Ministrul Predoiu, despre păstrarea portofoliului după rotativă: „Nu am astfel de dorinţe”

Autor

-

8 mai 2023

Ministrul Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, pare a nu avea planuri la rotativa guvernamentală, față de alți colegi de-ai săi.

Ministerul Justiției, condus de Predoiu, este pe lista ministerelor care ar trebui cedat PSD, însă în ultimele săptămâni au fost discuții potrivit cărora până la rotativă se mai modifica anumite aspecte din protocol.

Aseară, fiind chestionat în legătură cu scenariile existente, Predoiu nu s-a arătat dornic să își continue activitatea la Ministerul Justiției. Afirmațiile au fost făcute la Prima News, potrivit Știri pe Surse, când, referitor la vreun plan de a păstra portofoliul Justiției, acesta a răspuns „Nu am astfel de dorinţe”.

Chiar și așa, Predoiu a lăsat cumva și puncte de suspensie: „Sunt în mandat la minister, sunt concentrat 100% pe ce fac. Vom vedea după”.

„Am o dorinţă să fiu totdeauna omul potrivit la locul potrivit.

Altă dorinţă nu am şi oricât de populist ar suna nu am o jenă să spun pentru că eu cred în povestea asta, am intrat în politică dintr-o plăcere, plăcerea de a lăsa lucruri făcute în urmă. Asta e ideea serviciului public”, a explicat ministrul Predoiu, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, Predoiu a admis că, în ciuda faptului că a deținut portofoliul Justiției de câteva ori, în diferite legislaturi, a avut și perioade în care „s-a pierdut” și, practic, nu a mai avut șansa de a lăsa lucruri în urmă.

„Sunt de acord că o vreme câţiva ani am fost în planul doi al politicii. A fost o consecinţă a unor evenimente politice începând cu alegerile de la Bucureşti unde am intrat în campanie cu o săptămână, două înainte să se facă alegeri pentru că a fost o deficienţă de management la vârful PNL (…).

A fost un lanţ de consecinţe şi de management, dar şi al candidaţilor care m-a adus în postura ca cu două săptămâni înainte de alegeri să schimbăm al patrulea candidat. Era evident că şansele sunt minimale, dar mi-am asumat acest lucru.

Nu ştiu dacă am procedat bine din punctul de vedere al carierei mele, dar mi-am zis că pentru partid aia trebuie să fac, sa salvăm cumva obrazul”, a mai explicat Predoiu.

Ce se va întâmpla în salubrizarea din Târgu Mureș după ce câștigătoarea licitației, Brantner SA Cluj, a fost expulzată de monopolul firmelor locale?

Autor

Tudor Bălănescu

-

8 mai 2023

Când dispare libera concurență, serviciul de salubrizare ajunge, fie la cheremul unor operatori care încearcă să obțină monopolul în cât mai multe orașe și județe, fie la bunul plac al micilor mafii locale. În ambele situații, cei care pierd sunt oamenii simpli, care plătesc taxe din ce în ce mai mari pentru servicii de foarte proastă calitate. Și ce te faci când unii operatori economici au reușit într-un final să intre la sufletul autorității contractante?

La Târgu Mureș, câștigătoarea licitației, Brantner Veres, expulzată de monopolul firmelor locale

În iunie 2022, firma de salubritate Brantner Veres SA Cluj câștiga licitația pentru curățenia stradală și colectarea deșeurilor din Târgu Mureș în următorii doi ani, până în 2024. Desemnarea Brantner venea după ce în 2021 Primăria Târgu Mureș reziliase contractul cu Sylevy Salubriserv SRL din Ceuașu de Câmpie, județul Mureș, care nu își făcea treaba și factura mai mult decât colecta.

Brantner s-a confruntat de la bun început cu un boicot. Trebuia să angajeze oameni de la concurența locală, dar, pe surse, se spune că oamenii erau plătiți „la negru” ca să stea acasă.

Apoi, a urmat un episod halucinant. Erau devastate punctele de colectare a gunoiului, oferind imaginea unui oraș invadat de gunoaie. Se mai întâmplase asta și în primăvara lui 2021, după ce Primăria Tg Mureș reziliase contractul cu Sylevy și în oraș apăreau 969 de „ghene” clandestine, obligând primăria să încheie un nou contract cu firma locală, Sylevy Salubriserv SRL. Cam același lucru s-a întâmplat și în 2022, pentru că primăria a fost nevoită să rezilieze contractul cu Brantner Veres și să apeleze la serviciile firmelor locale.

Ceuașu de Câmpie, „cartierul general” al firmelor de salubritate din Mureș. În 3 ani, profituri de 27 milioane de lei

Ceuașul de Câmpie, comuna în care este „cartierul general” al salubrizării din Mureș

Dacă printr-un exercițiu de imaginație ne-am propune să descoperim care ar putea fi principalele ocupații ale locuitorilor dintr-un sat din județul Mureș care poartă numele de Ceuașu de Câmpie primele imagini care ne-ar veni în minte ar fi căpițe de fân, joagăre de cherestea sau terenuri cultivate cu cartofi ori hamei. Wikipedia ne oferă câteva imagini patriahale, cu Biserica reformată din satul Ceuaşu de Câmpie, și Clopotniţa de lemn a bisericii reformate din satul Culpiu.

Dincolo de acest exercițiu de imaginație, satul Ceuașu de Câmpie, din comuna cu același nume, este un veritabil centru de afaceri și nu orice fel de afaceri, ci din domeniul în care în prezent se câștigă cel mai bine: colectarea deșeurilor.

Trei firme ale sătenilor din Ceuașu de Câmpie, Sylevy Salubriserv SRL, Sylevy Cleaning SRL și Bissdog SRL, au realizat în ultimii 3 ani profituri pe care și le-ar dori orice antreprenor. Profiturile Sylevy Salubriserv au fost de 19.549.000 lei, Sylevy Cleaning a avut profituri totale de 5.628.000 lei, iar profiturile Bissdog SRL au fost de 2.089.353 lei. În total, profiturile pe ultimii 3 ani ale celor trei firme din Ceuașu de Câmpie au fost de 27.266.353 lei.

Afaceri de succes prin nerespectarea obligațiilor contractuale? În 2021, CJ Mureș a reziliat contractele cu Sylevy Salubriserv SRL

Salubrizarea din Mureș este organizată în 7 zone, cea mai importantă fiind Zona 2 – Tg Mureș

Cea mai performantă firmă din Ceuașu de Câmpie, Sylevy Salubriserv SRL, cu profituri de 19,5 milioane lei în 3 ani, sugerează o afacere bine condusă, cu seriozitate și respect pentru parteneri. Sylevy Salubriserv a deținut o mare parte din contractele de colectare a deșeurilor din județul Mureș. Firma înființată în 2005 a deținut contractele de salubrizare în 5 din cele 7 zone în care este organizată colectarea deșeurilor din județ, respectiv Zona 1 – Sânpaul, Zona 2 – Târgu Mureș, Zona 4 – Reghin, Zona 6 – Bălăuşeri şi Zona 7 – Râciu. Se poate spune că este principalul operator de salubritate din Mureș.

Dar în urmă cu doi ani firma a înregistrat un mare eșec în colaborarea cu Consiliul Județean (CJ) Mureș, care administrează gestionarea deșeurilor prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecolect Mureș, în ccare sunt asociate cele 102 localități din județ, 4 municipii, 7 orașe și 92 de comune. Din localitățile mureșene sunt colectate anual 136.400 de tone de deșeuri. Din Târgu Mureș sunt colectate anual 60.000 tone de deșeuri.

Colaborarea Sylevy Salubriserv SRL cu CJ Mureș și ADI Ecolect Mureș a intrat în impas la începutul anului 2021, când au fost reziliate mai multe contracte dintre Ecolect și Sylevy. La ședința de pe 28 ianuarie 2021, CJ Mureș a avut pe ordinea de zi mai multe proiecte pentru aprobarea rezilierii contractelor de colectare şi transport a deşeurilor în Zona 1 – Sânpaul, Zona 4 – Reghin, Zona 6 – Bălăuşeri, Zona 5 – Târnăveni şi Zona 7 – Râciu. Rezilierea contractelor pentru zonele Sânpaul, Reghin, Bălăușeri și Râciu, însemna rezilierea contractelor cu Sylevy Salubriserv SRL, din cauza refuzului sistematic al operatorului de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în contracte.

Pe 28 ianuarie 2021 CJ Mureș a reziliat contractele cu Sylevy Salubriserv

Spre exemplu, hotărârea CJ Mureș nr 10/28.01.2021, de reziliere a contractului nr 833/27.03.2019 încheiat între ADI Ecolect și Sylevy Salubriserv SRL pentru colectarea deşeurilor în Zona 7 Râciu, avea la bază Referatul aprobare a rezilierii nr 1.872/22.01.2021, în care sunt menționate motivele rezilierii:

„Pe parcursul derulării contractului, s-a constatat în repetate rânduri neîndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de către SC Sylevy Salubriserv SRL, fapt pentru care acesta a fost notificat și informat cu privire la aceste aspecte (…). Prin adresa nr. 4.773/26.11.2020, ADI Ecolect Mureș a solicitat operatorului SC Sylevy Salubriserv SRL să prezinte stadiul de îndeplinire a obligațiilor contractuale, acordând termen de răspuns data de 08.12.2020, dată până la care operatorul nu a comunicat motivele neîndeplinirii obligațiilor sale contractuale”, se spune în referatul 1.872/22.01.2021.

