2.9 C
București
luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 216

15.000 de lei, amendă aplicată de Protecția Consumatorilor după aglomerația de la Telegondola Sinaia

Sursa: Facebook

Amendă aplicată ieri de Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Prahova, după aglomerația la gondola care face legătura între Cota 1400 şi Cota 2000 din Sinaia.

Sancțiunea a venit în urma unui control, după ce la Telegondola Sinaia turiștii și-au cerut banii înapoi pe bilete, dat fiind că au așteptat ore bune să urce pe munte.

Ieri, vremea rea a făcut ca transportul pe cablu să nu funcționeze, însă angajații au continuat să vândă bilete, deși știau că turiștii nu le vor putea folosi. Oamenii s-au revoltat și au cerut banii înapoi, iar comisarii pentru Protecția Consumatorilor le-au dat dreptate.

În intervalul orar 08.00-11.55, Telegondola Sinaia nu a funcționat pe tronsonul cota 1400-2000 datorită depunerilor de gheață si chiciură în zona rolelor, a cablului și pilonilor. La încercarea de degivrare 2 role s-au spart și au fost înlocuite.

În toată această perioada la baza din Sinaia au fost comercializate tichete, fapt ce a dus la supraaglomerarea platformei intermediare de la cota 1400.

Pe tronsonul 1400-2000 a funcționat telecabina, aceasta având o capacitate mult redusă.

O echipă de comisari din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Prahova a desfășurat o actiune de control, operatorul economic fiind sancționat cu o amendă în valoare de 15.000 lei și s-a dispus măsura de returnare contravaloare servicii care nu au fost prestate consumatorilor, asigurând de asemenea coborârea în siguranță a turiștilor prin prelungirea programului de funcționare”, a transmis CJPC Prahova.

Ministrul Muncii, pus în fața protestelor: „Mai mare deschidere la dialog decât am avut eu nu a fost niciodată”

Foto: Facebook/Marius Constantin Budăi
Foto: Facebook/Marius Constantin Budăi

În condițiile în care sindicaliștii anunţă proteste pe tema Legii salarizării unitare, ministrul Muncii și Solidarității Sociale a încercat să calmeze spiritele.

Într-o intervenție la Antena 3, Marius Budăi a punctat că eventualele acțiuni de protest sunt pripite și că sindicaliștii vor găsi înțelegere, așa cum, a subliniat acesta, s-a întâmplat de fiecare dată de când a preluat mandatul.

Pe de altă parte, sindicaliștii consideră că proiectul privind Legea salarizării nu este transparent, motiv pentru care ar exista riscul ca salariile să fie tăiate sau sporurile să fie eliminate.

Pe mine mă miră această atitudine. Sunt covins că mai mare deschidere la dialog decât am avut eu nu a fost niciodată. Dacă sindicatele au vrut să fie atât de active cât se dau acum, trebuiau să aibă această activitate atunci când se scria PNRR.

Unele dintre sindicate, nu toți”, a atras atenția ministrul Budăi, explicând că în acest moment nu e nimic bătut în cuie, implicit nu sunt motive de îngrijorare.

Noi nu avem nicio formă finală. Încă de la preluarea mandatului am spus foarte clar că, dacă atunci când s-a scris PNRR nu au fost consultate nici partidele din opoziție, nici partenerii sociali și nici societatea civilă, eu nu voi repeta acest lucru și nu voi face aceeași greșeală, pentru că sunt un om extrem de deschis la dialog.

Dar la un dialog onest în ambele sensuri, nu cu amenințări la televizor. O să am discuții clarificatoare cu mai mulți lideri. Nu înțeleg această atitudine. Cu siguranță mi-i vreau parteneri în această reformă. Această Coaliție nu are nicio intenție de a diminua veniturile niciunui cetățean”, a subliniat ministrul Budăi pentru sursa citată.

EXCLUSIV Ziarul de Investigații – Ilie Șerbănescu: Statul ia cel mult 15% din impozitul pe profit pe care ar trebui să îl plătească multinaționalele. Greul cade pe românii de rând

Foto Pixabay

Marile companii, care își pot permite să angajeze armate de avocați și de experți fiscali, s-au specializat în a-și eluda obligațiile fiscale către statul român în interiorul legii. Codul fiscal nu este matematică, este o înșiruire de prevederi normative prin care unii mai deștepți știu să se strecoare, sub denumirea de optimizare fiscală.

În legătură cu practicile vizând exportarea profiturilor în țările de origine de către companiile și băncile străine care operează în România, prin metode precum prețurile de transfer, unii analiști economici autohtoni au tras de mai mulți ani un semnal de alarmă, dar Fiscul nu s-a dovedit capabil să ia măsuri pentru stoparea acestor obiceiuri.

Cel mai recent și grăitor exemplu este OMV Petrom care, în ciuda ultimelor directive emise de Comisia Europeană vizând plata unui impozit pe profit de minim 15% în țara în care compania își are sediul, a găsit mijloace legale pentru a nu-și îndeplini obligațiile către statul român.

Iar guvernul de la București a plecat cu jalba-n proțap la Bruxelles, să decidă Comisia Europeană de partea cui este dreptatea, ca semn al incapacității și impotenței statului român de a-și impune interesele în fața marilor companii.

Trebuie precizat că decizia dacă OMV Petrom să își plătească impozitul pe profit în România sau Austria o va lua comisarul european pentru Buget și administrație, AUSTRIACUL Johannes Hahn.

Teoretic, România are în mod oficial un impozit pe profit de 16%, peste cota de 15% impusă de Comisia Europeană, dar această cotă este doar pe hârtie, multe din marile companii plătind mult mai puțin, ca urmare a lipsei de autoritate a Statului pentru punerea în practică a normelor legale.  

Taxa de solidaritate mai așteaptă

Prin urmare, o anumită parte a eșicherului politic a promovat în societatea românească ideea unei taxe de solidaritate pe care marile companii ar trebui să o plătească – un procent din cifra de afaceri, iar nu din profit, pe care îl pot manipula după bunul plac – pentru a sprijini Guvernul să ajute clasele defavorizate, în contextul crizelor multiple apărute în ultimii ani.

