Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, nu are emoții în ceea ce privește modul în care va avea loc rotativa guvernamentală, care „se va face fără să existe turbulențe, va fi un moment politic, dar care nu va rămâne în istorie cu multe artificii”, ba chiar are încredere în viitorul coaliției.
Într-o intervenție la Euronews, aceasta a afirmat că actuala coaliție este una extrem de stabilă, ba chiar „cea mai stabilă coaliție din ultimii 30 de ani”, având totuși rugămintea către liderul PSD Marcel Ciolacu de a continua eforturile actualului premier PNL Nicolae Ciucă.
Din punctul de vedere al Alinei Gorghiu, nu vor fi „furtuni” între PNL și PSD în negocierile care urmează și că „această rotativă a creat mai multă emoție presei decât politicienilor”, însă cum va decurge pe viitor totul între parteneri ar depinde inclusiv de modul în care Ciolacu, odată premier, va ști să țină situația sub control.
„Această coaliție care guvernează de un an și ceva a asigurat stabilitate României, într-un context foarte fluid regional. (…) De foarte multe ori, premierul de coaliție trebuie să facă rabat de la propriul orgoliu, să încerce să mențină acel echilibru între partide, care, de multe ori, au opțiuni, viziuni, politici de aplicare a ideilor diferite.
Nicolae Ciucă n-a făcut rabat de la profilul acesta. De multe și-a călcat pe orgoliu și a ales varianta renunțării la emoții, a fost un tip foarte pragmatic, a fost un tip care a încercat și a reușit să țină echilibrul unei guvernări, pentru că în România această cultură a guvernelor de coaliție nu există. Aceasta este cea mai stabilă coaliție din ultimii 30 de ani.
Mi-aș dori ca viitorul prim-ministru Marcel Ciolacu, președintele PSD, peste două săptămâni, când preia guvernarea, să prevaleze calitatea lui principală de premier al unui guvern de coaliție și să fie în plan secund poziția de președinte PSD. E foarte important pentru bunul mers al unui guvern în care opțiunile sunt, de multe ori, diferite”, a precizat Gorghiu pentru sursa citată.
Totodată, Alina Gorghiu a mai ținut să puncteze că partidul din care face parte nu și-a dorit niciodată să ia vreun minister în plus, fiind vorba doar despre speculații fără bază reală, menționând că „PNL nu a cerut niciun alt minister nici de la PSD, nici de la UDMR, ci a cerut respectarea protocolului. A fost o nedreptate că a fost încurajată o știre care n-are legătură cu realitatea și s-a ajuns la genul acesta de reacție emoțională. Sunt convinsă că discuțiile cu cele trei partide din coaliție vor aduce mai multă claritate pentru ce va urma”.
(Încă) premierul Nicolae Ciucă a anunțat astăzi momentul în care își va depune mandatul, pentru a lăsa loc unui prim-ministru PSD.
Potrivit acestuia, își va da demisia pe 26 mai, însă până atunci a decis cine va face parte din echipa de negociere pentru continuarea protocolului care va duce coaliția de guvernare într-un nou început.
Deciziile au fost luate în cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, Ciucă anunțând că s-au „discutat și agreat liniile principale cu care intrăm în negocieri pentru actualizarea programului de guvernare și prioritățile”.
„Cele mai importante pentru Partidul Național Liberal rămân investițiile, sprijinirea antreprenoriatului competitiv, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, sprijinirea populației vulnerabile, dar și asigurarea unei administrații eficiente – sens în care PNL susține reducerea numărului de ministere și de secretari de stat.
De asemenea, a fost aprobat mandatul echipei de negociere pentru stabilirea structurii noului guvern. Prima noastră opțiune și cea pe care PNL o susține este, așa cum am afirmat și până acum, respectarea întocmai a protocolului de guvernare.
O a doua variantă de lucru permite ieșirea în afara cadrului deja trasat de protocol, dar cu rediscutarea lui, astfel încât fiecare parte să fie dispusă la concesii. O asemenea discuție nu se face pe funcții, ci pe eficiență și soluții pentru păstrarea unui echilibru în configurația viitorului cabinet, cu reducerea numărului de ministere, a secretarilor de stat și a șefilor de agenții.
Trebuie să fie clar: PNL nu a cerut absolut nimic de la partidele din coaliție, în afara rămânerii în limitele protocolului. Preocuparea noastră este, în continuare, să ne facem treaba în mod onest, să asigurăm stabilitate politică și să luăm măsurile necesare în acest context, pentru populație și pentru mediul de afaceri”, a scris Ciucă pe Facebook.
Potrivit acestuia, din echipa de negociere a liberalilor fac parte Lucian Bode, Rareş Bogdan, Dan Motreanu şi Gheorghe Flutur, premierul asigurând că până în acest moment nu au fost discutate schimbări față de protocolul inițial semnat.
„La negocieri vom vedea care vor fi solicitările celorlalţi parteneri şi, în funcţie de asta, vom lua o decizie. (…)
Dacă ne referim la reprezentarea în interiorul Guvernului şi la reducerea numărului de portofolii, este algebră simplă şi trebuie să vedem fiecare cât ni se cuvine în funcţie de reprezentarea în Parlament, dar, în momentul de faţă, nu am discutat absolut nimic pe acest subiect. (…)
Dacă vorbim de reducere, este foarte posibil să rămânem cu mai puţine ministere”, a mai spus premierul Ciucă, care a subliniat că, în ceea ce îl privește, este prematur să discute despre funcția pe care va decide să o ocupe, dacă va rămâne în Guvern sau se va duce la Senat.
Zoltán Soós a venit la conducerea municipiului Târgu Mureș „pe cai mari”, în octombrie 2020, fiind prezentat ca un Nicușor Dan de origine maghiară.
Întocmai ca mai celebrul actual Primar General al Capitalei, Soós a candidat ca independent, dar cu susținerea a mai multe forțe politice și organizații ale societății civile.
Atât de puternică a fost emulația stârnită în jurul său în perioada de dinaintea alegerilor, încât fostul primar, Dorin Florea, a renunțat să mai candideze, după 20 de ani în scaunul de edil al Târgu Mureșului, convins fiind că nu are nicio șansă.
A fost prezentat de echipa de campanie ca un fin intelectual, mai ales că a urmat masteratul și școala doctorală în cadrul Universității Central Europene CEU, în momentul candidaturii sale conducând de 14 ani Muzeul Județean Mureș.
