Premierul Nicolae Ciucă pare destul de legat de ideea de comasare a alegerilor de anul viitor, în condițiile în care românii sunt așteptați la urne în 2024 pentru prezidențiale, europarlamentare, parlamentare și locale.
Chiar dacă nu dă ca sigură încă această variantă, astăzi Ciucă a reluat discuția de săptămâna trecută, când într-o conferință de presă după Biroul Politic Național al PNL punctase că „este o propunere”, decizia fiind de a analiza posibilitatea, deoarece aparent, conform unor sondaje, „cetățenii își doresc comasarea alegerilor sau ca acestea să fie mai puține”.
Astăzi, prezent la manifestările prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la înființarea Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor” Focșani, premierul Nicolae Ciucă a reitereat că, referitor la subiect, „este o discuţie în momentul de faţă”.
Și, chiar dacă liderul PSD Marcel Ciolacu a fost destul de categoric și a subliniat că nu crede că „pe agenda de lucru sau de priorităţi a românilor este comasarea alegerilor”, Ciucă a afirmat că „am discutat la nivelul coaliţiei”… și mai rămâne de văzut.
„În acest moment, fiind vorba despre o analiză, am rugat specialiştii din partid să caute soluţii şi, desigur, să venim cu o abordare legală, constituţională, nu de altă natură. Dacă va exista, atunci o vom discuta. Dacă nu va exista, nu o vom discuta. (…)
Sunt trei rânduri de alegeri, doar trei pot fi discutate într-o asemenea permutare, ca atare nu există acum altă soluţie decât una dintre cele trei. Urmează să discutăm, să vedem ce ne spun specialiştii pe domenii din fiecare partid„, a arătat Ciucă, citat de Agerpres.
Acțiuni realizate simultan, în județele Ilfov și Giurgiu, de polițiștii Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, într-un dosar de braconaj, în care suspecte sunt 15 persoane.
Nu mai puțin de 17 mandate de percheziție domiciliare sunt puse în aplicare în această dimineață, bănuielile fiind că cele 15 persoane ar fi săvârşit infracțiuni la regimul cinegetic și la regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, prin capturarea vânatului de talie mică și mijlocie, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, prin folosirea câinilor ogari sau metişi ai acestora.
Potrivit Poliției Române, sistemul era bine pus la punct, iar persoanele implicate foloseau inclusiv dispozitive de vedere pe timp de noapte și autoturisme special modificate pentru accesul pe fondurile de vânătoare.
Sursa: Poliția Română
„Acțiunea beneficiază de sprijinul specialiștilor criminaliști, echipelor de intervenție, precum și al polițiștilor structurilor de arme, explozivi și substanțe periculoase, investigații criminale și de la protecția animalelor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene Ilfov, Giurgiu și Teleorman”, se arată într-un comunicat, cu precizarea că în activități sunt implicați inclusiv specialiști din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Consiliului Județean Ilfov și Societății Ornitologice Române, „conform competențelor ce le revin”.
Petre Daea, Ministrul Agriculturii, le dă dreptate fermierilor care în weekend au demarat acțiuni de protest în mai toate județele țării, nemulțumiți de situația în care se află, inclusiv în ceea ce privește pierderile pe care le au în contextul războiului din Ucraina.
Și, chiar dacă contextul are legătură cu suma pe care România a primit-o de la Comisia Europeană drept despăgubiri pentru fermieri în urma negocierilor duse de ministerul pe care îl conduce, Daea nu a mai făcut promisiuni.
Potrivit B1 TV, ministrul Daea a admis într-o intervenție la Prima News că fermierii se află într-o situație de criză, date fiind evenimentele din ultimii ani, arătând că „aceşti fermieri nu ies în stradă decât când le ajunge cuţitul la os”.
„Au trecut printr-o criză covid, prin criza energetică, prin secetă şi iată acum sunt confruntaţi cu situaţii deosebit de grele ca urmare a conflictului armat”, a punctat ministrul Agriculturii, care a spus că este la curent cu ceea ce se întâmplă, și că, renunțându-se la aplicarea taxelor vamale pentru importurile din Ucraina s-a creat un „avantaj economic i-a afectat pe fermierii români”.
Soluții momentan nu au fost oferite, ministrul Agriculturii doar arătând din nou cum s-a ajuns la suma acordată drept compensații pentru fermierii care au avut de pierdut în urma războiului din Ucraina.
„Rezerva de criză la nivelul Uniunii Europene este de 400 de milioane de euro, în momentul în care am solicitat în Consiliul de Ministri punerea în mişcare a rezervelor de criză, şapte state s-au opus, spunând că trebuie să fim rezervaţi vizavi de scoaterea din rezerve a unor sume pentru că sunt şi alte situaţii care vor impacta”, a arătat Petre Daea cum s-a ajuns totuși să fie alocate cele 56 de milioane de euro, care trebuie împărţite la 6 ţări.
La distanță de un an de când Parchetul Genral bloca o posibilă analiză a tezei de doctorat asumată de premierul Nicolae Ciucă, lucrurile sunt pe cale să se schimbe.
Emilia Șercan, jurnalista care a și dezvăluit în ianuarie 2022 că lucrarea de doctorat a premierului are părți întregi copiate din alte lucrări, a precizat că Parchetul General și-a terminat propria investigație, cazul a fost clasat, ceea ce înseamnă că documentele s-au întors la Universitatea Națională de Apărare (UNAP), care poate face propria anchetă în ceea ce privește suspiciunea de plagiat.
Potrivit Emiliei Șercan, „Parchetul General a trimis instituției o adresă de informare prin care a anunțat că dosarul de încălcare a proprietății intelectuale prin plagiat, care îl viza pe premierul Nicolae Ciucă, a fost clasat”. De acum, spune aceasta, totul este doar o chestiune care ține de UNAP.
„Dosarul deschis anul trecut la Parchetul General și închis acum circa trei săptămâni, pentru că faptele de care dr. Ciucă a fost acuzat erau prescrise din 2008, nu a făcut altceva decât să împiedice analizarea tezei acestuia de către Comisia de Etică a UNAP și de către CNATDCU.