Taxa de solidaritate, aplicată pe cifra de afaceri a companiilor, a fost însă aprig contestată de deținătorii de capital, care au foat puternic susținuți de partidele de dreapta și de președintele Klaus Iohannis.

”Este o opinie pe care am exprimat-o în repetate rânduri, pentru că au mai fost încercări de modificare în acest domeniu. Sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate. Taxa de solidaritate nu mi se are corectă ca principiu. Iar cota unică nu este neapărat cel mai bun sau cel mai modern mod de a impozita, dar pentru un sistem care încă nu este digitalizat, ca al nostru, are certe avantaje practice. Până când nu există o digitalizare funcțională, nu cred că în România nu se poate introduce o altfel de cotă. Nu este o chestiune de principiu care nu poate fi niciodată schimbat, este o chestiune de aplicabilitate și oportunitate. Acum nu văd altă soluție pentru România. După ce finalizăm digitalizarea, peste câțiva ani, evident că discuția se poate relua”, a declarat Klaus Iohannis în vara anului trecut, potrivit economedia.ro.

România, un alt paradis fiscal

România se confruntă cu un deficit bugetar structural, mai exact veniturile aduse la bugetul de stat sunt în mod constant, de ani de zile, mai mici decât cheltuielile publice.

Situația conjucturală din ultimii ani, pandemia, războiul, deprecierea contextului internațional, au făcut ca deficitul bugetar să explodeze și să sară cu mult peste limita de 3% din PIB impusă de normele europene.

Țara noastră se confruntă cu un deficit bugetar excesiv, guvernanții luându-și angajamentul către Comisia Europeană să adopte o politică pe termen lung vizând consolidarea bugetară, adică readucerea ecartului dintre cheltuieli și venituri sub plafonul de 3%.

Angajamentul Guvernului pune pe hârtie o scădere a deficitului bugetar la 4,4% din PIB în 2023, de la aproximativ 6,2% în 2022, pentru ca în 2024 dezechilibrul să revină sub plafonul de 3% impus de Comisia Europeană.

Iar reducerea deficitului bugetar se poate face pe trei căi: scăderea cheltuielilor publice, creșterea veniturilor bugetare ori ambele concomitent.

Trebuie precizat însă că nivelul veniturilor bugetare, raportat la PIB, este foarte mic în România, cel mai mic din UE, cu excepția Irlandei, care este paradis fiscal și cu mai mult de zece procente sub media europeană.

Veniturile guvernamentale, exprimate ca procent din PIB, au fluctuat în UE, de la 46 % în 2000 la 44 % în 2004 și 45 % în 2010. Raportul revenit la nivelul inițial de 46 % în 2015 și a ajuns la 47 % în 2021, arată Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene.

În 2021, cele mai mari rate dintre statele membre au fost observate în Danemarca (53,3 %), Franța (52,8 %), Finlanda (52,4 %), precum și Austria și Suedia (ambele 50,0 %).

La polul opus, cele mai scăzute cote ale veniturilor guvernamentale în PIB s-au înregistrat în Irlanda (23,0 % ), România (32,8 %), Malta (37,5 %), Letonia (37,6 %) și Lituania (37,7 %).

O mare parte din veniturile guvernamentale provin din impozite și contribuții sociale, care au reprezentat 88 % din veniturile guvernamentale totale în UE în 2020.

Veniturile din impozite și contribuții sociale ca pondere din PIB, care reflectă povara fiscală a unei țări, au crescut ușor, de la începutul mileniului, de la 40 % în 2002 la 41 % în 2020.

Dintre statele membre, cele mai mari rate impozit/PIB în 2020 au fost observate în Danemarca (47,4 % din PIB), Franța (47,3 %) și Belgia (45,4 %), iar cele mai mici în Irlanda (20,7 %), România ( 27,0 %), Malta (30,3 %) și Bulgaria (30,4 %).

Avertismentul Consiliului Fiscal

Într-o analiză publicată în 2022, Consiliul Fiscal arată: ” Este de notorietate nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) în România, de cca. 26% din PIB în anii recenți, față de o medie de 35-36% în țările învecinate (intrate în UE începând cu anul 2004) și de peste 40% media în UE. Această situație reprezintă nu numai o vulnerabilitate majoră a bugetului public, ci și reduce serios din posibilitatea de a furniza societății, în cantitate și calitate adecvată, la standarde europene, bunuri publice de bază: sănătate, educație, infrastructură, etc. (…).”

Același document avertizează că ”nu procedura de deficit excesiv este prima rațiune pentru care este necesară corecția dezechilibrului bugetar, ci situația economiei în sine, care face nesustenabilă traiectoria datoriei publice dacă nu va avea loc o corecție, fie și graduală, având în vedere amploarea șocurilor adverse.

În România se poate obține un spor considerabil de venituri fiscale/bugetare printr-o colectare mai bună și prin reducerea noianului de excepții și portițe de optimizare în regimul fiscal, care îl fac profund inechitabil. Este de salutat că voci cu greutate din mediul de afaceri, din lumea academică, susțin nevoia de creștere substanțială a veniturilor fiscale.”.

”Fiscul face ce poate”

Doar că Guvernul pare decis să crească veniturile fiscale împovărând exclusiv clasele sărace și de mijloc, salariații, precum și întreprinderile mici și mijlocii, în timp ce de profiturile marilor corporații nu dorește sau nu poate să se atingă.

”Statul român de fapt nu există. El pur și simplu nu are voie să facă ceva în legătură cu optimizările fiscale ale companiilor străine. România este o colonie care nu are voie să se atingă de multinaționale. Nici nu are dreptul să își propună așa ceva, astea sunt povești.

