În fiecare an, analiști, specialiști în relații internaționale, în politică, în economie, în finanțe, în filosofie, diverse voci, începând cu diverși astrologi mai mult sau mai puțin renumiți și terminând cu readucerea la lumină a catrenelor lui Nostradamus, încearcă să ghicească ce va aduce viitorul apropiat, în speță, anul care debutează.

Dacă de cele mai multe ori prognozele, estimările și prorocirile au o tentă de a exprima speranța în mai bine, finalul lui 2022 și începutul lui 2023 prind omenirea într-o pasă deloc optimistă.

În 2022 s-a putut face auzită pentru prima dată noțiunea de ”crize suprapuse”. Omenirea, pe plan global, s-a confruntat cu efectele combinate aduse de pandemia de coronavirus, de războiul declanșat la începutul anului 2022 în Ucraina, de explozia prețurilor la energie și a inflației, de întreruperea lanțurilor globale de aprovizionare, de criza de proporții prin care au trecut activele virtuale (criptomonedele), de dezastrele tot mai mari ce au apărut din cauza schimbărilor climatice.

Prin urmare, cele mai multe din prognozele pentru 2023 sunt realizate într-o manieră mult mai apropiată de pesimim, decât de optimismul începerii unui nou an.

Pesimism la început de an

Cuvântul care domină este ”incertitudinea” sau, în limbaj financiar-bancar, ”volatilitatea”. Prelungirea războiului din Ucraina și incertitudinile cu privire la cât va mai dura acesta, care va fi rezultatul și prin urmare consecințele, cu atât mai mult cu cât efectele se fac resimțite pe plan global, îi fac pe ”prezicători” să fie cât se poate de precauți în legătură cu prognozele lor.

Dincolo de preziceri mai puțin ortodoxe, ce anunță războaie civile, conflicte mondiale, calamități naturale și venirea extratereștrilor, cele mai multe priviri sunt îndreptate către evoluțiile economice din 2023, în condițiile în care deteriorarea situației geo-politice internaționale și creșterea exacerbată a prețurile la energie au atras o explozie generalizată a prețurilor de consum (inflația), zona alimentelor și a nevoilor de bază fiind dintre cele mai lovite.

Încă din 2022 datele statistice arată o scădere vertiginoasă a nivelui de trai, începând chiar cu unele din cele mai dezvoltate economii ale lumii, atât în Statele Unite ale Americii, dar mai ales în Vestul Europei, unde deteriorarea condițiilor economice și de viață a făcut să se vorbească despre lucruri nemaiauzite după cel de-al Doilea Război Mondial: blackout-uri energetice pe scară largă, raționalizarea unor categorii de alimente, dezvoltarea pe scară largă a băncilor de alimente și mai nou și de căldură (spații mari încălzite) pentru săraci.    

Cadru macroeconomic fragil

Conform celei mai recente analize a Fondului Monetar Internațional – FMI, cadrul macroeconomic la nivel global este unul fragil, iar perspectivele economice globale  s-au deteriorat semnificativ, se arată în ultimul ”Sondaj privind riscurile sistemice”, publicat de Banca Națională a României – BNR.

S-au cristalizat o serie de riscuri, unele chiar peste așteptări, precum:

• -presiunile inflaționiste;
• -încetinirea creșterii economice în China pe fondul restricțiilor aplicate pentru limitarea răspândirii COVID-19;
• -blocajele privind lanțurile de aprovizionare și efectele persistenței conflictului militar din Ucraina.

În contextul actual, principalele vulnerabilități identificate de FMI se referă la volatilitatea ridicată pe piețele financiare pe fondul presiunilor inflaționiste semnificative și al incertitudinilor ridicate privind perspectivele economice.

FMI notează de asemenea înăsprirea condițiilor financiare, respectiv creșterea costurilor împrumuturilor la nivel global, cu precădere pe piețele emergente, precum și creșterea riscului de nerambursare pentru companiile nefinanciare, în condițiile în care firmele din categoria sub-investment grade sunt mai expuse la schimbările ciclului de credit și la deteriorarea apetitului la risc al investitorilor.

