Afaceristul Horia Simu și fostul vicepreședinte al Fiscului, Șerban Pop, vor executa câte 4 ani de închisoare deoarece prin faptele lor, cumpărare, respectiv trafic de influență,„au adus atingere imaginii justiției”, afectând „prestigiul şi încrederea de care trebuie să se bucure procurorii în exercitarea funcţiei lor”, potrivit ziare.com.
Judecătorii Curții de Apel București explică în motivarea deciziei de condamnare motivele pentru care cei doi trebuie să execute pedeapsa, cauza pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție în dosarul celor doi, chiar dacă afaceristul a făcut denunț.
Horia Simu și Șerban Pop au primit aceleași pedepse și la Înalta Curte, în timp ce fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată
Dosarul a fost declinat de ICCJ la Curtea de Apel, instanță care a rejudecat cauza – fără Alina Bica, de această dată – pe 15 septembrie, fiind pronunțata decizia pe fond. Astfel, dosarul va ajunge din nou la Înalta Curte, în apel. Horia Simu a fost găsit vinovat pentru că i-a dat bani lui Șerban Pop , când acesta era vicepreședinte ANAF, pentru a-l scăpa de Dosarul Cuprom. Horia Simu este cunoscut drept „baronul cuprului”, procurorii DIICOT „decapând” la modalitatea prin care acesta a devenit acționar majoritar la combinatul Cuprom.
„În primăvara anului 2014, înaintea adoptării ordonanţei (…) prin care s-a dispus clasarea cauzei, inculpatul (Pop Șerban – n.r.), prevalându-se de relațiile și influența sa asupra factorilor de decizie / procurori din cadrul DIICOT competenți să dispună o soluție de netrimitere în judecată în dosarul (…) în care inculpatul (Simu Horia – n.r.) era cercetat pentru fapte grave, a pretins de la acesta o sumă de bani, promisă de inculpatul (Simu Horia – n.r.), cu scopul de a-i determina să adopte o soluţie favorabilă. Ulterior, în același scop, inculpatul (Pop Șerban – n.r.) a primit de la inculpatul (Simu Horia – n.r.) suma de 150 000 euro”, rețin judecătorii în motivarea deciziei.
DNA: Simu Horia şi Pop Șerban au săvârşit cu vinovăţia prevăzută de lege, faptele prevăzute de legea penală
Magistrații nu au ținut cont de denunțul făcut de Horia Simu, argumentând că nu a intervenit prescripția răspunderii penale.
„Pentru a subzista infracţiunea de trafic de influenţă trebuie ca funcţionarul public sau persoana asupra căreia autorul pretinde că are influenţă să aibă competenţa de a efectua actul în vederea căruia se trafică influenţa, şi că acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii să fie realizată mai înainte ca funcţionarul public sau persoana pe lângă care s-a promis că se va interveni să fi îndeplinit actul ce constituie obiectul intervenţiei sau, cel mai târziu, în timpul îndeplinirii acestuia. Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de trafic de influenţă se comite numai cu intenţie directă. Curtea apreciază că prin probele administrate în cauză, anterior menţionate, că s-a dovedit dincolo de orice dubiu, că inculpaţii (Simu Horia – n.r.) şi (Pop Șerban – n.r.) au săvârşit cu vinovăţia prevăzută de lege, faptele prevăzute de legea penală, anterior descrise, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, (…) respectiv ale infracţiunii de trafic de influenţă, (…) atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective”, rețin judecătorii.
„Inculpații (Simu Horia – n.r.) și (Pop Șerban – n.r.) au solicitat și încetarea procesului penal, inculpatul (Simu Horia – n.r.) întrucât există cauza de nepedepsire prevăzută de art.292 alin.2 Cod penal (n.r. – Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta), iar inculpatul (Pop Șerban – n.r.) întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. (…) Este evident că nu sunt incidente dispoziţiile legale susmenţionate, activitatea infracţională a celor doi inculpaţi fiind, la data de 19.09.2015, deja cunoscută organelor de urmărire penală. Curtea constată că nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, întrucâtnu a intervenit prescriptia răspunderii penale. Termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. (…) Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea e la 2 la 7 ani, conform prevederilor susmenţionate, termenul de prescripţie este de 8 ani, iar termenul de prescripţie specială este de 16 ani”, rețin judecătorii.