Iar faptul că Fiscul se îndreaptă prioritar către persoanele fizice este tocmai expresia a ceea ce spun eu: ANAF-ul nu are voie să se atingă de companii. Echilibrarea financiară a Statului urmărind doar persoanele fizice este exclusă, dar fac și ei ce pot: se îndreaptă către persoanele fizice, pentru că de cele juridice străine nu au dreptul să se atingă.

Dar asta se vede de 20 și ceva de ani. Îmi puteți spune vreo companie străină care nu și-a respectat obligațiile în România și care a fost ‘atacată’ de ANAF? Nu au dreptul să se atingă de ele.”, a declarat analistul economic Ilie Șerbănescu, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.

”Statul român este deja în faliment”

”România are cele mai mici venituri la buget din UE (exceptînd Irlanda – n.r.) și din cauza faptului că are cele mai mici impozite. Multinaționalele evită plata impozitului pe profit, dar alte categorii de taxe și impozite le plătesc, nu se complică să încalce legea.

Își plătesc TVA-ul, contribuțiile, dar ăsta e nivelul de fiscalizare.

Ele doar își manevrează actele contabile de o asemenea manieră astfel încât să reiasă că nu obțin profit – se cheamă optimizare fiscală. Și atunci impozitul se aplică la profitul declarat, nu la cel real realizat. Această impozitare valorează după părerea mea cam 10-15% din ceea ce ar fi impozitarea profiturilor reale.

Cineva care să intre peste ele și să vadă cum s-au făcut optimizările cu care trag în piept statul român nu există, pentru că ANAF-ul nu are voie.

Faptul că s-a stabilit de la OECD și Comisia Europeană să existe începând de anul acesta o impozitare a multinaționalelor de cel puțin 15% din profit nu are nicio semnificație în România. La noi impozitul pe profit e deja de 16%, dar e degaba, dacă nu se aplică pe profitul real.

În lipsa unor venituri mai mari și a cursei îndatorării, statul român va da faliment în momentul în care agențiile internaționale de rating vor considera că nu mai poate să își plătească datoriile.

A te împrumuta pe 30 de ani cu dobândă mai mare de 8%, ceea ce au făcut Finanțele la începutul acestui an, înseamnă că statul român este deja în faliment.

ANAF-ul nu are nicio legătură, nu poate face nimic în chestiunea asta, trebuie să se schimbe statutul țării. Cât timp suntem o colonie, vom da faliment când vor dori cei de afară.”, a spus în concluzie Ilie Șerbănescu.

Nevoia de reformă fiscală

În bugetul pentru 2023, sumele din impozitul pe venituri și salarii – 7% din total venituri – sunt prevăzute a fi mai mari decât sumele provenite din impozitul pe profit – 6,1%. Structura veniturilor la buget arată că Finanțele se bazează pe sumele provenite din partea de contribuții asigurări sociale, 30,1% din total venituri și TVA, care are prevazut un 21% din total.

Fondurile europene sunt doar a treia sursă prevăzută a alimenta veniturile bugetare -13,2%-, procentul fiind aprig contestat de analiștii economici, care acuză că Guvernul a fost mult prea optimist la acest capitol.

Tot mai multe voci din domeniu acuză că amânarea reformei sectorului fiscal va duce România în colpas, iar dezechilibrele macroeconomice se află la sfârșitul unui ciclu, dincolo de care nu mai pot fi sustenabile și care este urmat de corecții drastice – măsuri de austeritate.

Sistem fiscal-bugetar este inechitabil și dezechilibrat,  România nu își fiscalizează corect economia, supra-taxând munca și sub-impozitând capitalul.

Cota unică a impozitului pe profit nu mai este de multă vreme de 16% pentru toată lumea, existând numeroase facilități și cote reduse pentru mai multe categorii de agenți economici.

Trebuie arătat și că Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR conține reforme drastice în privința fiscalității, care impun renunțarea la facilități fiscale pentru toate categoriile de contribuabili, Comisia Europeană arătându-se preocupată de nivelul foarte redus al veniturilor fiscale din țara noastră.

Săracii, cei mai taxați

Povara fiscală din România se bazează pe taxarea nemiloasă a celor săraci/cu venituri mici prin ponderea mare în totalul veniturilor bugetare a impozitelor indirecte, în fapt taxe unitare pe consum (tva, accize, etc.), precum și pe taxarea dură a muncii și a afacerilor în comparație cu marile corporații care practică optimizarea fiscală, dar și cu persoanele fizice deținătoare de averi mari ascunse prin paradisuri fiscale.

România are cea mai ridicată rată de fiscalitate la nivelul salariului minim din Uniunea Europeană. Deși depășește media salariului minim brut din regiune, nivelul foarte mare al taxării muncii face ca salariatul român să rămână cu mai puțini bani în mână, în comparație cu cei din țările vecine.

Faptul că unui salariat ce câștigă salariul brut minim pe economie Statul îi ia aproape jumătate din bani îl face pe acesta să trăiască la limita excluziunii sociale.

”Transferul” contribuțiilor de la angajator către angajat a fost o modificare de cod fiscal prin care s-au eliminat contribuțiile capitalului la fondul public de pensii și la fondul public de asigurări de sănătate, acestea revenind în sarcina salariatului, care a ajuns astfel să plătească cele mai mari contribuții din UE.

În condițiile în care o treime dintre români practic supraviețuiesc cu salariul minim, nu este de mirare că  suntem ultimii din UE în privința puterii de cumpărare, fiind depășiți și de bulgari.

Astfel, venitul disponibil median, calculat în standardul puterii de cumpărare – PPS, a fost în România în 2021 de 8.703 PPS, în comparație cu Bulgaria – 9.375 PPS, Grecia – 9.917 PPS și Ungaria – 9.982 PPS, potrivit datelor publicate de Eurostat, în condițiile în care un PPS poate cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară.

ANAF pune tunurile pe români

În aceste condiții, Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF pune tunurile tot pe românii de rând. Pentru ANAF, care fiecare cetățean este considerat evazionist, până nu dovedește contrariul.