Alte riscuri majore prezentate de FMI sunt creșterea costurilor de finanțare în dolari SUA și a ecartului randamentelor între contrapartide, precum și riscul unei scăderi semnificative a prețurilor locuințelor pe fondul scăderii accesului la piața creditului ipotecar în contextul înăspririi standardelor de creditare și creșterii ratelor de dobândă.

Recesiune globală

Centrul de Cercetare în Economie și Afaceri (Centre for Economics and Business Research – CEBR) a publicat la finele lui decembrie 2022 o cercetare ale cărei concluzii sunt chiar mai pesimiste decât ultima prognoză dată publicității de FMI. Fondul a avertizat în octombrie că mai mult de o treime din economia mondială se va contracta, existând 25% șanse ca PIB-ul global să crească cu mai puțin de 2% în 2023, condiții care pe scurt sunt denumite recesiune globală.

”Este probabil ca economia mondială să se confrunte cu recesiune anul viitor, ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor ca răspuns la creșterea inflației.”, a declarat Kay Daniel Neufeld, director și șef de prognoză la CEBR, potrivit Bloomberg.

Trebuie precizat că CEBR își preia datele de bază din World Economic Outlook al FMI și utilizează un model intern pentru a prognoza creșterea, inflația și ratele de schimb. CEBR avertizează că bătălia împotriva inflației nu este câștigată încă, iar băncile centrale majore vor continua în 2023 să majoreze ratele de dobândă, ceea ce va afecta suplimentar condițiile economice și prin urmare avansul PIB (produsul intern brut) global.

Mai mult decât atât, ”consecințele războiului economic dintre China și Occident vor fi de câteva ori mai grave decât ceea ce am văzut în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei”, arată raportul CEBR, care anunță pentru 2023 o revenire apresiunilor inflaționiste și o recesiune mondială ”destul de puternică”.

Cele mai multe dintre analizele publicate cu privire la riscurile cu care s-ar putea confrunta omenirea, pe plan global, în 2023, menționează la principalele amenințări inflația, criza energetică, schimbările climatice, spargerea economiei globale în mai multe blocuri politice, războiul din Ucraina dar și tensiunile crescânde între SUA și China, creșterea riscurilor cibernetice, amenințare curentelor extremiste, adâncirea polarizării politice.

Rețeaua globală www, în pericol

Asia Pacific Security Magazine vorbește însă despre un pericol neașteptat ce ar putea apărea în 2023, și anume sfârșitul rețelei globale de internet www (world wide web), pe fondul tensiunilor uriașe dintre Vest și Est, dintre lumea occidentală și cea asiatică.

”În 2023, așteptați-vă la apariția unei separări fundamentale a rețelelor globale în arhitecturi regionale sau chiar naționale distincte, cauzată de ”înarmarea” spațiului cibernetic și de o ciocnire a intereselor naționale. Ambiția de a opera o singură rețea globală va fi supusă unor provocări semnificative. Înlesnită de o suprafață de atac extinsă și de o creștere semnificativă a automatizării în întregul spectru al amenințărilor cibernetice, cursa înarmărilor cibernetice se va accelera în 2023. În paralel cu această înarmare, statele caută să exercite mai mult control asupra a ceea ce unii au definit deja a fi un drept al lor, spațiul cibernetic național. Reziliența rețelei și a sistemului va fi testată ca niciodată în 2023.”, scrie Asia Pacific Security Magazine.

Probleme mari în Uniunea Europeană

Dacă pe plan global nu prea este loc pentru optimism, lucrurile par cu atât mai puțin roz când vine vorba de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a anunțat deja, în cadrul prognozei de toamnă, că avansul economic anual în țările membre ale blocului comunitar și în zona euro deopotrivă va fi de doar 0,3% în 2023, estimare văzută însă de mulți analiști economici ca fiind optimistă.