Potrivit judecătorilor, fapta și făptuitorul „se găsesc încă sub obiectivul conștiinței sociale”, nefiind realizate condițiile pentru ca făptuitorul să fie scutit de răspundere penală”
„În opinia Curții, comunicarea (…) copiei certificate a rechizitoriului precum si a încheierii pronunțată de judecătorul de cameră preliminară (…) constituie acte întreruptive a cursului termenului de prescripție întrucât aceste acte relevă în mod clar și previzibil existența și persistența acțiunii de tragere la răspundere penală a inculpatului. Previzibilitatea și claritatea sunt asigurate prin aceea că inculpatul, în acest mod, cunoaște că reacția socială față de faptă și făptuitor își urmează cursul, că fapta și făptuitorul „se găsesc încă sub obiectivul conștiinței sociale” și, deci, nu sunt realizate condițiile pentru ca făptuitorul să fie scutit de răspundere penală”.
Judecătorii au apreciat că se impune condamnarea celor doi la câte 4 ani de închisoare, în cazul lui Șerban Pop fiind aplicat și un spor de 8 luni
Acesta a mai primit o condamnare, recent, tot pe rolul Curții de Apel București – 13 ani pentru luare de mită. Dacă pedepsele vor rămâne definitive, pedeapsa primită de Șerban Pop va fi contopită, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga un spor.
„Curtea apreciază că, în prezenta cauza, aplicând fiecaruia dintre inculpatii (Horia Simu și Șerban Pop – n.r.) pedeapsa de 4 ani închisoare, se realizează o justă individualizare a sancţiunilor, în raport cu gravitatea în concret a faptelor comise şi periculozitatea autorilor acestora, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului. La stabilirea şi aplicarea acestor pedepse, Curtea are în vedere, pe de o parte, natura şi gravitatea ridicată a faptelor deduse judecăţii. Infracţiunile de trafic de influență și cumpărare de influență au ca obiect juridic special relaţiile sociale privitoare la desfășurarea activității instituțiilor publice sau private, în condiții care să asigure încrederea și prestigiul de care să se bucure personalul acestora. Prin comiterea unor astfel de infracțiuni se creează o stare de neîncredere în legătură cu corectitudinea funcționarului public sau a altor persoane care îndeplinesc o însărcinare în cadrul unei persoane juridice sau al unei persoane care exercită un serviciu de interes public. În prezenta cauză, prin faptele comise s-a adus atingere imaginii justiției, relaţiilor sociale referitoare la buna desfăşurare a activității procurorilor, prestigiului şi încrederii de care trebuie să se bucure aceştia în exercitarea funcţiei lor”, notează judecătorii.
„Totodată, Curtea nu poate ignora atitudinea nesinceră a celor doi inculpați care, în pofida evidentei relevate de probele dosarului, nu au recunoscut comiterea faptelor, neasumându-și faptele comise, precum și împrejurarea ca inculpatul (Pop Șerban – n.r.) avea calitatea de avocat, calitate în care trebuia să conlucreze la respectarea legii și nicidecum la încălcarea acesteia”, conchide instanța de fond.
Potrivit DNA, Şerban Pop a primit, in anul 2014, de la Horia Simu 230.000 de euro (cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară), pentru a interveni la conducerea DIICOT pentru soluţionarea favorabila a unui dosar penal care îl privea pe omul de afaceri
O parte din bani ar fi ajuns la Alina Bica, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, consilierul ei. DNA preciza că, în schimbul banilor primiţi, Alina Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz şi a facut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său, în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în dosarul în care se desfăşurau acte de urmărire penală faţă de Simu, lucru care s-a şi întâmplat ulterior.
„La 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (denunţător în cauză), suma de 17.500 de euro din totalul sumei de 20.000 de euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop. Suma de 20.000 de euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 de euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat”, susţineau procurorii.
Stupefiante și pistoale găsite de DIICOT la traficanții de droguri din Mureș