Fiscul a renunțat la intențiile declarate de a urmări un număr de câteva sute de persoane fizice cu averi foarte mari, schimbând tactica prin intenția declarată de a lărgi baza de impozitare: să fie taxați cât mai mult un număr cât mai  mare de cetățeni obișnuiți.

Nu întâmplător 2022 a adus o serie de acte normative care înăspresc fiscalitatea asupra mai multor categorii de venituri ale persoanelor fizice supuse impozitării: taxarea contractelor part-time, impozitarea bacșișului, majorarea cotei de impozitare a dividendelor, impozitarea la valoarea totală a veniturilor din chirii, impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (se elimină plafonul neimpozabil), impozitarea veniturilor din depozitele bancare.

Iar ultimul proiect de lege pus în dezbatere publică de ANAF este doar un alt exemplu în acest sens, în condițiile în care urmărește să verifice cheltuielile făcute nu doar de persoanele vizate, ci și de membrii familiei contribuabilului.

”Taxa pe stilul de viaţă”

Fiscul dorește să aibă un control mai bun asupra veniturilor din activități independente eventual nedeclarate ale persoanelor fizice, astfel că a inventat ”taxa pe stilul de viaţă”.

Practic, toate tranzacțiile derulate de persoanele fizice vor fi folosite pentru a face estimări privind stilul de viață, pentru a se stabili dacă există eventuale neconcordanțe cu nivelul veniturilor.

Datele adunate de la terți cu privire la comerțul electronic și alte venituri obținute prin platformele online (cum ar fi marketplace-urile) vor fi folosite pentru a verifica dacă persoanele fizice și-au îndeplinit obligația de înregistrare fiscală.

Autoritățile vor putea să analizeze punctual istoricul tranzacțiilor unei persoane anume. Deși nu se face o referire directă, cei de la ANAF par să vorbească despre anumite raportări ce urmează să fie implementate în perioada următoare, scrie avocatnet.ro.

Din documentul publicat de ANAF reiese că urmează să vedem ”dezvoltarea cadrului legal și procedural privind stabilirea venitului impozabil pe baza metodelor indirecte de stabilire a veniturilor, inclusiv pe baza indicatorilor stilului de viață”. În acest sens, personalul care face verificările va avea o formare profesională specială.

Toate informațiile financiare colectate de la terți – companii de carduri, registre auto, registre imobiliare, TRANSMITEREA TELEFONICĂ A SESIZĂRILOR DE EVAZIUNE FISCALĂ, CU GARANTAREA ANONIMITĂȚII PENTRU CEI CARE LE FAC, alături de cele care deja ajung la ANAF, vor fi folosite pentru a căpăta o imagine de ansamblu asupra tranzacțiilor derulate într-un an de o persoană și a identifica riscurile fiscale:

”Valorificarea datelor privind soldurile conturilor bancare interne, soldurile conturilor din străinătate, volumul de tranzacții efectuate cu cardul de credit, achizițiile de acțiuni, imobiliare, autoturisme și tranzacțiile cu monedă electronică pentru a crea o imagine completă a volumului de tranzacții într-un anumit an și a identificării riscurilor de neconformare.”, precizează proiectul de lege al Fiscului, care pare disperat să stoarcă tot ce se poate stoarce de pe spinarea persoanelor fizice.

Mai mulți șefi ai CE Oltenia, pe lista de demiteri a ministrului Energiei, după tragedia de la Jilț

Sursa: Facebook

După tragedia produsă la exploatarea minieră Jilț săptămâna trecută, când trei persoane și-au pierdut viața și alte 10 au fost rănite, ministrul Energiei a anunțat că a solicitat eliberarea din funcția de președinte și director a lui Daniel Burlan, precum și a lui Marius Antonie Negru, dar și schimbarea altor directori.

Deși a subliniat că responsabilitățile în cazul accidentului de la cariera Jilț vor fi clarificate în urma anchetei penale deschise după tragedie, ministrul Virgil Popescu a anunțat astăzi concluziile raportului Corpului de control.

Ministrul a calificat drept „inacceptabilă” „punerea în pericol a vietilor unor angajați”, cauzele care au condus la tragedie fiind împărțite, potrivit explicațiilor de până acum.

La acest moment, Popescu a cerut Consiliului de supraveghere al CEO Oltenia eliberarea din funcția de președinte și director a lui Daniel Burlan, precum și a lui Marius Negru. Totodată, acesta a cerut și schimbarea directorului comercial care se ocupă de achiziţii, a celui responsabil cu reabilitarea drumurilor, precum şi identificarea persoanelor care au întocmit caietele de sarcini.

Raportul preliminar va fi trimis CE Oltenia. Practic responsabilităţile în cadrul tragediei de la Jilţ Sud sunt în curs de anchetare. Noi nu facem anchetare penală. Vreau să subliniez această diferenţă între această anchetă penală şi administrativă. (…)

Voi solicita Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia eliberarea din funcţie a directorului general, respectiv a domnului Daniel Burlan şi Marius Negru. Niciun om din persoanele care vor fi găsite răspunzătoare nu va fi omis din raport. (…)

Punerea în pericol a vieţilor unor angajaţi este inacceptabilă. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat la CE Oltenia şi folosirea unor maşini vechi de 40 de ani este inadmisibilă. Gradul de uzură este conform duratei. (…)

În plus, am solicitat schimbarea directorului relaţiei comerciale care se ocupă cu achiziţiile. În analiza Corpului de Control a reieşit clar că procedura privind achiziţia trebuie îmbunătăţiţă. Am solicitat eliberarea din funcţie a celor responsabili de reabilitarea drumurilor pentru că este inadmisibil ca în anul 2023 să avem drumuri de acces în carieră aşa cum aţi văzut. (…)

Este clar că activitatea de protecţie a muncii în CE Oltenia a existat poate doar formal, pentru că o activitate de protecţie a muncii presupune şi prevenirea unor astfel de accidente. De aceea am solicitat, prin raportul preliminar al Corpului de control, schimbarea din funcţie a celui care se ocupă de protecţia în muncă”, a spus ministrul Energiei, citat de Știri pe Surse.