Acum, Comisia de Etică a UNAP are posibilitatea să se pronunțe pe dovezile de plagiat prezentate de mine acum un an. Cu alte cuvinte, bebelușelor, dans!”, scrie Emilia Șercan pe Facebook.
Anterior, ieri, jurnalista arăta că dosarul a fost închis de Parchetul General pe 15 martie 2023, dând inițial câteva detalii legate de dosar tot pe Facebook:
„Procurorul care a preluat în decembrie dosarul de la procurorul Dragoș Cojocariu, pensionat în decembrie 2022, a constatat că fapta principală de care Nicolae Ciucă a fost acuzat – încălcare a dreptului de proprietate privată – era prescrisă încă din 2008, lucru pe care l-am semnalat încă din februarie anul trecut.
Singura consecință a deschiderii acestui dosar penal pentru o faptă demult prescrisă a fost că nici CNATDCU și nici Comisia de Etică a UNAP i-au putut analiza teza lui dr. Ciucă întrucât procurorul Dragoș Cojocariu a ridicat de la sediile celor două instituții toate documentele legate de teza premierului, atât în original, cât și în copie.
Dr. Ciucă a fost acuzat de o a doua infracțiune, cea de uz de fals în formă continuată – despre a cărei existență nu s-a știut până astăzi. În acest caz, procurorul a constatat că fapta nu există. Mingea este acum la UNAP, universitatea care i-a dat lui dr. Ciucă titlul de doctor în 2003”.
Proteste astăzi în mai multe județe, demarate de fermierii vrânceni și asociațiile reprezentative pentru aceștia, care atrag atenția asupra „soluției identificate de Comisia Europeană la problemele grave și dezechilibrele cu care se confruntă sectorul agroalimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor pieței cauzate de invazia rusă în Ucraina”.
Astfel, sunt pichetate mai multe instituții din Alba, Cluj, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Covasna, Galați, Iași, Suceava, Neamț, Mureș, Olt, Slatina, Olt, Timiș și Vrancea, proteste fiind anunțate inclusiv în vămi. Totodată, între 10.00 – 15.00 este pichetat și sediul reprezentanței Comisiei Europene din București.
Într-o intervenție la B1 TV, Ionel Arion, președintele Pro Agro, a explicat că, în acest moment, fermierii români sunt „tratați ca investitori de mâna a patra”, iar în schimb importurile din Ucraina intră fără a fi aplicate taxe vamale sau condiții de biosecuritate, ceea ce „este foarte grav pentru consumatorul român”, deoarece „o parte din materia primă care intră din Ucraina și rămâne pe teritoriul României nu are niciun fel de control”.
„Din păcate UE, Comisia Europeană, a reușit în câteva luni să arunce în aer ceea ce a creat în 30-40-50 de ani, o piață comună stabilă, o piață unde exista ordine, disciplină, unde exista predictibilitate. Cel mai mare producător de alimente din lume este UE.
Cel mai mare importator de alimente este UE. Din păcate, pentru noi fermierii români, aceste măsuri luate de Comisia Europeană în ultimele câteva luni a reușit să arunce în aer orice fel de predictibilitate pentru fermieri”, a spus Ionel Arion pentru sursa citată.
În același timp, după cum se arată pe site-ul LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), „eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă. Această măsură nu a ajutat și nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb a perturbat extrem de puternic piața din România”.
„Manifestul organizat în 7 aprilie se fundamentează pe nevoia de stabilitate și predictibilitate a fiecărui fermier din România, pe dorința noastră comună de a continua să ne desfășurăm activitatea în condiții de egalitate cu oricare fermier european, de a fi susținuți și protejați în misiunea noastră de către decidenții europeni și naționali. (…)
Această formă extremă de manifestare este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor români în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina”, se explică pe site-ul Ligii.
Un bărbat din Satu Mare a fost reținut și mai apoi arestat, la solicitarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Satu Mare, sub acuzația de trafic de persoane.
Totul a avut loc în urma unui flagrant reușit miercuri, când inculpatul intenționa să vândă o persoană vătămată majoră pentru suma de 5.000 de lei, după ce anterior o exploatase pe aceasta pe teritoriul județului Satu Mare.
Procurorii au detaliat că persoana vătămată a trăit un adevărat coșmar timp de câteva luni, de la începutul acestui an. Astfel, din ianuarie, de când inculpatul a întâlnit-o pe teritoriul Belgiei și convins-o să vină cu el în România aparent pentru a-i găsi de muncă, partea vătămată a fost obligată să practice prostituția.
„Inculpatul a adăpostit persoana vătămată într-o localitate din județul Satu Mare și a exploatat-o sexual prin obligarea acesteia să presteze servicii sexuale pentru diferite persoane.
Întrucât a considerat că nu poate obține venituri suficiente, a decis să o transfere contra sumei de 1.000 de euro, persoana vătămată fiind indusă în eroare că urmează să fie dusă înapoi în Belgia”, se arată într-un comunicat DIICOT.
În prezent, după ce inculpatul a fost prins în flagrant și împotriva acestuia Tribunalul Satu Mare a dispus măsura preventivă pentru 30 de zile, persoana vătămată a fost plasată într-un centru de ocrotire.
Liderul PSD Marcel Ciolacu a comentat astăzi posibilitatea ca în România alegerile de anul viitor să fie comasate, în condițiile în care românii ar trebui să voteze, în 2024, la alegerile prezidenţiale, alegerile parlamentare, alegerile locale şi alegerile europarlamentare.
Discuția are legătură cu ceva recent, după ce liderul PNL Nicolae Ciucă a explicat că sondajele partidului arată că românii și-ar dori comasarea alegerilor, subiect atins în şedinţa de astăzi a Biroului Politic Naţional al liberalilor.
