Codrin Ștefănescu pare să creadă în continuare că unicul salvator al țării nu poate fi decât Liviu Dragnea, ba chiar că acesta este și singurul căruia i-a păsat vreodată de România.
Și, chiar dacă susține că îl vizitează des pe fostul său șef pe linie de partid în închisoare și că îi împărtășește gândurile și trăirile sale, ex-secretarul general al PSD nu se dă în lături nici de la a-i scrie acestuia câteva rânduri, periodic, pe Facebook.
Azi, Codrin Ștefănescu este dezamăgit că, din punctul său de vedere, Dragnea va avea un „șoc” în momentul în care va ieși din penitenciar – cine știe totuși, când.
Aceasta pentru că, atrage atenția Codrin Ștefănescu, ceea ce s-a realizat în timpul guvernării PSD este năruit acum. Și, aparent, Dragnea nu știe adevărata realitatea din România anului 2021, ceea ce înseamnă că va vedea cu ochii săi abia la ieșirea din penitenciar „cum au distrus o țară” – referirea fiind cel mai probabil la actuala coaliție de guvernare.
„Au îngropat agricultura, camarade! Și-au bătut joc de oameni și de munca lor! Toate măsurile noastre au fost anulate! Subvențiile au devenit legendă!
Rafturile magazinelor străine sunt pline de legume din import, cele românești putrezesc pe ogoarele țăranilor! Vei ieși curând și vei vedea cu ochii tăi cum au distrus o țară!”, crede Codrin Ștefănescu.
Centrul istoric al Devei va intra în șantier de lucru de săptămâna viitoare, potrivit reprezentanților Primăriei Deva, relatează Ziarul Hunedoreanului.
Astfel, luni, 5 iulie, a fost emis ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare a zonei cuprinse între strada Avram Iancu și Bulevardul Iuliu Maniu, precum și Piața Unirii până la strada Lucian Blaga. Aceasta va fi pavată cu piatră naturală și tot aici vor fi amenajate zone verzi cu sistem de irigare, rigole pentru colectarea apelor pluviale și sistem de iluminat pietonal.
Proiectul prevede și instalarea unui sistem de reducere a circulaţiei în zonă (vor fi montați piloni telescopici pentru blocat/deblocat accesul auto) și un sistem inteligent de parcare. „În Piaţa Unirii se va redesena zona verde din scuarul existent, acordându-se atenţie arborilor protejaţi. Până la varianta finală de amenajare a centrului istoric au fost discutate mai multe soluții cu specialiștii în construcții, arhitectură și urbanism, în ideea de face cât mai atractivă pentru deveni și pentru turiști această zonă de promenadă din inima orașului”, a informat Primăria Deva pe pagina de Facebook.
Randare Centru Istoric (Primăria Deva)
Randare Centru Istoric (Primăria Deva)
Valoarea totală a contractului de finanțare este 21.875.241,80 lei cu TVA (echivalent a aproape 4,5 milioane de euro) – fonduri europene, cu o cofinanțare de 2% din bugetul general al municipiului Deva.
Alt termen de finalizare a lucrărilor
Reamintim că în decembrie 2020, Primăria Deva a semnat contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor de reabilitare a zonei centrale din Deva, o investiţie de aproape 17 milioane de lei, fără TVA, finanţată cu fonduri europene, atrase de municipalitate.
Tot atunci, primarul Florin Oancea anunţa că deşi termenul de de finalizare al proiectului a fost stabilit la 24 de luni (6 luni proiectare şi 18 luni execuţia lucrărilor), investiţia urma să fie realizată până la sfârşitul anului 2021.
Însă acesta a revenit, recent, asupra termenului estimat de finalizare, anunțând că va fi în lunile aprilie – mai 2022, potrivit sursei menționate.
Agenția Națională de Integritate a făcut o „razie” printre aleși locali, nu mai puțin de trei persoane fiind trimise să dea explicații procurorilor în legătură cu anumite câștiguri ilegale de care au beneficiat ei sau rudele lor grație funcțiilor pe care le dețineau.
Este vorba despre un primar, un viceprimar și un consilier local, însă nu doar în cazul acestora au fost depistate probleme.
Potrivit unui comunicat al ANI, în cazul fostului primar din Rădăuți a fost sesizată Camera de Conturi Suceava, în timp ce alte persoane au ieșit după verificări cu verdicte de incompatibilitate sau de conflicte de interese administrative.
Astfel, ANI a detaliat că Duțu Căprar, fost primar al Comunei Șicula, județul Arad, ar fi comis infracțiunea de conflict de interese (text în vigoare până la data de 28.07.2017), în momentul în care a încheiat un contract de închiriere a suprafeței de 11 ha de pajiște aflată în domeniul privat al comunei Șicula, cu fratele său, care avea calitatea de titular întreprindere individuală. Din acest motiv a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu, procurorii urmând a stabili dacă acuzațiile sunt fondate.
Un alt ales care este bănuit că a încălcat legea este Cristian Dobra, fost consilier local al C.L. Ghiroda, județul Timiș: „Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către DOBRA CRISTIAN, a infracțiunii de conflict de interese (text în vigoare până la data de 28.07.2017), prevăzută de art. 301 din Codul Penal, la data de 06 martie 2017, Comisia pentru Învățământ și Știință, Sănătate și Familie, Cultură, Sport, Culte și Turism din care acesta era parte a acordat aviz favorabil pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea concesionării unui teren proprietate privată a comunei Ghiroda.
Ulterior emiterii avizului,a participat la aceeaşi dată, la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L. Ghiroda privind aprobarea concesionării prin atribuire directă cu negocierea redevenței, a terenului proprietate privată a comunei Ghiroda.În baza acestei hotărâri, a fost încheiat la data de 15 iunie 2017, un contract de concesiune între Primăria comunei Ghiroda (în calitate de concedent) și SN Aeroportul Internațional Timișoara Traian Vuia SA (în calitate de concesionar), având ca obiect cedarea de către concedent și preluarea în concesiune de către concesionar a terenului în suprafață de 2.753 mp pe o perioadă de 49 ani, începând cu data de 04 mai 2017. Persoana evaluată deține în cadrul SN Aeroportul Internațional Timișoara Traian Vuia SA calitatea de președinte al Comitetului executiv al Sindicatului Aeroportului Timișoara și funcția de referent în cadrul Compartimentului Relații Publice și Informații – Direcția Marketing și Relații Publice”.
