Sentință definitivă în dosarul morții polițistului Bogdan Cosmin Gigină, în care Gabriel Oprea a fost acuzat de ucidere din culpă.
Astăzi, Curtea de Apel București a pronunțat soluția în calea de atac promovată împotriva sentinței pe fond, pronunțate în martie anul acesta.
La acel moment, Tribunalul București a dispus achitarea fostului ministru, pe considerentul că fapta nu există. Acea primă soluție a fost menținută acum și de CA București, care a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată:
„Admite în parte acţiunile civile exercitate de părţile civile Gigină Cornel – Relucă, Sima (fostă) Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva inculpaţilor Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. şi, pe cale de consecinţă, dispune obligarea acestora la plata în solidar a următoarelor despăgubiri: suma de 25.000 lei reprezentând daune materiale către partea civilă Sima (fostă Gigină) Carmen; suma de 25.000 lei reprezentând daune materiale către partea civilă Gigină Cornel-Relucă; suma de 60.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Sima (fostă Gigină) Carmen; suma de 60.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Gigină Cornel-Relucă; suma de 30.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca.
Menţine măsurile asigurătorii instituite în cauză cu privire la bunurile imobile şi cele mobile aparținând inculpatei General MPM Impex S.R.L., respectiv cu privire la bunurile imobile şi cele mobile aparținând inculpatului Mazilu Petre, urmând ca măsurile asigurătorii să fie menţinute până la concurenţa sumelor la plata cărora inculpata General MPM Impex S.R.L, respectiv inculpatul Mazilu Petre au fost obligaţi cu titlu de daune materiale și morale.
Obligă pe fiecare dintre inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. la plata a câte 7.500 lei către fiecare dintre părţile civile Sima (fostă Gigină) Carmen şi Gigină Cornel Relucă cu titlu de cheltuieli judiciare.
Trimite spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti acţiunea civilă formulată de partea civilă Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti faţă de inculpaţii Mazilu Petre şi GENERAL MPM IMPEX SRL. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei. Obligă apelanta parte civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”.
Dosarul a fost trimis în instanță în anul 2018, în condițiile în care polițistul Gigină și-a pierdut viața într-un accident în 2015, vreme la care Gabriel Oprea, președinte al UNPR, era viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne. În dosarul trimis în instanță de procurorii din cadrul Secției pentru combaterea corupției au fost inculpați, pe lângă Oprea, și GENERAL MPM IMPEX SRL, precum și Petre Mazilu administrator firmei, toți acuzați de ucidere din culpă.
„În seara de 20 octombrie 2015, agentul de politie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulație pe o stradă din municipiul București, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecință a unui traumatism cranio-cerebral și facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul.
La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa.
Potrivit rechizitoriului, accidentul rutier care a determinat decesul polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin s-a produs ca urmare a nerespectării, de către inculpații Oprea Gabriel (la acea dată ministru al afacerilor interne), Mazilu Petre (administrator și unic asociat al General MPM Impex SRL) și General MPM Impex SRL, a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activități (activitatea de însoțire a ministrului de către polițiști rutieri în cazul celui dintâi, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul celor din urmă)”, detaliau procurorii.
Potrivit presei economice, Ilchovski deține în sudul țării peste 10.000 ha de terenuri agricole, o parte cumpărate de la patronul Universității Craiova, Mihai Rotaru, care deținea 5.700 ha în Olt și Dolj, dar în 2022 a renunțat la afacerile în agricultură. Potrivit presei economice, în decembrie, firma Altimir BS Eood din Karlovo, Bulgaria, deţinută de Svetoslav Bozhidarov llchovski, a cumpărat de la Rotaru compania Rural Capital, care se ocupă de cultivarea cerealelor. Patronul Universității Craiova nu a negat tranzacția care apărea și în baza de date a Registrului Comerțului, dar a preferat să nu comenteze.
Ilchovski a cumpărat terenuri și de la alți fermieri din sudul țării, unul dintre aceștia fiind Cornel Stroescu, din Mehedinți, de la care a preluat firmele Strovar SA și Hastro SRL Șovarna, care aveau în patrimoniu mii de hectare de terenuri agricole.
Ilchovski a făcut dezvăluiri șocante în scandalul fostului premier Boiko Borisov, fotografiat nud, cu teancuri de bani și lingouri de aur
În urmă cu doi ani, Svetoslav Ilchovski șoca presa bulgară prin dezvăluirile sale în fața unei comisii parlamentare care ancheta scandalul în care era implicat prim ministrul Bulgariei de la vremea aceea, Boiko Borisov. Făcea aceste dezvăluiri în calitate de martor la multe combinații între politică și afaceri.
Ilchovski și-a dezvoltat afacerile și a ajuns unul dintre marii latifundiari din Bulgaria în climatul economic și politic cunoscut prin nivelul ridicat al corupției, chiar mai mai mare decât în România, în care apar des știri despre asasinate la comandă, exploziile unor mașini capcană, extorcări de fonduri, șantaj, rețele mafiote. În luna mai, procurorul șef al Bulgariei, Ivan Gheşev a scăpat cu viață după explozia unui dispozitiv la trecerea maşinii sale oficiale.
În mai 2021, Svetoslav Ilchovski apărea în fața Comisiei parlamentare care ancheta scandalul în care era implicat Boiko Borisov, după ce pe 17 iunie 2020, în presa din Bulgaria apăruseră fotografii care ar fi fost făcute în dormitorul lui Borisov, care dormea gol în pat. În fotografii se vedeau un pistol pe noptieră, teancuri de bancnote de 500 de euro și lingouri de aur. Era o poză a corupției la nivel înalt.
Noptiera „seif” a fostului prim-ministru al Bulgariei, Boyko Borisov
Borisov a negat autenticitatea fotografiilor, dar ulterior a părut să le confirme, fără să afirme explicit dacă sunt reale sau false. El a sugerat că îl hărţuieşte cu o dronă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care locuiește în aceeași zonă și cu care are relaţii tensionate. Radev a răspuns că acuzațiile sunt ridicole.