În aceeași ședință, CJ Mureș a aprobat și rezilierea contractului nr 982/16.04.2019, încheiat cu altă firmă din Ceuașu de Câmpie, SC Bissdog SRL, pentru colectarea deșeurilor din Zona 5 – Târnăveni. Evident, cauza rezilierii era aceeași, nerespectarea obligațiilor contractuale.

Sylevy Salubriserv și Sylevy Cleaning, firmele familiei Ilyés din Ceuașu de Câmpie

Două din firmele de salubritate din Mureș sunt afaceri de familie. În 2021, asociații la Sylevy Salubriserv SRL din Ceuașu de Câmpie, județul Mureș, erau Ilyés Dionisie, director și acționar, care deținea 50% din firmă, celelelalte 50% din părțile sociale fiind deținute de nepotul său, Ilyés Toth Botond Lehel, director executiv și fiul fostului consilier județean UDMR Ilyés Toth Alexandru.

Recent, prin Hotărârea AGA nr 1/01.02.2023, publicată în Monitorul Oficial pe 28 februarie, nepotul, adică Ilyés-Toth Botond Lehel, a cedat participația de 50% din acțiuni lui Ilyés Dionisie, care astfel a devenit acționar unic al Sylevy Salubriserv SRL Ceuașu de Câmpie.

Mai există și o altă firmă de salubritate a familiei Ilyés. Este vorba de Sylevy Cleaning SRL Târgu Mureș, înființată în 2020 și ai cărei asociați sunt Ilyés Szilard Levente (25%), Ilyés Toth Beata (25%) și Nițu Ioan Marcel, din Târgu Mureș, cu 50% din părțile sociale. Firma are sediul social la Tg Mureș, dar Ilyés Szilard Levente și Ilyés Toth Beata au domiciliul în Ceuașu de Câmpie.

În ultimii trei ani, cele trei firme de salubritate din Ceuașu de Câmpie au realizat profituri de peste 27 milioane de lei

Sylevy Salubriserv SRL a fost înființată în ianuarie 2005 și în primii patru ani a ajuns la o cifră de afaceri anuală de 439.000 de lei. Începând din 2012, a urmat o perioadă mai prosperă, în care a devenit o afacere profitabilă. Din 2016, cifra de afaceri a trecut de 6 milioane, iar profitul a fost de 1 025 533 lei. În 2019, cifra de afaceri a fost de 10 milioane de lei, iar profitul de 1.058.000 lei.

Afacerile Sylevy Salubriserv au prosperat în contextul pandemiei de Covid 19. În 2020, firma a avut o cifră de afaceri de 45.761.000 lei și un profit de 9.140.000 de lei, iar în 2021 cifra de afaceri a fost de 47.107.000 lei, iar profitul a fost de 9.351.000 de lei. În 3 ani, profiturile Sylevy Salubriserv au fost de 11.133.000 de lei.

Cealaltă firmă „marca Ilyés”, Sylevy Cleaning SRL și-a început afacerile în forță din primul an, când a avut o cifră de afaceri de 3.734.000 lei și un profit de 2.171.000 lei. În 2021 cifra de afaceri a fost de 2.307.000 lei iar profitul mai mic, de 440.000 lei, dar în 2022 cifra de afaceri a Sylevy Cleaning a fost de 4.891.226 lei, iar profitul net a fost de 3.017.236 lei. Practic, în cei trei ani de activitate Sylevy Cleaning SRL a înregistrat un profit net de 5.598.505 lei.

A treia firmă de salubritate din Ceuașu de Câmpie este Bissdog SRL, care realiza colectarea deșeurilor în Zona 5 – Târnăveni în baza contractului de delegare nr 982/16.04.2019 încheiat cu ADI Ecolect Mureș. În 2019, cifra afaceri a Bissdog SRL a fost de 2.671.431 lei, iar profitul brut a fost cifrat la 679.171 lei. În 2020, cifra de afaceri a fost 4.055.839 lei, iar profitul brut de 998.679 lei, iar în 2021 Bissdog SRL a avut o cifră de afaceri de 4.210.209 lei și un profit brut de 411.503. În total, profiturile din ultimii 3 ani ale celor trei operatori de salubritate din Ceuașu de Câmpie au fost de 27.266.353 lei.

În februarie 2021, Sylevy Salubriserv pierdea și contractul de colectare a deșeurilor din Târgu Mureș

Începutul anului 2021 a fost unul cu ghinion pentru firma la care erau asociați Ilyés Dionisie și Ilyés-Toth Botond Lehel. După ce în ianuarie 2021 CJ Mureș reziliase contractele dintre Sylevy Salubriserv și ADI Ecolect pentru colectarea deșeurilor din localitățile mureșene, o lună mai târziu firma familiei Ilyés pierdea și contractul de colectare a deșeurilor din capitala de județ. În februarie 2021, primarul din Tg Mureș, Soós Zoltán a reziliat contractul încheiat cu Sylevy Salubriserv susținând că firma facturează mai mult decât colectează.

În războiul declarațiilor dintre primarul Soós Zoltán și directorul Sylevy Salubriserv SRL, Ilyés Dionisie, s-a ajuns la acuzații dure, reflectate în presa locală: „Primarul Soós a spus că cei de la Sylevy Salubriserv sunt hoți (a susținut că umflă facturile, respectiv că au facturat mai mult cu 22.000 de tone de deșeuri decât au colectat – aceasta fiind diferența dintre deșeurile depuse la stația de transfer de la Cristești și la depozitul de la Sânpaul și cea raportată, prin facturi ca fiind colectată și transportată). Sylevy Salubriserv, prin Ilyés Dionisie, a spus că primarul Soós e <<habarnist, nerușinat, mincinos și incompetent>>, că nu vrea să plătească facturi de 19 milioane de lei și că din cauza lui orașul e jegos”, relata publicația „msnews.ro” la vremera respectivă. Era un război local.

În aprilie 2021, Primăria Tg Mureș anunța organizarea unei licitații pentru atribuirea contractului de colectare și transport a deșeurilor menajere pentru o perioadă de doi ani. Valoarea acestui contract era de 33,4 milioane de lei.

Primăria Tg Mureș, obligată să reia colaborarea cu firma lui Ilyés după ce în oraș au apărut peste 900 de „ghene” clandestine

Primăria Tg Mureș nu a reușit să finalizeze licitația pentru atribuirea contractului unui nou operator și s-a ajuns la o situație de criză. Atunci a apărut, în premieră, un fenomen care s-a repetat la Târgu Mureș și în toamna anului trecut. Au fost identificate în oraș peste 969 de puncte în care erau aruncate gunoaie.

Situația de atunci a generat multe suspiciuni. Într-o criză a colectării deșeurilor (vezi criza gunoaielor din sectorul 1), gunoaiele apar peste tot, e mai greu să apără „ghene” clandestine, locații în care să apară sistematic gunoaie zile la rând. Părea un haos foarte bine organizat.

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă din Tg Mureș a constatat „existenţa unei situaţii de urgenţă sanitară în municipiul Târgu Mureş, cele 969 de locaţii în care au fost identificate deşeuri punând în pericol sănătatea populaţiei”. Pe 11 iunie 2021 era declarată „starea de urgență sanitară” și primarul Soós Zoltán a fost nevoit să își recunoască înfrângerea în disputa cu Ilyés Dionisie, recurgând din nou la serviciile Sylevy Salubriserv SRL pentru a ridica gunoaiele din oraș.

Pe 14 iunie, primarul Soós Zoltán anunța că Sylevy Salubriserv a preluat gunoaiele din 789 de locaţii cu risc major pentru sănătatea publică și a convocat Consiliul Municipal Tg Mureș pentru încetarea „stării de urgență sanitară”.

Astfel, în lipsa altor soluții, Primăria Tg Mureș a prelungit colaborarea cu firma lui Ilyés Dionisie. După opt luni, pe 5 octombrie 2021, primarul Soós Zoltán a semnat, tot cu Sylevy Salubriserv, un nou contract, în valoare de 11,43 milioane lei. Noul contract avea o durată de 6 luni.

În iunie 2022, Brantner Vereș Cluj câștiga licitația și urma să colecteze deșeurile din Tâgu Mureș până în 2024

Pe sistemul de achiziții publice era în derulare procedura lansată în mai 2021 pentru organizarea licitației prin care să fie atribuit „contractul de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deșeurilor municipale – zona 2 Tg.Mureș”. Au depus oferte mai multe firme: Sylevy Salubriserv SRL, Brantner Veres SA Cluj Napoca, Polaris M Holding Constanța și Rosal din București.

După mai multe contestații respinse, pe 29 iunie 2022 a fost declarată câștigătoare a licitației firma Brantner Vereș SA din Cluj. Reprezentanții Brantner Vereș au semnat cu ADI Ecolect Mureș contractul pentru curățenia stradală în Târgu Mureș în următorii doi ani, adică până în 2024.