Și viceprimarul comunei Cenei, județul Timiș, va fi anchetat de procurori, ANI detaliind că Adrian Claudiu Baia s-a folosit de funția sa pentru a-și favoriza fratele. „Astfel, în exercitarea funcției de viceprimar (mandatul 2016-2020) a semnat la data de 07 septembrie 2017 un certificat de atestare fiscală solicitat de fiul său prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru acesta, respectiv semnarea unui contract de finanțare în valoare de 40.000 Euro într-un proiect finanțat din fonduri europene.
Totodată, menționăm faptul că în data de 6 octombrie 2020, Agenția Națională de Integritate a constatat și starea de incompatibilitate în cazul lui BAIA ADRIAN CLAUDIU, întrucât, în perioada mandatului 2016 – 2020, a exercitat simultan cu funcția de viceprimar și calitatea de comerciant persoană fizică autorizată”, a comunicat ANI.
Și fostul primar al municipiului Rădăuți, județul Suceava, a fost în vizor, în cazul acestuia fiind sesizată Camera de Conturi Suceava: „În exercitarea mandatului de primar al Mun. Rădăuți a încheiat un contract de lucrări cu o societate comercială la care era angajat cu contract individual de muncă, suspendat pe durata exercitării funcției de primar, producând foloase materiale pentru sine, respectiv asigurarea creșterii cifrei de afaceri și a profitului societății. Ulterior încetării mandatului de primar, a reluat activitatea în cadrul acestei societăți și a fost încadrat într-o funcție mai bine plătită.
Agenția Națională de Integritate a sesizat Camera de Conturi Suceava cu privire la identificarea elementelor de încălcare a Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale referitoare la modul de utilizare a resurselor bugetare ale Primăriei Municipiului Rădăuți întrucât, în calitate de primar (ordonator principal de credite) a încheiat uncontract de lucrări cu valoarea totală de 409.922,63 Lei, fără să existe în bugetul primăriei prevederi bugetare pentru această lucrare”.
Azi, ANI a comunicat inclusiv că mai multe persoane s-au aflat în incompatibilitate sau în conflict de interese:
„STELIAN TRAIAN, primar al orașului Căzănești, județul Ialomița, fost viceprimar şi fost consilier local, CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În perioada exercitării mandatului de consilier local în cadrul C.L. al orașului Căzănești (2016-2020), deși avea un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor, a participat la deliberarea și adoptarea mai multor Hotărâri ale C.L. Căzănești după cum urmează:
Hotărârile din 19.04.2018 şi din 23.04.2019, în urma căreia s-au încheiat la datele de 16.05.2018 şi 06.05.2019 contracte de închiriere pentru suprafețele de pășune aflate în domeniul privat al comunei Căzănești, între Primăria Căzănești și nepotul persoanei evaluate, încălcând astfel prevederile art. 70, art. 71 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 46 din Legea nr. 215/2001;
Hotărârea din 30.01.2020 privind transmiterea dreptului de concesiune prevăzut în contractul de concesiune nr. 16/03.09.2010 de la o societate comercială la ginerele persoanei evaluate, încălcând astfel prevederile art. 228, alin. (1), lit. a) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
SNAE FLORIN, primar al comunei Rușețu, județul Buzău – CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În perioada exercitării mandatului 2016-2020, a emis la data de 20 august 2020, Dispoziția privind suplimentarea personalului tehnic auxiliar pe lângă Biroul Electoral de Circumscripție Electorală nr. 64 – Rușețu, prin care soția sa a fost desemnată personal tehnic auxiliar al Biroului Electoral de Circumscripție Comunală Rușețu.
TĂTAR IOAN, primar al comunei Bixad, județul Satu Mare – CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În exercitarea mandatelor de primar 2016 – 2020 și 2020 – 2024, a emis dispozițiile de numire, mutare și delegare de atribuții pentru fiica sa, funcționar public în cadrul Primăriei Bixad, care au produs un folos material pentru aceasta în sumă totală de 115.392 lei.
MORGOCIU IOAN, viceprimar al comunei Șepreuș, județul Arad – CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În exercitarea mandatului de consilier local în cadrul C.L. al comunei Şepreuş, jud. Arad (2016 – 2020), a participat în data de 29 martie 2018, la votul pentru deliberarea și adoptarea unei Hotărâri a Consiliului deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor care ar fi putut influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi reveneau.
Prin adoptarea Hotărârii Consiliului a fost aprobată actualizarea cuantumului chiriilor pentru anul 2018 pentru utilizarea pășunii comunale existente în patrimoniul privat al comunei, pășune ce era închiriată unei asociații al cărei membru fondator este persoana evaluată.
IVANCIU OVIDIU ADRIAN, viceprimar al comunei Răchitoasa, județul Bacău – CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În calitate de consilier local (mandatul 2016-2020),a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L. din data de 18 iulie 2019, privind aprobarea achiziționării de către C.L. Răchitoasa a două terenuri situate în satul Răchitoasa, de la fratele persoanei evaluate, fără a se consemna în procesul-verbal al ședinței interesul personal pe care îl are.
MISĂILĂ IOAN CĂTĂLIN, consilier local în cadrul C.L. al municipiului Piatra Neamț, județul Neamț – CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În calitate de consilier local, a votat la data de 28 noiembrie 2018 pentru adoptarea Hotărârii C.L. Piatra Neamț, în baza căreia s-a menținut valoarea chiriei la nivelul anului 2018 a terenului aflat în proprietatea Municipiului Piatra Neamț închiriat ulterior, în anul 2019, de societatea comercială la care persoana evaluată a deținut, în perioada respectivă, calitatea de asociat iar soția acestuia calitatea de asociat, cea de angajat și funcția de administrator.
MISĂILĂ IOAN CĂTĂLIN avea un interes personal în aprobarea Hotărârii C.L. întrucât avea posibilitatea de a prefigura obținerea unui beneficiu pentru sine și soție, având în vedere faptul că în perioada 2016-2018, terenul respectiv fusese închiriat de societate, în vederea amenajării unei terase comerciale provizorii.
JOSAN PETRU CĂLIN, consilier local în cadrul C.L. al comunei Vînțu-de-Jos, județul Alba – CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În exercitarea mandatului de consilier local, deși avea un interes personal în problemele supuse dezbaterilor, a participat la data de 29 noiembrie 2018, la deliberarea Hotărârii C.L. al Comunei Vințu de Jos privind rectificarea bugetului local al comunei Vințu de Jos pe anul 2018 și actualizarea planului de achiziții și investiții publice pe anul 2018, deși anticipa crearea unui avantaj prin adoptarea acesteia.
Persoana evaluată avea un interes personal în problemele supuse dezbaterilor, depunând o ofertă de preț privind vânzarea unor terenuri extravilane pentru efectuarea unor construcții.