În condițiile unei inflații de două cifre care se va păstra cel puțin în prima jumătate a anului, Uniunea Europeană se va confrunta cu stagflația (stagnare economică și inflație mare), situație extrem de nocivă ce roade puternic din puterea de cumpărare al populației, scade nivelul de trai și are tendința de a se întinde pe perioade lungi de timp, dacă nu este combătută cu un set adecvat de măsuri, existând riscuri importante legate de apariția unei depresii economice.

Oficialii de la Bruxelles nu sunt așa de pesimiști, anunțând o recesiune scurtă și de slabă intensitate la finele lui 2022 și începutul lui 2023, dar nu toți economiștii le impărtășesc optimismul.  

Germania, motorul economic al Uniunii Europene, se resimte puternic după ce a renunțat la gazele și petrolul importate din Federația Rusă. Pe fondul crizei energetice, activitatea industrială a Germaniei s-a restrâns puternic în 2022 și numeroși analiști economici au tras semnalul de alarmă cu privire la cea mai gravă recesiune de după Al Doilea Război Mondial cu care se poate confrunta țara.

Ultimele estimări ale guvernului de la Berlin sunt însă departe de a fi atât de pesimiste, prognozând că economia germană va crește cu 1,4% în acest an și se va contracta cu 0,4% anul viitor.

Mai mulți ani de avans economic modest

Rămâne însă amenințarea, atât pentru Germania, cât și pentru Uniunea Europeană, că 2023 va deschide o perioadă de mai mulți ani cu performanțe economice modeste, în apropierea lui zero. Inflația în zona euro a fost în 2022, pentru prima dată în istorie, peste 10% și, în ciuda diferitelor prognoze mai mult sau mai puțin optimiste, nu dă semne că va scădea foarte mult în prima jumătate a lui 2023.

Banca Centrală Europeană – BCE și-a amânat deja revenirea la ținta oficială de inflație de 2% pentru un orizont mediu de timp, adică anii 2024-2025, ceea ce nu lasă loc de dubii asupra faptului că 2023 și anii de după vor fi caracterizați de lupta cu presiunile inflaționiste. Prin urmare, BCE va opera la anul noi majorări ale dobânzilor, iar scumpirea suplimentară a finanțării va pune noi piedici serioase avansului economic în Uniunea Europeană.

Stabilitatea financiară se deteriorează

La nivel european, conform celui mai recent Raport de stabilitate financiară publicat de Banca Centrală Europeană, condițiile necesare pentru asigurarea stabilității  financiare au continuat să se deterioreze.

Riscurile în creștere privind inflația, în special cele generate de prețurile la energie, precum și riscurile privind perspectivele de creștere economică sub așteptări au crescut și sunt însoțite de incertitudini legate de traiectoria conduitei politicii monetare, de reducerea spațiului fiscal, de volatilitatea piețelor financiare și de contextul geopolitic. Aceste vulnerabilități s-ar putea materializa simultan și, eventual, s-ar putea consolida reciproc, sporind riscurile la adresa stabilității financiare a zonei euro.

Ca urmare sunt prezentate patru clase de riscuri:

– inflația ridicată, riscul de recesiune și condițiile financiare mai stricte care reprezintă provocări tot mai mari pentru gospodăriile și firmele îndatorate;

-provocările de natură fiscală întâmpinate de autoritățile guvernamentale;

 -volatilitatea crescută, reevaluarea riscurilor și deficitul de lichiditate care reprezintă vulnerabilități ale piețelor financiare și ale instituțiilor financiare nebancare la ajustări dezordonate

-amenințările la adresa calității activelor instituțiilor de credit, care pot conduce la necesitatea constituirii unor provizioane mai mari.

Tensiuni legate de lichiditate

Gospodăriile și firmele din zona euro resimt deja efectele unei inflații mai mari și ale activității economice mai slabe, pe fondul crizei energetice în curs, provocate de războiul din Ucraina. Analiza stabilității financiare din noiembrie 2022 stabilește modul în care deteriorarea condițiilor economice și financiare a crescut riscurile la adresa stabilității financiare a zonei euro, arată Luis de Guindos, Vicepreședinte al Băncii Centrale Europene.