Miercuri, CE Oltenia anunța că „având în vedere tragedia de la Jilț Sud”, „Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia a completat Directoratul societății cu membri noi pentru a putea lua măsuri imediate de sprijin pentru familiile greu încercate de pierderea suferită. Astfel, începând cu data de 19.01.2023, în Directoratul Societății Complexul Energetic Oltenia au fost numiți pentru o perioada de 4 luni, domnii Trufelea Constantin Cosmin și Bălășoiu Ion care, împreună cu președintele Directoratului Daniel Burlan și Marius Negru, membru în Directorat, vor continua actul de management al companiei”.

Drulă, promisiuni de viitor: „Doresc să colaborăm cu toţi cei care vor să pună umărul la dărămârea PNL-PSD”

Cătălin Drulă (PressAlert)

Dacă tot am intrat într-un nou an, politicienii își fac planuri și dau glas rezoluțiilor. Unul dintre aceștia, liderul USR Cătălin Drulă, care a explicat aseară cum vede viitorul politic și eventualele înțelegeri între partide.

Într-o intervenție la Prima News, Drulă a explicat că partidul pe care îl conduce are în vedere unele alianțe, pe de o parte, însă a punctat că sunt unele formațiuni politice cu care nu s-ar asocia niciodată.

Spre exemplu, Drulă a arătat că se pot lua în calcul anumite alianțe pentru a face opoziție solidă PNL și PSD, însă există totuși câteva limite: AUR și REPER.

În ceea ce privește AUR, liderul USR a precizat că nu vede „nicio formă de colaborare cu un partid extremist”, iar referitor la un proiect comun cu Dacian Cioloş în anul 2024, a opinat că „e un pic ridicol. Nu, nu suntem totuşi la emisiunea «Iarta-mă». Eu îl respect pe dumnealui. Au luat totuşi o alegere. Sunt pe calea lor. Pe mine mă interesează ce se întâmplă cu USR”.

Sunt însă alte formațiuni care, la acest moment, sunt văzute cu ochi buni. Cel puțin în ceea ce privește un proiect comun… sau mai multe:

În ceea ce îl priveşte pe domnul Orban avem o colaborare parlamentară foarte bună, depunem împreună moţiuni simple împreună, atacuri la CCR.

În afara zonei parlamentare, colaborăm bine la nivel local, lucruri punctuale şi cu PMP. Atâta timp cât vorbim despre partide democratice, din zona care respectă valorile democratice, ne dorim o colaborare şi să oferim o alternativă României în 2024.

Spun că doresc să colaborăm cu toţi cei care vor să pună umărul la dărămârea PNL-PSD. E posibilă o construcţie şi alternativă de dreapta”, a afirmat Cătălin Drulă, citat de News.ro.

Vizavi de o posibilă candidatură la alegerile prezidenţiale, Cătălin Drulă a arătat că o hotărâre va fi luată „la momentul potrivit”, subliniind că „am alţi colegi şi colege care pot să conducă statul român cu agendă de modernizare, europeană. Voi lua decizia la momentul potrivit”, cu mențiunea că prezidențiabilul USR va fi ales de Congresul partidului.

Amenzi de peste 36 milioane euro aplicate de Consiliul Concurenței în 2022

Sursa: Google maps

Consiliul Concurenței și-a publicat bilanțul în ceea ce privește activitatea pe anul 2022, când au fost finalizate 8 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei.

Chiar dacă numărul de investigații nu pare unul semnificativ, numărul amenzilor aplicate au ajuns la o valoare totală de 178,6 milioane lei (36,2 milioane euro). Dintre acestea, din care 94% sunt sancțiuni aplicate pentru înțelegeri de tip cartel, fiind amendate 97 de companii, din care 90% au recunoscut încălcarea legi.

Potrivit unui comunicat al autorității de concurență, 130.974.928 lei reprezintă amenzile pe care le-au primit 65 de companii și Asociația Concesionarilor Dacia, Renault și Nissan – ACODAREN, „pentru că și-au coordonat comportamentul, prin intermediul ACODAREN, stabilind în comun, printre altele, un nivel fix al prețurilor pieselor de schimb și al tarifelor de manoperă utilizate în relația cu anumite societăți de asigurare”.

Cu alți 15.120.946 lei au fost sancționate companiile Generali S.p.A. UK Branch, Generali România, Omniasig și brokerul de asigurări Aon România, „pentru încheierea unui acord pentru împărțirea clienților mari în patru licitații organizate de aceștia (Romatsa, Compania Națională „Aeroporturi București” – CNAB și Romaero)”. Și Volvo România a fost sancționată, cu 13.217.023 lei, „pentru că s-a înțeles cu distribuitorii din rețeaua sa în privința teritoriului în care aceștia puteau revinde camioanele noi, medii și grele, marca Renault”, în timp ce 10.080.926 lei reprezintă amenda aplicată Mega Image, „pentru furnizarea de informații inexacte privind prețurile unor produse de bază, precum uleiul de floarea-soarelui”, iar 4.886.811 lei a fost cuantumul sancțiunilor totale aplicate companiilor de pe piața de produse şi echipamente de protecție din domeniul sănătății și securității în muncă – Renania Trade SRL, Avanti SRL, Tricomexim SRL, T&T Invest SRL, Mariad Serv SRL, Litind SRL, Dalgeco Confecții Textile SRL și Lingemann Beschaffungssysteme – deoarece „își coordonau comportamentul prin schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial cu scopul de a-și crește marjele de profit. Astfel, companiile și-au împărțit clienții, realizând strategii comune de abordare a acestora, astfel încât să se asigure că nu se vor concura”.

În anul 2022 au fost declanşate 16 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, atât pe piața monetară interbancară (ROBOR), cât și întreținerea și repararea autovehiculelor, serviciile de înregistrare a avizelor de înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliară, produse din tutun încălzit etc. Consiliul Concurenței mai arată că din totalul investigațiilor declanșate în 2022, aproximativ 40% vizează înțelegeri de tip cartel.

