare, pentru populația generală. În orașele unde incidența cazurilor de infectare este de peste 4,5 la mia de locuitori, startul s-a dat din această săptămână.

„Încrederea românilor în campania de vaccinare a fost demonstrată prin dinamismul înscrierilor pentru imunizare!  Pe măsură ce locurile s-au eliberat pe platforma de programare, peste 5740 de persoane au ocupat sloturile disponibile. Vaccinarea rămâne soluția sigură și eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), cel mai riguros for decizional, care reunește experți la nivel european”, a transmis CNCAV.

Peste 1,3 milioane de vaccinați, aproape 700 mii și cu a doua doză

Potrivit datelor oferite CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare au fost vaccinate 1.375.594 de persoane, din care 693.549 și cu a doua doză. În funcție de ser, au fost administrate 1.076.540 cu Pfizer (din 27 decembrie, rapel la 21 de zile), 78.713 cu Moderna (din 4 februarie, rapel la 28 de zile) și 220.341 cu AstraZeneca (din 15 februarie, rapel la 8 săptămâni).

România va scoate temporar de pe piață lotul ABV 2856 a vaccinului Astra Zeneca

Primăria București, taxe și impozitele locale mai mari pentru 2022

rfi

Primăria Municipiului Bucureşti a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelurilor impozitelor și taxelor locale în municipiul București, începând cu anul 2022. Potrivit proiectului, autoritățile propun ca obligațiile fiscale să crească în funcție de inflație.

Documentul poate fi consultat pe site-ul Primăriei București, până pe 19 aprilie. Autoritățile locale prevăd creșterea impozitelor și taxelor cu 2,6%, atât cât a fost rata inflației pentru anul 2020.

Subliniem faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţile locale au obligaţia legală să modifice taxele şi impozitele anual, până la 30 aprilie, în funcţie de indicele de inflaţie. În acest sens, în acord cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere faptul că prevederea legală este imperativă, instituţia noastră a pus în dezbatere publică proiectul de impozite şi taxe locale pe anul 2022 care prevede indexarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale cu un coeficient de inflaţie de 2,6%.

au anunțat reprezentanții Primăriei București

Consiliul General al Municipiului Bucureşti adoptă hotărârile privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor. Autoritățile au realizat deja calcule estimative privind nivelul impozitelor.

„Creşterile pentru impozitul pe clădiri persoane fizice rezidente sunt de 1-4 lei – garsonieră; 1-5 lei apartament cu 2 camere; 2-8 lei apartament cu 3 camere; 2-12 lei apartament cu 4 camere. Creşterile pentru impozitul pe mijloacele de transport se diferentiază în funcţie de capacitatea cilindrică, astfel: pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1600 cmc nu există creştere întrucât coeficientul de indexare este mic, iar pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 1600 cmc, creşterile variază între 4 şi 174 lei. Nivelul impozitului pentru autovehiculele cu masă maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone nu a fost indexat”, au precizat cei de la Primăria București, citați de Mediafax.

Valoarea taxelor, stabilită până pe 30 aprilie

Potrivit art 491 din Codul Fiscal, perioada până la care trebuiau anunțate majorările de taxe și impozite este de 30 aprilie. „În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”.

Pedepse cu executare pentru șase maramureșeni care se ocupau cu falsificarea de documente de identitate

petrica paraschiv arestat

Ani grei de închisoare pentru o parte dintre inculpații cercetați într-un dosar pentru falsificarea de documente, de la cărți de identitate, permise de conducere, pașapoarte, inclusiv cu viză de călătorie în Statele Unite ale Americii. Dosarul se judecă din anul 2015, iar săptămâna aceasta inculpații au fost condamnați definitiv la Curtea de Apel Cluj.

Astfel, șase inculpați dintre cei 11 membri ai grupului infracțional specializat în falsificarea de documente de identitate au fost condamnați la pedepse cu executare, cea mai mare pedeapsă aplicată de instanța de judecată fiind de 8 ani și 8 luni, iar cea mai mică – 2 ani şi 348 zile închisoare. Alți 4 inculpați au pedepse cuprinse între 3 ani și 3 luni închisoare și 2 ani și 8 luni închisoare.

Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată, numai sub aspectul soluţiei de condamnare a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uz de fals şi sub aspectul tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni în privinţa inculpatului B. R. şi procedând la o nouă judecată în aceste limite: 1.Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului R. N. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul R. N. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare pe care o sporeşte cu 1 an 8 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 5 ani şi 8 luni închisoare. Menţine dispoziţia de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare anterior aplicată prin sentinţa penală a Judecătoriei Iaşi şi dispune executarea ei alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentinţă, inculpatul urmând să execute, în final, pedeapsa rezultantă principală de 8 ani şi 8 luni închisoare.

2. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. A. R. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. A. R. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 10 luni închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani 4 luni închisoare. Contopeşte pedepsele de 2 ani, 2 ani, 2 ani 6 luni, 5 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 2716/2012 – Judecătoria Baia Mare şi sentinţa penală a Tribunalului Maramureş în pedeapsa cea mai grea de 2 ani 6 luni închisoare şi dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 4 ani şi 10 luni închisoare.

3. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului G. S. G. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul G. S. G. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care o sporeşte cu 8 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 8 luni închisoare.

4. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. E. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. E. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani închisoare.

5. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. I. S. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. I. S. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine dispoziţia de recunoaştere în parte a sentinţei penale din 13 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Correctionel de la Bonneville Franţa cu privire la condamnarea la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunile de fals, alterare frauduloasă a adevărului într-un înscris, fals într-un document administrativ constatând un drept, o identitate sau o calitate sau acordând o autorizaţie şi de uz de fals de documente administrative constatând un drept, o identitate sau o calitate sau acordare o autorizaţie. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care o sporeşte cu 8 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 8 luni închisoare.

6. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală aplicată inculpatului B. R. în pedepsele componente şi înlătură sporul. Achită pe inculpatul B. R. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de uz de fals în forma complicităţii. Menţine celelalte pedepse aplicate inculpatului. Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă principală de 2 ani închisoare. Înlătură dispoziţia de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală a Tribunalului Maramureş. Constată că infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţele penale sunt concurente, au fost contopite, iar pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare a fost executată cu începere din 5.05.2017 până în 22.01.2019, când inculpatul a fost liberat condiţionat, cu un rest rămas neexecutat de 348 zile. Constată că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea în prezenta cauză sunt în stare de recidivă post – condamnatorie faţă de infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat … adaugă pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta decizie, de 2 ani închisoare, la restul de 348 zile rămas de executat, rezultând pedeapsa finală de 2 ani şi 348 zile închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. Respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpaţii P. A.M., G. Z. R., Ş.R. A. şi L. S. împotriva sentinţei penale nr. 186/3.12.2019 pronunţate de Tribunalul Maramureş”, se arată în hotărârea Curții de Apel.

Inițial, ancheta a plecat în două dosare distincte, în 2014, fiind cercetate mai multe persoane bănuite că făceau parte din grupuri infracționale independente, însă membrii acţionau conectat, la nivel judeţean şi transfrontalier, în scopul falsificării unor seturi de documente de identitate contra unor sume de bani. Chiar în una din cauze a existat o sesizare din oficiu, după ce procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au aflat că unul dintre actualii condamnați căuta persoane interesate să obţină documente de identitate falsificate, contra sumei de 3.000 euro.

Pentru probarea aspectelor semnalate, polițiștii anticorupție ai D.G.A. – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș și alte structuri ale D.G.A. au fost autorizați să efectueze acte de procedură penală care au stabilit că, în perioada 17 – 27 februarie 2015, unul dintre inculpați a intermediat, în schimbul sumei totale de 4.000 euro, obținerea unui set de documente de identitate falsificate maghiare. Cercetările au evidențiat faptul că infracțiunile săvârșite de gruparea infracțională aveau o dimensiune națională și una transfrontalieră, în acest mod fiind falsificate, conform probatoriului penal, peste 100 de acte de identitate.

În fapt, parte dintre persoanele cercetate și, ulterior, condamnate, se ocupau de identificarea unor persoane interesate să obțină documente falsificate, precum și de preluarea de la acestea a fotografiilor în format electronic. Alte persoane aveau rolul de a procura documente valide necesare contrafacerii (sens în care au fost identificați peste 10 furnizori), precum și a unor cerneluri speciale, role holografice sau alte materiale necesare contrafacerii. În acest sens, unul dintre inculpați a dezvoltat legături cu un funcționar din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Maramureș, la momentele comiterii faptelor, persoană în prezent decedată. În final, materialele necesare pentru falsificare erau transmise la Chișinău, fizic sau în format electronic, unde se falsificau și erau restituite în țară unde erau predate beneficiarilor finali.

În ceea ce privește palierul transfrontalier, acesta viza falsificarea propriu-zisă a documentelor, operațiune realizată în Republica Moldova, de către mai multe persoane, conectate la grupul infracțional prin intermediul unui bărbat rezident în același stat și expedierea “materialelor” spre și din Republica Moldova, precum și identificarea de persoane care doreau astfel de documente pe teritoriul Germaniei, Austriei, Italiei, Portugaliei și Franței”, comunică DGA.

În dosar au fost efectuate acte de urmărire penală cu sprijinul autoritățile străine, inclusiv cu instituțiile de profil din Republica Moldova unde, la momentul respectiv, au fost efectuate percheziții, ocazie cu care a fost descoperită locația în care erau falsificate documentele și materialele necesare falsificării. În România, percheziții s-au desfășurat în urmă cu 6 ani, pe 15 martie 2015. La acea dată, au fost făcute nu mai puțin de 20 de percheziții domiciliare și ale unor autoturisme, în județele Maramureș, Satu Mare, Cluj și Galați.

Cu această ocazie au fost identificate și ridicate mai multe bunuri de interes pentru definitivarea probațiunii în cauză, respectiv aparate multifuncționale pentru evidențirea elementelor de siguranță și detectarea falsurilor, fotografii și înscrisuri privind beneficiari de documente falsificate, role folie securizare fotografie paşaport, pașapoarte turistice și permise de conducere ce urmau să fie transferate spre Republica Moldova în vederea introducerii în circuitele de falsificare, sume însemnate de bani, telefoane mobile, medii de stocare a datelor, precum și unități de calcul fixe și portabile utilizate la comiterea infracțiunilor

Tot atunci, au fost puse în executare 20 de mandate de aducere pentru persoanele suspecte, față de 15 dintre suspecți, fiind dispusă reținerea iar, ulterior, arestarea preventivă pentru cercetări privind constituirea unui grup infracţional organizat, comiterea unor infracţiuni de corupţie, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals săvârşite pe teritoriul României, Republicii Moldova şi a altor state europene.