În 2022 s-au înregistrat scăderi notabile ale prețurilor activelor financiare în multe regiuni și clase de active, o creștere a volatilității pieței și, uneori, tensiuni în privința lichidității de pe piață Mișcările bruște ale prețurilor activelor au declanșat, de asemenea, apeluri în marjă neașteptat de mari pentru unii participanți la piață, în special societățile nefinanciare și instituțiile financiare nebancare, testându-le capacitatea de a face față lipsei de lichiditate.

Aceste schimbări ale prețurilor activelor au reflectat o incertitudine tot mai mare cu privire la ceea ce se va cere politicii monetare pentru a modera inflația în economiile avansate. Nu pentru prima dată, ni s-a reamintit că, atunci când pozițiile sunt cu efect de levier sau când expunerile sunt create prin instrumente derivate, impactul dat de șocurile pieței nu îi afectează doar pe investitorii direct implicați, ci merge mult mai departe, explică Luis de Guindos.

Pe măsură ce condițiile financiare se înăspresc, vulnerabilitățile datoriilor suverane, gospodăriilor și corporațiilor cu grad mare de îndatorare sunt cele mai expuse.

Criza energetică a ”lovit” și în burse

Unele bănci ar putea avea probleme, de asemenea, să înlocuiască finanţarea ieftină oferită de BCE pentru a ajuta sectorul în pandemia de coronavirus, care este acum retrasă pe măsură ce banca centrală înăspreşte politica monetară pentru a combate inflaţia ridicată.

”Pe termen scurt suntem precupaţi de repercursiunile mediului macroeconomic şi de dinamica pieţelor financiare pentru calitatea activelor şi finanţarea bancară (…). În timp ce sectorul bancar s-a dovedit până acum a fi rezistent la consecinţele războiului din Ucraina, riscurile negative au crescut de asemenea”, avertizează Banca Centrală Europeană.

Trei subiecte devin din ce în ce mai importante pentru evaluarea de risc a BCE.

Primul examinează impactul crizei energetice asupra piețelor derivate financiare legate de energie, care sunt utilizate de producătorii de energie din zona euro pentru a-și acoperi pozițiile și sunt intermediate de sistemul bancar și casele de compensare.

Al doilea explorează modul în care creșterea prețurilor la energie și a altor prețuri, împreună cu creșterea ratelor dobânzilor, afectează gospodăriile din zona euro la diferite niveluri de venit și provocările pe care le reprezintă pentru gospodăriile mai puțin înstărite în special.

În fine, al treilea subiect analizează modul în care amenințările la adresa stabilității financiare din cauza atacurilor cibernetice evoluează, cum cresc costurile acestora și cum poate fi atenuat acest lucru.

Riscurile sistemice pentru zona euro

Totodată, Comitetul European pentru Risc Sistemic – CERS a emis un avertisment prin intermediul căruia au fost prezentate o serie de riscuri sistemice la adresa stabilității financiare a Uniunii Europene.

CERS a identificat 3 riscuri severe și 4 riscuri ridicate. Riscurile severe vizează:

-deteriorarea perspectivelor macroeconomice pe fondul încetinirii creșterii economice, al evoluției prețurilor la energie și creșterii generalizate a prețurilor, coroborate cu înăsprirea condițiilor de finanțare;

-scăderea bruscă a prețurilor activelor

-calitatea activelor bancare și profitabilitatea instituțiilor de credit.

Riscurile ridicate se referă la:

-vulnerabilitățile de pe piețele imobiliare rezidențiale;

-provocările de pe piețele imobiliare comerciale;

-probabilitatea unor incidente cibernetice la scară largă;

-evoluțiile pe termen mediu și lung ale datoriilor guvernamentale.