Parlamentul de la Sofia a declanșat o anchetă și pe 5 mai 2022, Svetoslav Ilchovski a depus mărturie în fața comisiei parlamentare care investiga ilegalitățile guvernului condus de Boiko Borisov. Mărturia sa a șocat presa bulgară, în primul rând prin picanteriile despre viața personală a premierului.
„Svetoslav Ilchovski a vorbit pe o varietate de subiecte, inclusiv scandaluri publice care au implicat prim ministrul Bulgariei, la care a adăugat câteva detalii destul de picante. Toată lumea a fost surprinsă când omul de afaceri agrar a pretins că știe identitatea femeii care l-a fotografiat pe Boyko Borissov dormind gol la reședința sa, cu o armă și teancuri de euro și lingouri de aur pe noptieră. (…) El a refuzat să-i dezvăluie numele, dar a susținut că este o escortă plătită cu 5.000 de leva (aproximativ 2.500 de euro) ca să ofere divertisment sexual pentru prim-ministru”, relata publicația „Baricada” de la Sofia.
Combinațiile dintre politică și afaceri în Bulgaria: presiuni, șantaj și chiar violarea unui om de afaceri în arestul Poliției
Dezvăluirile șocante ale lui Ilchovski au făcut valuri în presa din Bulgaria
Dincolo de picanterii, dezvăluirile mai consistente ale lui Svetoslav Ilchovski vizau climatul din viața economică de la Sofia, cu presiuni, șantaj, trafic de influență și chiar violarea în arestul Poliției a omului de afaceri Minyu Staykov. El îl acuza chiar pe prim-ministrul în funcție Boiko Borisov că a fost implicat într-o extorcare de bani în stil mafiot de la oameni de afaceri.
„Au fost discutate și arma, banii și lingourile de aur din sertarul de lângă noptiera lui Borissov, violul în grup a omului de afaceri Minyu Staykov în timp ce acesta se afla în custodia Poliției și alte incidente și evenimente recente. Potrivit lui Ilchovski, aurul din fotografii a fost un cadou de ziua de naștere de la un duo de afaceri bogat, pe nume Ivan <<Pileto>> și <<Tzolo>>.
Potrivit lui Ilchovski, un astfel de comportament este normal, <<schema de zi cu zi>>, așa cum a spus el. El a confirmat ceea ce bulgarii au bănuit de multă vreme: că fiecare sector al economiei este divizat și controlat de oameni de afaceri apropiați de Guvern și că toți sunt sub degetul mare al lui Boyko Borisov și că toți miniștrii << sunt marionete pe sfori>>”, scria presa bulgară.
Ilchovski susținea că a fost șantajat de oamenii din jurul primului ministru, acuzațiile sale vizându-l pe unul din proprietarii companiei avicole „Gradus”, Ivan Angelov, poreclit „Pileto”, care în bulgară înseamnă „pui” și care ar fi fost unul din apropiații lui Boiko Borisov. „Potrivit lui Ilchovski, Angelov s-a prezentat drept <<șeful ascuns al Ministerului Agriculturii și al Agenției Alimentare>> în timpul întâlnirii lor. Ilchovski susține că în 2014, a fost forțat să înceapă să vândă cereale companiilor lui Angelov la prețuri mult sub valoarea de piață, pentru a evita <<probleme>>”, a mai relatat „Baricada”.
Ulterior, Ivan Anghelov „Pileto”, l-a dat în judecată pe Ilchovski, solicitându-i plata unor despăgubiri de 7,5 milioane euro. Cam așa stăteau lucrurile în momentul în care Ilchovski a hotărât să își mute afacerile în România.
Ilchovski a cumpărat afacerile în agricultură ale lui Stroescu
Să revenim la achizițiile de terenuri ale lui Ilchovski de la Cornel Stroescu. Erau afaceri construite de la zero. Stroescu și soția sa au fost o perioadă în Germania și banii câștigați i-au investit în agricultură. În 2005 a luat în arendă 100 ha, pe care le administra fratele său. În 2008 avea în arendă 460 ha. Apoi s-au întors în țară și au înființat firmele Strovar SA și Hastro SRL, prin care administrau 2.000 ha de terenuri agricole. Stroescu mai deține și o fermă avicolă la Hinova, care furnizează zilnic peste 15.000 de ouă hypermarketurilor din zonă.
În decembrie 2022, când apărea știrea că fermierul Cornel Stroescu, fondatorul Hastro SRL Şovarna „a decis să vândă o suprafață de aproximativ 2.000 de hectare, echivalentul a 20% din acțiunile companiei sale, către unul dintre cei mai mari latifundiari din Bulgaria, Svetoslav Ilchovski”, Stroescu explica la Agro TV cum a construit bussinesul cu o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei:
„Am construit ceva acolo, am făcut ce n-a făcut nimeni în județul Mehedinți. Am considerat că altcineva poate să o preia și să meargă mai departe. (…). Am făcut ceva, am creat 20 de locuri de muncă unde nu era nimic, era un fost CAP. Totul era dărâmat, acum totul este nou, un siloz de 8.000 de tone, utilaje, o suprafață de aproape 2.000 de hectare”.
În presă, Stroescu susținea că i-a vândut lui omului de afaceri bulgar numai 20% din afacerile sale în agricultură
În decembrie, Cornel Stroescu declara pentru presa economică că i-ar fi vândut lui Ilchovski numai 20% din Hastro SRL Șovarna, decizia fiind luată din cauza costurilor mari, dar și pentru că voia să investească în extinderea fermei avicole.
„Este vorba de un pachet de 20% din acțiuni, pentru că nu mai puteam face față cheltuielilor, iar condiția este să realizeze investițiile pe care și le asumă. Nu ne retragem din agricultură, mai avem terenuri, ferma avicolă, investim 8 milioane euro în extindere”, explica Cornel Stroescu.