Consiliul Concurenţei a intrat în anul 2023 cu 44 de investigaţii aflate în derulare, cele mai multe (peste o treime) vizând înțelegeri de tip cartel. Totodată, la sfârşitul anului 2022, erau în derulare 28 anchete sectoriale/ studii/ analize, după ce fuseseră finalizate șapte astfel de acțiuni, pe linie farmaceutică (medicamente fără prescripție medicală și suplimente), a transportului alternativ; în construcții (întreținerea și reparația drumurilor din municipiile reședință de județ), pe linia consultanței fiscale și a auditului financiar etc.

Anul trecut ne-am concentrat eforturile, mai mult decât în alți ani, în domeniul ajutorului de stat, pentru a sprijini instituțiile să implementeze măsuri de sprijin care implică fonduri europene. Astfel, am evaluat măsuri de sprijin, din fonduri locale, naționale, europene, inclusiv PNRR, de aproape 145 de miliarde lei, reprezentând o creștere de 250% față de 2021.

Aceste eforturi au fost necesare pentru că banii trebuie să ajungă rapid în economie, să ajute la dezvoltarea mediului de afaceri și la crearea de locuri de muncă, mai bine plătite. Și în ceea ce privește activitatea „clasică” a instituției, am avut rezultate bune. Am autorizat un număr record de tranzacții, am declanșat investigații în domenii importante, precum cea care vizează piața monetară interbancară și am finalizat cazuri complexe, cum este cel care a implicat două piețe adiacente: asigurări și service-uri auto. (…)

Anul acesta va fi un alt an dedicat ajutorului de stat, și mă refer atât la evaluarea măsurilor ce implică fonduri europene, cât și la finalizarea cazurilor aflate în analiza Comisiei Europene, cum sunt Tarom, CFR Marfă, Complexul Energetic Hunedoara.

Vom finaliza o serie de investigații și ne vom continua eforturile de a supraveghea cu atenție deosebită sectoarele sensibile, cum sunt energia, produsele alimentare, serviciile financiare, iar în cazul în care constatăm încălcări ale legii, vom interveni și le vom sancționa” a precizat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Rareș Hopincă, city manager sector 5 – Reabilităm termic 100 de blocuri în 2023

City managerul Sectorului 5, Rareș Hopincă, a semnat Ordinul de Începere a Lucrărilor pentru două noi loturi, de 26 și, respectiv 11 blocuri, pentru execuția lucrărilor de reabilitare termică.

Programul de reabilitare continuă, prin implementarea Acordului Cadru inițiat în 2019, iar în total vor fi reabilitate termic 100 de blocuri în anul 2023.

Am semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru 37 de imobile, din totalul de 100 câte vor fi reabilitate în acest an. Pentru încă 12 imobile vom da Ordin de Începere în martie, iar 41 de blocuri sunt în faza de emitere a Autorizației de Construire – lucrările urmând a începe în luna mai. Alte 10 blocuri sunt începute în decembrie, iar reabilitarea termică se face cu o soluție inovativă”, a declarat city managerul Sectorului 5, Rareș Hopincă.

Pentru execuția lucrărilor, fondurile provin din sume nerambursabile de la bugetul Uniunii Europene (PNRR), fonduri rambursabile și de la bugetul local – contractele pentru finanțare fiind semnate în ultimele 6 luni.

“Tot în 2023, Primăria Sectorului 5 va realiza studiile de fezabilitate pentru alte 217 blocuri și va lansa procedura de licitație pentru execuția lucrărilor”, a menționat city managerul Sectorului 5, Rareș Hopincă.

Percheziții în Buhuși, după ce o polițistă a fost lovită cu piciorul în cap

Sursa: captură video

Percheziții în această dimineață în orașul Buhuși, din județul Bacău, în urma unui incident în care o polițistă aflată în misiune a fost lovită cu piciorul în cap.

Agresorul a fost arestat, iar astăzi cercetările din dosar continuă cu 10 percheziții domiciliare, „la locuințele unor persoane bănuite de lovirea sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice și ultraj”.

Din ce transmite Poliția Română, activitățile sunt efectuate „în vederea completării materialului probator”, fiind derulate de polițiștii din cadrul Poliției orașului Buhuși, împreună cu cei ai Serviciului de Investigații Criminale și cu sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Bacău.

Incidentul de la care a plecat totul îl are până acum ca „protagonist” pe un adolescent de 16 ani, care a lovit cu piciorul în cap poliţista aflată în misiune, în oraşul Oneşti.

Potrivit Agerpres, la data incidentului, poliţista se afla, împreună cu alţi colegi, într-o misiune pentru a aplana un conflict între două grupuri, în oraşul Oneşti. În momentul în care una dintre persoane a fost încătuşată, minorul a lovit-o cu piciorul în cap pe poliţistă, aceasta necesitând 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Ulterior, adolescentul a fost reținut și propus pentru arestare, mandatul fiind emis abia în calea de atac a contestației, la Tribunalul Bacău:

Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti împotriva Încheierii nr. 43/15.01.2023 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Oneşti în dosar nr. 233/270/2023. Desfiinţează în totalitate Încheierea contestată, reţine cauza spre rejudecare, iar pe fondul cauzei:

Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti având ca obiect arestarea preventivă a inculpatului Ciuraru Gabi. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Ciuraru Gabi, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă faţă de inculpatul Ciuraru Gabi. Ia act că intimatul-inculpat a fost asistat în prezenta cauză de apărător ales”.

After School din București, aproape de a fi închis; a fost sesizat și Serviciul de Investigare a Criminalității Economice

Sursa: Facebook

Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor Municipiul București (CPCMB) a desfășurat o acțiune de verificare săptămâna aceasta la un after school din sectorul 2 al Capitalei, aparent în urma unei sesizări, una dintre măsuri fiind aceea de a propune închiderea unității, urmată inclusiv de sesizarea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice.