Soós s-a prezentat în fața alegătorilor cu un program plin de promisiuni din gama deja arhi-cunoscută și atât de la modă în România, vizând digitalizarea administrației publice, soluții ”smart city” în domeniul transportului local și în ceea ce privește administrația locală, reglementarea parcărilor, construirea de piste pentru biciclete, construirea unei șosele de centură.
Mai mult decât orice, Zoltán Soós a promis o administrație publică transparentă și prietenoasă cu toți locuitorii municipiului Târgu Mureș, fie că sunt ei români, maghiari sau de alte naționalități.
”Târgu Mureș este unul dintre cele mai corupte orașe din România, cu foarte multe probleme, și se vede clar cum Târgu Mureș a rămas în urmă față de celelalte orașe din regiune: Cluj, Sibiu, Brașov, chiar Alba Iulia, Bistrița l-au devansat, deși Târgu Mureșul era acum 20 de ani al treilea oraș din Transilvania ca importanță economică.
Acum a ajuns să fie depășit de multe alte orașe și evident că nemulțumirea era imensă în rândul populației. Foarte mulți tineri au emigrat, au părăsit acest oraș, iar mesajul nostru a fost foarte simplu: un oraș transparent, fără corupție, cu posibilități și locuri de muncă pentru tineri și să transformăm Târgu Mureș dintr-un oraș perdant într-un oraș câștigător, care să poată să-și reia locul binemeritat în topul orașelor din Ardeal.”, a spus triumfător Zoltán Soós, la aflarea veștii că a câștigat competiția electorală, potrivit digi24.ro.
Sute de mii de lei cheltuiți pe tablouri
Doar că asemănările cu Nicușor Danau continuat și în ceea ce priveștedezamăgirea uriașă pe care a produs-o cel în care își puseseră speranțele locuitorii Târgu Mureșului.
Dincolo de transparență, Zoltán Soós s-a arătat foarte agresiv cu reprezentanții mass-media, mai ales cu cei care au îndrăznit să dezvăluie neregulile de la primăria pe care o conduce.
Administrația Soós a reușit să inflameze, prin mai multe inabilități, tensiunile interetnice dintre români și maghiari, iar toate proiectele edilitare ale primarului au termen de finalizare după 2024, când îi expiră mandatul.
Ca și Nicușor Dan, Zoltán Soós a fost călcat de mai multe ori de DNA, în doar doi ani de mandat, fiind acuzat de presa locală că singura realizare pe care a reușit să o ducă la bun-sfârșit a fost cumpărarea a mai multe tablouri pe care a dat milioane de lei din banii publici.
Astfel, Direcția Cultură din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Mureș a cumpărat trei ”obiecte de patrimoniu” în valoare de peste 240.000 de lei doar în cadrul ultimei achiziții, făcute la finalul anului trecut.
”Sighișoara”, ”Topirea zăpezii” și ”Autoportret albastru” sunt cele trei ”picturi românești moderne în ulei pe pânză”, așa cum se specifică în documentul de achiziție făcut public pe site-ul Primăriei.
Tablourile sunt furnizate de o firmă cu un singur angajat din Baia Mare. Bugetul pentru acestea a fost aprobat de luni bune, în condițiile în care nu este singura achiziție de tablouri, așa cum a precizat pentru Radio Târgu Mureș chiar primarul Zoltán Soós.
Soós se încurcă în propriile minciuni
În prezent, Soós se confruntă cu grave probleme de incompatibilitate, fiind acuzat că nu și-a dat cu adevărat demisia din UDMR, ci doar pentru ochii opiniei publice, pentru a putea poza în candidat independent.
Primarul Zoltán Soós a fost prezent, la sfârșitul lunii aprilie 2023, la Congresul UDMR de la Timișoara și a votat pentru alegerea președintelui organizației politice, scrie g4media.ro, citând publicația de limba maghiară transtelex.ro.
Biroul de presă al primăriei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor de la transtelex.ro că Zoltán Soós este membru al UDMR de aproape 15 ani și că ”nu a făcut niciodată un secret din acest lucru”.
Iar purtătorul de cuvânt Csaba Borsos a atras atenția asupra faptului că Soós era deja primar când a participat ca delegat al UDMR la congresul din 2021 de la Târgu Mureș, luând chiar cuvântul în plenul acestuia. În 2023, a fost din nou delegat din partea județului Mureș.
”Fiecare dintre evenimentele menționate aici a fost destul de public – sunt chiar surprins că nu ați observat acest lucru până acum”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Primăriei ca răspuns la acuzele că apartenența lui Soós nu este clară pentru public și că acesta nu clarifică aspectul pe site-ul UDMR sau pe alte platforme.
În legătură cu declarațiile din anul 2016, când Zoltán Soós își anunța demisia din UDMR, purtătorul de cuvânt al acestuia a transmis: ”A existat într-adevăr o astfel de intenție în mai 2016, dar, după alegerile de la începutul lunii iunie, cererea sa nu a mai fost depusă. Așadar, Zoltán Soós a fost și rămâne membru UDMR”.
Dincolo de aspectele morale, candidatura lui Zoltan Soós din poziția de independent, în timp ce era membru al unei formațiuni politice, fie aceasta și UDMR, este practic lovită de nulitate, ca și mandatul său de primar.
”Sunt un candidat independent care este susținut de alte partide și organizații civile, pe lângă UDMR. Consider acest lucru foarte important, deoarece un oraș nu poate fi condus de un singur partid politic, ci sprijinul acestuia. Strada are benzi de dreapta și de stânga, dar nu are ideologie. Faptul că avem nevoie de un transport public competitiv, de locuri de muncă și de o infrastructură funcțională nu este o chestiune de ideologie”, afirma Zoltán Soós înainte de a fi ales, ceea ce îl face acum pasibil de fals în declarații și de consecințe penale.
Primăria Târgu Mureș, clienta DNA
Primăria condusă de Zoltán Soós s-a tot confruntat de altfel cu posibilitatea unor consecințe penale, dacă luăm în calcul desele vizite făcute de procurorii DNA.
Prima, efectuată în ianuarie 2022, pe fondul acuzelor legate de angajările ilegale pe care le-ar fi făcut Soós.