Însă Ciolacu a ținut să atragă atenția că social democrații nu au în agendă o astfel de măsură și, în opinia acestuia, nici românii nu își bat capul cu așa ceva.
„Eu am o problemă. Astăzi este Ziua Internaţională a Sportului şi mi-aş fi dorit ca marii sportivi ai ţării să dezbată acest lucru şi noi politicienii să vorbim despre o eventuală reformă a sportului.
S-a discutat despre posibilitatea comasării alegerilor, nu cred, sincer, că pe agenda de lucru sau de priorităţi a românilor este comasarea alegerilor. Am terminat un scenariu, cel de anticipate şi acum intrăm în altul de comasare a alegerilor.
Cred că mai important ceea ce se întâmplă în spatele meu, autostrada Moldovei, să găsim soluţii pentru reducerea preţurilor la produsele alimentare şi la un moment dat, cum e normal, politic vom lua şi decizii privind comasarea alegerilor, dar cred că în primul rând trebuie să respectăm legea”, a declarat preşedintele PSD, citat de Știri pe Surse.
Declarațiile au fost făcute la la Râmnicu Sărat, ocazie cu care Ciolacu a arătat cam care ar fi de fapt prioritățile. Însă, într-o conferință de presă după BPN, Ciucă a punctat că „este o propunere pe care am discutat-o în ședința de astăzi și am decis ca la nivelul specialiștilo din partid să se analizeze care sunt măsurile legale pentru o astfel de decizie, ținând cont că din sondajele pe care le-am făcut cetățenii își doresc comasarea alegerilor sau ca acestea să fie mai puține, fiindcă anul viitor vom avea patru runde de alegeri. Dacă va exista posibilitatea legală ca numărul acestor alegeri să fie redus, vom veni cu o propunere și vom discuta în coaliție. Dacă nu se va găsi o soluție, vom avea patru runde de alegeri”.
Și, chiar dacă acum Ciolacu a respins ideea, în urmă cu un an, liderul PSD spunea despre comasarea alegerilor locale şi parlamentare din 2024 că poate fi o soluție pentru a face economie.
„Sunt, totuşi, patru rânduri de alegeri în 2024, ştim foarte bine că România nu poate interveni pe data alegerilor europarlamentare, pentru că se ţin în aceeaşi dată, la nivel european, şi atunci încercăm să fie un efort bugetar cât mai mic pentru organizarea acestor alegeri”, explica Marcel Ciolacu.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad au demarat o anchetă care are în prim plan infracţiuni de evaziune fiscală, executare de activități miniere fără permis sau licență de concesiune, executare de lucrări pe ape sau care au legătură cu apele fără avizul de gospodărire, încălcarea obligaţiilor de desfiinţare a lucrărilor şi aducerea terenului la starea iniţială.
Dosarul vizează activitățile ilegale pe care reprezentanţii unei societăţi comerciale le-ar fi derulat timp de un an într-o localitate din județul Arad, legate de exploatarea agregatelor minerale, prejudiciul estimat fiind de aproape 4 milioane de lei.
În această dimineață sunt derulate percheziții în mai multe locații, procurorii detaliind că „în perioada 2020-2021 suspecţii au exploatat 1.094.394 tone agregate minerale fără a deţine permis, autorizație de mediu, respectiv aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor, de pe un teren aflat în extravilanul localității Horia, comuna Vladimirescu, județul Arad, agregate minerale care au fost ulterior comercializate, omiţându-se evidenţierea în actele contabile ori în alte documente a operaţiunilor comerciale sau a veniturilor astfel realizate, creându-se bugetului de stat un prejudiciu de 3.027.638 lei, la care se adaugă un prejudiciu rezultat din neplata redevenţelor, în sumă de 167.995, 958 euro”.
Sursa: Poliția Română
Pe de altă parte, Poliția Română precizează că polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Arad, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, și cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Criminalistic și luptători din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale efectuează 6 percheziții.
„Activitățile sunt desfășurate la sediul și punctele de lucru ale unei societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și desfășurarea de activități miniere fără permis sau licență”, se arată într-un comunicat, unde se face vorbire de un prejudiciul estimat la aproximativ 4.000.000 de lei.
Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va primi o distincție chiar din mâna președintelui Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii organizate de Academia de Studii Economice (ASE).
Potrivit Agerpres, Juncker se află astăzi într-o vizită la Bucureşti, urmând a fi primit de preşedintele Klaus Iohannis şi i se va acorda titlul Doctor Honoris Causa din partea ASE.
Ceremonia are loc în contextul manifestărilor organizate de Academia de Studii Economice cu prilejul împlinirii pe 6 aprilie a 110 ani de la înfiinţarea instituţiei de învăţământ superior.
„Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, denumirea inițială a primei universități economice a țării, a fost înființată la 6 aprilie 1913 prin Decretul Regal al lui Carol I. Standardelor înalte, stabilite de înaintașii cei mai reprezentativi, precum ctitorul nostru, Nicolae D. Xenopol, prim-ministrul Titu Maiorescu, iluștrii profesori și rectori Stanislas Cihoski, Ion Răducanu, Gheorghe Tașcă, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, Victor Slăvescu, le-au răspuns generații și generații de cadre didactice, la loc de cinste numărându-se Nicolae N. Constantinescu, Emilian Dobrescu, Iulian Văcărel, Vladimir Trebici, Alexandru Gheorghiu, Gheorghe Dolgu, mulți alții. Academia de Studii Economice din București este mândră să fie de 110 ani o prezență de excelență în rândul universităților de profil economic și de administrație publică din România”, explică ASE contextul.
Conform programului anunțat, evenimentul va începe la ora 10.30 și va avea loc în cadrul Ședinței Senatului Festiv al ASE, Aula Magna. Titlul pe care îl va primi Jean-Claude Juncker este unul onorific, acordat unor persoane eminente de către o universitate, o instituție de înalte studii sau de o organizație care le grupează pe cele două. Acest titlu se acordă în special persoanelor care s-au distins în anumite domenii profesionale, sociale sau politice și, de regulă, nu are legătură cu educația urmată de cel în cauză.