Acestea nu au fost singurele decizii ale comisarilor ANPC, în condițiile în care, potrivit unui comunicat de presă, neregulile depistate au depășit cu mult ceea ce se sesizase inițial la unitatea care funcționează sub auspiciul Asociația Elmali /Mini Club DUMBO KIDS.

Din ce relata președintele ANPC Horia Constantinescu, totul a plecat de la „o informație de la un părinte legată de activitatea unui after school și faptul că acesta avea îndoieli cu privire la calitatea mâncării”.

Neregulile constatate au fost făcute publice într-o lungă listă, de aici și decizia de a lua măsuri drastice: funcționarea blocului alimentar fără autorizație sanitar-veterinară pentru desfășurarea activității de alimentație publică în cadrul After School; utilizarea, ca materii prime a unor produse alimentară cu data limită de consum depașită; folosirea unor agregate frigorifice neigienizate și deteriorate, cu rugină la baza frigiderului, cu chedere depreciate, cu acumulări de impurități; depozitarea, în același spațiu de frig, a diverse produse alimentare: lactate, ouă, mezeluri, fără o delimitare fizică a acestora; derularea activității într-un spațiu deteriorat sau neigienizat – tavanul cu zone de igrasie, cu exfoliere a vopselei, pavimentul murdar în zona bancurilor de pregătire a preparatelor, cu zone rupte, cu acumulări de impurități; lipsa unei zone de spălare a vaselor și a veselei; lipsa unei zone de pregătire preliminară a materiilor prime; depozitarea recipientelor cu produse alimentare direct pe paviment, în spațiul de desfășurare a activității culinare, alături de alte recipiente cu resturi alimentare; folosirea unor produse alimentare care prezentau în interiorul recipientului colonii de mucegai; folosirea unor ustensile de bucătărie neprofesionale; amplasarea sălii de mese în același spațiu unde se desfășoară activități didactice; derularea activității didactice într-un spațiu deteriorat și neigienizat: cu calorifere cu impurități, cu rugină, cu tavan cu zone de culoare neagră, cu igrasie, în spațiu existând un miros înțepător, cu zona de trafic a unității murdară, cu ciobituri ale pavimentului și scări din material lemnos, cu deprecieri.

Sancțiunile concrete au constat în amenzi contravenționale în valoare de 22.000 lei, oprirea definitivă de la utilizare a produselor alimentare neconforme, oprirea temporară a desfășurării activității până la remedierea deficiențelor, propunere de închidere definitivă a unității. Totodată, în timpul acțiunii de control, CPCMB a sesizat Serviciul de Investigare a Criminalității Economice a sectorului 2, din cadrul Direcției Generale a Poliției Municipiului București.

Nu putem accepta condamnarea copiilor la riscuri greu de evaluat, atunci când părinții doresc sau sunt nevoiți să își lase micuții în grija altora. Pentru toate cele constatate, am anunțat organele de poliție și vom depune inclusiv sesizare penală.

Vă vorbește acum părintele Horia Constantinescu, nu comisarul sau președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor:
Nu cred că există, astăzi, sancțiune sau condamnare care să poată face suficient de multă dreptate, într-o astfel de situație.

Aștept mesajele dumneavoastră pe WhatsApp, la 0745999111, cu poze sau orice alt detaliu, nu pentru a depune sesizări, ci pentru a mă informa referitor la situațiile similare acesteia!”, a transmis Horia Constantinescu, președinte ANPC.

Senator USR despre proiectele pe legile Educației: „Coaliţia Minciunii şi Imposturii vrea să fie aduse în Parlament ascunse de analiza critică a societăţii civile”

Sursa foto: Cuvantul Libertatii

Simona Spătaru, senatoare USR și membră a Comisiei Juridice și de Învățământ, critică modul în care ministrul Educației, Ligia Deca, a înțeles să procedeze cu proiectele de modificare a legilor Educației.

Senatoarea consideră că lipsa unei dezbateri publice pe această temă este una intenționată, iar această atitudine va avea efecte dezastruoase în domeniul educației.

Într-un comunicat transmis Agerpres se arată că proiectele nu au fost prezentate în mod oficial de Ministerul Educaţiei, chiar dacă există „presiuni publice” pe această temă. Aceasta în condițiile în care la momentul învestiturii, ministrul Ligia Deca a făcut ceva promisiuni.

După ce a amânat de 3 ori termenul pentru prezentarea acestor proiecte, Ligia Deca pare să continue acum cu secretizarea acestora, încălcându-şi astfel încă o dată propriile promisiuni. Reforma educaţiei nu poate fi făcută în spatele uşilor închise, de un Guvern în care premierul şi ministrul de Interne sunt acuzaţi de plagiat, pe baza unor legi apărute ‘pe surse’ în spaţiul public, atitudine care dovedeşte o lipsă de deschidere totală faţă de partenerii educaţiei, de la profesori, la elevi, sindicate profesorale şi asociaţii”, se arată în comunicat.

Pe pagina sa de Facebook, senatoarea Spătaru îi califică pe cei responsabili de aceste proiecte „impostori” și îi somează dă dea „jos mâinile de pe viitorul copiilor noștri”.

Sunt revoltată pentru modul în care profesorul și președintele Iohannis își permite să trateze elevii, dascălii și părinții acestei țări.
Știam cu toții că Ligia Deca este umilul servitor ce nu va mai putea stopa România Eșuată dar nu îmi închipuiam atâta ticăloșie.

Cum să îți permiți să ascunzi societății tocmai proiectele ce urmează să modeleze viitorul copiilor acestei țări?
Cu ce drept ministrul Ligia Deca ignoră cu nerușinare necesitatea dezbaterii publice???

De ce Coaliția Minciunii și Imposturii vrea ca aceste proiecte să treacă de avizarea Guvernului și să fie aduse în Parlament ascunse de analiza critică a societății civile?