Scandalul a pornit în urma dezvăluirilor făcute de jurnaliștii de la Recorder, care au publicat înregistrările unor convorbiri realizate în secret în cadrul Primăriei.
În aceste înregistrări, doi consilieri ai primarului, Marius Libeg şi Ionela Ciotlaus, încearcă să îi convingă pe şefii diferitelor departamente ale instituţiei să angajeze doi politicieni din Partidul Social Democrat (PSD) în cea mai înaltă funcție posibilă.
Inițial, Zoltán Soós, cel care promitea o administrație complet transparentă și lipsită de corupție, a negat acuzațiile și a lansat un tir de diatribe și insulte la adresa jurnaliștilor, pe care i-a acuzat că lucrează la comandă și că urmăresc obținerea de mită, așa cum scrie msnews.ro.
Ulterior, în urma publicării înregistrărilor, Zoltán Soós a anunţat pe pagina sa de socializare că va renunţa la cei doi consilieri.
”Am acceptat imediat demisia lui Marius Libeg şi voi solicita şi încetarea raportului de muncă al Ionelei Ciotlaus, aflată în prezent în concediu de odihnă. Îi asigur pe târgumureşeni că toate încălcările vor avea consecinţe, precum şi de faptul că vom continua implementarea planurilor noastre de dezvoltare urbană în spiritul transparenţei şi al legitimităţii”, a subliniat primarul Zoltán Soós pe Facebook, potrivit rador.ro.
Doar că procurorii DNA nu s-au lăsat așa de ușor convinși, pentru că au mai descins peste o lună, în februarie 2022, la sediul Primăriei.
”DNA vizitează a doua oară anul acesta primăria municipiului Târgu Mureș. Din nou tăcere prin presă, printre comunicatorii Primăriei…”, a scris pe Facebook consilierul local Claudiu Maior, potrivit flux24.ro.
Apoi, în februrie 2023, radiomures.ro a anunțat că mai mulți reprezentanți din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș au efectuat controale la Primăria Târgu Mureș.
Comunicatul emis de municipalitate a precizat că au fost puse la dispoziție documentele solicitate, ”manifestând cooperare și transparență în vederea verificărilor care se impun”.
Primarul Zoltán Soós nu a fost dispus să comunice mai multe pe această temă, în spiritul transparenței pe care a promis că o va aduce la Primărie.
Provocări la adresa românilor
Soós Zoltán – Foto Facebook
Zoltán Soós și-a început mandatul într-un mod deloc original, acuzând ”greaua moștenire”. Numeroasele acuzații la adresa administrației conduse de predecesorul său, Dorin Florea, au făcut ca fostul consilier al lui Florea, Claudiu Maior, cel clasat pe locul 2 la alegerile adjudecate de Soós și unul din pricipalii critici ai actualului primar, să publice pe internet un răspuns extrem de dur:
”Ați primit totul la cheie din partea vechii administrații pe care o huliți zilnic – peste 300 milioane de euro, repet PROIECTE LA CHEIE destinate târgumureșenilor. Mai departe este problema dvs. dacă le veți continua sau nu (autobuze, stații cu afișaj digital, sistem e-Ticketing, stații încărcare, piste biciclete, infrastructură rutieră, Weekend 2, etc.).
Mai mult, banii orașului au fost votați de consilierii locali, UDMR având o majoritate confortabilă în ultimii 20 de ani și tot ei și-au dat girul în toate cheltuielile. Trebuie doar să vă apucați de treabă, totul fiindu-vă servit pe tavă de vechea administrație pentru încă 2-3 ani de zile.”, scria printre altele pe Facebook Claudiu Maior.
Și Zoltán Soós s-a pus fără întârziere pe treabă, emițând în spațiul public niște jigniri greu de calificat la adresa românilor din Târgu Mureș.
Totul a pornit de la culoarea luminițelor de Crăciun pe care Primăria le-a instalat în oraș cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă 2020-2021 și de la nemulțumirea exprimată cu privire la aceste amenajări publice de o parte însemnată dintre locuitorii municipiului, indiferent de naționalitatea lor.
Primarul Zoltán Soós a găsit de cuviință, în fața acestei situații, să lase de înțeles că gusturile românilor ar fi îndoielnice și să anunțe că le va amenaja cu proxima ocazie un colț cu decorațiuni doar al lor, iluminat în albastru.
”Deși iluminatul a fost efectuat de către o echipa de studenți designeri de la Universitatea de Teatru, am fost foarte criticați. Desigur, aici a fost o o separare interesantă. Comunitatea maghiară a fost mai mulțumită, iar cea românească mai puțin.
Întotdeauna ajung la concluzia că problema nu este că românii au gusturi proaste, ci au gusturi diferite. La anul va trebui să luăm în calcul ca o parte a iluminatului sau un colț din centru să fie de alta natură, mai pe gustul românilor. Mie mi-a plăcut iluminatul. Am zis că este simplu, nobil, elegant, transparent, nu supraîncărcat și chicios. Știm că la comunitatea românească îi place culoarea albastră. Este o particularitate. La anul vom face un colț unde să fie și lumini albastre.”, este declarația lui Zoltán Soós, făcută în limba maghiară într-o emisiune tv.
Ulterior, în fața reacțiilor de revoltă ale târgumureșenilor, care au găsit inacceptabil gestul primarului de a invita practic la segregaționism, Zoltán Soós și-a cerut scuze publice, într-o postare pe Facebook:
”Stimați târgumureșeni, am avut o exprimare nefericită în cadrul unui interviu care a suscitat o mulțime de comentarii în spațiul public. Îmi cer scuze și mă folosesc de acest prilej pentru a vă reasigura că respectul pentru multiculturalism și pentru fiecare cetățean al Târgu Mureșului este o valoare de bază a mea ca simplu cetățean, dar și ca primar. Noua viziune a noii administrații pe care o reprezint înseamnă și puterea de a ne recunoaște greșelile. Am promis că în Târgu Mureș nu vor mai fi cetățeni de rangul doi”.
Contre cu AUR
Gesturile din partea Primăriei care să alimenteze tensiunile interetnice au continuat însă, prin schimbarea, la propunerea lui Zoltán Soós, a denumirii Pieții Memorandumului din Târgu Mureș în Piața Gecse Dániel.