În vârstă de 68 de ani, Juncker a fost ministru de finanțe luxemburghez între 1989-1995 și prim-ministru al Luxemburgului între 1995 și 2013. În 2014 Juncker a fost ales de Parlamentul European în funcția de președinte al Comisiei Europene, începându-și mandatul în data de 1 noiembrie 2014, mandat pe care l-a deținut până pe 30 noiembrie 2019.
Planurile Naționale de Redresare și Reziliență din mai multe țări europene, printre care și România, riscă să se transforme în eșecuri răsunătoare, în condițiile în care alocările de fonduri europene din programul Next Generation EU sunt condiționate reformele prevăzute în Pactul Verde – Green Deal pe care guvernele naționale ar trebui să le realizeze.
Problemele din România sunt deja cunoscute opiniei publice, dar Comisia Europeană acuză și alte țări, precum Italia, Spania sau Belgia că întârzie în adoptarea reformelor de care este condiționată alocarea fondurilor europene.
Unii politicieni belgieni, de pildă, se întreabă deja dacă Uniunea Europeană nu se amestecă prea mult în legile lor naționale, cerându-le o reformă drastică a sistemului de pensii. În Belgia există chiar sugestii de la nivelul clasei politice că ar fi mai bine să se refuze cu totul banii europeni, decât să lase Uniunea Europeană să hotărască forma legii pensiilor, scrie Europa Liberă România.
Deși bani pentru sistemele de pensii sau pentru majorarea salariilor muncitorilor nu se găsesc, sume uriașe urmează a fi cheltuite pentru implementarea orașelor ”neutre climatic”, în ciuda rezistenței din ce în ce mai puternice a cetățenilor de rând din Europa.
Rezistența la aceste reforme pe care Comisia Europeană vrea să le introducă forțat nu este însă atât de surprinzătoare, în condițiile în care ele vin cu măsuri anti-sociale, cu sărăcirea puternică a populațiilor, cu distrugerea economiilor prin ”înverzire”, în condițiile în care se cere decuplarea de consumul de resurse naturale.
Nu în ultimul rînd, Green Dealul Comisiei Europene vine cu suprimarea celor mai elementare drepturi ale omului, chiar a libertății individuale, prin impunerea ca orașele să devină ”neutre climatic”, concept similar celui al ”orașelor de 15 minute”.
În timp ce tot mai multe țări din Uniunea Europeană se confruntă cu revolte masive de stradă, pe fondul nemulțumirii cetățenilor de rând cu privire la prăbușirea nivelului de trai, dar și la măsuri care le lezează drepturile și libertățile fundamentale, Comisia Europeană își vede liniștită de implementarea Pactului Verde – Green Deal.
Iar clasa politică din România răspunde automat la pretențiile Bruxellesului, pregătind implementarea unor reforme cu impact major asupra vieții românilor de rând, fără ca aceștia să fie întrebați dacă doresc să își schimbe radical modul de viață în numele ”valorilor europene”.
Precedentul eșuat al ”Taxei Oxigen”
La începutul anului 2020, Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a fost nevoită să renunțe la intențiile de a introduce ”Taxa Oxigen”, în urma protestelor furibunde ale bucureștenilor.
”Cele două declarații video pe care le-am postat (pe Facebook – n.r.) au însumat peste 2,5 milioane de vizualizări, cele mai multe, 60 – 70% din București și Ilfov. 90% se exprimau în defavoarea vinietei.
Au fost depuse 430 de plângeri prealabile din partea unor persoane fizice și juridice”, a explicat Gabriela Firea, într-o conferință de presă, potrivitdigi24.ro.
”În fața unui asemenea val de respingere a unei astfel de măsuri care a fost luată în întreaga Europă, aceea de a restricționa în zona intens poluantă autoturismele care nu pot fi considerate prietenoase cu mediul, precum și a vinietei antipoluare, sunt în situația de a lua o decizie.
Decizia se va transforma în hotărâre de Consiliu General în luna martie. Decizia este, deși cu sufletul neîmpăcat, dar din respect pentru cetățenii care mi-au scris, de a renunța la vinieta antipoluare”, transmitea Firea în februarie 2020.
Trebuie amintit că, în fața perspectivei deloc plăcute a fi nevoiți să achităm taxe prohibitive pentru uzul propriilor autoturisme, ca și pentru a căpăta drept de acces în zonele centrale al Bucureștiului, mii de oameni s-au organizat pe rețele sociale, pentru a oferi un răspuns comun inițiativei Primăriei Generale, pe care au etichetat-o ca o nedreptate și o încălcare a dreptului de proprietate și de folosință.
”Aceasta nu este doar o taxă – este suprimarea dreptului fundamental de proprietate prevăzut în Constituție”, se arăta în evenimentul creat pe Facebook prin care s-a pregătit unul din protestele la care au participat mii de oameni, în fața Primăriei Capitalei.
”Să dăm jos zidurile ZACA (zonă de acțiune pentru calitatea aerului – n.r.)”, au strigat protestatarii, anunțând că acțiunea lor va consta în două demersuri, respectiv protest în stradă și acțiune în justitie.
Legea privind mobilitatea urbană durabilă
Iată însă că zona ZACA și Taxa Oxigen reprezintă nimic în comparație cu inițiativa Legii privind mobilitatea urbană pe care Guvernul Ciucă a înaintat-o în Parlament la începutul acestui an, ca urmare a condiționalităților impuse de Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR.
Legea propune introducerea obligatorie, începând cu data de 1 ianuarie 2026, a Planurilor de Mobilitate Durabilă Urbană – PMUD în toate municipiile României.
Prin PMUD autoritățile române, la îndemnul Comisiei Europene, doresc să ia măsuri foarte hotărâte, asimilate planurilor privind ”orașele de 15 minute”, pentru reducerea emisiilor de carbon prin descurajarea până la interzicere a autoturismelor personale și adoptarea ”mobilității durabile” nepoluante, realizată prin biciclete, trotinete și transport în comun susținut de propulsia electrică.