Cunoaștem deja răspunsul: fiindcă au un singur scop, acela de a ascunde plagiatorii cu prețul distrugerii definitive a șanselor copiilor acestui popor.
Un popor educat este unul care le pune în pericol scaunele în care s-au înșurubat în zeci de ani de impostură
”.

Daniel Fenechiu, despre situația ministrului de Interne: „Dacă Bode a călcat pe bec, va răspunde”

Sursă foto: Facebook/Daniel Fenechiu
Sursă foto: Facebook/Daniel Fenechiu

Daniel Fenechiu, lider al senatorilor PNL, a comentat astăzi situația ministrului de Interne în contextul în care Lucian Bode este acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat și, de ceva timp, i se cere demisia.

Fenechiu a răspuns la această „provocare” la RFI.ro, deși de când a izbucnit întreg scandalul liberalii, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, ba chiar și președintele Klaus Iohannis sunt într-un soi de „silentio stampa”.

Daniel Fenechiu a explicat, potrivit sursei citate, că „PNL a fost un partid întotdeauna așezat, a fost început de an, sunt lucruri care se discută și eu vă asigur că va fi luată cea mai corectă și cea mai elegantă decizie în PNL. Deci n-am dubii în legătură cu povestea asta, dar este cât se poate de normal ca lucrurile să fie văzute la rece, să fie analizate toate perspectivele și atunci lucrurile vor merge în normalitate și veți vedea că PNL este un partid care nu doar clamează integritatea, ci o și respectă”.

Potrivit senatorului PNL, există ceva dubii nu neapărat asupra tezei de doctorat a lui Bode, ci, mai ales, în ceea ce privește ultimul verdict emis de comisia de specialitate a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Astfel, Fenechiu a explicat că universitatea a venit cu păreri suprapuse, complet diferite.

Domnul Bode este într-o situație extrem de interesantă. Și-a dat doctoratul la șase ani după scandalul Ponta, lucrarea sa a fost verificată în 2018 de softuri și de CNATDCU și de UBB, s-a considerat că e OK, nu e nici o problemă. În octombrie 2022, Universitatea emite un punct de vedere în care spune că sunt suprapuneri de 2,95%, dar nu există clar, nu există intenția de fraudă, pentru ca peste două luni să vină cu un alt punct de vedere al aceleiași comisii, în care să spună că doctoratul este o lucrare profund viciată.

Păi, în contextul în care în 2018 ea a fost verificată și n-a fost nici o problemă, în 2022 se spune negru pe alb că nu există indicii de fraudă, iar la două luni vin și spun că e profund viciată, eu cred că și domnul Bode are suspiciunea legală să se adreseze instanței de judecată, să stabilească când a avut dreptate mediul academic.

Când aceeași comisie își schimbă punctul de vedere în două luni și jumătate, o comisie formată din universitari, din academicieni, permiteți-mi să am îndoieli. Nu îl apăr pe domnul Bode, nu sunt în situația în care să am o sarcină de partid, dar eu ca cetățean, ca avocat, ca om de lege, care nu sunt profesor universitar și n-am un doctorat, am o îndoială în legătură cu imparțialitatea unei comisii care-și schimbă părerea atât de repede.

Și atunci justiția urmează să se pronunțe. Dacă Bode a călcat pe bec, va răspunde. Dacă comisia dispune altceva, e în regulă”, a explicat Daniel Fenechiu.

Ministrul Transporturilor, audiat la DNA: „E un dosar aflat în lucru. Am intrat normal, pe uşa din faţă”

Vicepremierul Sorin Grindeanu, cel care deține ministerul Transporturilor, a fost ieri „deturnat” de procurorii anticorupție de la activitățile zilnice.

Potrivit propriilor explicații, dar și a unei poziții oficiale a ministerului pe care îl conduce, Grindeanu a pierdut câteva clipe la Direcția Națională Anticorupție, pentru a fi audiat ca martor într-un dosar.

Cauza are legătură cu acuzațiile de corupție anchetate de DNA Timișoara în ceea ce îl privește pe directorul general interimar al CFR, suspectat de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, respectiv instigare la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Și, cum CFR este o companie din subordinea Ministerului Transporturilor, ministrul Grindeanu a fost chemat să dea lămuriri, cu atât mai mult cu cât la mijloc este vorba despre modul în care a fost ocupată funcția de director general.

E un dosar aflat în lucru. N-aş putea să vă dau şi nici nu am acceptul să dau amănunte, dar e un dosar aflat în lucru. Am fost chemat în calitate de martor. Am intrat normal, pe uşa din faţă. Fiind în calitate de martor, am mers singur.

Nu e prima oară când sunt citat în calitate de martor. Am mai fost citat şi în alte procese. E un dosar aflat în această perioadă în lucru la DNA. E o procedură normală, eu nu am absolut nimic în a spune că s-au încălcat anumite proceduri şi că nu au fost respectate, din contră”, a explicat Sorin Grindeanu la Antena 3, citat de B1 TV.

În același timp, asigurări că se va face tot posibilul pentru aflarea adevărului au fost aduse și oficial, din partea ministerului. Astfel, potrivit Antena 3, poziția Ministerului Transporturilor a fost aceea că „Sorin Grindeanu a subliniat că, în calitatea sa de ministru (…), își dorește o clarificare cât mai rapidă a situației şi aflarea adevărului.

Preocupările și activitățile desfășurate de către ministru se concentrează, de la începutul mandatului, pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de bani europeni și dezvoltarea capacității administrative. Totodată, Sorin Grindeanu precizează că va da curs cu celeritate tuturor solicitărilor venite din partea organelor statului, pentru clarificarea situației”.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
2.9 ° C
3.3 °
2.7 °
87 %
4.1kmh
100 %
lun
4 °
mar
5 °
mie
8 °
J
3 °
vin
4 °

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Ciprian Ciucu, primarul ales al Capitalei, așa cum au decis prin vot bucureștenii, a ajuns în noul său birou. Și pare că ce a găsit...

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul. Nu „pe...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...

Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...