”La propunerea primarului municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán, aleșii locali au adoptat o hotărâre privind schimbarea denumirii Pieții Memorandumului în Piața Gecse Dániel. Pentru cei care nu știu, Memorandumul a reprezentat o petiţie semnată de liderii românilor din Transilvania şi adresată în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph prin care românii protestau față de politica de maghiarizare și cereau drepturi. Ironic, nu?!
Gestul primarului Soós Zoltán reprezintă o insultă la adresa comunității de români din Târgu Mureș și dovedește o dată în plus faptul că românii din municipiul Târgu Mureș nu sunt reprezentați la nivelul Primăriei Târgu Mureș.
Sunt convins că Soós Zoltán nu se va opri aici și va continua să mascheze lipsa de proiecte concrete pentru municipiul Târgu Mureș cu noi gesturi de intoleranță la adresa comunității de români din oraș.”, a scris pe Facebook deputatul AUR Dan Tanasă.
Iancu de Hunedoara – Foto Youtube
Contrele cu AUR și cu românii din Târgu Mureș au continuat prin decizia de a inscripționa bustul lui Iancu de Hunedoara cu numele Iohannes de Hunyad, în latină, folosit în cronicile austro-ungare.
”La începutul lui iunie, primarul a inițiat propunerea amplasării bustului lui Iancu de Hunedoara (n.r. în Hotărârea Consiliului Local nu este pomenit Ioan și nici Iohannes de Hunyad) la Cetatea Medievală. Bustul urma să fie donat de Cercul de Profesori Batthyány.
Nicăieri în proiect și nici în hotărâre nu se vorbește de Iohannes. Conform descrierii, nu se înțelege dacă profesorii l-au găsit în magazie sau l-au comandat în avans pentru a fi amplasat. A primit însă avizele de legalitate, iar în fruntea semnăturilor stă Florentina Vary, o fostă subalternă a primarului, pe când era director la muzeu, doamnă care acum conduce tot ce se întâmplă la cetatea medievală.
I-a făcut campanie șefului, iar răsplata este funcția de director la cetate (S.P.U.M). Și acum aflăm că este de acord cu Iancu de Hunedoara, ca peste scurt timp să ne trezim cu Iohannes de Hunyad.”, descrie incidentul ceasulcetatii.ro.
”Ioan de Hunedoara este personajul istoric favorit al tuturor istoricilor, atât români cât și maghiari. Aproape că nu există carte de istorie despre Evul Mediu în care să nu se dedice cel puțin câteva pagini generalului și guvernatorului. A devenit o legendă în timpul vieții sale și un erou preferat al scriitorilor de balade”, a declarat primarul Sóos Zoltán, pe 30 iulie 2022, cu ocazia festivității de inaugurare a statuii.
Filiala AUR Târgu Mureș a fost prezentă la eveniment și a depus o coroană inscripționată în limba română, care a fost mutată în lateralul statuii de sunetistul primăriei, să nu-i tulbure pe invitații majoritari maghiari, care au beneficiat de serviciul de pază al unei firme locale, scrie ceasulcetatii.ro.
”În toată România este IANCU DE HUNEDOARA, la Târgu Mureș este „Iohannes de Hunyad”. Limba română călcată în picioare din nou la Târgu Mureș, unde primarul Soos Zoltan amplasează statui pe bandă rulantă, desigur fără a afișa numele în limba română!
Câți vorbitori de limbă latină mai avem în Târgu Mureș nu știm, dar știm sigur că de la „Iohannes de Hunyad” la „Janos Hunyadi” mai este doar un pas. Același Iancu pus la Belgrad de aceeași asociație din Budapesta are numele în limba sârbă, la Târgu Mureș din păcate limba română nu are voie să apară!”, se arată într-un comunicat de filiala locală a AUR.
De la Nicușor Dan la Clotilde Armand
Primarul Zoltán Soós a declarat în ianuarie 2021 că a primit o notificare că serviciul de salubrizare din oraş va fi suspendat din cauza unei datorii de peste 18,9 milioane de lei pe care municipalitatea o are la Sylevy Salubriserv.
Soós a acuzat firma care presta pentru serviciile de salubritate că a facturat o cantitate de deşeuri ridicate de 48.000 de tone şi că, potrivit datelor de la staţia de transfer cantitatea predată de acesta a fost în realitate de peste 26.800 de tone.
Primarul a spus că operatorul va trebui să justifice diferenţa, că din acest motiv s-a refuzat plata unor facturi şi s-au făcut notificările şi că municipalitatea nu va ceda şantajului.
”Nu cedăm niciunui şantaj, Târgu Mureş trebuie salubrizat, trebuie ţinut curat, la preţuri reale şi fără a utiliza banii publici în mod ilegal. Acesta va rămâne principiul nostru important”, a afirmat Soós, potrivit administratie.ro, în preambulul unui scandal similar celui de la Sectorul 1, dintre primărița Clotilde Armand și firma de salubritate Romprest.
Ulterior, în luna martie a aceluiași an, Zoltán Soós a reziliat contractul cu Sylevy Salubriserv și a anunțat că Primăria va prelua serviciul de curățenie stradală.
”Noua structură se va numi Direcția Ecologie și Salubrizare Urbană, instituție publică de interes local cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Local Municipal Târgu Mureș. Direcția Ecologie și Salubrizare Urbană va avea patru compartimente mari: administrarea, amenajarea și întreținerea serelor, parcurilor și zonelor verzi, salubrizarea stradală și deszăpezire, ecarisaj, dezinfecție, deratizare și dezinsecție, gestiune câini fără stăpân și ecarisaj și ecologizare urbană și protecția mediului. De asemenea, noua structură, ce va prelua salubrizarea stradală în totalitate de la operatorul de salubritate”, a arătat Soós, potrivit Agerpres.
În iunie 2022, Brantner Vereș Cluj câștiga licitația și urma să colecteze deșeurile din Târgu Mureș până în 2024.
La începutul lui decembrie 2022, la o lună după preluarea colectării deșeurilor în Tg Mureș și celelalte 18 localități din Zona 2, reprezentanții Brantner se confruntau cu un veritabil război împotriva firmei lor.
Ei susțineau că ”angajații Brantner au identificat mașini din care se aruncă intenționat cantități mari de deșeuri, în anumite locuri din oraș”, iar în multe cartiere din oraș erau vandalizate sistematic containerele de gunoi, iar gunoaiele erau împrăștiate.