GEABOC-BADIC RODICA-MIHAELA, fost consilier local în cadrul C.L. al municipiului Onești, județul Bacău – CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV – În perioada exercitării mandatului de consilier local (2016 – 2020) GEABOC-BADIC RODICA-MIHAELA a participat la data de 14 august 2018 la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L al mun. Onești privind emiterea avizului pentru desfăşurarea activităţilor de prestări servicii de către societatea comercială al cărei unic acționar și administrator este soțul persoanei evaluate.
La data de 27 august 2018, ulterior adoptării acestei hotărâri, GEABOC-BADIC RODICA-MIHAELA a participat activ la dezbaterea și deliberarea proiectului de hotărâre privind soluționarea plângerii prealabile formulate de către o societate comercială împotriva prevederilor H.C.L. din data de 14 august 2018, susținând interesele firmei soțului său.
TOMOROGA IOAN-MARIAN, viceprimar al comunei Tiha Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud – INCOMPATIBILITATE – Se află în stare de incompatibilitate întrucât începând cu data de 12 octombrie 2018 exercită simultan cu funcția de viceprimar și calitatea de comerciant persoană fizică – titular întreprindere individuală.
LUCA ION, fost viceprimar al comunei Stoenești, județul Argeș – INCOMPATIBILITATE – S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 12 septembrie 2017– 28 octombrie 2020, întrucât a deținut și exercitat simultan atât funcția de viceprimar cât și calitatea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul unei societăţi comerciale.
TUNSU ANIȘOARA, fost consilier local în cadrul C.L. al comunei Cristești, județul Botoșani – INCOMPATIBILITATE – În perioada 23 iunie 2016 – 16 octombrie 2020, a exercitat simultan cu calitatea de consilier local și o funcție în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Cristești.
GHERASIM CONSTANTIN, fost consilier local în cadrul C.L. al municipiului Bacău, județul Bacău – INCOMPATIBILITATE – În perioada exercitării mandatului de consilier local în cadrul C.L. al Municipiului Bacău (23 iunie 2016 – 24 iulie 2018), societatea comercială la care persoana evaluată deținea calitatea de asociat, iar soția sa, calitatea de asociat și funcția de administrator, a încheiat un contract de furnizare produse cu Municipiul Bacău, fiind încălcate prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003.
PUȘCAȘU STELIAN, fost consilier local în cadrul C.L. al comunei Hudești, județul Botoșani – INCOMPATIBILITATE – În perioada 01 august 2016 – 15 octombrie 2020, a deținut și exercitat simultan calitatea de consilier local și cea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului.
DIACONU RĂDIȚA, consilier local în cadrul C.L. al comunei Cobia, județul Dâmbovița – INCOMPATIBILITATE – Se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 27 iunie 2016, întrucât deține și exercită simultan cu mandatul de Consilier local și o funcție în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Cobia.
ALMĂȘAN LIVIU, consilier local în cadrul C.L. al orașului Oravița, județul Caraș-Severin – INCOMPATIBILITATE – În perioada exercitării mandatului de consilier local 2016 – 2020, două societăți comerciale în cadrul cărora persoana evaluată deține calitatea de asociat au emis un număr de 591 facturi fiscale prin care au furnizat produse în valoare totală de 989.679 lei, către UAT Oravița și instituțiile din subordine”.
În acest dosar sunt cercetate infracțiunile comise la tranzacționarea a 98% din acțiunile fabricii de elice navale Elnav SA Galați, vândute la o valoare cu mult sub aceea la care fusese evaluată compania, de 11,5 milioane euro. Este unul din dosarele pentru a cărei „soluționare” convenabilă a avut loc flagrantul „Mită la MAI”, în care miliardarul Cătălin Chelu a încercat mituirea chestorului Fătuloiu.
În acest dosar a fost procuror de caz și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica. De cercetarea penală s-au ocupat și procurorii DNA, care în 2017 au constatat „săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), din Legea 78/2000”, dar au clasat dosarul pentru că faptele s-ar fi prescris. Dosarul a ajuns și la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, al cărui șef interimar, Nicolae Marin, a unificat Dosarul „Elnav” cu alt dosar, care n-avea nicio legătură cu tranzacțiile din 2006 și pe 21 aprilie 2021 a emis o rezoluție de clasare a ambelor dosare.
Parchetul European Anticorupție a confirmat primirea sesizării în Dosarul „Elnav”
După 15 de ani de „pase” de la un parchet la altul și soluționări controversate, dosarul a ajuns și la Parchetul European Anticorupție (European Public Prosecutor’s Office – EPPO) de la Bruxelles, după ce unul dintre cei prejudiciați de tranzacționarea acțiunilor, Gheorghe Mardare, a sesizat parchetul european.
Confirmarea că Parchetul European Anticorupție s-a sesizat în acest caz a fost primită recent: „European Public Prosecutor’s Office confirmă primirea depunerii dumneavoastră și vă va lua în considerație raportul după caz, conform dispozițiilor Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului”, se spune în documentul nr PP.00102/2021/RO, din data de 27 iunie.
Competența Parchetului European se bazează pe prevederile Legii 78/2000, pentru sancționarea faptelor de corupție
Sesizarea se bazează pe faptul că Parchetul European are competență și în ceea ce privește infracțiunile referitoare la participarea într-o organizație criminală, așa cum este definită aceasta prin Decizia-Cadru 2008/841/JAI a Consiliului Uniunii Europene, transpusă în legislația românească prin Legea 293/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.
Competența materială în privința infracțiunilor prevăzute în Directiva (UE) nr. 2017/1371, referitoare la combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept penal, se aplică în funcție de modul în care au fost reglementate prin Legea nr 78/2000, pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.
„Fabrica de elice” de la Galați, singura companie de profil din Europa de Est
Elice navală
Elnav SA Galați era singurul producător de elice navale din Europa de Est și una dintre cele mai moderne companii de profil din Europa, fiind înființată în anii ’80 cu utilaje importate din Japonia.
Producea elice pentru nave de diferite tonaje, până la cele pentru petrolierele de 150.000 tone, ca „Independenţa”, propulsate de două elice cu diametrul de 10,5 metri şi greutatea de 40 tone. Societatea mai producea anual 20.000 tone de piese turnate, dar lucra şi pentru industria de apărare, la Elnav fiind produse şi elicele pentru amfibiile produse la Moreni. În condițiile în care în România funcționează opt șantiere navale integrate în companii importante din industria construcțiilor de nave, precum Grupul Damen din Olanda și Grupul Vard din Norvegia, Elnav-ul ar fi fost o companie românească importantă în industria de construcții navale din Europa, dar a ajuns la faliment.