Boicot total împotriva Brantner: „deșeurile sunt împrăștiate intenționat lângă pubele și pe domeniul public, de autori necunoscuți”!

Compania de salubritate din Cluj și-a început activitatea la Tg Mureș în toamna anului trecut. O primă problemă cu care s-a confruntat Brantner a fost angajarea personalului, care ar fi trebuit să fie dintre foști angajați ai firmelor locale de salubritate. Pe surse, se spune că oamenii erau plătiți ca să stea acasă, ca să nu lucreze la Brantner.

La începutul lui decembrie 2022, la o lună după preluarea colectării deșeurilor în Tg Mureș și celelalte 18 localități din Zona 2, reprezentanții Brantner se confruntau cu un veritabil război împotriva firmei lor. Ei susțineau că „angajații Brantner au identificat mașini din care se aruncă intenționat cantități mari de deșeuri, în anumite locuri din oraș”, iar în multe cartiere din oraș erau vandalizate sistematic containerele de gunoi, iar gunoaiele erau împrăștiate.

„Ne lovim de numeroase situații în care deșeurile sunt împrăștiate intenționat lângă pubele și pe domeniul public, de autori necunoscuți. De asemenea, sunt distruse sau furate aceste pubele. Fiindcă se întâmplă zilnic astfel de acte de vandalism, am solicitat în scris sprijinul autorităților locale”, declara directorul de comunicare al Brantner Veres, Lucian Sălcudean.

Practic, se repeta dezastrul din primăva lui 2021. Atunci Primăria Tg Mureș reziliase contractul cu Sylevy Salubriserv și după apariția celor 969 de „ghene” clandestine și o invazie a gunoaielor care a dus la declararea „stării de urgență sanitară”, primăria a fost obligată să reia colaborarea cu Sylevy Salubriserv.

Epilog previzibil. Primăria a reziliat contractul cu Brantner și a încheiat un nou contract cu cealaltă firmă a familiei Ilyés, cu Sylevy Cleaning

Poliția Locală din Tg Mureș n-a reușit să descopere pe vreunul dintre autorii vandalizării containerelor de gunoi, dar în perioada 25 noiembrie – 20 decembrie 2022 a amendat Brantner de 415 ori, cu suma totală de 830.000 de lei.

Pe 21 decembrie 2022, primarul Soós Zoltán anunța rezilierea contractului cu Brantner Veres: „Am decis rezilierea contractului pentru salubrizarea stradală, pe care municipalitatea îl avea încheiat cu Brantner Servicii Ecologice pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale”.

Iar pe 13 martie 2023, primarul Soós Zoltán a semnat un nou contract, dar nu cu Sylevy Salubriserv, ci cu cealaltă firmă „marca Ilyés”, cu Sylevy Cleaning.

Campanie mediatică pe contul de facebook al Sylevy Cleaning SRL

Acum, pe contul de facebook al Sylevy Cleaning SRL sunt postate permanent poze cu angajații Sylevy care mătură străzile, fiind precizate ora, minutul și chiar și secunda în care s-a intervenit pentru curățenia orașului Tg Mureș.

Va avea loc o nouă licitație pentru desemnarea unui nou operator de salubritate la Târgu Mureș, dar mai are vreun rost să ne întrebăm cine o va câștiga?

OMS anunță sfârșitul pandemiei Covid-19; se recomandă însă integrarea vaccinării în programele naționale

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 mai 2023

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat publicității un comunicat de presă în care anunță că „epoca coronavirusului” a luat sfârșit.

Potrivit declarațiilor dr Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, concluzia vine în urma celei de-a cincisprezecea reuniuni a Comitetului de Urgență al Regulamentului Internațional de Sănătate, care a avut loc ieri, ocazie cu care „membrii au evidențiat tendința de scădere a deceselor cauzate de COVID-19, scăderea spitalizărilor legate de COVID-19 și a internărilor în secțiile de terapie intensivă și nivelurile ridicate ale imunității populației la SARS-CoV-2”.

Punctul cât de cât final vine la trei ani după ce a fost declarat pentru prima dată cel mai înalt nivel de alertă privind pericolul pe care îl reprezenta virusul SARS-CoV-2, poziția oficială acum fiind aceea că pandemia de COVID-19 „este acum o problemă de sănătate stabilită și în curs de desfășurare, care nu mai constituie o urgență de sănătate publică de interes internațional”.

În comunicat se arată că „directorul general al OMS va convoca un comitet de evaluare a RSI pentru a oferi consiliere cu privire la recomandările permanente pentru gestionarea pe termen lung a pandemiei SARS-CoV-2, ținând cont de Planul strategic de pregătire și răspuns la COVID-19 2023-2025. În timpul acestei tranziții, statele părți sunt sfătuite să continue să urmeze recomandările temporare emise. Directorul general și-a exprimat sincera mulțumire Președintelui, membrilor și consilierilor Comitetului pentru angajamentul și sfaturile lor în ultimii trei ani”.

Printre recomandări este inclusiv aceea privind „integrarea vaccinării împotriva COVID-19 în programele de vaccinare pe parcursul vieții”, astfel încât persoanele din grupurile cu prioritate înaltă să aibă acces la vaccinurile recomandate de OMS.

Totodată, se face vorbire și despre „susținerea creșterii capacității naționale și pregătirea pentru evenimente viitoare pentru a evita apariția unui ciclu de panică și neglijare”, actualizarea planurilor de pregătire pentru pandemie de patogeni respiratori, folosirea Sistemului global de supraveghere și răspuns la gripă (GISRS) sprijinirea înființării Rețelei globale de laborator OMS (CoViNet).

„Pregătiți-vă pentru ca contramăsurile medicale să fie autorizate în cadrul cadrelor de reglementare naționale pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea pe termen lung. Statele părți ar trebui să-și consolideze autoritățile de reglementare pentru a sprijini autorizarea și utilizarea pe termen lung a vaccinurilor, diagnosticelor și terapiei.

Continuați să lucrați cu comunitățile și liderii acestora pentru a realiza programe de comunicare puternice, rezistente și incluzive privind riscurile și implicarea comunității (RCCE) și programe de management al infodemiei. Statele părți ar trebui să adapteze strategiile și intervențiile RCCE și de management al infodemiei la contextele locale.

Continuați să ridicați măsurile de sănătate legate de călătoriile internaționale legate de COVID-19, pe baza evaluărilor de risc și să nu solicitați nicio dovadă a vaccinării împotriva COVID-19 ca o condiție prealabilă pentru călătoriile internaționale.

Continuarea sprijinirii cercetării pentru îmbunătățirea vaccinurilor care reduc transmiterea și au aplicabilitate largă; să înțeleagă întregul spectru, incidența și impactul stării post COVID-19 și evoluția SARS-COV-2 în populațiile imunodeprimate; și să dezvolte căi de îngrijire integrate relevante”, sunt alte câteva recomandări.

Ministrul Bode îl vede pe premierul Ciucă președintele României. „Voi rămâne în viitorul Guvern dacă PNL va dori acest lucru”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 mai 2023

Lucian Bode, secretar general al PNL și totodată ministru al Afacerilor Interne, crede că premierul Nicolae Ciucă are tot ce îi trebuie pentru a deveni președintele României.

Ministrul consideră că partidul din care face parte are undeva la 23 – 24% din opţiunile electoratului la vot, iar un potențial câștigător al alegerilor prezidențiale din 2024 este nimeni altul decât șeful său de partid.

În mod cert, Bode a asigurat că „PNL își propune să guverneze bine România”, și „ca anul viitor să avem un candidat care să dea președintele României pentru următorii 5 ani”.

„Astăzi președintele PNL este opţiune pentru a candida la funcţia de președinte al României. (…)

PNL îşi propune să guverneze bine România şi în acest an şi anul viitor, să obţinem un scor bun la alegerile de anul viitor, astfel încât să guvernăm România şi după 2024. (…)

Anul viitor, PNL e capabil să guverneze, e capabil sa candideze pe liste proprii şi să dea viitorul preşedinte al României”, a asigurat Lucian Bode, citat de Realitatea TV.

Surprinzător sau nu, ministrul Afacerilor Interne a spus că, pentru el, „e important ca Partidul Național Liberal să rămână la guvernare şi după 2024, să guverneze bine România”, cu mențiunea că „voi rămâne în viitorul Guvern dacă PNL va dori acest lucru, dacă preşedintele României şi presedintele PNL îmi vor acorda sprijin”.

50 de milioane de euro, sprijin pentru fermieri

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 mai 2023

În ședința de Guvern de ieri au fost aprobate mai multe hotărâri care vizează sprijinirea fermierilor români, inclusiv scheme de ajutor de minimis, premierul Nicolae Ciucă explicând că se lucrează și la propuneri pentru „asigurarea unor sume de bani pentru compensarea efectelor produse de tranzitul și importul de cereale din Ucraina”.