Practic, se repeta dezastrul din primăvara lui 2021. Atunci Primăria Tg Mureș reziliase contractul cu Sylevy Salubriserv și după apariția celor 969 de ”ghene” clandestine și o invazie a gunoaielor care a dus la declararea ”stării de urgență sanitară”, primăria a fost obligată să reia colaborarea cu Sylevy Salubriserv, se arată în materialul publicat de Ziarul de Investigații.
Pe 21 decembrie 2022, primarul Soós Zoltán anunța rezilierea contractului cu Brantner Veres, iar pe 13 martie 2023, primarul Soós Zoltán a semnat un nou contract, dar nu cu Sylevy Salubriserv, ci cu cealaltă firmă deținută de familia Ilyés, Sylevy Cleaning, arată Ziarul de Investigații, care dezvăluie o adevărată rețea de interese în care este implicată și Primăria Târgu Mureș, domeniul salubrizării fiind unul foarte profitabil pentru firmele care prestează acest gen de servicii.
Astăzi, membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaților vor analiza două sesizări depuse de doi deputați PSD, vizavi de incidentele provocate de parlamentarii AUR.
Discuțiile sunt trecute la capitolul „Diverse”, pe lângă cele 6 puncte aflate pe ordinea de zi.
Astfel, primul punct are ca obiect o sesizare „depusă de domnul vicepreședinte Ciprian Constantin Șerban în legătură cu evenimentele grave care au avut lc în ședința Camerei Deputaților din data de 10 mai 2023”.
Potrivit Agerpres, Șerban, care a fost președinte de ședință pe 10 mai, îi nominalizează deputații AUR Sorin Muncaciu, Alin Coleşa, Ringo Dămureanu, Ciprian Titi Stoica şi deputatul neafiliat Dumitru Coarnă, care „au intervenit la prezidiu prin blocarea accesului preşedintelui şedinţei la microfon, precum şi prin ocuparea abuzivă a locului de secretar al şedinţei, încercând prin orice modalitate să împiedice desfăşurarea normală a lucrărilor parlamentare.
Deputaţii AUR au încercat întreruperea şedinţei şi transmiterea acesteia prin gesturi extreme, respectiv prin smulgerea cablurilor ecranelor şi microfoanelor din dotarea prezidiului. Deşi i-am atenţionat verbal pe deputaţii în culpă şi i-am invitat la respectarea Regulamentului, acţiunile celor menţionaţi mai sus au continuat şi au fost de o gravă amplitudine, ducând în mod repetat la perturbarea lucrărilor”.
Tot la „Diverse” este trecută și o altă adresă, privind sesizarea depusă de domnul deputat Costel Neculai Dunava „în legătură cu incidentul care a avut loc în ședința comisiei din data de 9 mai 2023”. Dunava îi indică drept vinovaţi de acest incident pe deputaţii George Simion, Dorel Acatrinei, Mihail Albişteanu, Radu Grădinaru, Antonio Andruşceac, Alin Coleşa, Georgel Badiu, Ringo Dămureanu, Sorin Muncaciu, Raisa Enachi, Cristian Ivănuţă, Darius Pop, Florin Puşcaşu, Lilian Scripnic, Sebastian Suciu și Dan Tănasă, plus trei senatori de la AUR.
„Aceştia au iniţiat un boicot la adresa lucrărilor şedinţei, aducând injurii şi făcând comentarii neadecvate la adresa membrilor comisiei, precum şi cu privire la funcţionarii din cadrul comisiei”, se arată în sesizare, potrivit aceleiași surse.
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) anunță că instituția a câștigat unul dintre procesele intentate de OTP Bank România SA, legat de o practică comercială incorectă practicată de unitatea financiară.
Procesul, deschis în septembrie 2021, viza anularea unui ordin emis de ANPC cu doar o lună înainte, iar soluția a fost pronunțată în defavoarea OTP.
Informația a fost făcută publică în această dimineață de Horia Constantinescu pe Facebook, acesta ținând să își felicite „colegii implicați, devotați și minunați”.
În august 2021, comisarii ANPC constatau că OTP Bank înșeală consumatorii, care erau induși în eroare prin folosirea sintagmei „LaZero” vizavi de obținerea unui pachet. Urmarea a fost că ANPC a dispus eliminarea acestei sintagme, însă OTP a contestat măsura, fără câștig de cauză însă.
„Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a câștigat definitiv, în instanță, în fața OTP Bank România SA, în procesul de contestare a actului de control emis de ANPC, prin care instituția sancționa banca din cauza unei practici comerciale incorecte.
În cadrul unei acțiuni de control tematic desfășurat în anul 2021 la OTP Bank România SA, echipa de comisari ANPC a constatat că banca prezenta o ofertă pentru persoane fizice cu privire la pachetul LeZero sub sloganul „Ia-ți pachetul Le zero/Zero cuvinte în plus. Le zero. Lejer zero”, acesta fiind un produs combinat, iar produsul inducea ideea consumatorilor că pot obține un beneficiu potențial – o scutire de preț până la zero.
Aceasta constituie o practică comercială incorectă, deoarece nu asigură, în context, diligența profesională, respectiv „componenta și grija așteptată, în mod rezonabil, de un consumator din partea comercianților, în conformitate cu practicile incorecte de piață și principiul general al bunei credințe”.
Astfel, comisarii ANPC au propus, la momentul respectiv, încetarea praticii comerciale incorecte, prin eliminarea sintagmei LeZero, de natură să inducă în eroare consumatorii.
În acest sens, în data de 24.08.2021 a fost emis Ordinul ANPC împotriva operatorului economic financiar bancar, care prevedea măsura dispusă prin actul administrativ, aceea de eliminare a sintagmei LeZero din pachetul LeZero.
OTP Bank România SA a contestat în instanță acest Ordin, care a fost, însă, menținut definitiv de către Curtea de Apel București prin Hotărârea 428/2022, în urma emiterii motivării, banca fiind nevoită să îi dea curs”, a detaliat Horia Constantinescu.
Două persoane au fost arestate preventiv la solicitarea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, sub acuzația de trafic de influență și complicitate la trafic de influență.
Faptele, spun procurorii, au legătură cu o anumită sumă solicitată de unul dintre inculpați de la o persoană care avea un dosar penal pe rol, pentru ca acesta din urmă să obțină o soluție favorabilă.