Mai mult decât atât, se propune introducerea în orașe de ”zone cu nivel scăzut de emisie” – ZNSE, similare inițiativei ZACA a Gabrielei Firea, dar și regândirea zonelor urbane astfel încât să fie asigurată o densitate rezidențială minimă de 40 locuitori/hectar, pentru a facilita folosirea mijloacelor de trasport în comun.
Fără să știe sau să fie chestionați în legătură cu acest subiect ori dacă doresc acest lucru, locuitorii din marile orașe din România se trezesc că ”au de îndeplinit o misiune”: aceea de a face ca orașele lor să devină ”neutre” din punct de vedere climatic, pentru a răspunde proiectelor stabilite de Comisia Europeană în Green Deal.
Asta deși opoziția bucureștenilor, manifestată cu doar trei ani în urmă, a fost mai mult decât evidentă, în fața unor măsuri similare pregătite de Primăria Generală.
Legea privind mobilitatea urbană durabilă își propune să implementeze ”condițiile necesare pentru un sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient și incluziv pentru realizarea unor condiții mai bune de mobilitate în zonele urbane și rurale, reducerea gazelor cu efect de seră din transporturi și pentru creșterea siguranței rutiere în zonele urbane, utilizând soluții verzi și digitale”.
Între principiile pe care le va urmări acest act normativ se remarcă ”planificarea de la nivel de teritoriu metropolitan până la nivel de cartier, dezvoltarea orientată spre transport public – corelarea modalităților de transport cu densitatea urbană și încurajarea utilizării transportului altemativ (sic!) în detrimentul autovehiculelor personale”.
În plus, ”dezvoltarea tuturor modurilor de transport într-o manieră echitabilă, integrată și interoperabilă cu accent pe modurile de transport nepoluante”, precum și ”managementul parcării, staționării și controlul accesului traficului, în corelare cu transportul public și transportul nemotorizat”.
Începând cu data de 1 ianuarie 2026 se va introduce în mod obligatoriu pentru toate municipiile din România Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD
Guvernul Ciucă – Foto Administrația Prezidențială
În vederea sprijinirii autorităților publice locale în procesul de elaborare sau actualizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, se înființează pe lângă Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Grupul național de suport pentru optimizarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă în România, format din reprezentanți ai administrației publice centrale, structurilor asociative ale autorităților publice locale, mediului universitar, mediului privat, organizațiilor neguvernamentale și ”alți experți în domeniu”.
Potrivit legii, principalele direcții de acțiune care se vor avea în vedere la elaborarea PMUD sunt următoarele:
creșterea siguranței tuturor participanților la trafic, în special a celor vulnerabili;
promovarea mijloacelor de transport alternative și integrarea lor cu transportul public pentru reducerea poluării mediului;
redistribuirea spațiului străzii prin împărțirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public și transportul nemotorizat;
mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier;
încurajarea mobilității active pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor;
asigurarea accesului facil și nediscriminatoriu la infrastructura și serviciile de transport, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse sau persoanele cu nevoi speciale;
asigurarea unor condiții de călătorie de calitate ridicată pentru pasageri, inclusiv a unui program predictibil la orele de vârf și a prioritizării transportului public, inclusiv în intersectii;
asigurarea unei rețele de trasee accesibile, sigure, directe, coezive, atractive și confortabile pentru pietoni și persoanele care se deplasează cu bicicleta către stații de cale ferată, noduri intermodale și stații de transport public, precum și către dotările și echipamentele publice din teritoriu;
dezvoltarea zonelor pietonale;
dezvoltarea infrastructurii, dotărilor și serviciilor pentru mersul cu bicicleta;
coordonarea conectivității la nivel urban și metropolitan;
dezvoltarea nodurilor intermodale și optimizarea conexiunii acestora în teritoriu;
promovarea transportului logistic ecologic;
minimizarea efectului de segregare și a impactului asupra țesutului urban și periurban al coridoarelor de cale ferată;
creșterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante, prin reducerea spațiilor de parcare/staționare destinate acestora;
utilizarea tehnologiei și a sistemelor de transport inteligente în gestionarea mobilității urbane;
culegerea anuală de date statistice relevante despre obiceiurile de deplasare ale locuitorilor care să sprijine serviciile de planificare în luarea unor decizii;
prioritizarea transportului public la nivelul infrastructurii rutiere prin introducerea sau alocarea de benzi dedicate transportului public de călători, în vederea reducerii timpilor de deplasare;
mobilitatea ca serviciu, care, printr-un canal digital comun, permite utilizatorilor să planifice, să rezerve și să plătească pentru mai multe tipuri de servicii de mobilitate
alte măsuri relevante
Municipiile reședință de județ trebuie să asigure ca o cotă din stocul total de vehicule din categoriile Ml, M2 și M3 (microbuze, autobuze mici și autobuze mari) ce sunt în proprietatea acestora și/sau care sunt utilizate la transportul public de persoane să fie reprezentată de vehicule cu emisii 0, în procente și termene care încep de la cel puțin 5% până la data de 31 decembrie 2025 și ajung la cel puțin 50% până la data de 31 decembrie 2040.
”În vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier și a îmbunătățirii calității aerului și sănătății populatiei se stabilesc zone cu nivel scăzut de emisie, denumite ZNSE”, se mai prevede în proiectul legislativ.
ZNSE se marchează cu indicatoare de către autoritățile administrației publice locale, care pot să stabilească regulile și tarifele de acces ale vehiculelor în interiorul acestora.
ZNSE pot fi de două tipuri: Zone pentru care se stabilesc tarife de acces, caz în care autoritatea adminstrației publice locale care instituie aceste ZNSE trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul ZNSE.