În ceea ce privește beneficiarii, un exemplu este cel al unui cetățean irlandez, rezident în Bulgaria care a solicitat pentru un urmărit internațional de origine engleză, 4 pașapoarte și 4 cărți de identitate românești, pe nume diferite. Astfel, membrii grupării au stabilit ca, în schimbul sumei de 3.500 de euro, să-i procure irlandezului o carte de identitate și un pașaport românesc, urmând ca, în situația în care aceste documente erau calitative, să-i mai procure trei seturi. În acest sens, i-au cerut beneficiarului un avans de 1.500 de euro, în schimbul căruia i-au trimis o carte de identitate falsificată, însă, întrucât cetățeanul irlandez și-a exprimat nemulțumirea cu privire la calitatea inferioară a acesteia, a refuzat să achite diferența de 2.000 de euro și a renunțat și la restul tranzacției.

Un alt exemplu face referire la un cetățean italian, cunoscut pentru activitatea infracțională în peninsulă, condamnat în țara de origine, pentru care un intermediar a solicitat procurarea unui pașaport fals. Membrii grupării i-au solicitat în schimb suma de 700 de euro, cu un avans de 200 de euro. Documentul falsificat a fost livrat cetățeanului italian peste o săptămână, însă acesta și-a exprimat nemulțumirea întrucât era greșită înălțimea, sens în care a solicitat un nou document pentru care membrii grupării au cerut, de această dată, suma de 1.800 de euro. Documentul i-a fost livrat peste aproximativ o lună, fiindu-le, în continuare, solicitat și un permis de conducere românesc pe același nume. Cu pașaportul românesc fals, cetățeanul italian intenționa să fugă în Belize pentru a scăpa de condamnarea pe numele său, însă, ca urmare a colaborării cu autoritățile italiene, acesta a fost arestat și plasat în detenție.

Cercetările efectuate în cauză au evidențiat o serie de particularități importante, printre care numărul mare de persoane implicate în săvârșirea infracțiunilor, majoritatea cunoscute cu antecedente penale pentru infracțiuni grave (trecerea ilegală a frontierei de către migranți, constituire de grup infracțional organizat, falsificare de documente oficiale, trafic de droguri etc.), existența unui număr însemnat de solicitanți rezidenți în statele Europei Occidentale sau alte țări (cetățeni români, italieni, irlandezi, etnici kurzi, implicați în săvârșirea unor infracțiuni, ori după caz urmăriți general, având interdicții de intrare în spațiul U.E. sau suspecți de apartenență la organizații teroriste), mărirea progresivă a grupului infracțional organizat (fiind constatate multe situații în care beneficiarii au devenit ulterior intermediari în procurarea de documente falsificate pentru alte persoane), precum și sumele mari de bani cerute pentru documentele falsificate (1.000 euro pentru un singur document) sau pentru un set complet de documente (între 3.000 și 4.000 de euro)”, mai face cunoscut sursa citată.

În final, au fost trimiși în judecată 13 inculpați, în stare de arest preventiv, acuzați de 48 de infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Iar aceasta era doar o parte din puzzle.

În cea de-a doua cauză, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu polițiștii anticorupție ai Direcției Generale Anticorupție au probat activitatea infracțională a unei grupări infracționale alcătuită din 5 persoane trimise în judecată tot în luna aprilie 2015, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.

Gruparea era coordonată de un bărbat în vârstă de 48 de ani la data săvârşirii faptelor, având profesia de tăietor de lemne, cunoscut cu antecedente penale. În mod similar situației prezentată mai sus, membrii grupării infracționale se ocupau de identificarea unor persoane interesate să obțină documente falsificate, de preluarea de la acestea a fotografiilor în format electronic (pe suport CD) și a unor date necesare contrafacerii documentelor (vârsta, zona de domiciliu ce se dorea a fi menționată în document etc.), precum și de falsificarea propriu-zisă a documentelor (operațiune realizată la domiciliul unuia dintre inculpați, pe baza datelor și a pozelor puse la dispoziție de către intermediari). Totodată, gruparea asigura predarea acestor documente către beneficiarii finali, prin intermediul acelorași persoane care le-au solicitat, precum și asigurarea beneficiarului final de către persoanele intermediare ale acestui circuit că documentele contrafăcute sunt de o bună calitate, că acestea conțin date reale de stare civilă (CNP, domiciliu, nume și prenume), lăsându-le astfel impresia că au influență asupra unor funcționari competenți pentru a-i determina să îndeplinească acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv de a le furniza date reale de stare civilă și materiale originale, necesare confecționării acestor documente.

De menționat este faptul că, în perioada octombrie 2014 – martie 2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp au fost săvârșite de către inculpați mai multe acte materiale de acest tip, respectiv falsificarea unor documente de tip carte de identitate și permis de conducere, la solicitarea unor persoane interesate, contra unor sume de bani cuprinse între 900 și 1.100 de euro/document.

Pentru îndeplinirea activității infracționale, membrii grupării utilizau autoturisme închiriate, înmatriculate în străinătate sau de tip taxi, cartele prepay și discuții telefonice codificate. De asemenea, se sprjineau între ei în vederea eliminării unor impedimente derivate din interdicții legale de circulația în spațiul românesc, pentru asigurarea continuității activităților infracționale, iar relaționarea în interiorul grupării avea loc strict pe paliere, neexistând o structură piramidală și neintersectându-se în activități, urmare și a faptului că, în majoritate, aceștia nu erau la primul contact cu legea penală, suferind condamnări pentru infracțiuni grave.