Potrivit Monitorul de Suceava, unul dintre inculpați este cunoscut ca fiind contrabandist de țigări, în timp ce persoana de la care au fost solicitați banii ar fi un afacerist.
Inițial, cei doi inculpați au fost reținuți pentru 24 de ore, iar ulterior au fost arestați preventiv la Tribunalul Suceava, după ce afaceristul a devenit martor în dosarul instrumentat de DNA:
„Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii TĂRÎŢĂ LUCIAN şi BOGHEAN CONSTANTIN ADRIAN.
Dispune arestarea preventivă a inculpatului TĂRÎȚĂ LUCIAN, pentru trafic de influență, pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 12.05.2023 până la data de 10.06 2023, inclusiv. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului TĂRÎŢĂ LUCIAN . Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului TĂRÎŢĂ LUCIAN, formulată prin apărător, de luare faţă de acesta a măsurii preventive a controlului judiciar.
Dispune arestarea preventivă a inculpatului BOGHEAN-CONSTANTIN ADRIAN, pentru complicitate la trafic de influență, pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 12.05.2023 până la data de 10.06 2023, inclusiv. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului BOGHEAN-CONSTANTIN ADRIAN. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului BOGHEAN-CONSTANTIN ADRIAN, formulată prin apărător, de luare faţă de acesta a măsurii preventive a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu”.
Despre al doilea inculpat, procurorii anticorupție arată că a intermediat discuțiile dintre cei doi, însă în final s-a ales la rândul său cu mandat de arestare.
„În perioada mai – septembrie 2022, unul dintre inculpați, beneficiind de ajutorul celuilalt, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) trimisă în judecată și condamnată în primă instanță pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice suma de 50.000 euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor magistrați din cadrul unei curții de apel și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe o condamnare a martorului la executarea unei pedepse cu suspendare.
În contextul menționat mai sus, la data de 21 septembrie 2022, martorul ar fi remis unuia dintre cei doi inculpați suma de 15.000 euro. Demersurile celor doi inculpați ar fi rămas fără finalitatea promisă deoarece apelul martorului a fost respins, fiind ulterior încarcerat în penitenciar pentru executarea unei pedepse privative de libertate”, detaliază procurorii DNA.
Cristian Popescu Piedone, fostul edil al Sectorului 5, a transmis pe pagina sa de socializare un mesaj legat de noutățile din recursul în casație deschis la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Colectiv”.
În urmă cu un a, 9 persoane au fost condamnate în dosar, inclusiv edilul Piedone, însă în decembrie anul trecut ÎCCJ a admis „în principiu, cererile de recurs în casaţie”, cauza fiind de atunci trimisă pentru judecare. Primul termen a fost stabilit pe 22 februarie 2023, cauza s-a amânat câteva luni, iar din martie a rămas în pronunțare.
Timp de aproape 2 luni, completul învestit să judece recursul în casație amână pronunțarea, însă Piedone este convins că o soluție va fi pronunțată în curând și i se va face dreptate:
„Trăiesc un an de chin și de visuri frânte… Un an întreg înlăturat de lângă familie, de lângă rude și prieteni… Un an distrus de gânduri negre și de vise urâte… Un an fără zâmbete, fără bucurii…
Astăzi e fix un an de când mi-au prins mâinile în cătușe și m-au încarcerat. Știti cu toții motivul… Astăzi încerc să fiu însă… mai puternic ca ieri! Încerc să nu plâng, să nu mă pansez cu amintirile libertății…
De astăzi… am speranța că voi ieși curând! De astăzi… vreau să număr invers!
Că Dumnezeu îmi știe povara! Și poate că pe 17 acum, sau poate luna viitoare, sau poate curând, foarte curând… voi fi iar liber! Că sunt NEVINOVAT!
Și consider că un an trăit încarcerat NEVINOVAT, un an de pedeapsă fără vină… este destul! Toți cei care mă știti, toți cei care îmi știți sentința… știti că trăiesc o mare nedreptate! Și… este timpul să fiu lăsat să merg la ai mei, acasă!
Cu speranță, Piedone NEVINOVAT, de un an încarcerat!”, a transmis Cristian Popescu Piedone pe Facebook.
Noi „săgeți” trimise de liderul USR Cătălin Drulă către social democratul Sorin Grindeanu, cel care i-a luat locul la Ministerul Transporturilor în momentul formării actualei coaliții de guvernare.
Subiectul în dezbatere: autostrada Ploiești-Brașov, pe care Drulă nu o vede realizată prea curând, motiv pentru care îi cere explicații lui Grindeanu.
Într-o postare pe Facebook, Drulă atrage atenția că termenele asumate sunt cu mult devansate și, mai mult decât atât, acuză că ministrul Transporturilor este total „pe dinafară” și că ține blocat proiectul autostrăzii:
„Enervarea de duminică când deschizi știrile: Grindeanu vorbind despre autostrada Ploiești-Brașov. Chiar mă întrebam cum ar putea să coafeze un eșec total suprapus fix pe mandatul lui.
Adică realitatea că după 1 an și jumătate de mandat al său, proiectarea e blocată și realizarea studiului de fezabilitate la un stadiu de 5%. Nici măcar traseul final nu e ales și de-abia după alegerea traseului începe munca grea. Am primit și răspunsul. De la aiureli factuale aproape comice: „prima fază de proiect avea 160km”. (Realitatea e că proiectul are 110km+/-2km, în funcție de variantă).
Și până la tupeu pe care l-am mai văzut la pesediști: ne anunță că până la sfârșitul anului crede că se poate lansa o bucată de autostradă, între Ghimbav și Cristian. Doar că are 5km și nicio legătură cu dopul din Valea Prahovei, e în depresiune pe teren plat, lângă Brașov.
Cum e, Sorine, că îmi aduc aminte când ai preluat mandatul că erai supărat că e prea mult timp pentru realizarea studiului de fezabilitate, tu îl făceai mai repede… Cum e, că mai sunt 3 luni (termen contractual: septembrie 2023) și studiul ar trebui să fie gata și tu n-ai nici traseul ales? Adică nici 10% din activitățile necesare ca să ajungi să ai ceva gata pentru licitație?
N-ar fi mai decent să taci sau să-ți ceri scuze că nu te pricepi și sub tine a stat blocat cel puțin 2 ani un proiect esențial pentru România? Cer prea mult?”.