Potrivit declarațiilor făcute înaintea ședinței, suma propusă de Comisia Europeană pentru România este de aproape 30 de milioane de euro, la care se adaugă sumele deja aprobate, „aproximativ 50 de milioane de euro care vor fi asigurați fermierilor”.

Deși banii nu există încă fizic toți, Ciucă a asigurat că „vor fi puși la dispoziție după ce se vor îndeplini procedurile din hotărârea de guvern”. La rândul său, ministrul Agriculturii a explicat că „fluxul de cereale din Ucraina a determinat o pierdere”, de aceea a fost nevoie „o serie întreagă de măsuri noi de intervenție în plan național și în plan european”.

Petre Daea consideră în continuare că a depus toate eforturile posibile ca ministru, punctând că „am avut o conduită (…) corectă și eficientă, corectă din punct de vedere instituțional și legislativ și eficientă pentru că, iată, avem două instrumente puse la dispoziție prin decizia Comisiei Europene”.

La modul concret, Daea a făcut referire la „interzicerea, din 2 mai, a importurilor de produse din Ucraina la cele patru produse: e vorba de porumb, de grâu, de floarea-soarelui și semințe de rapiță”, plus măsura de acordare a „aproape 30 de milioane euro, ea va fi operațională în momentul în care regulamentul va apărea în jurnalul oficial și noi suntem pregătiți cu actul normativ să punem la dispoziție sumele cuvenite pentru a susține stocurile de la cele trei produse – la porumb, la floarea-soarelui și rapiță”.

Totodată, propisiunea este că „în derulare se află actul normativ pe care Guvernul l-a aprobat și, prin decizia Guvernului, la cele 10 milioane care au venit inițial, s-au adăugat încă alte 10, deci în total 20 de milioane pentru susținerea fermierilor care au avut grâne în stoc la data de 1 februarie, în așa fel încât să putem nivela drumul acesta al deficitului pe care l-au înregistrat fermierii ca urmare a situației pe piață”.

EXCLUSIV zin.ro – Schimbare totală de paradigmă? Documentul publicat de BNR în care se cere adaptarea la de-globalizare

Autor

Alecsandru ION

-

4 mai 2023

BNR - Foto Andreas Lucian Ene - Facebook

România a devenit oficial stat membru al Uniunii Europene în data de 1 ianuarie 2007. Încă din perioada pre-aderare și până în prezent, politicile publice adoptate în țara noastră au vizat o integrare cât mai profundă a economiei autohtone în cea europeană.

S-a plecat de la premisa că legăturile cât mai strânse cu un colos economic vor feri economia României de șocuri, dar s-a ignorat posibilitatea că și marile economii europene pot trece prin perioade foarte grele, în contexul unei economii tot mai globalizate, în care șocurile adverse și vulnerabilitățile se transmit cu viteză uluitoare de la un capăt la celălalt al planetei.

Cel mai bun exemplu poate fi criza financiară internațională din 2008, declanșată în Statele Unite, dar care a avut o viteză și un grad de contagiune foarte mari, economia Uniunii Europene fiind foarte puternic lovită, evenimente care s-au tradus ulterior în politicile de austeritate impuse practic în toată Europa de Comisia Europeană condusă de Angela Merkel.

Economia românească a ajuns la un grad de integrare de 70-80% în cea europeană, în condițiile în care aproximativ 75% din exporturile și importurile realizate de țara noastră se desfășoară pe relația cu UE.

În ciuda gravelor probleme economice apărute în marile economii occidentale, după criza financiară din 2008, dar și a multiplelor crize de ordin economic și geo-politic care au lovit ulterior Uniunea Europeană: pandemia de coronavirus și întreruperea lanțurilor globale de aprovizionare, criza energetică declanșată de reformele impuse de Comisia Europeană privind liberalizarea și ”înverzirea” piețelor de energie, precum și de războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Federației Ruse, decidenții din România au marșat în continuare, cel puțin până acum, pe avantajele aduse de globalizare și de integrarea economică.

Asta în condițiile în care pandemia de coronavirus și întreruperea marilor lanțuri comerciale globale a făcut ca tot mai multe țări să vorbească despre sfârșitul perioadei de aur a globalizării și de reorientarea spre producție a economiilor, dimpreună cu protecționismul economic și repatrierea întreprinderilor productive.

România s-a declarat, cel puțin până acum, prin guvernele sale și prin vocea majorității politice de la București, fidelă mai departe principiilor neo-liberale, ce proclamă neintervenția Statului în economie și prevalența absolută a pieței libere.

Surpriză de la Banca Națională

Un document publicat recent sub egida Băncii Naționale a României vorbește însă despre necesitatea unor noi politici industriale și agricole care, dacă ar fi puse în practică, ar reprezenta o adevărată schimbare de paradigmă, o întoarcere la 180 de grade a direcției adoptate în ultimii 20 de ani de economia românească.

Este vorba despre ”Raport de analiză a convergenței „România – Zona Euro MONITOR” nr. 12/2023 – Final de pandemie și economii care rezistă la șocul Războiului”, analiză coordonată de academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal și publicată pe site-ul BNR.

Raportul afirmă negru pe alb că ”totul este de judecat prin prisma de-globalizării, regionalizării unor fluxuri comerciale”, renunțând practic la prezentarea globalizării ca soluție universală pentru toate probleme economice, așa cum făceau până acum decidenții din România.

Este vorba despre lumea multi-polară și de-globalizată pe care o invocă tot mai des reprezentanții Federației Ruse în discursurile oficiale, după declanșarea războiului din Ucraina.

”Trăim o etapă foarte serioasă în istoria relaţiilor internaţionale”, a declarat la finele lui martie 2023 şeful diplomaţiei de la Kremlin, Serghei Lavrov , la începutul unei întrevederi bilaterale cu omologul său chinez, Wang Yi, în provincia Anhui din estul Chinei, anunță Agerpres.

Este principala temă de discurs a diplomației ruse, după începerea conflictului armat din Ucraina, eveniment ce a dus la agravarea problemelor legate de întreruperea lanțurilor globale de aprovizionare, începute în timpul pandemiei de coronavirus.

Între timp, deglobalizarea avansează într-un ritm susținut, ca urmare a eforturilor făcute de adversarii geo-politici ai SUA de a ieși de sub influența dolarului american, ce domină în prezent economia mondială.

Cu China și Rusia vârfuri de lance, țările din BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) au anunțat deja anul acesta că lucrează la lansarea unei monede proprii, care să concureze dolarul american.

Brazilia și Argentina au anunțat, la rândul lor, că renunță la decontarea în dolari a tranzacțiilor lor comerciale internaționale, iar Arabia Saudită, cândva unul din aliații de nădejde ai SUA în zona Golfului, a renunțat încă din 2022 la folosirea dolarului ca monedă de plată pentru exporturile de petrol ale țării.

O nouă realitate: Războiul rece și de-globalizarea

”Chiar dacă războiul din Ucraina s-ar încheia, această nu înseamnă revenirea la situația de înainte de Invazie. Vom trăi în altă lume, a unui nou război rece. Alocarea de resurse pentru reziliența militară, pentru securitate, înseamnă presiune pe bugete publice, realocare de resurse în economii; totul este de judecat prin prisma de-globalizării, regionalizării unor fluxuri comerciale, când securitatea devine mai importantă decât eficientă înțeleasă în sens îngust”, se arată în studiul România – Zona Euro Monitor coordonat de Daniel Dăianu.

Tonul a fost dat însă de ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, care scria în martie 2023 într-o postare pe Facebook, în care anunța că Agenția de rating Fitch a îmbunătățit perspectiva de țară de la negativă la stabilă și a reconfirmat ratingul de țară al României:

”Pot să vă spun că, dacă deficitul comercial și cel de cont curent ar fi fost în scădere (și nu în creștere) astăzi vă anunțam o creștere a ratingului de țară!

Scăderea deficitului comercial nu se face însă doar prin efort guvernamental. Este nevoie de măsuri, programe și mai ales de parteneriat cu mediul economic acela care, prin investiții, să asigure trecerea la economia de producție.

Așa numitul Productivism Economic, cel care va trebui să fie obiectivul economic de țară al României în urmatorii 4-6 ani”.

Riscul ca Statul să nu se mai poată finanța

Schimbările de strategii economice despre care se vorbește în raportul coordonat de Daniel Dăianu, dincolo de menționarea schimbării drastice a realităților geo-politice, ar trebui să aibă ca principal factor determinant aceleași deficite gemene – bugetar și de cont curent – ce reprezintă grave dezechilibre pentru economia autohtonă și care, dacă nu se găsesc soluții pentru diminuarea lor, pot pune mari probleme finanțelor publice.

”Se înmulțesc comentariile privind deficitul de cont curent din 2022, ce a ajuns la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB) – o creștere valorică de 52% față de nivelul din 2021, în timp ce dezechilibrul comercial a atins 34 miliarde euro (…).

De notat este că dificultăți de finanțare a dezechilibrului extern a avut România când datoria publică a fost mult inferioară (ca procent din PIB) celei de acum – cca. 15% în 2008, [versus] cca. 48% din PIB în 2022.

Explicația privește deficite bugetare substanțiale în timp ce criza financiară a mărit enorm aversiunea față de risc. Drept consecință, România a trebuit să recurgă la un pachet de asistență financiară externă.