Cum s-a ajuns ca șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție să fie denunțat la Parchetul European Anticorupție
Șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, procurorul Nicolae Marin
Plângerea adresată Parchetului European îl vizează pe procurorul șef interimar al Secției pentru Investigarea Infractiunilor din Justiție, Nicolae Marin, care – potrivit sesizării – în baza prevederilor Legii 78/2000 și a Deciziei-Cadru nr 2008/841/JAI privind lupta împotriva crimei organizate, este acuzat de „participarea activă la activitățile criminale ale unei organizații, respectiv Secția pentru Investigarea Infractiunilor din Justiție Bucuresti, SC Metal Grup Industrie SRL Galati, SC Nicorex SRL Galați în Dosarul 1122/P/2019, în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, conform art 297 CP și neglijența în serviciu prevăzută de art 298 CP”.
Concret, șeful Secției pentru Investigarea Infractiunilor din Justiție e acuzat că a clasat cauza după ce a ignorat probele depuse la dosar și nu a efectuat operațiuni judiciare elementare, cum ar fi audierea martorilor și dispunerea unei expertize și astfel s-ar fi asociat intereselor grupării care a comis infracțiunile. „Contrar probatoriului, cadrul legal ignorat, proba cu înscrisuri aflate la dosarul cauzei, măsurile dispuse, nelegale, netemeinice, având în conținutul motivării raționamente confuze și fără legătură cu plângerea admisă, soluția adoptată este o participare-acord privind săvârșirea infracțiunilor, în discrepanță cu cadrul legal, probatoriul cu înscrisuri, prezentarea explicită a împrejurărilor, cu capete de cereri pentru audierea de martori, efectuarea de expertize, conform Deciziei Cadru nr 2008/841/JAI menționată, aplicabilă din 11.11.2008 (J.O. L300 p.42-45)”, se spune în plângerea adresată Parchetului European.
Acțiunile „Fabricii de elice”, vândute ca la tarabă, la un preț de 36 de ori mai mic decât valoarea evaluată de Romcontrol
În 2006, 98% din acțiunile Elnav au fost tranzacționate prin operațiuni care au dus la mai multe dosare de cercetare penală ale DIICOT și DNA. În februarie 2006, SIF Moldova deţinea 58% din acţiunile Elnav, iar alte 40% erau deţinute de patronul Nicorex SRL Galaţi, Ion Panaghia în asociere cu Gheorghe Mardare, patronul Total Service SRL Galați, restul de 1,9% fiind la „cuponari”.
Pe 28.02.2006, SIF Moldova, al cărui preşedinte CA era celebrul miliardar gălățean Cătălin Chelu, a vândut pachetul de 58% firmei Metal Grup Industrie SRL Galaţi, care aparţine prietenului lui Chelu, omul de afaceri gălățean Cornel Mangalea. Preţul negociat a fost de 0,65 lei/acţiune. În total, Mangalea a plătit SIF Moldova pentru 58% din acțiuni suma de 515.691 lei, adică 143.000 euro la cursul de atunci. Era un preț subevaluat, pentru că în 2005 Elnav SA fusese evaluată de Romcontrol SA Bucureşti la 11,4 milioane euro. Pachetul de 58% valora 6,61 milioane euro. După câteva luni, pe 20.06.2006, Mangalea a căzut la înţelegere cu Ion Panaghia, unul dintre cei doi asociaţi, cumpărând şi pachetul de 40%. Pentru cele 98% din acțiuni s-au plătit vreo trei sute de mii de euro, deși valorau de 36 de ori mai mult.
Acțiunile Elnav nu puteau fi tranzacționate, pentru că societatea era în reorganizare judiciară
Gheorghe Mardare susține că nici SIF-ul, nici Panaghia, nu puteau vinde acţiunile deţinute la Elnav SA, pentru că la acea dată societatea era în lichidare judiciară, în dosarul 201/LJ/2005, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Legea „Insolvenţei”, nr 85/2006, prevede că tranzacţiile efectuate fără acordul judecătorului sindic sunt nule şi în cazul de care vorbim nu a existat un asemenea acord. Mardare dovedește că Elnav SA era în lichidare judiciară cu sentinţa 360/22.09.2005 a Tribunalului Galaţi în dosarul 201/LJ/2005, înregistrată și la Registrul Comerțului și cu Certificatul de Grefă al Tribunalului Galați.
Cele două tranzacții s-au făcut și cu complicitatea funcționarilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), actuala Autoritate de Supraveghere Financiară, care ar fi trebuit să suspende tranzacțiile, dar n-au făcut-o.
După 11 ani de anchete tergiversate, în 2017, DNA a constatat că au fost comise infracțiuni de corupție, dar acestea s-ar fi prescris!
Cercetările DIICOT și DNA au vizat infracțiunile de corupție comise la tranzacționarea acțiunilor Elnav SA de către Ion Panaghia, Cătălin Chelu, Cornel Mangalea și funcționarii CNVM. În cercetările de la DIICOT în dosarul 394/D/P/2007 a fost procuror de caz chiar Alina Bica, fosta șefă a Parchetului „Antimafia”, asistată de judiciaristul Florin Mihăilescu, amândoi fiind condamnați pentru favorizarea lui Ovidiu Tender. În instrumentarea lor, dosarul a fost tergiversat. Dar de Dosarul „Elnav” s-au ocupat și procurorii DNA.
Infracțiunile de corupție au fost confirmate de DNA Galați pe 22 februarie 2017, când procurorul Gabriela Popescu a constatat că Panaghia, Mangalea și Chelu, în complicitate cu funcționarii CNVM au comis infracțiuni de corupție, dar acestea s-au prescris: „Prin urmare, în cauză se va dispune clasarea acesteia față de acționarii SC Elnav SA, respectiv față de funcționari din cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), din Legea 78/2000”, se spune în Ordonanța nr 13/P/2017 a DNA.
Prescrierea faptelor de corupție a fost contestată în instanță, pentru că fusese calculată greșit
Prescrierea faptelor de corupție a fost contestată la Tribunalul Galați pentru că, potrivit avocaților, un calcul al termenului de prescriere în funcție de calendarul actelor de urmărire penală, începea cu 16 august 2008 și termenul de prescriere era 16 august 2018, nu februarie 2017.
Era un moment important. Confirmarea DNA cu privire la existența infracțiunilor de corupție înainte de prescriere permitea trimiterea Dosarului „Elnav” în judecată, dar instanța a respins contestarea prescrierii faptelor.