S-a reținut, totodată, numărul mare de fapte probate săvârşite într-un interval relativ scurt de timp, în perioada noiembrie 2014 – martie 2015, fără întrerupere, caracterul continuu, regulat al săvârşirii lor (putându-se vorbi chiar de un fenomen în falsificarea documentelor de identitate), modul planificat, precaut şi mijloacele de comitere a faptelor, fără să conştientizeze consecinţele juridice ale faptelor lor, inculpații acționând împreună pentru obținerea de documente contrafăcute. O caracteristică o reprezintă, de asemenea, numărul mare de persoane care au aderat și sprijnit acest grup infracțional organizat, cu reguli foarte stricte, precum și sumele mari de bani cerute pentru un document de identitate falsificat”, arată DGA.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier reacționează în scandalul măștilor

DW

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a condamnat vineri îmbogăţirea personală a unor parlamentari în urma unor afaceri legate de aprovizionarea cu măşti faciale împotriva Covid 19, calificând drept „ruşinoase” astfel de practici, relatează dpa.

Potrivit președintelui german, acest caz constituie mai mult decât o abatere individuală, este o „otravă pentru democraţie”.

„Nu este vorba doar de încrederea în integritatea unor persoane, ci despre încrederea în integritatea statului şi a instituţiilor sale. Oricine abuzează în mod deliberat de mandatul său în scopul îmbogăţirii personale nu doar că îi afectează pe ceilalţi care îşi fac munca democratică în mod onest, ci dăunează democraţiei. Oricine acţionează în acest mod pur şi simplu nu are ce căuta în Bundestag”, a avertizat preşedintele german.

Sute de mii de euro în urma unor afaceri legate de furnizarea de măşti

Reacţia președintelui Steinmeier vine după  dezvăluirile potrivit cărora doi parlamentari conservatori din partide aflate la guvernare, Nikolas Löbel – Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Georg Nüsslein – Uniunea Creştin-Socială (CSU), ar fi câştigat sute de mii de euro în urma unor afaceri legate de furnizarea de măşti în timpul pandemiei de coronavirus.

Cei doi parlamentari au părăsit partidele respective ca urmare a acestui scandal, care a venit ca o lovitură pentru blocul conservator înaintea alegerilor în câteva landuri în acest weekend. Dacă Löbel și-a dat demisia din Parlament, Nuesslein a anunţat că va rămâne în legislativ până la alegerile de la sfârşitul lui septembrie, dar nu va mai candida.

De altfel, ceilalţi deputaţi ai celor două formaţiuni trebuie să dea asigurări, până în această seară, că nu au obţinut niciun profit din astfel de tranzacţii, nici direct, nici prin firme. Ei au primit un e-mail în acest sens de la liderii grupului parlamentar conservator.

„Ca membri ai Bundestag, considerăm că avem o răspundere deosebită de a asigura binele comun. Acest lucru este cu atât mai adevărat într-o criză cum este pandemia actuală. Comportarea necorespunzătoare a unor indivizi nu trebuie să discrediteze un întreg grup parlamentar”, au arătat în mesaj Ralph Brinkahaus, liderul deputaţilor CDU, şi Alexander Dobrindt, omologul său din CSU, citat de Agerpres.

Nikolas Löbel a demisionat din Parlamentul Germaniei, în urma unei afaceri cu măști de protecție

Navigatori români răpiți de pirați în Golful Guineea

vessel finder

Un vas cu navigatori români a fost răpit în largul coastelor statului Benin. Ministerul Afacerilor Externe a convocat celula de criză. Presa internațională a transmis că răpirea vasului cu navigatori români a avut loc joi în largul coastelor statului Benin, fiind implicată nava „Davide B”, aflată sub pavilion maltez.  În acest incident ar fi fost răpiți mai mulți navigatori, iar printre ei sunt și cetățeni români.

În acest context, la Ministerul Afacerilor Externe a fost deja convocată Celula de criză interinstituțională pentru a se începe demersurilor necesare „pentru verificarea situației, confirmarea informațiilor referitoare la cetățenia și identitatea persoanelor răpite și întreprinderea acțiunilor specifice în astfel de cazuri”. Ministerul Afacerilor Externe reiterează „recomandarea ca tratarea în spaţiul public a elementelor privind acest caz să se facă cu toată precauţia, dat fiind caracterul specific și sensibil al acestuia”, se arată în comunicatul MAE.

Adrian Mihălcioiu, de la Sindicatul Navigatorilor, a declarat, la Aleph News, că zona în care au fost răpiți navigatorii este extrem de periculoasă. „Golful Guineea a devenit în ultima perioadă de timp un loc foarte periculos pentru navigație pentru că acolo se întâmplă foarte multe atacuri împotriva navelor comerciale de către formațiuni înarmate, bande de pirați, acești teroriști ai mărilor, care nu de puține ori atacă și nu pleacă cu mâna goală de la navă, tot timpul găsesc navigatori pe care îi iau ostatici și apoi cer răscupărare. Se întâmplă și lucruri grave cu navigatorii care sunt în mâinile piraților. Am avut navigatori careau decedat până când să fie eliberați”, a spus Mihălcioiu, citat de Mediafax.