Potrivit însă Registrului Comerțului, Stroescu i-a vândut lui Ilchovski toate participațiile, adică 100%, la Strovar SA și Hastro SRL
Apar unele contradicții în legătură cu aceste tranzacții, pentru că afirmațiile lui Stroescu sunt contrazise de înregistrările la Registrul Comerțului, care demonstrează că nu i-a vândut lui Ilchovski doar 20%, ci i-a dat latifundiarului din Bulgaria în procent de 100% firmele Strovar SA și Hastro SRL.
De ce a evitat Stroescu să spună că i-a vândut lui llchovski firmele în procente de 100%? De ce a recurs Stroescu la acest subterfugiu?
Deocamdată să vedem cum au fost înregistrate cele două tranzacții la Registrul Comerțului. La începutul lunii ianuarie, în Monitorul Oficial nr.110/10.01.2023 erau publicate două hotărâri cu privire la tranzacțiile dintre Svetoslav Bozhidarov Ilchovski și Cornel Stroescu.
Prima dintre acestea era Decizia nr 88/23.11.2022 a asociatului unic al Hastro Șovarna SRL, Cornel Stroescu, care deținea 100 părţi sociale și ceda controlul societății sale firmei Agro Association – Dunav Ltd, cu sediul social în Kozloduy, Bulgaria, reprezentată de Svetoslav Ilchovski, cetăţean bulgar.
„Art 1. Se aprobă cesiunea a 2 părţi sociale, în valoare nominală de 41.100 lei/parte socială, în valoare totală de 82.200 lei, reprezentând 100% participare la beneficii şi pierderi după cum urmează: Stroescu Cornel cesionează 2 părţi sociale cu valoare nominală de 41.100 lei fiecare şi o valoare totală de 82.200 lei, reprezentând 100% capitalul social al societăţii, în favoarea Agro Association – Dunav Ltd.
Art. 2. Ca efect al cesiunii menţionate, domnul Stroescu Cornel pierde calitatea de asociat unic al Hastro Șovarna SRL, iar structura capitalului social al societăţii va fi următoarea:
Agro Association – Dunav Ltd, 2 părţi sociale, nominative şi indivizibile, în valoare totală de 82.200 lei (echivalent euro 16.686) ce reprezintă 100% cota de participare la beneficii şi pierderi”, se spune în Decizia nr 88/23.11.2022 a asociatului unic al Hastro Șovarna SRL.
Ca urmare a ieșirii din firmă a lui Stroescu, la art 5 este prevăzută schimbarea conducerii executive a firmei: „se revocă din funcţia de administrator domnul Stroescu Cornel şi se numeşte în funcţia de administrator domnul Borislav Toev, cetăţean bulgar, cu domiciliul în județul Vratsa, municipiul Mizia”.
Al doilea document publicat în Monitorul Oficial din 10 ianuarie se referă la cedarea către aceeași firmă a lui Ilchovski, Agro Association – Dunav Ltd, a acțiunilor altei firme a familiei Stroescu, Strovar SA Șovarna.
Prin Hotărârea nr 82/23.11.2022 a adunării generale a acţionarilor Strovar SA, acționarii Stroescu Cornel, Stroescu Haidemarie, Stroescu Christian și Stroescu Maria, își cesionează cele 12.000 de acţiuni, în valoare nominală de 10 lei/acţiune, în valoare totală de 120.000 lei, reprezentând 100% participare la beneficii şi pierderi, către două firme, prima dintre ele fiind Agro Association – Dunav Ltd, reprezentată de Svetoslav Ilchovski, iar cealaltă Pro – Land Ood Ltd, din Pleven, Bulgaria, reprezentată de Ivan Peevski.
Agro Association – Dunav Ltd, firma lui Ilchovski, a primit 11.880 acţiuni, în valoare de 241.164 euro, reprezentând o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99%, iar Pro – Land Ood Ltd, firma lui Peevski, a primit 120 acţiuni, în valoare de 243 euro, adică 1% din acțiuni.
Ca urmare a preluării controlului Strovar SA de către firma lui Ilchovski și la această firmă a fost numit administrator același Borislav Toev.
Deci Svetoslav Ilchovski a devenit proprietar cu 100% din acțiunile și părțile sociale ale celor două firme cu activitate în agricultură, iar astfel a devenit și proprietarul terenurilor agricole aflate în patrimoniul Strovar SA și Hastro SRL.
Ce spune legea? La vânzarea unui teren agricol se plătește un impozit de 80% dacă n-au trecut 8 ani de la cumpărarea terenului
Tranzacțiile cu acțiunile celor două firme sunt perfect legale. Unele probleme apar când se pune problema plății impozitelor, pentru că Legea nr. 17/2014 referitoare la vânzarea terenurilor agricole are prevederi speciale în privința tranzacționării societăților care au în patrimoniu astfel de terenuri.
Pe 30 iunie 2022, Guvernul Ciucă a aprobat Ordonanța nr 104/2022, pentru modificarea Legii nr. 17/2014 referitoare la vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan.
Conform art. 4^2, alin.(1) din Ordonanța 104, „terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligaţia plăţii de către vânzători a unui impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenţei pozitive dintre valoarea terenuriloragricole de la data vânzării şi cea de la data cumpărării”.
Cam același lucru se întâmplă și la vânzările de terenuri agricole din patrimoniul societăților comerciale: „În cazul înstrăinării, prin vânzare, a pachetului de control al persoanelor juridice care au în proprietate unul sau mai multe terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din active şi în măsura în care înstrăinarea are loc înainte de împlinirea a 8 ani de la dobândirea oricăruia dintre aceste terenuri,persoana fizică şi/sau juridică care înstrăinează are obligaţia de a plăti un impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenţei pozitive dintre valoarea terenurilor existentă la momentul înstrăinării pachetului de control şi cea de la momentul dobândirii terenurilor”.
În ambele situații, valorile terenurilor la momentul cumpărării, respectiv al vânzării, sunt determinate în baza valorii orientative stabilită prin expertiza întocmită de Camera Notarilor Publici pentru perioadele respective.