Ce particularizează deficitele externe la noi este contribuția deficitului bugetar la mărimea acestora; deficite bugetare structurale (ce nu țin cont de poziția ciclică a economiei, de politici prociclice) s-au reflectat în deficite externe.”, notează documentul citat.

Dincolo de consolidarea bugetară și aducerea deficitului guvernamental sub 3% din PIB, este nevoie însă de politici pentru reducerea deficitelor comercial și de cont curent. Iar acest lucru nu se poate face decât prin încurajarea și susținerea producției interne.

Nevoia de producție internă, pentru limitare importurilor

Raportul Zona Euro Monitor atrage atenția că:

”Producția de tradables (bunuri exportabile și bunuri ce pot înlocui importuri) nu a ținut pasul cu consumul agregat, cu absorbția internă; avem un proces de alocare a resurselor ce a favorizat expansiunea de non-tradables.

Multe investiții se duc în rezidențial și comerț. Infrastructura este încă precară. Servicii IT și de transport nu au putut stopa creșterea deficitului.

Plasarea în lanțuri de producție și aprovizionare ar putea fi mai favorabilă; se asamblează, sau se produc componente și subcomponente dintre care numeroase nu înseamnă valoare adăugată înaltă (…).

Varietatea producției industriale autohtone este o premiză importantă pentru o situație mai bună în viitor.

Există și alte probleme structurale; de pildă, subdezvoltarea industriei agroalimentare – pământ agricol ce înseamnă 57% din suprafață țării în timp ce deficitul extern al acestui sector este de 0,5-0,6% din PIB.

În general, avem o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede și în faptul că importăm produse a căror realizare include inputuri esențiale din România.

Nu avem turism de calitate care să stimuleze ”exportul intern”; cetățenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate.

Politici industriale care să vizeze producția de tradables, creșterea valorii adăugate (inclusiv în domeniul agroalimetar) sunt firave”.

Dominația capitalului străin

”Economia noastră are și un caracter dual, caracteristic celor mai puțin dezvoltate: sectoare importante sunt dominate de firme mari străine și există multe companii cu capital autohton slabe.”, mai precizează documentul citat.

Se poate remarca aici că raportul întocmit sub coordonarea lui Daniel Dăianu atrage atenția că dominația marilor firme străine este caracteristică economiilor ”mai puțin dezvoltate”, o altă idee care vine în contradicție cu retorica oficială din ultimii 20 de ani, în care s-a considerat că investitorii străini și companiile multinaționale reprezintă singura soluție pentru dezvoltarea economică pe termen lung a României.

Trebuie precizat că, potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, aproape 95% din grupurile de întreprinderi care au activat în 2021 în România au fost controlate de capitalul străin.

Astfel, au fost identificate 91.760 grupuri de întreprinderi, din care 4.934 de grupuri de întreprinderi rezidente şi 86.826 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (562 controlate din interior, respectiv 86.264 controlate din străinătate).

Din totalul grupurilor de întreprinderi identificate pe plan naṭional, în anul 2021, 4.934 erau rezidente, adică doar puțin peste 5% din total grupuri de firme.

O altă chestiune în care Raportul Zona Euro Monitor propune soluții contrare politicilor de până acum este domeniul energetic.

Deși România prăgătește în continuare, în urma condiționalităților impuse prin PNRR, privatizarea ultimelor companii de stat, inclusiv a celor din zona de energie, documentul publicat de BNR arată că este nevoie de o strategie națională în domeniul energetic, care să fie implementată prin intermediul companiilor controlate de către Stat:

”În energie avem companii cu acționariat majoritar autohton care pot susține o strategie națională în acest domeniu”.

Securitatea țării nu se asigură doar cu Armata

Mai mult decât atât, Raportul Zona Euro Monitor arată că trecerea la o economie de război nu face decât să adâncească puternicele dezechilibre cu care se confruntă economia României:

”În noul context geopolitic și geoeconomic, România va aloca mai mult pentru apărare (cca. 2,3% din PIB în 2023, față de 1,76% 2022), care nu înseamnă producție de tradables; în fapt, achizițiile de armament înseamnă în cea mai mare parte deficit bugetar și de cont curent mai mari, alte condiții presupuse neschimbate.

Numai dacă am avea o creștere semnificativă a producției interne de apărare (inclusiv a componenței de offset) s-ar micșora impactul asupra balanței externe”.

Documentul insistă pe necesitatea ca România să înceapă să își producă prin forțe proprii atât bunuri industriale, cât și agricole/alimentare, aceasta nefiind o opțiune ci o obligativitate pentru a asigura securitatea națională, în contextul noilor realități geo-politice internaționale.

”Va trebui dezvoltată și producția de bunuri indispensabile pentru securitate nu militară – alimente de exemplu. Este de remarcat că și în ședințe ale CNSM (Comitetul Național de Supraveghere Macroprudentiala) s-a examinat situația industriei agroalimentare. De aceea este nevoie de politici industriale/agricole.

UE are un handicap față de SUA și alte regiuni ale lumii în privința resurselor energetice și materiilor prime „critice” (…). România trebuie să capitalizeze mai bine condițiile naturale (resursele) care o avantajează față de alte state membre din UE și să extragă beneficii cât mai multe din fondurile europene pe care le are la dispoziție”.

Nevoia schimbării condițiilor din PNRR

Analiza economică publicată sub coordonarea lui Daniel Dăianu mai vorbește despre faptul Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR poate ajuta la reorientarea economiei naționale spre producție ”cu adaptări (așa cum se întâmplă și cu NGEU – Next Generation EU, n.r., care este programul de ansamblu al UE)”.

Trebuie amintit că Daniel Dăianu declara, la începutul acestui an, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații:

”Este drept că PNRR nu este un program perfect și că i se pot găsi hibe. Iar eu fac parte dintre cei care consideră că un PNRR (sunt și alte state UE care au PNRR) nu este încremenit. Se poate ajusta în funcție de schimbarea unor circumstanțe.

Banii din PNRR ajută România, nu ar avea cum să sporească dezechilibre. Dacă vă uitați în balanța de plăți, veți vedea că sumele din PNRR, mai ales cele care nu sunt împrumuturi, adică sunt grant-uri, aduc resurse gratis în România, iar dacă sunt banii folosiți cu inteligență, pe proiecte de infrastructură (înțeleasă într-o accepție vastă incluzând și ce se face în educație, sănătate, etc.) pot ajuta mult dezvoltarea economică.

România are nevoie de o politică industrială, dar aceasta nu trebuie să fie legată exclusiv de resurse europene. Acestea din urmă pot elibera, de pildă, resurse ce intră acum în „cheltuieli de capital” și care să fie orientate către sectoare prioritare pentru noi, care înseamnă valoare adaugată mai înaltă, exporturi mai mari”.

Precizările veneau în contextul în care acordul PNRR devine pe zi ce trece tot mai contestat de unele voci în România, care acuză că reformele asumate în PNRR, de care este condiționată acordarea fondurilor europene, nu sunt tocmai ușor de realizat și nici nu aduc un avantaj României.

Problema constă însă în faptul că banii pe care România ar trebui să îi primească prin PNRR, în conformitate cu programul Next Generation EU, urmăresc liniile directoare al Pactului Verde (Green Deal) implementat de Comisia Europeană.

Iar reformele structurale prevăzute în Green Deal cer decuplarea creșterii economice de consumul de resurse și reorientarea dezvoltării economice pe trei direcții care să transforme economia în una ”sustenabilă”: energia verde, digitalizarea și economia circulară (reciclarea de deșeuri), principii care nu se întâlnesc deloc cu productivismul despre care vorbesc acum unele voci din România.

Zona euro, o himeră tot mai îndepărtată

Trecerea la euro a fost unul din obiectivele majore ale României, după accederea în Uniunea Europeană și au fost stabilite de către factorul politic diferite termene până la care acest deziderat al integrării economico-financiare trebuia atins.

Pentru a adopta moneda unică europeană, România, ca orice țară din UE dealtfel, ar trebui să îndeplinească două seturi de convergență.

Este vorba despre convergența reală și convergența nominală. Prima face referire la reducerea discrepanțelor cu privire la nivelul de trai și calitatea vieții față de media Uniunii Europene, iar cea de-a doua presupune aducerea unor indicatori macroeconomici în proximitatea celor din uniunea monetară.

Dacă în privința atingerii convergenței reala România a avut mereu de recuperat un decalaj foarte mare și acest criteriu a fost întotdeauna în calea trecerii la euro, convergența nominală a părut un obiect mai ușor de atins în trecut.

Ultimii ani și crizele care au venit cu ei, pandemia, războiul, au adus însă și o îndepărtare a indicatorilor macroeconomici ai României de cerințele impuse pentru trecerea la euro.

Încă de la Raportul Zona Euro Monitor precedent, publicat în decembrie 2022, se arată că perspectivele îndeplinirii criteriilor pentru a putea adopta euro depășesc orizontul uzual de prognoză, mai concret nu se știe când va putea fi atins acest obiectiv.