Vom reveni cu amănunte

Mii de butelii cu gaze periculoase, descoperite la Constanța

Mii de butelii cu gaze periculoase, descoperite la Constanța

Poliția de Frontieră

Poliţiştii de frontieră de la Garda de Coastă, împreună cu lucrătorii vamali şi reprezentanţi ai Gărzii de Mediu Constanţa, au descoperit, în Portul Constanţa Sud Agigea, un automărfar încărcat cu butelii gaz floururat, sosit din Turcia, a informat, vineri Garda de Coastă

Conform Poliției de Frontieră, în data de 11.03.2021, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă împreună cu lucrătorii vamali din cadrul Biroului Vamal Constanța Sud şi reprezentanţi ai Gărzii de Mediu – Comisariatul Judeţean Constanţa, în baza unor informații, au efectuat, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, un control în Portul Constanţa Sud Agigea, asupra mărfurilor dintr-un automărfar, sosit din Turcia.

În urma controlului, au fost descoperite 1.300 butelii ce conţin 9 tone gaze periculoase pentru mediu, cu potenţial distrugător asupra stratului de ozon, substanţe care sunt interzise pe teritoriul României şi al Uniunii Europene.

Poliția de Frontieră

Potrivit Poliției de Frontieră, buteliile cu gaz, în valoare de aproximativ 900.000 lei, împreună cu ansamblul rutier, au fost sigilate de către autorităţile vamale.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de transportul şi tranzitul de substanţe şi preparate periculoase, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Turcia, furnizor de mărfuri contrafăcute

Reamintim că Turcia este una dintre țările ce furnizează mărfuri contrafăcute, dar și o „poartă” a traficului cu țigarete. Astfel, așa cum ați mai putut citi pe Ziarul de Investigații, în februarie, cei de la Garda de Coastă au descoperit un transport cu articole vestimentare contrafăcute, în valoare de 1,7 milioane lei, venite din Turcia, iar în decembrie au fost descoperite parfumuri și haine contrafăcute, precum și bijuterii din metal galben, susceptibile a fin din aur, fără a avea documente de proveniență.

Mai mult, în urma unor percheziții DIICOT au fost descoperite aproape 600 mii de parfumuri contrafăcute, în valoare de 25 de milioane de euro. „Grupul infracțional a fost format din cetățeni turci și mai mulți cetățeni români, printre care și un comisar șef de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, un agent șef principal de poliție din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Porturi Maritime, un inspector vamal din cadrul DGFP Galați – Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud și doi inspectori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța.”, potrivit unui comunicat al DIICOT.

Vameși implicați în contrabandă cu parfumuri

Emil Boc, vaccinat cu AstraZeneca din lotul „problemă”

Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca, a anunțat  că s-a vaccinat cu AstraZececa din lotul care ar provoca reacții adverse, dar precizează că se simte bine: „Nu am avut nimic în afară de simptome obișnuite unei răceli sau simptomele pe care le-am avut în copilărie la vaccinare”. Cu vaccin din același lot a fost imunizat și primarul Bacăului, Lucian Viziteu.

„Chiar acum am verificat – cu el m-am vaccinat. Am reținut aseară (joi – n.r.) numărul 2856 și dimineața, când am ajuns la birou am verificat. Nu am avut nimic în afară de simptome obișnuite unei răceli sau simptomele pe care le-am avut în copilărie la vaccinare. Viața merge înainte. Eu am încredere în Uniunea Europeană, se fac analize și sunt convins că deciziile vor fi luate în consecință, ținând cont de interesul sănătății. E bine că acel lot a fost pus în hold, în așteptare, dar asta nu înseamnă că vaccinarea cu celelalte loturi nu trebuie să meargă mai departe”, a spus, vineri, Boc pentru Ziua Live.

Emil Boc are încredere în vaccinare și în revenirea la normalitate

Primarul Boc va merge și la rapel, pe 9 aprilie, când este programat. „Evident, dacă va apărea ceva pe parcurs, oficial, din partea Uniunii Europeane, mă voi conforma la acele decizii. Dar nu am nicio problemă să urmez parcursul obișnuit. Eu cred că este o chestiune de civism, cei care doresc, că nu e obligatoriu, să mergem cât mai mulți la vaccinare, pentru că e calea directă să ieșim din această pandemie”, precizează Boc, la Digi24.

Lucian Viziteu, vaccinat și el cu serul de la AstraZeneca

Primarul Bacăului, Lucian Viziteu, vaccinat cu AstraZeneca, face apel la liderii politici să nu transforme această situație într-o luptă politică . „La începutul lunii martie m-am imunizat și eu cu vaccinul Astra-Zeneca din acest lot, de azi suspendat. Nu am avut efecte secundare majore. La fel ca mine, alte mii de români s-au imunizat cu vaccinul din acest lot și nici la ei nu există efecte secundare negative majore! Chiar și așa cred că este binevenită această măsură generată din dorința de precauție maximă.  Cu această ocazie, le cer liderilor tuturor partidelor politice să nu transforme o situație de sănătate publică într-o ocazie de a câștiga puncte politice. Sănătatea românilor este mai importantă decât orice!”, a scris Viziteu, pe Facebook.