De la Afacerea „Elnav” s-a ajuns la „Mită la MAI”
Cazul „Elnav” a fost anchetat de DIICOT în dosarul 394/D/P/2007. Pe 19 noiembrie 2010, avea loc în parcarea MAI flagrantul mituirii chestorului Fătuloiu de către Cătălin Chelu. Într-o discuţie pe care Chelu şi Fătuloiu o avuseseră pe 12 noiembrie, afaceristul se arăta deranjat de măsurile dispuse de Fătuloiu pentru impulsionarea anchetei în dosarele sale, între care și dosarul 394/D/P/2007.
Între timp, Cătălin Chelu, condamnat la 6 ani în dosarul „Mită la MAI”, s-a refugiat în Iordania unde a decedat în 2014.
Șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, acuzat că a ignorat probele depuse la dosar și nu a audiat niciun martor
Certificatul de grefă emis de Tribunalul Galati pe 3 decembrie
În plângerea adresată pe data de 5 iunie 2021 Parchetului European Anticorupție, Gheorghe Mardare afirmă că șeful interimar al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în calitatea sa de procuror de caz, a ignorat probe esențiale, cum ar fi certificatul Oficiului Registrului Comerțului sau Certificatul de Grefă al Tribunalului Galați, care dovedeau că Elnav SA era în lichidare judiciară și tranzacționarea acțiunilor era ilegală. Mardare îl acuză pe procurorul Nicolae Marin că a refuzat să îi audieze pe șefii de la vremea aceea ai CNVM/ASF și nu a luat în considerație documentele depuse la dosar:
„Am solicitat să se verifice baza legală a Deciziilor emise de CNVM/ASF București , în care se afla un document emis de Tribunalul Galați, Secția Civilă, în februarie 2006, în care se menționează <<Conform opiniei Tribunalului Galați emitentul SC Elnav SA Galați nu se află în procedură de insolvență și faliment la data de 20.06.2006>>, contrar Certificatului de mențiuni emis de Oficiul Registrului Comerțului și Certificatului de Grefa aflat la dosarul cauzei.
Inregistrarea la Registrul Comertului a sentintei 360 de intrare a Elnav in reorganizare judiciara
În adresele transmise din 2019 până în prezent am făcut cerere de audiere a președintei CNVM Gabriela Anghelache și a directorului general Vladimir Cojocaru, fapt nerealizat din cauză că dl procuror Marin Nicolae a evitat să afle adevărul. La dosarul cauzei se găsesc toate documentele menționate, toate capetele de cereri referitoare la martori, documente conforme cu originalul, acte, împrejurări și fapte pe care procurorul de caz le-a omis cu intenția de crea o situație favorabilă beneficiarilor SC Metal Grup Industrie SRL Galați, administrator Corneliu Mangalea, SC Nicorex SRL Galati, administrator Ion Panaghia , SC Elda Invest SA Galați, director Cătălin Chelu, la acea dată președinte SIF Moldova”, se spune în plângerea adresată de Gheorghe Mardare la European Public Prosecutor’s Office.
Principala acuzație adusă procurorului Nicolae Marin: a unificat „Dosarul Elnav” cu alt dosar și a clasat ambele dosare
În instrumentarea Dosarului „Elnav” la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a avut loc și o unificare de dosare. În 2019, Gheorghe Mardare a depus la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție două plângeri. Una din aceste plângeri, depusă pe 5 aprilie 2019, viza „Dosarul Elnav”, fiind formulată împotriva judecătorilor de la Tribunalul Galați care au instrumentat dosarul 124/121/2005, pe care Mardare îi acuza de abuz în serviciu. După două săptămâni, Mardare a mai depus la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și plângerea nr 1.332/P/16.04.2019, prin care solicita cercetarea procurorului Dumitru Baciu, prim-procuror al Parchetului din orașul Târgu Bujor, care anchetase un caz în care trei inculpați, Eugen Iliescu, Cătălin Geol și Eduard Ciocan, furaseră dintr-un depozit al firmei lui Mardare mărfuri în valoare de 301.000 lei. Potrivit lui Gheorghe Mardare, „prim procurorul Dumitru Baciu a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a invinuiților și sancționarea administrativă a acestora cu amenzi de 1.000 lei fiecare”.
Pe data de 26 aprilie 2021, șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Nicolae Marin, a emis Ordonanța din dosarul penal 1.122/P/2019, în care a constatat că și a doua sesizare este „o plângere penală cu conținut identic formulată de Mardare Gheorghe”, deși, evident, erau situații diferite, pentru că una este o acuzație de furt și cu totul altceva tranzacționarea acțiunilor Elnav SA, caz în care DNA Galați constatase comiterea unor infracțiuni de corupție.
Pe baza „conținutului identic”, procurorul Nicolae Marin a unificat cele două dosare, iar după unificarea celor două cauze a constatat că în ambele cazuri „Mardare Gheorghe a avut posibilitatea exercitării căilor de atac prevăzute de lege” și a dispus clasarea: „Dispun: clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu”, se spune în Ordonanța Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție din data de 26 aprilie 2021.
În plângerea adresată Parchetului European Anticorupție Gheorghe Mardare consideră că această unificare a cauzelor „fără sa existe nicio legatură de identitate a persoanelor si al obiectului cercetărilor” demonstrează că „au existat interese raportat la fapte, cauzalitate și interese personale directe”.
Explicație finală: eventualele erori judiciare nu pot fi interpretate ca abuzuri ale magistraților!
În Ordonanța pronunțată pe 21 aprilie de șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție în dosarul 1122/P/2019, întâlnim și un pasaj care argumentează clasarea, explicând că o eroare judiciară nu trebuie interpretată ca un abuz al magistratului:
„În ceea ce privește activitatea magistraților, atât procurori, cât și judecători, atribuțiile lor de serviciu se circumscriu soluționării cauzelor cu care sunt investiți, respectiv interpretării și aplicării dispozițiilor legale în acord cu principiile dreptului substanțial și al celui procedural.
Eventualele erori apărute în acest proces de interpretare și aplicare a legii nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac”, se spune în ordonanța emisă de șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
Este un pasaj care iscă multe controverse „pro” și „contra”, întrucât calitatea actului de justiție este o temă de dezbatere națională. Dar în cazul Dosarului „Elnav” ne vom rezuma la a pune întrebarea cum ar putea să își explice omul simplu că faptele de corupție au fost constatate abia după 11 ani de anchete ale DIICOT și DNA și dosarul a fost clasat pentru că infracțiunile s-ar fi prescris?