În patrimoniul Strovar SA, preluată de Ilchovski în 2022, erau și terenuri cumpărate în 2021, pentru care trebuia plătit impozitul de 80%
Să vedem cum stăteau lucrurile în privința celor două tranzacții, cu acțiunile la Strovar SA și Hastro SRL vândute de Cornel Stroescu lui Svetoslav Ilchovski. Potrivit datelor economice, ponderea terenurilor în patrimoniu era de 57% în cazul Strovar SA și de 29% în privința Hastro SRL. Deci în ambele cazuri era îndeplinită condiția prevăzută de art 4^2, alin (2), „terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din active”, condiție care impune vânzătorului plata impozitului de 80%.
Este îndeplinită și cealaltă condiție care obligă pe vânzător, respectiv pe Cornel Stroescu, la plata impozitului de 80% în cazul în care nu au trecut 8 ani de la data dobândirii unui teren agricol și data vânzării acelui teren.
În 2021, Cornel Stroescu cumpăra terenuri pentru Strovar SA
Spre exemplu, în 2021, la Primăria Gârla Mare, din Mehedinți, era înregistrată „Comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare” nr 14/02.06.2021, conform căreia Cornel Stroescu cumpăra pentru Strovar SA, al cărei administrator era, o suprafață de 1,84 ha, vândută de Alin Claudiu Popescu, la prețul de 27.600 lei. În aceeași zi, Primăria Gârla Mare înregistra și o altă comunicare de acceptare a ofertei de vânzare, prin care Stroescu cumpăra de la Popescu Gheorghiță, tot pentru patrimoniul Strovar SA, un teren 1,2 ha, pentru care plătea 23.077 lei.
Cele două terenuri cumpărate de Cornel Stroescu au intrat în patrimoniul Strovar SA în primăvara lui 2021, iar după un an și jumătate, Stroescu îi vindea lui Ilchovski 100% din acțiunile Strovar SA, inclusiv cele două terenuri, de la a căror cumpărare nu trecuse decât un an și jumătate, nu 8 ani.
Conform legii, dacă Strovar SA, respectiv Stroescu, vindea aceste terenuri în următorii 8 ani, adică înainte de 2029, trebuia să plătească impozitul de 80% din diferența de valoare a terenurilor între cele două tranzacții, dintre primăvara lui 2021, când le-a cumpărat și decembrie 2022, când i-a fost vândută Strovar SA lui Ilchovski.
Ajungem la eterna concluzie, că avem legi proaste, a căror aplicare este deseori facultativă
Apare marea dilemă. De ce în decembrie 2022 Cornel Stroescu spunea că i-a vândut lui Ilchovski numai 20% din acțiuni, declarând că „este vorba de un pachet de 20% din acțiuni”, dar din înregistrările de la Registrul Comerțului rezultă că Stroescu i-a vândut 100% acțiunile Strovar SA și Hastro SRL. A existat o înțelegere ascunsă între Stroescu și Ilchovski? Miza acestui subterfugiu putea fi evitarea acelui impozit de 80%? Poate a fost plătit, poate nu, dar această dilemă ne oferă totuși un răspuns, că avem legi proaste, cu texte confuze și prevederi extrem de greu de verificat.
Teoretic, aceste prevederi ale legii au fost aprobate pentru a descuraja tranzacțiile speculative cu terenuri agricole. Practic, sunt greu de aplicat.
Cine stă să verifice la ce dată a cumpărat un fermier un anumit teren pe care îl trece în patrimoniul firmei sale? Cine să verifice ce procent din patrimoniul firmei pe care fermierul o vinde este reprezentat de valoarea terenurilor agricole sau dacă o firmă vândută avea în patrimoniu terenuri cumpărate în 2008 sau în 2021? Nu verifică nimeni, pentru că o lege proastă devine automat facultativă.
Un bărbat din Vâlcea în vârstă de 63 de ani a fost arestat preventiv sub acuzația de trafic de influență, după ce a fost prins în flagrant primind bani pe care îi solicitase pentru a facilita pensionarea pe caz de boală/invaliditate a unei persoane.
Flagrantul, organizat săptămâna aceasta, a avut ca punct de plecare un denunț al fiului persoanei pentru care se dorea pensionarea. Ulterior, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – SJA Vâlcea, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, l-au prins pe bărbatul de 63 de ani, imediat după ce a primit suma de 500 de euro.
Însă anchetatorii spun că, în total, inculpatul solicitase 1.500 de euro:
„În perioada iunie 2023 – 24 iulie 2023, inculpatul a pretins de la un denunțător suma de 1.500 de euro, în schimbul traficării influenței pe care a susținut că ar avea-o asupra unor cadre medicale, pentru a obține documente medicale, respectiv pentru a facilita și obține pensionarea pe caz de boală/invaliditate pentru tatăl denunțătorului.
Suma de bani pretinsă a fost primită în două tranșe, prima în valoare de 1.000 de euro, la începutul lunii iunie 2023, iar cea de-a doua, în valoare de 500 euro, în data de 24.07.2023, când a fost constatată infracțiunea flagrantă”.
După constatarea infracțiunii flagrante, ofițerii SJA Vâlcea au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară la locuința inculpatului și au urmat audieri.
Ulterior, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat, acesta a fost reținut 24 ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, iar ieri Tribunalul Vâlcea a emis pe numele inculpatului un mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile.
Bogdan Aurescu, fostul ministru de Externe al României, ar fi unul dintre numele propuse pentru o funcție de judecător la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
Informația a fost dezvîluită de postul TV Digi 24, potrivit căruia Aurescu, în prezent consilier prezidențial, este co-nominalizat pentru această candidatură de alte 9 state în afară de România: Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria.
În vârstă de 49 de ani, Bogdan Aurescu a condus Ministerul Afacerilor Externe din noiembrie 2019, în mai multe guverne – Orban 1, Orban 2, Cîțu și Ciucă, până la rotativa din iunie anul acesta.
Aurescu nu ar fi chiar străin de Curtea Internațonală de Justiție. Aceasta pentru că în perioada 2004-2009 a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.