Un lot cu probleme, mii de doze „în carantină”

În urma raportării anumitor efecte adverse grave, în legătură cu administrarea dozelor din lotul ABV 2856 din vaccinul AstraZeneca, Agenția italiană pentru Medicamente (AIFA) a decis, joi, ca măsură de precauție să interzică utilizarea acestui lot pe întreg teritoriul național, potrivit ANSA.

În ceea ce privește lotul ABV 2856, începând cu data de 15 februarie au fost utilizate în România 77.049 de doze, fiind distribuite în următoarele județe: Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș Severin, Cluj, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vaslui. Celelate 4.257 se regăsesc în Centrele de vaccinare din județele Bacău, Bihor, Botoșani, Dolj, Gorj, Iași, Neamț, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vaslui și 60 de doze la Centrul Regional de Depozitare Craiova, potrivit CNCAV.

România va scoate temporar de pe piață lotul ABV 2856 a vaccinului Astra Zeneca

Radiografia Dianei Șoșoacă, în Senat

Diana Șoșoacă / Foto: VoxBiz

Diana Șoșoacă a facut obiectul multor dispute, de la intrarea sa în politică. Ajunsă în Parlamentul României pe listele celor de la PAUR (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor), proaspăta senatoare s-a remarcat prin desele ieșiri publice, fiecare ieșire fiind și mai controversată decât precedenta.

Șoșoacă, avocata „de suflet” a lui ÎPS Teodosie

Înainte să fie senator, Diana Șoșoacă s-a remarcat prin vehemența cu care protesta împotriva restricțiilor impuse de autorități, în contextul pandemiei. Ba mai mult decât atât, aceasta a devenit, la un moment dat, avocata lui ÎPS Teodosie, un personaj cel puțin la fel de controversat, ceea ce a stârnit, din nou, un val de reacții fel de fel din partea opiniei publice.

Izgonirea din „Rai”

Cu toate că, cel puțin inițial, Diana Șoșoacă a părut să se potrivească „mănușă” politicii întreprinse de partidul lui George Simion și al lui Claudiu Târziu, o serie de dispute cu Sorin Lavric și Târziu au dus la izgonirea senatoarei din PAUR. Urmarea a fost una firească: o parte din atenția și acuzele Dianei Șoșoacă au început să se îndrepte înspre partidul care i-a dat șansă să devină demnitar.

Ulterior, atenția acesteia s-a mutat înapoi pe Guvern, realizând că se poate lupta cu restricțiile și de una singură, ba chiar mizând pe acest lucru și refuzând, deloc voalat, așa-zisele invitații ale „altor partide” de a fi coopată. „Deocamdată mi-e bine independentă și cred că am reușit să schimb multe lucruri singură.”, spunea Șoșoacă, în urmă cu două zile.

Declarația de avere a Dianei Șoșoacă

Din declarația de avere a senatoarei, aflăm că deține patru terenuri în Ilfov, Dâmbovița și Vâlcea, dobândite ori prin donație, ori prin cumpărare/partaj. Tot prin cumpărare și partaj, Șoșoacă deține și trei clădiri în județul Dâmbovița, de 89, 58 și respectiv 30 mp. Conduce un autoturism Opel Corsa achiziționat în 2015 și are, potrivit aceleiași declarații, obiecte de artă (probabil moștenite) „din familie”.

Nu are plasamente sau investiții, însă are patru conturi bancare în care se află 35.000 lei, 6.775 (nu se menționează dacă sunt euro, lei, dolari sau altceva), 5.000 lei și 7.000 lei.

Din cabinetul de avocatură câștigă anual 250.000 lei, însă și 28.000 lei (tot anual), pe baza secretariatului pe care și-l face singură.

Activitatea în Senat, „vorba lungă, sărăcia omului”

Cu toate că dă impresia unui personaj „pus pe treabă”, datorită debitului verbal și a acidității, în cele aproximativ trei luni de când este senator, Diana Șoșoacă nu a avut nicio inițiativă legislativă. A colecționat, însă un număr de cinci declarații politice intitulate altfel:

  • „Crimele din spitalele din România în timpul pandemiei COVID-19”
  • „Jos masca!”
  • „Lovitura de grație dată economiei României”
  • „Anularea termoscanării”
  • „Societatea românească și vaccinarea”

Șoșoacă pornește războiul împotriva „televiziunilor mainstream”

Un deputat PNL se simte prigonit: ”Biserica devine țintă a mesajelor seculariste promovate agresiv de USR-PLUS”

Sursa foto: Facebook
Sursa foto: Facebook

Ministerul Sănătății a pus, pe pagina de Facebook, un update Covid, în care povestea cum o să se poată vaccina mai multe persoane, că se deschid mai multe fluxuri de vaccinare, informații din astea pur administrative, să spunem.

Și-au pus și-o poză, pe lângă text.

O schiță, mai bine zis, a unei clădiri. Am văzut poza, am citit mesajul, am trecut mai departe. Nu mi-a atras nimic atenția în mod deosebit.

Dar nu! Nu e așa! Cică schița aia reprezintă Catedrala Ortodoxă din Timișoara. La care – stupoare! – autorități oculte i-au scos crucile, ca niște masoni-reptilieni-neo-marxiști ce sunt, pentru a ne spăla pe creier și a ne depărta de dreapta credință ortodoxă!

N-o spun eu, că pe mine nu m-ar fi dus mintea atât de departe. O spune domnul Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Deputat PNL: Guvernul cenzurează Sfânta Cruce

El a preferat să nu vadă mesajul în sine, a preferat să se agațe de faptul că desenului ÎI LIPSESC CRUCILE!