Pot exista și ZNSE ”pentru care nu se stabilesc tarife de acces, ci doar reguli de acces, caz în care autoritatea adminstrației publice locale care instituie aceste zone nu trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul acestor zone, ca de exemplu bariere de acces, dar trebuie să asigure controlul aleatoriu al accesului în aceste zone prin intermediul poliției locale”, se stipulează în actul nomativ (actul normativ poate fi accesat AICI)
Mersul pe jos face piciorul frumos
Legea mai prevede că ”atât în zonele propuse spre urbanizare, cât și în zonele deja urbanizate propuse spre regenerare, modurile de transport vor fi prioritizate încă de la faza de proiectare în această ordine: mers pe jos, mers cu bicicleta, transport public, autoturism personal. Tot din faza de proiectare vor fi prevăzute și benzile dedicate transportului public de călători.
Pentru a asigura condițiile care să susțină eficiența serviciilor publice urbane, inclusiv transportul public, se va urmări asigurarea unei densități rezidențiale minime de 40 locuitori/hectar.
Precizăm că proiectul de lege, a cărui punere în practică ar duce la încălcarea mai multor drepturi constituționale ale cetățenilor, a fost deja adoptat la Senat în luna februarie 2023, aflând-se în prezent în discuția comisiilor Camerei Deputaților.
Legea instituie un control total asupra modului de deplasare al cetățenilor prin orașe, dar și al condițiilor de locuit și viețuire, aducând grave prejudicii unor drepturi precum cel de proprietate, de folosință și asupra libertății de mișcare a celor vizați.
Nu mai puțin de 100 de orașe din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, plus alte 12 orașe din țări asociate sau cu potențialul de a deveni asociate, au fost anunțate de Comisia Europeană pe lista metropolelor care ”își asumă misiunea” de a realiza obiectivul zero emisii de carbon până în 2030.
Bruxellesul a lansat în septembrie 2021 înscrierile pentru municipalitățile care vor să participe la program.
Din România au participat, fără consultarea prealabilă a cetățenilor sau fără ca măcar să se deranjeze să anunțe public inițiativa nu mai puțin de 12 orașe, la care se adaugă… Sectorul 2 al Capitalei.
Așa se explică poate lupta necontenită pe care o dă primarul Radu Mihaiu cu posesorii de autoturisme din sectorul pe care îl administrează, cetățeni pe care edilul nu a avut curtoazia să îi anunțe că i-a înscris în concursul european pentru a le da ”o misiune”.
Primăriile din România care și-au depus dosarul pentru ca orașele să ajungă între primele 100 care să atingă obiectivul zero emisii până în 2030 sunt: Alba Iulia, Bistrița, Brașov, Buzău, Cluj-Napoca, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Roman, Suceava, Sfântu Gheorghe, Timișoara și Tulcea.
În mod surprinzător, Capitala nu apare pe lista orașelor care și-au depus dosarul, ci doar Sectorul 2, separat.
În aprilie 2022 Comisia Europeană a anunțat care sunt cele 100 de orașe selectate pentru a participa la program. Din România, ”fericitele câștigătoare” sunt București, Cluj-Napoca și Suceava.
Deși nu și-a depus candidatura, Bucureștiul apare între orașele selectate(!!!).
Alte orașe europene care apar pe lista de 100 sunt Paris, Madrid, Barcelona, Lisabona, Porto, Bruxelles, Amsterdam, Rotterdam, Copenhaga, Stockholm, Helsinki, Varșovia, Budapesta, Bratislava, Sofia, Atena, Zagreb, Roma, Milano. Lista completă poate fi văzută AICI.
Naveta pe bicicletă
”Tranziția verde își face loc în toată Europa chiar acum. Dar este întotdeauna nevoie de pionieri, care își stabilesc obiective și mai mari. Aceste orașe ne arată calea către un viitor mai sănătos. Le vom sprijini în acest sens! Să începem munca astăzi.”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la anunțarea celor 100 de orașe.
”În încercarea lor de a deveni inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030, cele 100 de orașe din UE anunțate astăzi vor fi ‘platforme de testare’ naturale pentru soluții integrate inovatoare la multe dintre problemele cu care se confruntă cetățenii noștri astăzi, inclusiv mobilitatea urbană.
Bazându-se pe noul nostru cadru de mobilitate urbană, ele au instrumentele pentru a face mobilitatea interurbană și urbană sănătoasă și durabilă, de exemplu prin dublarea traficului feroviar de mare viteză și dezvoltarea unei infrastructuri suplimentare pentru ciclism în următorii 10 ani, investind în piste sigure pentru biciclete și asigurând conectivitate cu zonele rurale și suburbane, astfel încât navetiștii să aibă opțiuni de mobilitate durabilă. Sunt sigură că vor reuși și încurajez alte orașe din Europa să le urmeze exemplul.”, a spus și Adina Vălean, comisar european pentru Transport.
Se poate vedea cu ochiul liber că vorbele Adinei Vălean sunt fidel transpuse în Legea privind mobilitatea urbană durabilă înaintată de guvernul Ciucă, în care se vorbește despre aceeași navetă pe bicicletă pe care o vor face angajații ce trebuie să vină la muncă din zonele suburbane.
”Cele 100 de orașe selectate sunt acum invitate să dezvolte Contracte Climatice Orășenești, care vor include un plan general pentru neutralitatea climatică în toate sectoarele, cum ar fi energia, clădirile, gestionarea deșeurilor și transportul, împreună cu planuri de investiții aferente. Acest proces va implica cetățenii, organizațiile de cercetare și sectorul privat.
Angajamentele clare și vizibile asumate de orașe în contractele climatice le vor permite să se angajeze cu UE, autoritățile naționale și regionale – și, cel mai important, cu proprii cetățeni pentru a îndeplini acest obiectiv ambițios”, menționează Comisia Europeană, care vrea ca prin cele 100 de orașe să realizeze un experiment care ar trebui să fie urmat până în 2050 de toate orașele Uniunii Europene.