Ieri, la Digi24, ministrul Transporturilor a vorbit despre o autostradă, A7, explicând că este mulțumit de modul în care au mers lucrurile. Cât despre autostrada Ploiești-Brașov, chiar luna aceasta, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunța drept termen 11 mai pentru… „consultarea publică privind traseul” autostrăzii Ploiești–Brașov, procedură care reprezintă „un element necesar în implementarea acestui proiect de infrastructură ce înglobează multiple beneficii pentru comunitățile locale și regionale, precum și dezvoltarea economiei naționale”.
„Autostrada Ploiești Brașov va reduce timpii de călătorie în regiune, sporind gradul de siguranță rutieră și degrevând orașele Ploiești, Câmpina, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal și Brașov precum și comunitățile învecinate de congestiile de trafic”, preciza CNAIR.
Directorul Serviciului Public Local de Termoficare (SPLT) Brașov a fost arestat astăzi preventiv, împreună cu alți trei inculpați, printre care și adjunctul societății, la solicitarea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov.
Directorul Ionuț Mircea Marin este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (cinci acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, luare de mită, în formă continuată (două infracțiuni), trafic de influență și cumpărare de influență, în legătură cu încredințarea unor contracte ale societății de termoficare din subordinea Consiliului Local Brașov.
În ceea ce îl privește pe adjunctul SPLT Brașov, Gheorghe Corboș, procurorii îl acuză de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (cinci acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Arestați preventiv au fost și doi administratori, unul pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (cinci acte materiale) și dare de mită în formă continuată, iar al doilea pentru dare de mită în formă continuată.
Acuzată în dosar este și Mihaela Elena Mesaroș, șef al Serviciului Administrativ din cadrul SPLT Brașov, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, aceasta fiind plasată de pcorurori sub control judiciar.
„În perioada iunie – noiembrie 2022, inculpatul Marin Ionuț Mircea în calitate de director al Serviciului Public Local de Termoficare Brașov și în înțelegere cu inculpatul Corboș Gheorghe în calitate de director adjunct al aceluiași serviciu, ar fi dispus și coordonat derularea formală a mai multor proceduri de achiziție directă publicate în SEAP, prin care ar fi favorizat câștigarea mai multor contracte de lucrări și servicii de către societățile comerciale implicate în cauză”, arată procurorii DNA.
Până în acest moment, procurorii spun că cei doi directori ai SPLT Brașov ar fi adus instituției un prejudiciu de 1.167.038 lei, plus asigurarea unui folos necuvenit în cuantumul valorii fiecărui contract încheiat pentru societăți. Mai mult decât atât, DNA a detaliat că „inculpații Marin Ionuț Mircea și Corboș Gheorghe i-ar fi furnizat inculpatului persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale, informații confidențiale referitoare la procedurile de achiziție directă ce urmau a se desfășura (informații vizând tipul lucrării, valoarea, locația), în scopul atribuirii nelegale a contractelor către societățile pe care acesta le administra în fapt”, dar și că între iunie – noiembrie 2022, „inculpatul Marin Ionuț Mircea ar fi pretins și primit de la reprezentanții unei alte societăți comerciale foloase necuvenite constând în un autoturism marca VW Touareg, evaluat la suma de cel puțin 25.500 euro, ce ar fi fost dat spre folosire de către unul dintre reprezentanții societății comerciale, autoturism care ar fi folosit și în prezent de inculpatul Marin Ionuț Mircea; mai multe panouri solare/fotovoltaice pentru a fi montate la locuința acestuia; o trotinetă electrică; alimentarea autoturismului VW Touareg cu combustibilul necesar parcurgerii rutei Brașov – Istanbul și retur; transportarea gratuită a mai multor obiecte voluminoase cu un autovehicul al societății comerciale”.
„Toate aceste bunuri și servicii ar fi fost pretinse și primite de inculpatul Marin Ionuț Mircea în legătură cu derularea unui contract încheiat între S.P.L.T. Brașov și respectiva societate comercială, al cărui termen a fost prelungit la începutul anului 2023 până în data de 30.04.2023 și a cărui valoare a fost stabilită la suma de 7.899.159,66 lei.
În perioada iunie – decembrie 2022, inculpatul Marin Ionuț Mircea ar fi pretins și primit de la administratorul unei societăți comerciale un autoturism marca Dodge RAM (aflat în proprietatea acesteia), evaluat la suma de 48.500 euro, precum și plata prin intermediul aceleiași societăți comerciale, în data de 02.12.2022, a unor bunuri achiziționate prin licitație de către inculpat de la o societate comercială din orașul Stuttgart, Germania, pentru câștigarea și desfășurarea în bune condiții a contractelor de lucrări.
În data de 01 iulie 2022, inculpatul Marin Ionuț Mircea i-ar fi promis unei persoane fizice că va interveni pe lângă președintele clubului de fotbal FC Brașov pentru a-l primi în echipa clubului pe fiul acestuia, solicitându-i în contrapartidă ca acesta să intervină pe lângă un funcționar vamal din cadrul Direcției Regionale Vamale Brașov, asupra căruia pretindea că are influență, pentru ca acest funcționar să urgenteze eliberarea codului EORI (numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici), necesar pentru primirea de către Marin Ionuț Mircea a unui colet expediat din Statele Unite ale Americii”, mai precizează DNA.
Totodată, procurorii arată că în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane, însă momentan doar cei de mai sus au fost puși sub măsuri preventive. Astăzi, Tribunalul Brașov a admis „propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov privind arestarea preventivă a inculpaţilor Marin Ionuţ Mircea, Corboş Gheorghe, Mocanu Dănuţ şi Vasile Aurel Marius. Dispune arestarea preventivă a inculpaţilor: 1. MARIN IONUŢ MIRCEA, 2. CORBOŞ GHEORGHE, 3. MOCANU DĂNUŢ şi 4. VASILE AUREL MARIUS, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 12.05.2023 şi până la data de 10.06.2023 inclusiv.
Respinge cererea inculpatului Corboş Gheorghe privind luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, ca neîntemeiată. Respinge cererea inculpatului Mocanu Dănuţ privind luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, ca neîntemeiată. Respinge cererea inculpatului Vasile Aurel Marius privind luarea măsurii preventive a controlului judiciar, ca neîntemeiată”.
Ministrul Petre Daea a explicat ieri, la DigiFM, cum se face că fiica, ginerele, soția și nora sau sunt toți angajați în instituții din subordinea ministerului Agriculturii, pe care îl conduce.