În acest context, avertismentul emis de CERS recomandă instituțiilor de credit să acorde o atenție sporită politicilor de capital, de lichiditate și de constituire a provizioanelor, prin luarea în considerare a efectelor negative care pot surveni în perioada următoare.

Presiuni pentru reducerea consumului de energie

Există numeroase voci care avertizează că, dacă Uniunea Europeană nu își rezolvă problema stringentă a aprovizionării cu energie, iarna 2023-2024 va fi cu adevărat dramatică pentru economia și populația din țările blocului comunitar deopotrivă. Banca Centrală Europeană a criticat deja măsurile luate de guvernele europene pentru sprijinirea populației să își achite facturile la energie, afirmând, prin vocea președintelui Christine Lagarde, că este nevoie de măsuri care să diminueze consumul de energie.

Mai mult decât atât, BCE a condiționat viitorul sprijin financiar pentru guvernele țărilor UE de implementarea unor măsuri fiscale la nivel național care să conducă spre reducerea consumului de energie. Lucru deloc de neglijat, în condițiile în care unul din riscurile majore în 2023 pentru zona euro este repunerea pe tapet a problemei datoriilor suverane: Mai multe state europene s-au finanțat în ultimii ani prin obligațiunile statale cumpărate de BCE.

Dar BCE a anunțat că își va reduce în 2023 bilanțul (va vinde titlurile de valoare pe care le deține și nu va mai cumpăra altele), ca măsură decisă în lupta pentru combaterea inflației.

Revine criza datoriilor suverane

Prin urmare, mai multe guverne europene, cel de la Roma fiind cel mai expus, s-ar putea trezi în imposibilitatea de a se finanța fără noile instrumente de finanțare anunțate de BCE, în locul cumpărării de obligațiuni. Geografia economică a zonei euro este adesea caracterizată de termeni precum ”nucleu” și ”periferie”, randamentele obligațiunilor suverane stabilind ierarhia sustenabilității datoriei publice.

Criza energetică actuală a Europei a deschis noi disensiuni între statele membre UE, caracterizate de diferențele la nivel național a ponderii industriilor consumatoare de energie și de gradul de dependență de combustibilii fosili al diferitelor țări. Pe aceste valori energetice, Germania și Italia se încadrează la un nivel similar, dar există deosebiri importante. Gospodăriile italiene cheltuiesc o pondere mai mare din venit pe energie decât cele din Germania. Și ponderea mare de companii foarte mici din Italia poate fi, fără îndoială, un dezavantaj. În plus, Germania și Italia se află încă la capetele opuse ale ierarhiei randamentului obligațiunilor.

Asigurarea faptului că geografia energetică a Europei nu fragmentează și mai mult regiunea a motivat deja mai multe inițiative comune, de a umple depozitele de gaze, de a face economii de energie, de a asigura aprovizionarea și de a limita volatilitatea prețurilor.

Cu toate acestea, deși inițiativele UE includ o anumită solidaritate financiară, cea mai mare parte a măsurilor de protecție a gospodăriilor și a întreprinderilor au fost finanțate la nivel național și cu o diferență semnificativă de design. Germania se află în fruntea listei în ceea ce privește sumele puse la dispoziție în euro, în timp ce Franța se află pe primul loc în ceea ce privește măsurile de reglementare a prețurilor.

Acest factor ulterior este vizibil în special în ceea ce privește inflația, cu inflația generală de consum în noiembrie la 7,1% în Franța, comparativ cu 11,3% în Germania și 12,6% în Italia. Având în vedere că marea criză energetică europeană este puțin probabil să fie rezolvată rapid, există îngrijorarea că o astfel de diferență semnificativă în ceea ce privește măsurile fiscale ar putea deveni o sursă de fragmentare suplimentară între statele membre, scrie Financial Times.

Prin urmare, BCE a anunțat că va sprijini țările UE financiar doar în măsura în care vor adopta măsuri fiscale ce vor respecta ”regula celor trei T”: Temporary, Targeted and Tailored to preserving incentives to consume less energy – temporare, țintite și croite pentru a păstra stimulentele de a consuma mai puțină energie.