”Misiunea climatică” presupune reforme de structură, cu consecințe la nivel extins asupra vieții celor care trăiesc în aceste orașe. Pentru a atinge obiectivul zero emisii de carbon până în 2030, ei trebuie să renunțe la autoturismele personale care produc emisii de carbon, la centralele de apartament, la producția de agent termic și electricitate prin mijloace convenționale și la orice altă activitate presupusă a fi generatoare de astfel de emisii.
Foarte important, deși Comisia Europeană nu recunoaște acest lucru deocamdată cu subiect și predicat, orașele neutre climatic reprezintă o viziune similară cu cea a ”orașelor de 15 minute”, în care deplasarea cetățenilor de rând este restricționată doar în interiorul unor ghetouri de mici dimensiuni, pe o distanță ce poate fi parcursă în maximum 15 minute pe jos sau cu bicicleta în jurul casei, scopul declarat fiind același al reducerii emisiilor de carbon.
Orașul de 15 minute
Conceptul de ”oraș de 15 minute” a fost dezvoltat în primul rând pentru a reduce emisiile de carbon prin scăderea utilizării mașinilor și a timpului de navetă, care, realizată prin mijloacele de transport ”ne-ecologice”, contribuie de asemenea la creșterea emisiilor de carbon.
Este un model de planificare urbană descentralizată, în care fiecare cartier local conține toate funcțiile sociale de bază pentru locuit și muncă.
Deși conceptul de ”oraș de 15 minute” nu apare deocamdată în comunicarea oficială a Comisiei Europene, este foarte lăudat în schimb pe site-ul oficial al Forumului Economic Mondial de la Davos:
”Descentralizarea muncii nu va ucide orașul, ci îl va salva. Vor fi multe distrugeri creative pe parcurs, dar așa se reînnoiește orașul: din interior. Orașele care nu descentralizează munca se vor chinui puternic în moduri atât cunoscute, cât și de neimaginat.
Pe măsură ce schimbările climatice și conflictele globale provoacă șocuri și stres la intervale mai rapide și o gravitate crescândă, implementarea orașului de 15 minute va deveni și mai critică.
Oricine a urmărit munca lui Erik Klinenberg știe că reziliența este înrădăcinată în loc. Mai exact, comunitățile care promovează și mențin relații sociale și economice nu trebuie să fie bogate, dar trebuie să fie accesibile pe jos și în siguranță, cu clădirile rezidențiale și comerciale intacte.
Și (…), pentru ca orașele de 15 minute să prospere, nu doar să supraviețuiască crizelor – și acest lucru nu poate fi subliniat suficient – trebuie să aibă și o mulțime de locuințe mixte și echitabile, precum și acces digital”, se arată într-un articol publicat în martie 2022 pe site-ul WEF, în care este lăudată ”adeziunea surprinzătoare a europenilor” pentru ”orașele de 15 minute”.
Iar data apariției articolului, cu puțin timp înainte de anunțarea de către Comisia Europeană a celor 100 de orașe care ”s-au angajat în misiunea de a atinge neutralitate climatică” nu este deloc întâmplătoare.
Cine citește Pactul Verde European – Green Deal va vedea că ideile prezentate sunt foarte asemănătoare, de multe ori chiar coincid cu cele din Agenda Davos 2030.
Berlinul refuză prin referendum
”Orașul de 15 minute” a fost popularizat în 2019 de Paris și este o inițiativă emblematică pentru autoritățile locale ale acestui oraș. Foarte important însă, parizienii au votat recent în proporție de 90% pentru interzicerea trotinetelor electrice închiriate.
Referendumul a fost convocat ca răspuns la un număr tot mai mare de persoane rănite și ucise pe trotinete electrice în capitala Franței.
Din cele 1,38 de milioane de persoane aflate în registrul electoral al orașului, puțin peste 103.000 de parizieni au participat (8%), conform cifrelor oficiale. Dintre aceștia, peste 91.300, adică aproape 90%, au votat împotriva scuterelor, potrivit BBC.
Parisul a fost unul dintre primele orașe care a adoptat vehiculele electrice – dar criticii susțin că acestea provocau mai mult rău decât bine.
Rezultatul acestui referendum vine în contradicție directă cu ideea de oraș neutru din punct de vedere climatic.
Trebuie arătat că un program-pilot pentru implementarea conceptului ”orașului de 15 minute” în practică a fost adoptat în orașul englezesc Oxford, dar inițiativa a adus deja revolte de stradă și conflicte sociale.
Cum autoritățile locale au declarat că doresc implementarea programului cu ajutorul cetățenilor, au apărut conflicte violente între ”voluntarii” care au blocat ieșirile din cartiere și cei care clamează pe bună dreptate că au în continuare dreptul de a se deplasa liberi.
Dar cea mai mare lovitură pentru planurile Comisiei Europene vine din Berlin, unde doar 18% dintre berlinezii cu drept de vot au cerut, în ciuda unei foarte vocale și costisitoare campanii publice, ca orașul să se angajaze în ”misiunea” de a deveni neutru climatic până în 2030.
Aproximativ 442.000 de oameni (50,9% dintre cei care s-au prezentat la vot) au votat pentru și aproximativ 423.000 împotrivă, în condițiile în care Berlinul are puțin peste 2,4 milioane de alegători eligibili.
Pentru a trece, referendumul ar fi avut nevoie de sprijinul a cel puțin 25% din electoratul eligibil, potrivit dw.com. Adică peste 600.000 de berlinezi ar fi trebuit să voteze în favoare.
Berlinul, ca și Germania în ansamblu, urmărește în prezent o reducere cu 95% a emisiilor nete de dioxid de carbon până în 2045, comparativ cu nivelurile din 1990.
Activiștii pentru climă din grupul numit Klimaneustart Berlin (Climate Reset Berlin), care a susținut organizarea referendumului, consideră că ținta este prea departe în viitor pentru a preveni încălzirea globală să depășească 1,5 grade Celsius în comparație cu nivelurile preindustriale.
În prezent, cel puțin 80% din energia Berlinului provine din surse de combustibili fosili. Activiștii se așteptau la o prezență mult mai mare la vot, dar 82% dintre berlinezi au refuzat practic să ofere sprijin.