Ultimul document publicat de BNR, în data de 24 aprilie 2023, precizează că tendințele de îndepărtare a indicatorilor prin care se evaluează convergența nominală de cerințele zonei euro se păstrează.

”Deviațiile de la exigențele criteriilor de la Maastricht exprimate în termeni relativi au continuat să înregistreze ușoare majorări, pe fondul unor dinamici marginal superioare ale indicatorilor corespunzători, comparativ cu evoluțiile valorilor de referință (…).

Pe acest fond, procesul de convergență nominală al României a înregistrat noi deviații în ultimul trimestru al anului trecut (…). Contorul deviațiilor de la valorile de referință corespunzătoare consemnează extinderea perioadelor de abatere de la exigențele criteriilor de la Maastricht, după cum urmează: (i) 21 trimestre consecutive de depășire a limitei în cazul criteriului privind rata dobânzii, (ii) 19 în cazul ratei inflației, și (iii) 16 pentru soldul bugetar.”, precizează raportul.

Iar ”perspectivele revenirii acestor indicatori la niveluri compatibile cu exigențele criteriilor de la Maastricht depășesc în continuare orizontul uzual de prognoză”.

Iohannis pleacă în Marea Britanie pentru a participa la încoronarea Regelui Charles

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 mai 2023

Klaus Iohannis are programate vizite externe în weekend, sâmbătă urmând a participa la ceremonia încoronării Majestății Sale Regele Charles al III-lea și a Reginei Camilla, care se va desfășura la Westminster Abbey, în Londra.

Potrivit agendei oficiale a șefului statului, ceremonia va demara la ora 13.00, însă vizita lui Iohannis în Marea Britanie va începe vineri.

Conform aceleiași surse, președintele României va participa inclusiv la festivitățile prilejuite de încoronarea Majestății Sale Regele Charles al III-lea și a Reginei Camilla – recepția oferită de Majestatea Sa Regele Charles al III-lea șefilor de delegații, care se va desfășura la Palatul Buckingham.

Încoronarea lui Carol al III-lea și a soției sale, Camilla, ca rege și regină al Regatului Unit, este programată să aibă loc sâmbătă, 6 mai 2023, la Westminster Abbey. Din 1066, Westminster Abbey a fost locul încoronărilor a 39 de monarhi englezi și britanici, aici având loc și ceremonia de încoronare a Elisabetei a II-a, în data de 2 iunie 1953.

Charles a fost proclamat rege la 8 septembrie 2022, după moartea mamei sale, Elisabeta a II-a, care murit pe 8 septembrie, în casa sa de vacanţă de la Castelul Balmoral, în Scoţia, la vârsta de 96 de ani, după o domnie de 70 de ani.

De altfel, Iohannis a participat și la funeraliile acesteia, care au avut loc pe 19 septembrie 2022, la Westminster Abbey. Cu o zi înainte, pe 18 septembrie, Klaus Iohannis a participat și la recepţia găzduită Charles al III-lea la Buckingham Palace.

Dîncu, dezvăluiri: „Înțelegem exact care este motivul real pentru care PNL insistă pentru comasarea alegerilor, dar nu este corect”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 mai 2023

Un nou „atac” la adresa PNL din partea unui reprezentant al partenerului de coaliție – PSD, de această dată pe tema comasării alegerilor.

Subiectul este unul intens dezbătut în ultimul timp, dat fiind că PNL susține ideea comasării, iar social democrații se întrec să aducă argumente împotrivă, argumente care au fost puse pe Facebook recent inclusiv de fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu.

De altfel, textul cu pricina a fost publicat de Digi24, la secțiunea „Editorial”, cu titlul „Comasarea alegerilor sau comasarea puterilor în stat?”.

Explicația la această secțiune e că Vasile Dîncu este „sociolog, senator în Parlamentul României și președinte al Consiliului Național al PSD”, dar și că „în cariera de peste 25 de ani de cercetare socială a coordonat sute de proiecte și a fondat două dintre cele mai prestigioase institute de cercetare socială și de piață din România”.

Cum s-ar spune, Dîncu are expertiză în domeniu, ceea ce îl face să analizeze în postarea sa fiecare argument adus de PNL în favoarea comasării alegerilor care urmează în 2024, explicând că „de câteva săptămâni, liberalii au început un asalt asupra regulilor jocului electoral”.

Totodată, Vasile Dîncu subliniază că, la o primă vedere, „ai zice că viitorul României depinde de asta, că o comasare ar asigura succesul PNNR și democrația sănătoasă din țară ar fi salvată”. Însă, arată ex-ministrul Apărării, „se cuvine să analizăm câteva dintre argumentele care sunt aduse pentru comasarea alegerilor în 2024”.

„De la cei mai importanți conducători, la cei mai mici purtători de cuvânt, toată suflarea galben-albastră a început să invoce un sondaj în care 67% dintre români sunt de acord cu comasarea alegerilor. Așadar, nu politicienii își doresc comasarea alegerilor, ci că aceasta este o cerere a cetățenilor care s-au bulucit pe chestionare și au spus, în proportie de 70%, că sunt destul de inteligenți încât să nu se încurce în buletinele de vot.

Am auzit argumentul ”oboselii” electorale, dar haideți să fim sinceri! Nici vorbă de oboseală electorală, poate avem doar o ”oboseală” politică. Nu mersul la vot i-a obosit pe oameni, ci comportamentele politice ale celor pe care i-au votat, ale politicienilor care-i sfidează de trei decenii. Absenteismul nu este din cauză că oamenilor le este lene să meargă la alegeri, ci pentru că nu se mai recunosc în lideri, nu văd proiecte care să-i intereseze, nu se recunosc în programele politice; oamenii nu merg la vot pentru că sunt nemulțumiți de corupție sau de clientelismul politic. Lipsa de încredere în politicieni și în instituțiile politice este principala cauză a oboselii electorale, pentru că 9 din 10 români declară că nu au încredere în politicieni și în clasa lor politică.

Am auzit și argumentul economie de bani. În condițiile în care ultimele patru scrutinuri au costat 516 milioane de euro, dacă am comasa alegerile generale cu cele locale am economisi 260 de milioane și, ne mai spun sursele invocate deontologic de presă, că asta ar însemna ”52 km de autostradă la câmpie, 33-37 km într-o zonă deluroasă ori 9-10 km de autostradă montană”. Am putea să ne tăvălim de râs dacă nu ar fi destul de trist. Este destul de necredibil argumentul, atâta timp cât nu am văzut vreo preocupare majoră pentru economie în administrația noastră, în ultimele guvernări. Să ne gândim atunci la o dictatură, pentru că nu mai trebuie bani pentru alegeri? Nu cred că s-a gândit cineva la asta și nici nu vreau să glumim cu acest subiect. Totuși, argumentul economiei de mijloace este prea demagogic, nu ar trebui să îl mai invocăm în condițiile în care multiplicăm posturile din administrația centrală și locală fără nici o corespondență cu vreun program de eficientizare a activității.

Una dintre ideile despre acest subiect, scăpate pe surse, este că un an cu mai multe alegeri înseamnă instabilitate politică, lucru pe care l-a spus și Președintele României. Da, alegerile înseamnă instabilitate, chiar acesta este rolul lor, instabilitate și schimbare. Adică esența democrației. Dar au fost trei ani de liniște, în care nu au existat alegeri, și în care stabilitatea putea produce grozavele rezultate pentru democrație și dezvoltarea României.

Argumentul securității mi-a părut, însă, cel mai hilar. (…) Ar fi poate acesta un motiv să amânăm alegerile până regiunea va reveni la stabilitate și se va termina războiul de la graniță? Din nou, nu îmi vine să glumesc cu această idee. Procesele electorale chiar că pot genera instabilitate politică, dar aceasta este rolul lor. Pentru că aceasta ”instabilitate” creează legitimitate pentru cei care sunt aleși, după fiecare rundă de alegeri urmează un scurt val de optimism (din păcate, prea scurt) și putem spune că această instabilitate este o instabilitate bună, fondatoare unei stabilități viitoare. Dar atunci când 80% dintre cetățeni nu au încredere în guvern și 89-90% nu au încredere în partidele politice, putem spune că avem stabilitate și este bine ca lucrurile să rămână așa?

Ideea că oamenii își pot pierde interesul fiind mai multe valuri de alegeri nu se verifică deoarece, chiar cu valuri mai puține, am avut la alegerile din 2020 o prezență foarte mică: la locale a fost 46%, iar la parlamentare 31%. Dacă facem o cuplare a alegerilor, poate că generalele pot scădea, prin influența lor, și legitimitatea aleșilor locali, care beneficiază totuși de o prezență rezonabilă a oamenilor la vot. Diferența de încredere între politicienii centrali și cei locali este colosală, iar căpușarea încrederii primarilor de către cei de la centru nu este corectă și poate scădea chiar din legitimitatea aleșilor locali. Este elocvent, în acest sens, exemplul scorului Clujului la alegerile din 2020. În timp ce la alegerile locale, Emil Boc a obținut aproape 75% din voturile clujenilor, PNL 54%, iar în județ peste 46%, la alegerile generale din decembrie PNL a ”reușit” performața de a atinge strânge doar 32% din voturile clujenilor. Aici înțelegem exact care este motivul real pentru care PNL insistă pentru comasarea alegerilor, dar nu este corect”, consideră Vasile Dîncu.