Și, de aici, acest mesaj halucinant, tot pe Facebook:

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, jignește comunitatea creștină din România și denigrează prin imagine și cenzurarea Sfintei Cruci, Catedrala Ortodoxă din Timișoara, un simbol al capitalei Banatului! Nu înțeleg care este scopul pentru care Biserica devine țintă a mesajelor seculariste promovate în mod agresiv de activiștii USR-PLUS. Astea au devenit prioritățile echipei conduse de Vlad Voiculescu în plină pandemie? Cu propaganda secularistă se ocupă Ministerul Sănătății? Nu știam să aibă asemenea atribuții vreun minister din România, cu atât mai puțin un minister care se preocupă de cea mai mare criză sanitară a timpurilor de astăzi! Cer public lui Vlad Voiculescu să retragă de urgență această imagine care insultă profund o societate care își trage rădăcinile din Creștinism iar nu din ideologia neo-marxista atât de la modă astăzi pentru unii!

Cu mare artă, îmbină politica, sănătatea, USR-PLUS, simbolul Banatului, creștinismul, ortodoxismul și doctrina neo-marxistă, pentru a crea o conspirație de proporții.

Ei vor să ne depărteze de credință! Vor să ne facă să ne uităm rădăcinile! E un mesaj agresiv și violent împotriva creștinilor!

Valuri de foc și de pucioasă s-au rostogolit și-n comentarii, în care bunii creștini nu s-au dezis de bunele obiceiuri, și-au aruncat cu răutăți diverse, poate-poate le remarcă bunul Dumnezeu patosul cu care apără dreapta credință.

Pentru Daniel Gheorghe, crucea nu se discută, se execută

Nu reușesc să-mi dau seama cum ar putea o schiță să afecteze credința unora care se bat cu pumnul în piept că, uite, ce credincioși sunt. Nici de unde până unde o schiță care însoțește un text administrativo-informativ atacă biserica. Nici cum insultă o societate întreagă.

Bine, nici cum își trage societatea noastră rădăcinile din creștinism nu prea înțeleg. Mi-l și imaginez pe Traian, stând la o cafea cu Decebal și bătând palma despre cum, odată pusă la punct marea naștere a minunatului nou popor român, trec cu toții la creștinism. Și nu la orice fel de creștinism, ci direct la ortodoxism. Daci, romani, toți de-a valma, o mare și fericită familie de ortodocși.

Oricum, pentru a evita și alte explozii de genul acesta, Ministerul Sănătății a înlocuit schița cu alta, în care apar și cruciulițele buclucașe.

Acum urmează două variante:

Cea în care domnul Daniel Gheorghe răsuflă ușurat, pentru că buna credință a triumfat, din nou. Balaurul a fost ucis, pandemia e stinsă, universul e salvat.

Sau, a doua, în care se felicită că a avut dreptate, și-a reușit să desconspire încă o conspirație ocultă, poate cea mai mare de la JFK încoace.

Oricare ar fi rezultatul, concluzia e una singură: extremismul (în absolut orice domeniu) nu face decât din ce în ce mai mult rău. Și dacă alegi să amesteci religia cu politica ar fi bine să ai mare grijă, să nu aluneci pe panta extremistă.

Până la urmă, drumul spre iad e pavat cu bune intenții, nu-i așa?

Polițiști din Germania, suspectați că ar avea convingeri de extremă dreaptă

Foto: Deutsche Welle

În urma vacarmului creat în jurul zvonurilor potrivit cărora, în rândul poliției din Germania ar exista inclusiv simpatizanți ai grupurilor de extremă dreaptă, autoritățile au declarat că, într-adevăr, ar exista ofițeri cu asemenea convingeri, însă nu s-ar fi detectat nicio rețea extremistă în rândul acestora, relatează DW.com.

Autoritățile din Germania au întocmit un raport pentru a stabili dacă în rândul poliției se află rețele extremiste

Instanța din Wuppertal, Germania, a decis că un nazist de 96 de ani este inapt pentru proces

Potrivit declarațiilor ministrului de Interne din Germania, nu ar fi fost detectată nicio rețea de extremă dreaptă în statul Rhine-Westphalia de Nord (NRW), fiind vorba despre cazuri izolate a unor agenți de poliție ce ar fi fost identificați ca fiind simpatizanți ai mișcării extremiste.

Mai exact, vorbim despre un număr de 273 de acuzații și măsuri disciplinare aplicate împotriva a 170 de ofițeri de poliție, totuși. 72 din cele 273 de măsuri luate împotriva acestora au fost finalizate.

Ce a stârnit scânteia?

În 2011, Germania se confrunta cu unul dintre cele mai mediatizate procese ale sale, secondat de procesul de la München, referitor la crimele cu caracter rasist comise de membrii extremei drepte. Mai exact, între 2013 și 2018 au avut loc peste 200 de crime, majoritatea victimelor fiind cetățeni ce aparțin minorităților etnice sau a străinilor. Cu această ocazie s-a descoperit faptul că multe dintre aceste crime au fost trecute cu vederea de anumiți agenți de poliție, banuiți ulterior că ar avea convingeri de extremă dreaptă.