Anchetă finalizată în dosarul angajărilor la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut Bârlad, șase persoane fiind trimise în judecată de procurorii anticorupție.
În dosarul finalizat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași, inculpații au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu.
Procurorii anunțau încă din februarie că au demarat cercetări, iar ulterior dosarul a început să se contureze, acum urmând a fi judecați la Tribunalul Iași atât fosta chelneriță cu experiență la „Master”, cât și cel care i-a creat cadrul favorabil pentru angajare la ABA, dar și trei persoane din cadrul unei primării: primarul, viceprimarul și secretarul. Totodată, după scandalul cu „Masterul”, procurorii au găsit o altă angajare fictivă ca rampă de lansare în ABA.
Potrivit DNA, este vorba despre „SAGHIN VIRGIL, la data faptelor primar al comunei Vatra Moldoviței, județul Suceava, pentru două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (din care una în formă continuată), NIGA GABRIEL, la data faptei viceprimar cu atribuții de primar al comunei Vatra Moldoviței, județul Suceava, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, BOCA ANA, la data faptei secretar general al comunei Vatra Moldoviței, județul Suceava, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, AVRAM PETRU, la data faptelor director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Prut-Bârlad”, pentru două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (din care una în formă continuată), BURLACU (fostă IANCU) SIMONA-ELENA și MEȚLER STELIAN, la data faptelor angajați în cadrul Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Prut-Bârlad”, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: inculpații Saghin Virgil, Niga Gabriel și Boca Ana, în calitate de primar, viceprimar, respectiv secretar general al comunei Vatra Moldoviței, ar fi angajat în mod nelegal, în cadrul primăriei pe care o conduceau, pe inculpații Mețler Stelian (consilier IA la Compartimentul „Protecția mediului” din cadrul aparatului de specialitate al primarului) și Burlacu (fostă Iancu) Simona-Elena (administrator public în cadrul aparatului de specialitate al primarului).
În rechizitoriu se arată că angajările la Primăria Vatra Moldoviței, făcute la 22 iunie 2020 în cazul lui Mețler Stelian, respectiv 16 decembrie 2020 în cazul lui Burlacu (fostă Iancu) Simona-Elena, ar fi fost doar unele formale și superficiale, lipsite de conținut și fără scop legal, ci doar cu scop de moment, respectiv acela de a crea celor doi inculpați vocația pentru a îndeplini condițiile detașării la ABA „Prut-Bârlad”.
Pe lângă caracterul formal și fictiv, aceste angajări s-ar fi realizat în baza unor proceduri derulate în mod abuziv și cu încălcarea prevederilor legale în domeniu (prevăzute de Codul administrativ, Codul muncii etc).
La câteva zile de la angajare, respectiv la 30 iunie și 22 decembrie 2020, inculpații Saghin Virgil, Niga Gabriel și Boca Ana ar fi aprobat detașarea inculpaților Mețler Stelian și Burlacu Simona-Elena la Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Prut-Bârlad”. Aceste detașări s-ar fi făcut cu aprobarea directorului Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Prut-Bârlad”, inculpatul Avram Petru, care i-ar fi încadrat pe cei doi inculpați pe posturi de ingineri, deși aceștia nu aveau studii de specialitate în domeniul respectiv.
Prin aceste demersuri, cei doi „ingineri” ar fi obținut foloase necuvenite constând în drepturile salariale de care au beneficiat în mod nelegal, în sumă totală de 53.385 lei (Mețler Stelian – 46.968 lei și Burlacu (fostă Iancu) Simona-Elena – 6.417 lei).
În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii față de cinci inculpați. Până în acest moment, conducerea ABA „Prut-Bârlad” nu s-a constituit parte civilă, iar primăria comunei Vatra Moldoviței a comunicat că nu se constituie parte civilă în cauză”.
Avocatul Gheorghe Piperea a anunțat, într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook, faptul că DNA are suficiente probe pentru continuarea cercetării penale a primarului Capitalei Nicușor Dan. Mai mult, că acesta este obligat să își dea demisia, iar dacă nu va face acest lucru bucureștenii îl pot demite prin referendum.
„DNA a constatat oficial că, în dosarul privindu-l pe Nicușor Dan, există date și probe suficiente pentru acuzația de fals în declarații, exercitarea fără drept a avocaturii, spălare de bani și înșelăciune, trimițând dosarul la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, pentru continuarea cercetării penale. În acest moment, Primarul General este obligat să își dea demisia. Dacă nu o face, bucureștenii sunt îndreptățiți să îl demită prin referendum”, a scris avocatul Gheorghe Piperea.
„Dosarul, împreună cu un exemplar al ordonanței emisă în cauză urmează a fi înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în declarații, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, spălare de bani, înșelăciune, fapte prev. De art. 244 al. 1,2 din Codul Penal, art. 326 din Codul Penal, art. 348 din Codul Penal și art. 49 din Legea nr. 129/2019”, se arată într-una dintre „capturile foto” postate de Piperea.
Denunț DNA făcut de cinci parlamentari
Reamintim că în septembrie 2020, cinci parlamentari (la acel moment) PSD – Aida Cristina Căruceru, Petre-Florin Manole, Şerban Nicolae, Beatrice Tudor și Daniel Zamfir, au depus denunţ la DNA împotriva lui Nicuşor Dan, solicitând procurorilor anticorupție să îl cerceteze pe candidatul la Primăria Capitalei pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, fals în declaraţii și spălare de bani.
Potrivit New.ro, citat de Ziarul de investigații, cei cinci parlamentarii explicau faptul că Nicușor Dan își folosea influența de deputat şi membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, dar și ca vicepreşedinte şi fondator al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.
„Asociaţia Salvaţi Bucureştiul în care a fost membru este iniţiatoare a numeroase demersuri în instanţă îndreptate împotriva autorităţilor statului, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a unor dezvoltatori imobiliari. În spatele acestor iniţiative aparent dezinteresate se află în realitate interesele financiare ale deputatului Nicuşor Dan, care blochează proiectele imobiliare ale mai multor investitori pentru ca ulterior să-şi retragă acţiunile, în schimbul unor sume de bani care intră în patrimoniul acestuia cu titlu de donaţie. Presiunile puse asupra investitorilor prin folosirea acestui mecanism pot fi dovedite prin urmărirea cererilor de renunţare la judecată sau la anumite capete de cerere şi a sumelor primite cu titlu de donaţie. Chiar din declaraţiile de avere ale acestuia reiese că a primit sume importante cu titlu de donaţie (ex. 100.000 lei; 76.000 lei) de la persoane fizice şi juridice”, se arată în denunțul făcut la DNA.
Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone s-a deplasat în mai multe zone de la marginea Sectorului 5, de unde s-au primit sesizări, cu privire la creșterea unor animale domestice pe domeniul public.
Astfel, pe strada Teiuș, edilul a constatat că un „urmaș al lui Bucur” a amenajat pe domeniul public un țarc, unde creștea mai multe capre și oi, iar prezența acestuia îi deranja atât vizual, cât și olfactiv pe locuitorii din zonă.
Stâna de oi de lângă blocuri (captură video)
Crescătorul de animale a primit o somație ca în zece zile să își mute animalele de pe domeniul public. Totodată, edilul a precizat că va reveni la locație săptămâna viitoare, când construcția ilegală va fi desființată, iar zona va fi salubrizată și igienizată.
Depozite de deșeuri pe mai multe terenuri private
În timpul acestei vizite la periferia Sectorului 5, primarul Cristian Popescu Piedone a descoperit și mai multe terenuri private pe care erau depozitate ilegale deșeuri. Iar în urma controlului, proprietarii au fost somați și sancționați contravențional.
„În zona străzilor Sânpaul și Sâncraiu au fost descoperite mai multe terenuri private, unde erau depozitate deșeuri. Proprietarii terenurilor din această zonă au fost somați și sancționați contravențional în ceea ce privește îngrădirea, salubrizarea și igienizarea terenurilor.
La intersecția străzilor Teiuș cu Floare de Colț, a fost depistat un imobil în care proprietarii depozitau deșeuri. În acest sens se va face o adresă către Direcția de Sănătate Publică, întrucât imobilul respectiv prezintă un real pericol pentru sănătatea locuitorilor din zonă”, au transmis reprezentanții Primăriei Sectorului 5.
Astfel, în urma vizitei făcute la perriferia Sectorului 5, s-au aplicat opt somații conform H.C.G.M.B nr. 121/2010, cu termen de 10 zile spre soluționare și cinci sancțiuni în valoare totală de 7500 lei.
„Ce a fost… a fost! S-a dus! Cetățenii Sectorului 5 merită confort urban! Suntem în Pampas? Ne jucăm de-a apașii? Suntem în junglă? De astăzi, Poliția Locală, Poliția Animalelor, Mediul, Salubrizarea, Spațiile Verzi… scapă periferia Sectorului 5 de infecție și de mizerie”, a precizat primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, consideră că sistemul actual de învățământ este unul învechit, mai mult, că cel profesional trebuie dezvoltat astfel încât să fie adaptat cerințelor de pe piața muncii. Kelemen Hunor a participat alături de ceilalți lideri coaliției, dar și de premier la consultările de la Cotroceni, cu președintele Klaus Iohannis, pe tema proiectului România Educată.
„Astăzi după-amiază (luni – n.r.) am participat la consultări cu președintele Klaus Iohannis pe tema proiectului România Educată. Subiectul întâlnirii a fost reforma educației și principiile de bază ale strategiei din acest domeniu. Învățământul trebuie să fie flexibil, trebuie să se adapteze provocărilor viitorului, deoarece sistemul actual este bazat încă pe cerințele secolului XX. Un alt subiect important a fost învățământul profesional, care trebuie să-și redobândească prestigiul. Acest obiectiv poate fi atins, dacă ne adaptăm la cerințele pieței de muncă”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook, după consultări.
Iar acest lucru se vede în programa școlară, uneori prea „stufoasă” și greu aplicabilă în viața reală, ce începe după „examenul de maturitate”.
S-au aliniat astrele
Dacial Cioloș, copreședintele USR PLUS consideră că în acest moment există oportunitatea punerii în practică a proiectului România Educată. „Acum e şi o aliniere de stele pentru că avem o majoritate în Parlament care permite şi punerea în practică a acestor proiecte. Eu am constatat multe similarităţi între concluziile acestor consultări extinse (…) cu idei pe care noi le-am cules în campania electorală şi le-a pus în Programul de guvernare”, a declarat Dacian Cioloş, la finalul întâlnirii.
La rândul său, Dan Barna a declarat că „este o fereastră de oportunitate (…) în care statul are şi resursa de program, si susţinerea în Parlament şi Guvern astfel încât reforma în educaţie să devină realitate”.
Consultările vor continua astăzi, iar parteneri de discuție vor fi cei din conducerea Parlamentului și membrii din comisiile de învățământ din cele două camere, urmând ca miercuri să participe partenerii de dialog social din zona educației și reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale implicate în proiectul România Educată.
Cum premierul Florin Cîțu le-a trasmis un mesaj „ferm” colegilor liberali, în cursul săptămânii trecute, președintele PNL, Ludovic Orban, a ținut să-i răspundă acestuia, explicându-i de ce a ales să susțină un candidat non-PNL, în detrimentul cuiva din partid, la Primăria Capitalei. „Mesaj ferm pentru colegii mei, membrii PNL din București, cu mine președinte al partidului vom susține doar membri PNL la primăriile de sector. Votați înțelept când alegeți președinții de sectoare. Vă aștept alături de echipa câștigătoare”, spunea Florin Cîțu, la vremea respectivă.
Ludovic Orban: „Și eu mi-aș fi dorit ca la alegerile locale din 2020 să câștigăm alegerile cu candidați ai PNL”
„Credeți-mă sunt un om care îmi fundamentez deciziile pe analize solide, pe studii, pe evaluări”, a mai spus Ludovic Orban astăzi, la sediul PNL Sector 2, adăugând că dacă și-ar fi asumat răspunderea de a face înțelegere cu USR PLUS și de a alege între cei doi competitori de la USR PLUS, Vlad Voiculescu și Nicușor Dan, „candidatul care să fie sprijinit de PNL și de USR PLUS, astăzi primarul general al Capitalei ar fi fost Gabriela Firea, acesta este adevărul”, a mai spus Ludovic Orban.
Astfel, vorbim despre un așa-zis sacrificiu pe care actualul lider PNL l-a făcut, doar ca s-o învingă odată și pentru totdeauna pe social democrata Gabriela Firea.
Nu putem ști care ar fi fost realitatea dacă Ludovic Orban ar fi ales să susțină, pentru Primăria Capitalei, la fostele alegeri locale, un candidat pursânge PNL. Cu toate astea, ne putem imagina că ea ar fi fost una total diferită realității de astăzi.
Chiar și așa, actualul lider PNL nu pare să aibă parte de susținerea colegilor din partid, lista celor declarați de partea lui Florin Cîțu mărindu-se pe zi ce trece.