Toți acești factori și elemente de criză provenind din domenii diferite l-au făcut pe vicepreședintele BCE Luis de Guindos să afirme că economia zonei euro va trece în 2023 printr-o ”situație foarte dificilă”.

”Această situație prezintă, fără îndoială, o provocare pentru afaceri și sustenabilitatea acestora”, a spus de Guindos.

 ”Cu o recesiune la orizont, incertitudinea ridicată actuală face cu atât mai dificil pentru întreprinderi și antreprenori să-și distribuie capitalul. Așadar, în acest context, este foarte important să fim prudenti.” 

România – mari dezechilibre macroeconomice

Economia României este în acest moment integrată în proporție de 70-80% în cea europeană. Chiar dacă țara noastră nu face parte din zona euro, contagiunea efectelor negative se face resimțită fără dubii și la noi, în condițiile în care principalii parteneri economici ai României sunt Germania și Italia, două din cele mai lovite țări în plan energetic, a căror evoluție economică în 2023 ridică puternice semne de întrebare.

Iar influențelor externe li se adaugă bineînțeles și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, care s-au menținut pe primul loc în harta riscurilor în ultimii doi ani, potrivit BNR.

Următoarele riscuri ridicate, în ordinea importanței, sunt:

-riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special a populației și IMM;

-riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar.

Riscul privind nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental a urcat de pe poziția 4 pe poziția 3, iar cel privind cadrul legislativ a coborât de pe poziția trei pe locul patru în exercițiul curent.

Riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb înregistrează cel mai înalt nivel curent al riscului, având cea mai ridicată probabilitate de apariție dintre cele patru riscuri ridicate, notează BNR.

În ceea ce privește seria riscurilor moderate, după importanța lor, acestea sunt: riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială, riscul privind lichiditatea sectorului bancar, riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public, riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială și riscul climatic.

Deficitele gemene

Trebuie amintit că România este singura țară din Uniunea Europeană aflată în procedura de deficit excesiv – dezechilibrul bugetului de stat depășește plafonul de 3% din PIB impus de normele europene.

În același timp, cu un nivel al deficitului de cont curent de 9% din PIB, în condițiile în care limita maximă pentru ca acest dezechilibru să fie sustenabil este considerată de literatura economică de 5% din PIB, țara noastră se confruntă cu problema deficitelor gemene, care inclusiv influențează negativ costurile la care ia împrumuturi pentru susținerea datoriei guvernamentale.

Datoria guvernamentală a crescut în ultimii doi ani aproape de plafonul de 50% din PIB, peste care normele europene spun că Guvernul trebuie să ia măsuri pentru reducerea ei, prin înghețarea cheltuielilor cu salariile publice (peste 50%) și a oricărui tip de cheltuieli cu asitența socială (55%).

E adevărat, în comparație cu alte state europene, datoria guvernamentală a României (ponderea în PIB) este la un nivel mic, dar, date fiind celelalte dezechilbre macroeconomice cu care se confruntă țara noastră, inclusiv faptul că ne-am împrumutat până nu demult la cele mai mari dobânzi din UE și o facem în continuare cu cel mai mare cost din Europa Centrală și de Est, depășirea plafonului de 50% ar putea pune mari probleme pentru finanțarea acestei datorii.

Pentru românii de rând, 2023 va aduce în continuare inflație de două cifre, devalorizarea monedei naționale, care va sări de pragul psihologic  de 5 lei pentru un euro, prin urmare scăderea puterii de cumpărare și degradarea suplimentară a condițiilor de trai.

Lipsa de credibilitate a Guvernului

La acest lucru contribuie și Guvernul de la București, cu numeroase sale ezitări și gafe, precum și faptul că fiscalitatea este în continuare centrată pe taxarea veniturilor persoanelor fizice și a proprietăților, în timp ce de profiturile marilor companii ne se atinge în continuare nimeni.