Profesor universitar din 2015, în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept din Universitatea din București, din 2017, Bogdan Aurescu este membru al Comisiei ONU de Drept Internațional, pentru un mandat de 5 ani.
Încă din cele mai vechi timpuri, pokerul a fost o metodă de distracție pentru oameni. Chiar dacă anii au trecut, vremurile s-au schimbat, pokerul nu și-a pierdut însă statutul. Desigur, există și oameni care au făcut o carieră din poker, dar cei mai mulți joacă în scop recreațional. Iar numărul celor care o fac online este în continuă creștere.
Dacă în urmă cu câteva decenii era nevoie să te aduni alături de prieteni sau să mergi într-un club de poker ori în cazinou pentru a efectua această activitate, lucrurile s-au schimbat de ani buni. Asta deoarece pe Internet sunt acum numeroase platforme de jocuri poker, de la Texas Hold’em sau Omaha, până la unele variante inovative care au adus totul mai aproape de oameni și au crescut numărul practicanților.
Prima cameră de poker online a apărut în 1998
În anii ’90 omenirea începea să descopere tot mai mult Internetul. Dacă astăzi numeroase activități din viețile noastre sunt efectuate și prin intermediul conexiunii la Internet, în acele vremuri lucrurile stăteau diferit. Spre exemplu, în 1996, un studiu din SUA arată că 23% din adulți foloseau Internetul. Însă a urmat o creștere foarte rapidă: procentul a crescut la 36% în 1997 și la 41% în 1998.
Era așadar o perioadă în care oamenii descopereau că pot folosi Internetul în mai multe moduri. Iar în 1998 este și anul în care a fost creată prima cameră de poker online. Vremurile erau diferite, grafica era mult mai slabă față de ceea ce oferă operatorii online din țara noastră, existau deconectări, dar, totuși, rămâne un moment istoric.
Începutul anilor 2000 a adus un boom al Internetului, care a început să fie folosit zilnic de oameni din toate colțurile lumii. Viteza conexiunii a crescut, ceea ce a permis și apariția unor dezvoltări tehnologice în industria de poker online. Au apărut pe piață mai multe nume importante, unele dintre ele fiind prezente și în zilele noastre cu servicii de cea mai bună calitate.
Perioada a coincis cu boom-ul pokerului la nivel mondial. După 2003, când Chris Moneymaker a câștigat Main Event-ul de la World Series Of Poker venind din calificări online, tot mai mulți oameni au început să joace poker pe Internet. Exemplul lui Moneymaker, care a achitat o taxă de 39 de dolari și ulterior a câștigat 2.5 milioane de dolari, a impulsionat o mulțime de oameni. Iar operatorii au fost deschiși tot timpul la inovații și au adoptat cele mai noi tendințe din domeniu.
Poker pe mobil se joacă din 2010
Primul site de poker pe bani reali pe care s-a putut juca pe mobil a apărut în anul 2010, fiind disponibil doar pe dispozitivele Apple. Exemplul a fost un succes, iar operatorii au investit sume considerabile pentru a-și dezvolta propriile versiuni ale jocului. Din 2010 încoace, vânzările de telefoane tip smartphone au crescut foarte mult, ceea ce a făcut jocul de poker mai facil pentru multă lume.
În anii următori au apărut inclusiv aplicații dedicate. Jocul a devenit astfel mult mai fluid și mai realist. Grafica este la un nivel ridicat, iar opțiunile disponibile sunt numeroase. Practic, utilizatorii pot încerca jocuri de poker online indiferent de oră sau oriunde s-ar afla. Ei se pot conecta în doar câteva momente cu jocurile și turneele lor preferate.
Operatorii online au adoptat, totodată, și cele mai noi măsuri de siguranță pentru utilizatori, în așa fel încât toate tranzacțiile să fie efectuate în deplină securitate, iar datele lor să fie protejate. Mai mult, inovațiile din domeniul financiar au fost și ele implementate cu succes, iar utilizatorii au la dispoziție numeroase metode de depunere și retragere.
În plus, pentru a face jocul și mai interesant, cei mai buni operatori le oferă clienților posibilitatea de a juca online în calificări pentru turnee live de renume, în așa fel încât să aibă o experiență totală, dar și să lupte pentru premii impresionante. Se poate spune așadar că pokerul online trăiește cele mai bune momente ale sale, având în vedere modul în care au fost implementate cele mai noi tehnologii din domeniu, iar viitorul se anunță de asemenea promițător.
Un bărbat de 43 de ani din Bistrița a ajuns în arest, fiind cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, contrabandă calificată și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, în legătură cu introducerea în țară a unor arme și a muniției aferente.
Cercetările sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în cauză polițiști din cadrul Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din Bistrița-Năsăud, împreună cu luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, efectuând inclusiv trei percheziții domiciliare, în localitățile Bistrița și Chiuza, la 3 imobile deținute de bărbatul în cauză.
În acest moment, cercetările în acest caz sunt continuate de către polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud.
Ceea ce este cert e că „bărbatul în cauză este fost-deținător autorizat de armă, iar, în anul 2016, polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase i-au retras permisul de port-armă, fiind cercetat pentru infracțiuni cu violență”, arată polițiștii, detaliind totodată că la sediul Poliției au fost duse pentru audieri trei persoane, ulterior față de bărbatul de 43 de ani a fost dispusă măsura reținerii, pentru 24 de ore, acesta urmând a „fi prezentat Tribunalului Bistrița-Năsăud, cu propunere de arestare preventivă”.
Concret, oamenii legii spun că în cauză există suspiciuni că bărbatul ar procurat din Spania și introdus ilegal pe teritoriul României o armă letală cu glonț, cu destinația tir sportiv, precum și o armă neletală cu aer comprimat din categoria celor supuse regimului autorizării, ambele aflate în circuitul ilegal.
Armele au fost descoperite și ridicate la percheziții, ocazie cu care au fost descoperite și ridicate inclusiv 44 de cartușe pentru arme letale, 27 de articole pirotehnice din categoria F2 și 11 trofee de vânat.
Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, asigură că sunt soluții la nivelul Uniunii Europene pentru românii care s-au confruntat cu probleme legate de zborurile Wizz Air.
Dacă pe plan local autoritățile nu au prea multe pârghii pentru a lua măsuri în privința acestor probleme, aparent cei care sunt afectați de întârzierile sau anularea zborurilor companiei aeriene pot apela la Centrul European al Consumatorilor România.
Toate acestea au fost explicate într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Economiei, în contextul în care Oprea a avut o serie de discuții cu Didier Reynders, Comisarul European pentru Justiție, cu atribuții privind protecția consumatorului.
Întâlnirea a avut loc cu prilejul reuniunii informale a miniștrilor responsabili de competitivitate din Bilbao, Regatul Spaniei organizată de Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 24 – 25 iulie 2023.
„Ministrul Ștefan-Radu Oprea și-a manifestat îngrijorarea cu privire la problemele pe care compania aerienă Wizz Air le are în România, în ultima vreme multe dintre zborurile acesteia având întârzieri foarte mari sau fiind anulate în ultimul moment, ceea ce a dus la nemulțumiri și plângeri din partea clienților.
Comisarul Didier Reynders și-a arătat sprijinul pentru remedierea acestei situații și a precizat că cetățenii români pot beneficia de suportul Uniunii Europene pentru rezolvarea problemelor și recuperarea beneficiilor, prin înregistrarea unei solicitări pe site-ul Centrului European al Consumatorilor România.
Acest serviciu este un instrument util, gratuit, conceput pentru a veni în ajutorul consumatorilor atunci când: întâmpină probleme cu un produs sau un serviciu achiziționat dintr-un alt stat european, vor să știe ce drepturi au în timpul unor călătorii în alt stat European, vor să depună o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluționării problemei”, se detaliază în postare.
Activitatea Comandamentul Sezon Estival 2023 pe litoralul Mării Negre a continuat pe parcursul celei de-a patra săptămâni, respectiv în perioada 17 – 23 iulie.
Concret, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor, care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2023, au desfăşurat activităţi de control în 235 de unități localizate în cele 6 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Costineşti, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgiol, Mangalia și Constanța, iar zeci de unități s-au ales cu amenzi sau cu măsuri de interzicere/ suspendare a activității.
Potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pentru abaterile de la legislaţie au fost sancţionate contravenţional 47 de unități, cu amenzi în valoare de 551.200 de lei. În același timp, au fost emise 5 ordonanțe de interzice a activității și o ordonanță de suspendare a activității, fiind totodată confiscate și direcționate către unități de neutralizare produse alimentare, în cantitate totală de 367 de kg (carne de vită, carne de pui, pește, produse din pește și ouă, înghețată).
„În urma controalelor s-au constatat deficienţe cu privire la comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar; nerespectarea normelor sanitare veterinare privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și valorificare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentelor care să ateste trasabilitatea produselor”, detaliază ANSVSA.
Totodată, instituția recomandă consumatorilor să apeleze cu încredere la echipele Comandamentului Sezon Estival 2023, problemele putând fi sesizate la 0786.577.007 sau la Call – Center 0800.826.787, cu mențiunea că „unităţile aflate în zonele de interes turistic sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari”.
Este evident că se încearcă mușamalizarea situației și primul vizat este chiar șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, care minte cu nonșalanță. El susține că la măsurătorile efectuate de Agenția de Mediu București au fost constatate depășiri cu numai 50% a concentrației admise la hidrogen sulfurat, dar în Raportul de Monitorizare al Agenției de Mediu depășirile sunt de 150%!
De fapt, șeful Găzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, nu ar trebui să se pronunțe în acest caz după ce în 2019 firma soției sale, Calipso Gef SRL, a încasat de la Eco Sud SA, administratorul Gropii de la Vidra, peste două milioane de lei pentru preluarea levigatului, dar o cantitate de peste 18.000.000 de litri de levigat a fost deversată în apele Argeșului, așa cum Ziarul de Investigații scria AICI. În acest caz au fost anchete ale Poliției și DNA.
La 4 ani de la scandalul deversării levigatului în Argeș, șeful „Gărzii” din Ilfov se laudă cu amenzile aplicate Eco Sud SA
În ultimele luni, poluarea cu hidrogen sulfurat din sudul Capitalei s-a amplificat. La sesizările oamenilor din Popești Leordeni, Berceni și Vidra, a reacționat doar presa, care a dezvăluit că poluarea este generată de la Groapa Vidra, administrată de Eco Sud. Instituțiile statului au ignorat plângerile oamenilor.
„Ziarul de Investigații” a mai scris despre modul în care șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore încearcă să mușamalizeze poluarea cu hidrogen sulfurat emanat de la Gropa de gunoi Vidra. Se contura concluzia că Emil Grigore nu dă curs sutelor de sesizări ca să nu deranjeze interesele de afaceri ale Eco Sud SA.
În contextul noului val de sesizări ale locuitorilor din Popești Leordeni în legătură cu aerul irespirabil care le intră în case, „Ziarul de Investigații” a solicitat Gărzii de Mediu Ilfov mai multe informații cu privire acțiunile de control efectuate și monitorizarea gestionării deșeurilor de la Groapa Vidra.
Surpriza este că Emil Grigore, care a rămas șef al Gărzii de Mediu Ilfov după scandalul din 2019, acum se laudă cu amenzile administrate Eco Sud SA, de la care firma soției sale a încasat milioane de lei.
Potrivit răspunsului semnat de comisarul șef Emil Florin Grigore, în perioada 2017 – 2022 comisarii din subordinea sa au derulat 28 de controale la Groapa Vidra și au aplicat 12 sancțiuni, un avertisment și 11 amenzi. Valoarea totală a celor 11 amenzi administrate Eco Sud SA a fost de 630.000 de lei. Este o sumă infimă în raport cu profitul net al Eco Sud din 2022, de peste 42 milioane de lei.