Potrivit acestuia, sunt doar locuri de muncă obișnuite pentru membrii familiei sale, ca pentru orice român. Dau poate chiar ai mult, dat fiind că „este o pasiune pentru agricultură în familie”.
Săptămâna aceasta, G4Media scria că nora lui Petre Daea a fost angajată în 2020 consilier la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, unde soția lui este șefa Resurselor Umane. Chiar dacă anterior nora lui Daea lucra la propria firmă de „cursuri de dans” și „dansatori evenimente”, Daea a explicat ieri că este foarte pregătită, o tânără care merita să își găsească un loc de muncă, pe care de altfel l-a obținut pe bune.
Chiar dacă la acea vreme, 2020, Daea nu mai era ministru, anterior, în mandatul din perioada 2017-2019, fiica sa a fost angajată la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, iar și ginerele său – la Agenția Națională pentru Zootehnie. Adică instituții subordonate Ministerului Agriculturii.
„Haideți să discutăm cu calmul necesar și înțelepciunea cuvenită. Tinerețea trece și prin experiența asta a momentului în care o copilă de 7 ani făcea și ea gimnastică și apoi a performat prin activitatea asta atât intern cât și internațional.
Această fragă de fată a pus și mintea la contribuție pentru că este absolventă de ASE și dacă ați vedea, eu am pe telefon pentru că m-am gândit că mă întreabă lumea, și a absolvit-o cu media 10. Și liceul l-a terminat tot cu media 10. Și pregătindu-se în vedere exercitării unei meserii, și-anume științe economice, iată că a avut și ea posibilitatea să participe la un concurs.
E opțiunea unui copil care are și ea dreptul să se ducă acolo unde libertatea constituțională îi dă posibilitatea să și aleagă drumul acesta. Întâmplător sau nu, socrul domniei sale, care sunt eu, nu avea nicio legătură cu APIA pentru că în 2020 Petre Daea nu avea nicio legătură”, a explicat Daea pentru DigiFM.
Nicio legătură cu faptul că soția sa era șefă a Resurselor Umane, de peste 10 de ani:
„Soția mea care este acolo din 2010, dublu licențiată, are această misiune de a răspunde de resursele umane. Nici soția mea, nimeni altcineva, nu are cum să interzică cuiva, fie ea și nora ei, să se prezinte la un examen și dacă ia examenul cu nota pe care a luat-o, n-are nicio relevanță. (…)
Nu există niciun conflict de interese. Este un copil ca oricare altul. Nu are nicio legătură de sânge cu mine, cu soția, doar legătură cu profesia”.
Profesie care de altfel „curge” prin sângele fiecărui membru al familiei sale, a mai detaliat ministrul Agriculturii:
„Este o pasiune pentru agricultură în familie. Se moștenește dorința de a face pentru agricultura țării ce trebuie. Și vorbiți cu cineva care are facultatea la zi, nu pe la o stație de metrou, și așa și fata mea, și sunt mândru că am asemenea copii. (…)
Uneori e foarte greu să lucrezi și la stat. Este o poziție de funcționar pur și simplu și aici nu e vorba de a avea experiență ci a avea pregătirea în domeniu. E conform legii”.
Președintele României Klaus Iohannis va primi o distincție pe 4 iunie, anume Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului.
Anunțul a fost făcut de Centrul Împotriva Expulzărilor, fundație care îi va acorda totodată și distincția.
Din ce se arată într-un comunicat preluat de welt.de, Iohannis este al unsprezecelea câștigător al premiului, fiind astfel recompensat „pentru activitatea sa neobosită şi multilaterală pentru drepturile omului şi ale minorităţilor din România şi Europa”.
Premiul, în valoare de 10.000 de euro, se acordă o dată la doi ani, printre câștigătorii anteriori fiind fostul președinte federal Joachim Gauck, câștigătorul Premiului Nobel pentru literatură Herta Müller („Breath Swing”) și istoricul Europei de Est Karl Schlögel.
Potrivit sursei citate, ceremonia de premiere va avea loc pe 4 iunie la Paulskirche din Frankfurt, iar laudatio-ul va fi susţinut de fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
Franz Werfel este un scriitor austriac (1890-1945), exilat în SUA la finalul vieții, autor al mai multor cărți, între care și „40 de zile pe Musa Dagh”, un roman care evocă deportarea armenilor în timpul genocidului din 1915 din Imperiul Otoman.
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, cere ca Parlamentul să declare oficial AUR un partid extremist, cu toate consecințele care decurg din aceasta.
Declarația lui Stroe, preluată de Știri pe Surse, are legătură cu incidentele care au avut loc ieri. Parlamentari, dar și simpatizanţi AUR, au fost actorii unor scene violente, atât în Parlament, cât şi în afara Parlamentului.
La finalul zilei, mai multe persoane au fost sancţionate de jandarmi, cu amenzi, după ce inclusiv fostul premier Ludovic Orban a fost agresat la intrarea în sediul Parlamentului. În total, pentru încălcarea legislaţiei, și participanţii la protestul neautorizat au primit amenzi în valoare totală de peste 50.000 de lei.
Însă ziua de ieri a început în forță, când șefa tinerilor AUR Botoșani a încercat să intre în Parlament cu gloanțe pe care le luase „ca amintire” de la un poligon de tragere. Ieri, purtătorul de cuvânt al PNL arăta că, din perspectiva sa, „AUR este un partid periculos, extremist, a cărui agendă este să promoveze ură și dezbinare”.
„Din punctul meu de vedere, partidele democratice ar trebui să se delimiteze total de acest partid toxic numit AUR. Nu este vorba doar de ceea ce s-a întâmplat ieri, este vorba despre un bulgăre de agresivitate pe care acest partid îl creşte în România, sperând să destabilizeze toate instituţiile care apără democraţia. De aceea, mediul politic ar trebui să reacţioneze unitar.
Noi, ca parlamentari, nu avem alte pârghii decât cele prevăzute de regulamentele noastre. De aceea, cred că o primă formă de delimitare ar fi un gest politic ferm, o declaraţie comună a Parlamentului, adoptată în camerele reunite, care să condamne modul de acţiune al AUR, să oficializeze această delimitare şi să exprime, clar, caracterul extremist al AUR”, subliniază astăzi Stroe.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