România are cea mai mare producție de gaze naturale din Uniunea Europeană, la mare distanță de țările aflate pe locurile doi și trei, precum și a treia cea mai mare producție de petrol. De asemenea, are rezerve însemnate de cărbune și un mare potențial pentru a produce hidroenergie. Țara noastră ar fi trebuit să fie deci mai puțin expusă crizei energetice.

În mod similar, România este una din țările membre UE cu potențial agricol mare, deci ar fi trebuit să se teamă mai puțin de o potențială criză alimentară. Lipsa unor strategii naționale pe termen lung în aceste două domenii – energetic și agricol – face însă ca lucrurile să nu stea chiar așa. În condițiile în care este dependentă de importuri, țara noastră este expusă pericolelor externe ce pot surveni din crizele internaționale din domeniile energetic și alimentar. 

Explozia prețurilor carburanților și a energiei este o problemă pe care guvernanții nu dau semne că o vor manageria cu mână sigură nici în 2023, deci noi episoade de scumpiri în aceste zone nu sunt excluse. BNR a anunțat deja că va continua politica de creștere a dobânzii monetare, ca măsura de luptă cu inflația, prin urmare costurile finanțării (dobânzile la credite) se vor afla tot pe o tedință ascendentă.

Afacerile locale trag obloanele

Deși fondurile europene sunt prezentate aproape unanim ca fiind colacul de salvare pentru economia românească, Banca Națională a României a avertizat în mai multe rânduri, pe parcursul lui 2022, că dintr-o mare oportunitate ele se pot transforma într-un risc sistemic major, în condițiile eșecului guvernului de la București de a integra aceste fonduri în economia națională.

În condițiile în care avansul economic este susținut la noi de consumul intern, scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor se va adăuga măsurilor luate de BNR pentru scumpirea creditării și greutăților puse în continuare firmelor de costurile mari ale energiei, prin urmare creșterea economică va fi una modestă, în ciuda optimismului manifestat azi de guvernanți.

Analiștii economici avertizează inclusiv asupra riscului major ca un număr mare de firme să nu își mai poată desfășura activitatea în 2023, din cauza condițiilor economice dificile, deci o creștere a numărului de șomeri este considerată a fi o variantă foarte plauzibilă. 

Lipsa de credibilitate a Guvernului este o altă mare vulnerabilitate pentru România, datele pe care a fost construit bugetul pentru 2023 fiind contestate de aproape toți specialiștii.

Executivul de la București a întocmit bugetul pentru 2023 plecând de la premisele unei creșteri economice de 2,8%, cu un punct porcentual peste estimările Comisiei Europene de 1,8%.

Finanțele se angajează ferm să intre pe calea consolidării bugetare în anii următori, adică să readucă deficitul bugetar sub limita maximă de 3% din PIB admisă de normele europene.

Datoria guvernamentală va depăși 50%

După ce Consiliul Fiscal a caracterizat intenția privind un deficit bugetar de 4,4% din PIB ca fiind ”foarte ambițioasă”, nici analiştii CFA România nu arată mai multă încredere în țintele asumate de Executiv. Astfel, sondajul realizat în rândul analiștiflor financiari certificați din România relevă o valoare medie a estimărilor pentru deficitul bugetar de anul viitor de 6,2% din PIB, cu aproape două puncte procentuale mai mult decât și-a asumat Guvernul în bugetul de stat.

Nici estimările analiștilor CFA România legate de creșterea economică în 2023 nu sunt la fel de optimiste ca cele guvernamentale, vorbind de un avans PIB de doar 1,3%. Trebuie amintit faptul că ministrul de Finanțe a declarat la finalul lui 2022 că avansul econmic nu va fi în niciun caz mai mic de 1,8% în 2023.

Foarte important, analiștii CFA România prognozează o creștere a nivelului datoriei publice la 56% din PIB în 2023.

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

”Un an tare complicat”

”România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5 – 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a spus Daniel Dăianu pentru Agerpres, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

”2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră”, a afirmat Daniel Dăianu.

”Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de „întoarcere spre interior” – inclusiv prin protecţionism.

Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou „război rece”, considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă.

În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă”, a explicat Daniel Dăianu.

În opinia sa, politica economică, planul strategic pe termen mediu şi lung, trebuie să urmărească în mod consecvent reducerea deficitului bugetar.

Trebuie amintit faptul că în documentul intitulat ”Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2023”, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2023 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB, peste procentul de 4,4% anunțat de Finanțe.

Cel mai mare pericol pentru România în 2023

Analistul economic Radu Soviani a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, că cel mai mare pericol pentru România rămâne în 2023 inflația scăpată de sub control.

”Cel mai mare risc pentru 2023 este unul care derivă din inflația scăpată de sub control și persistența din România, anume scumpirea semnificativă a costului creditelor. Marea majoritate a populației și companiilor care s-au împrumutat vor plăti în 2023 costuri semnificativ mai mari aferente împrumuturilor, ceea ce va avea un dublu efect: scăderea profitabilității companiilor, nevoia de restructurări – cu perspective serioase de inversare a tendinței forței de muncă (creșterea șomajului), presiuni suplimentare asupra companiilor în urma încetinirii creșterii economice (în mod real, în trimestrul IV asistăm la zero creștere economică, dacă nu chiar negativă).

Prin urmare, încetinirea generalizată a activității economice, cauzată de dobânzile înalte și de politicile deliberate de stimulare a importurilor (prin scăderea competitivității companiilor românești) reprezintă o sumă, un corolar al acțiunilor și inacțiunilor politicilor monetare și fiscale țintite spre economia națională, care fie au lipsit, fie au fost tardive și ineficiente, fie au fost contrare economiei.”, a declarat Radu Soviani.

Plecarea capitalului străin

”În 2022 au fost subvenționate de stat profituri excepționale (cei 50 de bani pe litru la carburanți au fost destinați subvențiilor profiturilor excepționale). La final de an 2022, guvernul vrea să supra-impoziteze niște profituri deja realizate, sub un alt regim fiscal. Lipsa de predictibilitate va afecta ENORM fluxurile de investiții spre România. Deja am asistat în 2022 la dezinvestiri fără precedent – ceea ce înseamnă plecarea capitalului privat.

Dau ca exemplu dezinvestirea de un miliard de dolari pe care EXXON a făcut-o din economia României.

Statul român își șubrezește propriile companii – ROMGAZ a împrumutat și va împrumuta o bună parte din miliardul plătit EXXON – acum îi amputează profiturile excepționale . Din ce le va plăti? Va urma o paralizie în domeniul proiectelor energetice de amploare, cu consecința menținerii prețurilor ÎNALTE pe componenta energiei, care vor amplifica și mai mult inflația.”, explică analistul economic. 

”Grupuri puternice de interse nelegitime”

”Prin urmare riscurile care derivă din politica monetară și fiscală în 2023, având în vedere greșelile din anii trecuți, se vor materializa în facturi mai mari la orice – priviți piața RCA-ului, unde asigurările OBLIGATORII s-au dublat sau chiar triplat, deși despăgubirile plătite de asigurători AU SCĂZUT semnificativ.

Or, este cunoscut că valoarea primelor de asigurare trebuie să reflecte daunalitatea. Faptul că o autoritate a statului (ASF) a fost incompetentă și coruptă, eșuând în a își exercita rolul pentru care a fost înființată – supravegherea și prevenirea fraudelor și transformându-se în complice, fără ca nimeni să fie tras la răspundere în timp ce decontul incompetenței și corupției unor funcționari este plătit de economie, confirmă suplimentar că guvernarea în 2023 va fi întocmai ca în 2022:

Una în care grupuri puternice de interse nelegitime, cu implicații în aparatul politico-administrativ și juridic al României, vor încerca din răsputeri să prevaleze, în dauna populației, a companiilor românești și a economiei.”, a arătat, în concluzie, Radu Soviani.