Când vine vorba de neregulile constatate, Emil Grigore „bate apa în piuă” ca să pară ocupat
O altă informație solicitată de „Ziarul de Investigații” se referă la „deficiențele constatate în timpul controalelor în perioada 2019 – 2022 de către GNM la groapa de gunoi de la Vidra remediate de către Eco Sud SA”.
Șeful Gărzii de Mediu din Ilfov a evitat să se refere la vreo neregulă constatată la Eco Sud, lansându-se într-o lungă disertație despre rolul Gărzii de Mediu, care „verifică periodic și monitorizează permanent activitatea depozitului de deșeuri gestionat de către Eco Sud SA în comuna Vidra, județul Ilfov, atât în privința avizelor și autorizațiilor deținute, esențială fiind Autorizația Integrată de Mediu”. Comisarul șef Emil Grigore a mai adăugat că „Eco Sud SA a obținut deja, din partea APM Ilfov, Decizia de emitere a vizei anuale pentru perioada 11.12.2022 – 11.12.2023”, pentru a demonstra că la Eco Sud SA este totul OK.
Practic, „Ziarul de Investigații” a întrebat ce deficiențe au fost constatate la controalele efectuate la Eco Sud SA în perioada 2019 – 2022, dar șeful Gărzii din Ilfov a răspuns că Eco Sud a obținut viza anuală!?
Șeful Gărzii de Mediu Ilfov minte, susținând că la măsurătorile APM București depășirea la hidrogen sulfurat era de 50%
Comisarul șef spune ceea ce am scris și noi în decembrie, că Garda de Mediu Ilfov a cerut Agenției de Protecția Mediului București efecturea unor măsurători privind calitatea aerului în zona Popești Leordeni, Jilava, Vidra, Berceni, unul din obiectivele acestei analize fiind măsurarea conținutului de hidrogen sulfurat (H2S), cunoscut și ca „gaz de canalizare”. Primele măsurători n-au fost concludente și s-au făcut noi măsurători, de această dată cu autolaboratorul Agenției de Mediu din București.
În răspunsul semnat de comisarul șef Emil Grigore se spune că la ultimele două măsurători au fost înregistrate depășiri la concentrația de hidrogen sulfurat, dar acestea nu erau mari, ci de numai 1/2, adică de 50%, din valoarea concentrației maxime admise.
„Pentru Hidrogenul sulfurat (H2S) nu s-au înregistrat depășiri ale CMA în niciunul dintre punctele de monitorizare, dar ultimele 2 măsurători au fost mai ridicate decât precedentele, situându-se puțin peste 1/2 din CMA (concentrația maximă admisă)”, se spune în răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov.
În realitate, în Raportul Agenției de Mediu București se spune că la hidrogen sulfurat erau depășiri de până la 150%!
Comisarul șef al Gărzii de Mediu Ilfov minte cu nonșalanță, depășirile la hidrogen sulfurat sunt cu mult mai mari, confirmând sesizările locuitorilor din Popești Leordeni, care se pâng de aerul otrăvit care le pătrunde în case.
„Ziarul de Investigații” a intrat în posesia Raportului de Monitorizare al Agenției de Protecția Mediului București și depășirile constatate la măsurătorile efectuate în perioada 21 – 28 octombrie 2022 la trei puncte de monitorizare, Punctul 1 (Poliția Jilava), Punctul 2 (str Biruinței, Pasarela Pietonală din Popești Leordeni) și Punctul 3 (str Valea Sterii, Stadion Berceni) sunt cu mult mai mari decât cele comunicate de șeful Gărzii din Ilfov.
În condițiile în care limita maximă admisă la hidrogenul sulfurat este 0.015 mg/mc, la Pasarela Pietonală au fost înregistrate depășiri la aproape toate măsurătorile: „În punctul de monitorizare nr 2 au fost înregistrate 15 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 17 măsurători efectuate. Depășiri au fost înregistrate în fiecare zi de monitorizare, concentrația maximă înregistrată fiind de 0.03747 mg/mc”, se spune în Raportul APM București. Asta înseamnă o depășire a concentrației maxime admise cu 149,8%.
În zona stadionului Berceni, au fost valori depășite la jumătate din măsurătorile efectuate: „În punctul de monitorizare nr 3 au fost inregistrate 9 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 18 măsurători efectuate”, se spune în raportul Agenției de Mediu București.
Au fost înregistrate depășiri mari și la măsurătorile efectuate cu autolaboratorul în zona Poliției Jilava. Pe 26 octombrie, între orele 20.30 și 22.30, au fost depășiri cu 145% a limitei maxime admise.
Eterna rezolvare, cu „s-au luat măsuri”. Una dintre acestea vizează arderea gazului
Răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov are și un bogat conținut de asigurări formale că aerul din sudul Capitalei nu va mai fi otrăvit cu „gaz de canalizare”, deoarece „prin acțiunile de control, GNM a impus societății Eco Sud mai multe măsuri în scopul îmbunătățirii activității pe linia protecției mediului”.
Cum se va întâmpla acest miracol? Iată cum sună promisiunile:
1. „operatorul economic va adopta toate mecanismele tehnologice și organizatorice necesare evitării oricăror riscuri care ar putea afecta sănătatea populației”.
2. „operatorul va realiza o analiză detaliată a tuturor surselor de producere de disconfort, în special olfactiv, urmând să identifice cele mai bune soluții tehnice de diminuare a acestora”.
Tot la capitolul asigurări că aerul din sudul Capitalei nu va mai fi otrăvit de gazul toxic emanat de la Groapa Vidra se înscrie și faptul că „au fost impuse operatorului Depozitului Ecologic Vidra măsurile de a respecta cu strictețe prevederile Normativului Tehnic aprobat prin Ordinul nr. 757/2004 în ceea ce privește tehnologia de depozitare”, dar și „monitorizarea continuă a funcționării sistemului de ardere a gazului de depozit”.