Locuitorii Berlinului au avut măcar ocazia de a-și exprima opțiunile.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au luat cu „asalt” mai multe locații din București și din 3 județe, în cadrul unor acțiuni care vizează infracțiuni de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Acțiuni similare au avut loc de altfel în alte țări din Europa, America și Australia, fiind implicat chiar Biroul Federal de Investigații (FBI) al SUA și Poliția Națională din Țările de Jos, fiind urmărite persoanele care utilizează platforma „Genesis Market”, postul de comandă fiind amenajat la sediul Europol.
În România, acțiunea de ieri a fost efectuată cu sprijinul serviciilor centrale ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, S.C.C.O. Buzău, S.C.C.O. Tulcea, S.C.C.O. Vrancea, cu sprijinul B.S.I.J., I.J.J. Buzău, I.J.J. Tulcea, I.J.J. Vrancea, fiind derulate în total 7 percheziții domiciliare în municipiul București și pe raza județelor Tulcea, Vrancea și Buzău.
În urma perchezițiilor domiciliare efectuate au fost descoperite și ridicate mai multe sisteme informatice, 883.600 de lei și 18.600 de euro, 9,150 kilograme de aur pur în lingouri, precum și înscrisuri cu privire la societăți off shore și care atestă plata unor dividende în perioada 2020 – 2022 în cuantum de 1.580.000 de euro.
Până în acest moment, procurorii DIICOT dezvăluie că sunt 4 suspecți, doi dintre aceștia fiind deja inculpați – unul plasat sub control judiciar, iar al doilea reținut și prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă.
„În cauză s-a reținut că, pe o platformă de comerț ilegal cu date informatice „Genesis Market”, au fost identificați mai mulți utilizatori de origine română, care dețin conturi pe această platformă și care au achiziționat datele de acces pentru numeroase platforme aparținând unui număr mare de persoane vătămate.
Genesis Market a fost o platformă online unde erau comercializate date de acces, identități digitale, vulnerabilități ale unor platforme web, cookie-uri și diverse date sensibile, cu ajutorul cărora cei care le-au achiziționat puteau accesa conturile online de pe diferite platforme ale persoanelor vătămate”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Cât despre inculpatul reținut, anchetatorii precizează că, „în perioada martie 2019 – aprilie 2021, în 436 împrejurări, a achiziționat și deținut, fără drept, de pe platforma „Genesis Market” date de conectare la diferite conturi, precum și parole extrase din sistemele informatice aparținând victimelor, în scopul săvârșirii infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic.
De asemenea, în perioada martie 2019 – iunie 2022, folosind fără drept datele de conectare ale persoanelor vătămate, a accesat sistemele informatice de pe o platformă ale persoanelor vătămate, în scopul folosirii serviciilor de publicitate oferite de această platformă.
În perioada martie 2019 – aprilie 2023, a efectuat operațiuni financiare în mod fraudulos, folosind fără drept datele de carduri ale unor persoane neidentificate până în prezent și efectuând plăți pentru promovarea unor comercianți”.
Europarlamentarul Reper Vlad Gheorghe a anunțat ieri că a depus o plângere penală împotriva hotelului din Olanda care refuză să cazeze turiști români, pe considerentul că este vorba despre discriminarea unui întreg popor, acesta arătând că a sesizat instituţia corespondentă a Consiliului pentru Combaterea Discriminării din țara noastră, dar și o solicitare către Agenţia pentru Protecţia Drepturilor fundamentale din UE, pentru a monitoriza acest caz.
Totul, după ce românului Alexandru Hegyi, cercetător ştiinţific care lucrează în domeniul arheologiei la Centrul de Studii pentru Asia de Sud-Est şi în prezent locuieşte în Japonia, i-a fost refuzată cazarea la un hotel din Tilburg, Olanda, din cauza naţionalităţii sale.
Situația a ajuns și în atenția Ministerului Afacerilor Externe, care a anunțată că, „prin intermediul Ambasadei României la Haga, s-a autosesizat prompt, de îndată ce informațiile referitoare la caz au aparut în mass-media, cu privire la situația unui cetățean român a cărui rezervare la o unitate de cazare din localitatea Tilburg, Regatul Țărilor de Jos, ar fi fost anulată pe motiv că unitatea de cazare nu ar mai primi cetățeni români, în baza unei înțelegeri cu municipalitatea din localitatea Tilburg”.
În urmă cu câteva zile, Alexandru Hegyi a scris pe Facebook că a rămas fără o rezervare pe care o făcuse pe Booking.com, rezervare care inițial i-a fost confirmată, pentru ca mai apoi să primească un mesaj în care se arăta „că poporul român nu este binevenit”.
„Am călătorit prin lume de la est la vest și de la nord la sud, și nu am întâlnit niciodată o atitudine atât de nerușinată. Genul ăsta de oameni nu ar trebui să se angajeze în nicio activitate în domeniul ospitalității.
Când am întrebat hotelul despre asta, mi-au spus că oamenii români sunt implicați în activități ilegale, așa că m-au etichetat ca fiind infractor doar pentru că am vrut să petrec noaptea acolo în timp ce vizitez prietenii din oraș. (…)
Acest tip de comportament este dezgustător, și nu va rămâne așa”, a explicat cercetătorul.
Ulterior, acesta a revenit și a arătat că „Booking.com a îndepărtat proprietatea de pe site-ul său web în timp ce cercetează problema în continuare. De asemenea, biroul antidiscriminare al Olandei efectuează o anchetă suplimentară”.
Aceasta fiind situația descrisă, europarlamentarul Vlad Gheorghe a decis să iasă la rândul său în față, anunțând într-un clip video postat pe Facebook că face demersuri: „Plângere penală împotriva celor care au discriminat românii în Olanda, să le fie exemplu! Am făcut și plângeri la Comisia de stat împotriva discriminării și rasismului, Agenția antidiscriminare și la Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE”.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