Acesta nu uită să aducă vorba nici despre constituționalitatea comasării alegerilor, argument care de altfel a fost amintit de liderul PSD Marcel Ciolacu, chiar dacă Dîncu arată că „nu sunt luate în discuție”.

„Chiar dacă nu este convenabil în fiecare moment, datoria noastră de oameni politici este să apărăm democrația. Atâta câtă este, câtă putem înțelege, câtă putem suporta! Pentru că singură, democrația este capabilă să creeze condițiile pentru ca să poți ieși în fața electoratul și să spui: m-am schimbat, mai dați-mi o șansă! Indiferent dacă o primești sau nu, democrația este o stare de normalitate care garantează o minimă egalitate de șanse în competiția politică”, atrage atenția senatorul PSD.

Bode, din nou încrezător: „România este pe deplin pregătită pentru a adera la Spaţiul Schengen”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 mai 2023

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, se arată destul de încrezător după vizita în România a omologului său austriac.

În continuare, Bode susține că România este aproape de a intra în spațiul Schengen, potrivit unor declarații pe care le-a făcut aseară la TVR, preluate de Știri pe Surse.

Astfel, Lucian Bode a explicat că vizita ministrului austriac de Interne Gerhard Karner a fost una programată, parcurgând „toate uzanţele diplomatice” și că omologul său „a fost invitat, nu a venit de capul lui”. Totodată, Bode a reiterat „răspicat” că „România este pe deplin pregătită pentru a adera la Spaţiul Schengen, nu de acum, ci din 2011. Cu toate acestea, din 2011 şi până în 2021 s-au găsit tot felul de explicaţii şi motive pentru ca România să nu fie primită în Spaţiul Schengen, motive care nu aveau legătură cu aquis-ul Schengen”.

Ce nu a punctat Bode a fost dacă afirmațiile de mai sus le-a făcut și în fața ministrului de Interne austriac, subliniind totuși că votul exprimat de Austria în decembrie nu a fost unul „împotriva României”, „ci a unui sistem care nu funcţionează şi vorbea de sistemul Schengen”.

„Domnia sa a venit la Bucureşti şi ce a spus în finalul vizitei? A spus că România a făcut progrese foarte importante, a spus că a remarcat progresul poliţiştilor români, a remarcat modul în care suntem organizaţi la Poliţia de Frontieră Română în Centrul Operaţional de Comandă unde nu foarte multe state Schengen deţin tehnică şi lucrează după coordonate bine coordonate. (…)

Decizia este una politică, şi sunt convins că la nivel diplomatic vor continua discuţiile dintre România şi Austria astfel încât acest obiectiv de ţară al României, aderarea la Schengen, să se realizeze pe parcursul anului 2023. Este posibil ca acest lucru să se întâmple ţinând cont de dorinţa Spaniei care va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din iulie.

Spania a spus că va pune pe agenda prioritară acest subiect. De asemenea a spus la Viena că pe agenda preşedinţiei spaniole va fi reîntregirea spaţiului comun cu România şi Bulgaria. Cred că odată ce s-a mai lămurit ce trebuia să se lămurească, eu cred că de aici vorbim strict de o decizie politică, de altfel şi decizia din decembrie a avut 100% o motivaţie politică internă”, a spus Lucian Bode.

Pe Facebook, atunci când ministrul de Interne al Austriei a fost în România, Bode explica că trebuie depășirtă „emoția momentului „8 decembrie 2022”, e nevoie să acționăm constructiv și în spiritul valorilor europene, pentru că România este parte a soluției, nu a problemei, iar Austria este un partener pentru România”, cu promisiunea că este determinat „de a coopera strâns” pentru a găsi „o soluție în cursul acestui an”, astfel încât România să intre în spațiul Schengen.

A avut Bode și o promisiune la acel moment: „Austria s-a convins că spațiul Schengen va fi mai puternic și mai rezilient cu România, ca țară membră Schengen”.

Primarul Sectorului 6, pe Facebook: „Am nevoie de o relație decentă, instituțională, cu domnul Primar General Nicușor Dan”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

3 mai 2023

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a ales să îi scrie pe Facebook o scrisoare primarului general al Capitalei, Nicușor Dan.

Demersul are legătură cu un aviz… de defrișare, care ar trebui emis și transmis de Primăria Capitalei, pentru lucrări la infrastructura rutieră din Sectorul 6 și, din ce se poate deduce din postarea primarului Ciucu, comunicarea cu primarul Nicusor Dan este cel puțin deficitară.

Chiar și cu postarea pe Facebook, Ciprian Ciucu asigură că nu vrea să îl atace pe Nicușor Dan, ci își dorește „o relație decentă, instituțională, cu domnul Primar General”.

De altfel, așa începe și se termină postarea edilului de sector din Capitală, cu acest disclaimer: „NU este un atac la domnul Primar General, Nicușor Dan”, cu explicația că este vorba despre un apel „public, pe un ton decent și calm (…) ultima pârghie pe care o am pentru a putea executa lucrările la drumul Valea Largă”.

„Am muncit mult. Doi ani, am muncit enorm pentru a ajunge aici unde suntem: să executăm această arteră, cu două benzi pe sens, cu piste de biciclete, cu trotuare largi și cu toate utilitățile. Ea va degreva Prelungirea Ghencea, pe care o va conecta cu Bulevardul Timișoara.

În acest moment trebuie ca Apa Nova să lucreze la canalizare și este blocată. Ei intenținează chiar să mute echipa de muncitori de acolo pentru că nu mai au front de lucru. Munca pe care am făcut-o până acum a fost fabuloasă iar costurile au fost mari (…).

Am depus în noiembrie 2022 cererea de avizare defrișărilor de către PMB, inventarierea fiecărui copac în parte (specie, dimensiuni etc);
NU AM PRIMIT NICI PÂNĂ ACUM DE LA PMB AVIZUL DE DEFRIȘARE.
În lipsa acestui aviz, care presupune defrișarea a ccc. 400 de copaci, și pentru fiecare copac ÎMI ASUM PLANTAREA A ÎNCĂ 10 COPACI în compensare, am două opțiuni:

Nu mai facem lucrările și, îmi asum o amendă destul de mare, pe care dacă o voi lua în nume personal, nu știu dacă mi-o permit. În acest moment, tind să îmi asum amenda pe care domnul Primar General mi-o va da, dar rămân cu conștiința împăcată că am făcut tot ce ține de mine ca să scot cartierul Brâncuși și Prelungirea Ghencea, parțial, din mizerie.

Mai rămâne și varianta ca totuși, să primim săptămâna acesta avizul de defrișare care a fost temeinic întocmit, care a trecut de toate departamentele din PMB și care se află de mai mult timp pe biroul domnului Primar General.

Am făcut tot ce a ținut de mine și pe căi formale și pe căi informale, politice. Avizul nu vine.
P.S. Vă rog frumos pe toți, inclusiv pe ziariști, să nu tratați această poziție publică ca pe un “atac”. Nu este. Este doar o explicație care se verifică 100% factual. Am nevoie de o relație decentă, instituțională, cu domnul Primar General Nicușor Dan”, transmite Ciucu.

Ministrul Boloș, vizat de schimbare odată cu rotativa, speră în negocieri

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

3 mai 2023

Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a lăsat să se înțeleagă că în interiorul coaliției de guvernare încă sunt negocieri privind ministerele unde se va face rocada între PSD și PNL.

Boloș este de altfel unul dintre miniștrii vizați, dat fiind că în protocolul dintre liberali și social democrați se prevede că MIPE ar trebui să revină acum la PSD, motiv pentru care a și fost întrebat aseară la Digi24 cum va arăta „viitorul”.

Conform lămuririlor aduse de Boloș, modificările agreate prin protocol nu ar fi totuși literă de „lege”, totul urmând a se decide în coaliţie în timpul rămas până la rotativă.

„Va decide Coaliţia. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este al lor, conform portocolului încheiat. (…)

Depinde cum se vor derula negocierile în Coaliţie şi ce decizie finală se va lua asupra acestui subiect”, a spus Boloș pentru sursa citată.

Potrivit aceleiași surse, cu doar o zi înainte, liderul PSD Marcel Ciolacu a lăsat să se înţeleagă că vor fi ceva „surprize”, însă a punctat că nu este bine să se vorbească despre schimbarea unor miniştri cu o lună înainte de rotativa guvernamentală, deoarece s-ar bloca activitatea în ministerele vizate.

Totodată, Ciolacu a precizat că l-ar vrea pe Mihai Tudose ministru, lăudându-l pe Sorin Grindeanu, „unul dintre cei mai performanţi miniştri ai actualului Guvern”, în condițiile în care și Ministerul Transporturilor este inclus în protocol și ar trebui „dat” PNL.