Birchall îl taxează pe Năsui, după ce ministrul s-a pozat pe trotuar, cu trotineta

Claudiu Năsui / Foto: Facebook

Ana Birchall a reacționat de urgență, după ce ministrul Economiei, Claudiu Năsui, s-a fotografiat astăzi, cu ocazia „Vinerii Verzi”, cu trotineta, pe trotuar. Mai mult decât atât, ministrul nu purta nici măcar cască de protecție, obligatorie, de asemenea.

Ana Birchall: „Când vrei să fii cool, dar arăți că ești ignorant”

Vizionând selfie-ul pe care ministrul Năsui l-a postat pe contul său de socializare, Ana Birchall l-a atenționat indirect pe acesta că nu respectă legislația în vigoare, cerându-le autorităților acreditate să ia măsuri în legătură cu presupusul derapaj al acestuia. Potrivit legii, cei ce folosesc trotinete electrice nu au voie să circule cu acestea pe trotuar, în lipsa unei piste semnalizate. Mai mult decât atât, orice participant la trafic care folosește o trotinetă, o motocicletă, ori o bicicletă, este obligat prin lege să poarte cască de protecție.

„Cand vrei sa fii cool, dar arati ca esti ignorant ca sa nu spun ca „dai in gropi pe trotuar” (sic!) dovedind ca nu stii si nici nu respecti legislatia in vigoare! Sper ca autoritatile statului competente deja s-au sesizat si au aplicat legea astfel incat si domnul ministru Nasui sa inteleaga ca ignoranta, necunoasterea prevederilor legale nu il scapa de raspundere! Legea chiar trebuie sa fie egala pentru toti! Rog comentarii strict la subiectul postarii!

P.S. 1 Sper sa nu imi fie iar atacata pagina de postaci fanatici!

P.S. 2 sa nu citesc scuze penibile gen „s-a oprit pe trotuar pentru o poza” pentru ca il da de gol lipsa castii de protectie…”, a scris fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, pe Facebook.

Noua șefă a ACROPO lucrează în regim de „telemuncă”, din Franța

Claudiu Năsui nu este singurul politician care a ales, astăzi, o metodă „verde” de transport. În timp ce ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, s-a fotografiat într-un tramvai gol, în drum spre locul de muncă, parlamentarul Iulian Bulai a postat o fotografie ce îl înfățișează pe acesta împreună cu copilul acestuia, amândoi pe biciclete. Atât Iulian Bulai, cât și copilul său purtau cască de protecție.

Cîțu aseamănă campania „anti-mască” ca o acțiune teroristă

Sursa: Facebook

Potrivit relatărilor premierului Florin Cîțu, Agenția Europeană a Medicamentului ar fi declarat că nu există indicii care să susțină ideea unor reacții adverse în cazul vaccinului Astra Zeneca: „Nu s-a schimbat nimic, iar campania trebuie să continue. Campania împotriva vaccinării și măștilor e similară cu o acțiune a teroriștilor”, a declarat azi premierul, potrivit Mediafax.

Premierul Cîțu insistă să continuăm vaccinarea cu Astra Zeneca

„Agenția Europeană a Medicamentului menține aceeași opinie – campania de vaccinare trebuie să continue cu toate tipurile de vaccin, cu monitorizarea eventualelor tipuri de reacții adverse. Nu s-a schimbat nimic.”, a mai spus Florin Cîțu.

România va scoate temporar de pe piață lotul ABV 2856 a vaccinului Astra Zeneca

De asemenea, Florin Cîțu a ținut să precizeze că, la nivel european, vorbim despre 5 milioane de persoane vaccinate cu Astra Zeneca. În plus, în Marea Britanie, Astra Zeneca beneficiază de exclusivitate.

„Trebuie să avem încredere în experți că își vor face treaba în continuare. Am încredere în experții Agenției Europene”, a mai spus Cîțu.

Premierul, vehement împotriva campaniei anti-mască

Mai mult decât atât, prim-ministrul a mai spus că există anumite asemănări între cei care organizează acțiuni anti-mască și teroriști, amintind inclusiv despre campania anti-vaccinare. Reamintim că duminica trecută, câteva sute de persoane au invadat Parcul Izvor din Capitală, pentru a participa la un protest în care cereau renunțarea la obligativitatea de vaccin. De menționat că nu există o astfel de obligativitate.

„În același timp, în România de un an există o campanie împotriva acestor acțiuni ale guvernului. Există o campanie împotriva măștilor, există o campanie împotrivă vaccinării. Din punctul meu de vedere aceste acțiuni sunt similare cu acțiunile unor teroriști, pentru că a zădărnici aceste acțiuni ale guvernului, care au ca obiectiv îmbunătățirea sănătății tuturor românilor este o acțiune care încearcă să submineze autoritatea statului fără date”, adaugă Florin Cîțu.

În plus, acesta a insistat că decizia suspendării lotului ABV 2856 AstraZeneca a fost luată de specialiști.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
-1.6 ° C
-1.1 °
-3 °
79 %
1.5kmh
0 %
mar
3 °
mie
2 °
J
0 °
vin
3 °
S
3 °

Ultimul articol

Petru Marginean - Foto replicahd.ro

Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

După cinci ani de procese, am ajuns să cunosc prea bine sălile de judecată din Deva și culoarele Curții de Apel Alba Iulia. Am...

Excepția de neconstituționalitate pe legea pensiilor magistraților, discutată în 2026; CCR amână din nou...

Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...

Republica Moldova numește un nou ambasador la București

Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România. Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...