„Nu am venit nici să vă cert, nici să ridic tonul la dumneavoastră. Nu am venit nici să vorbesc despre sfânta cruce, despe sfânta credință, trebuie lăsate în sufletul fiecărui om, nu le mai amestecați în discursurile politice”, a spus Florin Roman, în timpul aceleiași ședințe.
După ce în urmă cu o lună Dan Barna anunța că își dorește să fie președintele plin al USR PLUS și că va candida la alegerile interne, astăzi și cel de-al doilea copreședinte al partidului, Dacian Cioloș, a informat oficial că trece la „next level”.
În iunie, Cioloș îi sugera lui Barna ca niciunul dintre ei să nu candideze pentru cea mai înaltă funcție din USR PLUS pentru a nu se crea o falie între cele două formațiuni care compun partidul, însă astăzi lucrurile s-au schimbat.
Așa se face că ambii copreședinți își doresc să conducă USR PLUS, însă Cioloș a arătat că și-ar dori să fie și mai multe candidaturi. Umăr la umăr, Barna și Cioloș au asigurat în continuare că au un partid unit, indiferent de ce se va întâmpla mai departe.
„O să candidez, o să candidăm amândoi și o să facem tot ce e mai bine ca USR PLUS în următorii ani să conteze, să fie un partid cu o identitate politică bine definită și să fie un partid care să demonstreze că, dintr-o mișcare politică antisistem, (…) acum, odată ajunși la guvernare, să demonstrăm că suntem în stare să facem acele schimbări.
(…) indiferent care va fi rezultatul, după aceste alegeri USR PLUS să rămână un partid unit, care își construiește calea politică în schimbarea politicii românești. O să vedeți tabere, noi le avem de mult. O să fie dezbateri tot timpul, pentru că în momentul în care o să fim complet aliniați o să fim și mai săraci în idei, probabil”, a spus Dacian Cioloș, citat de Digi24.
Alegerile organizate duminică, 4 iulie, pentru desemnarea liderului PNL Piteşti şi a echipei care va forma Biroul Politic Local ar putea fi invalidate.
Mai mulţi membri ai organizaţiei locale susțin că au fost împiedicaţi să-şi exercite votul. Triajul a fost făcut chiar de unul dintre candidaţii la şefia organizaţiei, Gelu Tofan. Tofan a fost declarat câștigat al alegerilor interne. A reușit să adune doar 63 de voturi în plus faţă de contracandidatul său, Mihai Coteţ.
Scorul a fost strâns. Gelu Tofan a obţinut 273 voturi, iar Mihai Coteţ, 210, însă cele 483 de voturi exprimate în total reprezintă doar o parte a celor estimate.
„La Piteşti sunt câteva probleme legate de o posibilă încălcare a statutului din cauza faptului că au fost mai mulţi colegi care figurau în registrul nostru naţional, aveau cotizaţia plătită, n-au fost lăsaţi să voteze. La început oamenii stăteau afară. Când am ajuns eu, le-am spus: După care a mai fost o discuţie, legată de câţiva membri care nu au fost lăsaţi să voteze, cu toate că aveau cotizaţia plătită. Forurile noastre se vor ocupa de lucrul ăsta, vor analiza şi vor decide” a declarat secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, prezent duminică la alegerile din PNL Piteşti.
Mihai Coteţ a anunţat încă de duminică seara că va contesta alegerile. Omul de afaceri trebuia să ocupe postul de viceprimar al Piteștiului. După mai multe tensiuni interne, postul a fost oferit lui Gelu Tofan. Coteț susține că peste 200 de oameni nu au fost lăsați să voteze.
Postarea făcută duminică seara de Mihai Coteţ pe Facebook a stârnit zeci de reacţii, inclusiv din partea celor împiedicaţi să voteze.
La alegerile interne de la PNL accesul presei nu a fost permis.
Vestea zilei vine astăzi de la Judecatoria Sectorului 1, cea care a aprobat un număr de cinci solicitari suplimentare de executare silită, toate înaintate de compania Romprest, împotriva Consiliului Local Sector 1. În plus, iîn primele zile ale lunii iunie, instanța din Sectorul 1 admitea încă patru cereri de executare silită, de asemenea, tot la inițiativa Romprest. Refuzul plății facturilor, mărul discordiei.
Executarile silite au avut drept conflict neplata facturilor către Romprest. Primăriei Sectorului 1, în speță primarului Clotilde Armand, i s-a reproșat că nu și-ar fi respectat contractul
De menționat că una dintre aceste cereri de plată se învârte în jurul sume de 1,43 de milioane de lei.
Conform Luju.ro, aceasta este lista minutelor aprobate de Judecătoria Sectorului 1, împotriva primăriei conduse de Clotilde Armand:
– 22141/299/2021:
„Admite cererea. Incuviinteaza executarea silita. Fara cale de atac. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, azi, 14.06.2021”;
– 22142/299/2021:
„Admite cererea de incuviintare a executarii silite. Incuviinteaza executarea silita. Fara cale de atac. Pronuntata azi, 11.06.2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei”;
– 22143/299/2021:
„Admite cererea. Incuviinteaza executarea silita. Fara cale de atac. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, azi, 14 iunie 2021”;
– 22149/299/2021:
„Admite cererea. Incuviinteaza executarea silita. Fara cale de atac”;
– 22160/299/2021:
„Admite cererea. Incuviinteaza executarea silita a dispozitiilor titlurilor executorii constand in factura nr. 5-002951/14.04.2021, scadenta la data de 29.04.2021, pana la concurenta sumei de 1434623,78 lei, prin toate formele de executare, precum si a cheltuielilor de executare. Fara cale de atac. Pronuntarea s-a facut prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, la data de 16.06.2021”.
Reamintim că Sectorul 1 se confruntă, încă de la preluarea mandatului de către Clotilde Armand, cu grave probleme privind curățenia în sector. Într-un război continuu cu firma de salubrizare Romprest, Armand a neglijat, luni de-a rândul, faptul că cetățenii de sector nu ar trebui să fie victime într-un război ce nu le aparține. În speță, Romprest și-a cerut drepturile bănești care i se cuvin, conform contractului, în timp ce Clotilde Armad a refuzat să le onoreze, sugerând că firma tarifează prea mult, coroborat cu suprafața sectorului și cu numărul de locuitori.
Guvernul Bolojan s-ar putea „înnoi” cu doi miniștri.
Mai exact cu unul, dat fiind că propunerea USR, formațiunea căreia îi revin portofoliile în discuție,...
Un secretar de stat, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar și doi directori generali ai instituției sunt, oficial, inculpați într-un dosar privind...
După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