Vâlcov, condamnat definitiv la 6 ani cu executare, a fost dat în urmărire generală

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

3 mai 2023

Darius Bogdan Vâlcov a fost condamnat ieri definitiv la închisoare cu executare, însă, ca și în cazul altor politicieni, a fost de negăsit în momentul în care a fost căutat pentru punerea în executare a mandatului.

Aseară, Poliția Capitalei transmitea că se derulau activități de către polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Investigații Criminale pentru a-l găsi pe Vâlcov, iar ulterior numele acestuia a apărut pe site-ul oficial. Și, oficial, Darius Vâlcov este urmărit general.

Aici se explică faptul că Vâlcov are mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, și „împotriva celui în cauza Tribunalul București – Secția I Penală a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1/02.05.2023, fiind condamnat la o pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracționilor de trafic de influență și spălare a banilor”.

Potrivit informațiilor publicate de romania.europalibera.org, Darius Vâlcov ar fi deja stabilit în Italia, unde și-a deschis o firmă, cu sediul la Milano. De altfel, Vâlcov nu avea vreo „presiune”. Sentința în dosarul fostului politician a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, definitivă, vine la aproape 8 ani de la trimiteresa sa în judecată:

„Admite apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpatul intimat Vâlcov Darius Bogdan împotriva sentinţei penale nr. 74 din data de 08 februarie 2018, pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2018/1/2015. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor astfel: pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă; pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor; pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte (în legătură cu S.C. RUPIAH S.A., S.C. ENERO PROD S.R.L., S.C. CONTIS COMPANY S.R.L. şi S.C. CONTIS CONSULTING COMPANY S.R.L.).

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte (în legătură cu S.C. RUPIAH S.A., S.C. ENERO PROD S.R.L., S.C. CONTIS COMPANY S.R.L. şi S.C. CONTIS CONSULTING COMPANY S.R.L.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Condamnă pe inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Contopeşte pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare. Menţine măsurile asigurătorii luate faţă de inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan prin ordonanţele din 27 martie 2014, 31 martie 2015, 30 aprilie 2015 şi 11 mai 2015 emise în dosarul nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, până la concurenţa sumei de 6.200.000 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale care nu contravin prezentei decizii.

Respinge, ca nefondate apelurile formulate de intimaţi inculpaţi Tomescu Constantin Cristian, Prina Minel Florin şi Timofte Petre Bogdan împotriva sentinţei penale nr. 74 din data de 08 februarie 2018, pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2018/1/2015, privind şi pe intimatul inculpat Şuşală Lucian Petruţ.

Opinie concurentă – Se impunea punerea în discuţie a cererilor de schimbare a încadrării juridice formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. şi, respectiv, de către inculpatul Prina Minel şi pronunţarea asupra acestora, în sensul admiterii celei dintâi şi al respingerii celei de-a doua, printr-o încheiere distinctă de decizia prin care sunt soluţionate apelurile; se impunea punerea în discuţie, din oficiu, a schimbării de încadrare juridică în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de influenţă şi complicitate la trafic de influenţă, în sensul reţinerii formei continuate, pronunţarea asupra acesteia, în sensul admiterii, prin încheiere distinctă de decizia prin care sunt soluţionate apelurile şi pronunţarea unei hotărâri de condamnare”.

Dosarul în care ce tocmai a fost condamnat definitiv a ajuns în instanță pe 21 mai 2015, când procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție anunțau că au dispus trimiterea în judecată a lui Vâlcov, pe atunci senator. Vâlcov fusese arestat preventiv, în dosar fiind trimiși în judecată, în arest la domiciliu, Minel Florin Prina – fost primar al municipiului Slatina – și Lucian Petruț Șușală, iar sub control judiciar – Petre Bogdan Timofte și Constantin Cristian Tomescu.

„În cursul anului 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe inculpatul Vâlcov Bogdan Darius, în calitate de primar al municipiului Slatina, județul Olt, căruia i-a propus, ca în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără T.V.A.), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.

În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava”, „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina” și „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt”.
Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul inculpatului Vâlcov Bogdan Darius, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei omului de afaceri.

În urma acceptării propunerii făcute, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552,15 lei.

Administratorul societății și inculpatul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei.
Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăți în contul societății.

În perioada aprilie-decembrie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul inculpatului Prina Minel Florin, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare), sume remise acestuia din urmă în municipiul Slatina.
În perioada 2012- 2013, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.

În scopul disimulării provenienței ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a inițiat și derulat, cu ajutorul celorlalți inculpați și a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri și o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens.
De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul și prin intermediul inculpaților Sușală Lucian Petruț, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian și a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului și viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăți comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula proveniența și destinația reală a sumelor de bani.

Contractele încheiate între aceste firme, precum și facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realității.
Acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei și transferul bunurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, sub forma unor opere de artă și sub forma unor servicii, amenajări și bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care inculpatul Vâlcov Bogdan Darius îl deținea și controla prin interpuși.

Începând cu anul 2011 și până în prezent, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu șapte firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși, obținând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.

În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a: 3 lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de: 90.000 dolari, 1.322.950 lei și 600.000 lei.
Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepția sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăți comerciale”, comunicau procurorii anticorupție.

Vâlcov a fost senator de Olt între 2012 și 2015 și primar al municipiului Slatina între 2004 și 2012, reprezentând Partidul Democrat Liberal. Din 2012 s-a înscris în Partidul Social Democrat, iar din august până în decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Buget, apoi, din decembrie 2014 până în martie 2015 – ministru al Finanțelor Publice. Arestat preventiv, Darius Vâlcov a demisionat în mai 2015 din Senatul României și PSD Olt, revenind în spațiul public pe 30 ianuarie 2018, când a fost numit în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă.

Ziarul de Investigații

Ministrul Predoiu, despre păstrarea portofoliului după rotativă: „Nu am astfel de dorinţe”

Ce se va întâmpla în salubrizarea din Târgu Mureș după ce câștigătoarea licitației, Brantner SA Cluj, a fost expulzată de monopolul firmelor locale?

La Târgu Mureș, câștigătoarea licitației, Brantner Veres, expulzată de monopolul firmelor locale

Ceuașu de Câmpie, „cartierul general” al firmelor de salubritate din Mureș. În 3 ani, profituri de 27 milioane de lei

Afaceri de succes prin nerespectarea obligațiilor contractuale? În 2021, CJ Mureș a reziliat contractele cu Sylevy Salubriserv SRL

Sylevy Salubriserv și Sylevy Cleaning, firmele familiei Ilyés din Ceuașu de Câmpie

În ultimii trei ani, cele trei firme de salubritate din Ceuașu de Câmpie au realizat profituri de peste 27 milioane de lei

În februarie 2021, Sylevy Salubriserv pierdea și contractul de colectare a deșeurilor din Târgu Mureș

Primăria Tg Mureș, obligată să reia colaborarea cu firma lui Ilyés după ce în oraș au apărut peste 900 de „ghene” clandestine

În iunie 2022, Brantner Vereș Cluj câștiga licitația și urma să colecteze deșeurile din Tâgu Mureș până în 2024

Boicot total împotriva Brantner: „deșeurile sunt împrăștiate intenționat lângă pubele și pe domeniul public, de autori necunoscuți”!

Epilog previzibil. Primăria a reziliat contractul cu Brantner și a încheiat un nou contract cu cealaltă firmă a familiei Ilyés, cu Sylevy Cleaning

OMS anunță sfârșitul pandemiei Covid-19; se recomandă însă integrarea vaccinării în programele naționale

Ministrul Bode îl vede pe premierul Ciucă președintele României. „Voi rămâne în viitorul Guvern dacă PNL va dori acest lucru”

50 de milioane de euro, sprijin pentru fermieri

EXCLUSIV zin.ro – Schimbare totală de paradigmă? Documentul publicat de BNR în care se cere adaptarea la de-globalizare

Surpriză de la Banca Națională

O nouă realitate: Războiul rece și de-globalizarea

Riscul ca Statul să nu se mai poată finanța

Nevoia de producție internă, pentru limitare importurilor

Dominația capitalului străin

Securitatea țării nu se asigură doar cu Armata

Nevoia schimbării condițiilor din PNRR

Zona euro, o himeră tot mai îndepărtată

Iohannis pleacă în Marea Britanie pentru a participa la încoronarea Regelui Charles

Dîncu, dezvăluiri: „Înțelegem exact care este motivul real pentru care PNL insistă pentru comasarea alegerilor, dar nu este corect”

Bode, din nou încrezător: „România este pe deplin pregătită pentru a adera la Spaţiul Schengen”

Primarul Sectorului 6, pe Facebook: „Am nevoie de o relație decentă, instituțională, cu domnul Primar General Nicușor Dan”

Ministrul Boloș, vizat de schimbare odată cu rotativa, speră în negocieri

Vâlcov, condamnat definitiv la 6 ani cu executare, a fost dat în urmărire generală

Rămâi conectat

Ultimul articol

Interimarul Miruță intră în forță la Transporturi; cere demiterea conducerii Metrorex și anulează scumpirea...

Bolojan, atac la foștii parteneri din PSD: „Vin cu tot felul de minciuni”

e-Licitații ANAF, platforma care schimbă modul în care statul valorifică bunurile executate silit