Axioma șefului de la Garda de Mediu: „mirosurile sesizabile olfactiv” sunt „parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”
După ce a încercat să fixeze ideea că depășirile concentrației maxime de hidrogen sulfurat nu ar fi la valori periculoase, șeful Gărzii de Mediul Ilfov a încercat să își impună și punctul de vedere că, până la urmă, mirosurile grele emanate de la Groapa Vidra sunt caracteristice unei gropi de gunoi.
„Conform constatărilor comisarilor Gărzii Naționale de Mediu, urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții Depozitului Ecologic Vidra, din analiza documentelor puse la dispoziția echipei de control a GNM, precum și din datele cuprinse în Planul de Gestionare a disconfortului olfactiv, detinut de catre SC Eco Sud SA, rezultă ca sursele generatoare de mirosuri sesizabile olfactiv, care pot fi resimțite în vecinătate, sunt reprezentate de: rampa de descărcare a deșeurilor, zona bazinelor de colectare a levigatului, zona de exploatare – zona activă, toate acestea fiind parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”, se spune în adresa semnată de Emil Grigore.
Concluzia șefului Gărzii de Mediu Ilfov este clară: „sursele generatoare de mirosuri sesizabile olfactiv” sunt „parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”.
Dilemă aberantă. Garda de Mediu a cerut DSP Ilfov să spună dacă hidrogenul sulfurat e periculos pentru sănătatea oamenilor
Solicitare aberantă. Garda de Mediu Ilfoc a cerut DSP Ilfov să îi comunice dacă depășirile la hidrogen sulfurat afectează sănătatea oamenilor
În răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov se mai spune că a fost cerut punctul de vedere al DSP Ilfov, dacă depășirile la hidrogen sulfurat sunt periculoase pentru sănătatea oamenilor.
„În aceste condiții, analizând concluziile Raportului de monitorizare, precum si în conformitate cu reglementările legale în vigoare, GNM – CJ Ilfov a solicitat Direcției de Sănătate Publică Ilfov să ne comunice dacă depășirile înregistrate pun în pericol sănătatea populației”, se spune în adresa Gărzii de Mediu Ilfov.
Este o dilemă aberantă. Evident că din moment ce a fost depășită o „concentrație maximă admisă”, orice depășire a acesteia, cu 50%, cum susține șeful Gărzii de Mediu Ilfov sau cu 150% cum au demonstrat măsurătorile Agenției de Mediu București, este pusă în pericol sănătatea oamenilor.
Un om din sistem explică cum se mușamalizează rezultatele măsurătorilor la hidrogen sulfurat
Mușamalizarea rezultatelor măsurătorilor este de notorietate în sistemul de protecție a mediului. George Gârbacea, care a condus Agenția pentru Protecția Mediului București a relatat într-un reportaj realizat de „Recorder” pe tema aerului otrăvit din zona Popești Leordeni cum sunt mușamalizate monitărizările concentrațiilor de hidrogen sulfurat.
„Eu chiar am avut, anul trecut, în vară, o campanie de monitorizare a hidrogenului sulfurat în nordul capitalei și problema care era? În datele de monitorizare, totul era bine, numai că tehnologia de monitorizare, în normele tehnice, făceau o medie la două zile și ei puteau să elibereze…
În sudul Bucureștiului, concentrația de hidrogen sulfurat din aer depășește limita maximă admisă cu 150 la sută
E super-simplu. Eu pot să eliberez, mă uit unde bate vântul și unde-i stația de monitorizare și îi dau drumul trei ore și oricum vântul bate în direcția inversă. Ceilalți știau că sunt monitorizați. Chiar am publicat raportul ăla în care se spunea că totul e OK, deși… Mi-am cerut scuze oamenilor, pentru că știam că miroase. Adică mă sunau oamenii și le spuneam că măsurătorile sunt bune. După o perioadă îmi era și rușine”, a povestit George Gârbacea.
Potrivit acestuia, nu ar fi deloc complicat să fie rezolvată problema poluării cu hidrogen sulfurat, deoarece dacă s-ar face o monitorizare corectă, cu publicarea rezultatelor în timp real, operatorii gropilor de gunoi ar fi obligați să ia toate măsurile pentru captarea gazelor toxice: „Clar, e o problemă care se poate rezolva foarte simplu. Prin acord de mediu să se impună monitorizarea și datele să fie transmise publicului în timp real. N-ar trebui să miroasă. Dacă toate instituțiile și-ar face treaba nu ar trebui să miroasă”. Dar instituțiile nu-și fac treaba, iar prima dintre acestea e Garda de Mediu Ilfov, condusă de Emil Grigore.
În 2019, levigatul de la Vidra era deversat în râul Argeș de firma familiei Grigore, care a încasat două milioane de la Eco Sud
În 2019 Poliția și Garda Națională de Mediu au prins în flagrant șoferul de la firma familiei Grigore care deversa levigat în apele Argeșului
Pentru a lămuri mai bine cum stau lucrurile acum, în iulie 2023, vom relua câteva informații publicate de „Ziarul de Investigații” despre scandalul în care a fost implicat în 2019 șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore. Atunci, Poliția și Garda Națională de Mediu au prins în flagrant șoferul unei cisterne care se pregătea să deverseze 19.000 de litri de levigat în râul Argeș.
Cisterna era de la firma Calipso Gef SRL, a cărei directoare este Mihaela Grigore, soția șefului gărzii din Ilfov, Emil Grigore, iar levigatul era preluat de la Groapa de la Vidra administrată de Eco Sud SA. În jumătate de an, firma soției lui Grigore a preluat de la Vidra și a deversat în Argeș peste 870 cisterne cu levigat, adică 18.000.000 de litri, încasând de la Eco Sud 2,3 milioane lei.
Implicarea șefului gărzii a fost demonstrată cu documente. În declarația de avere nr 5.979/22.05.2019 a șefului Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, este menționat salariul său de la „Gardă” (43.427 lei), dar și salariul de 12.780 lei încasat de soția sa, Mihaela Grigore, în calitate de director la Calipso Gef SRL. Aceleași venituri ale soției de la Calipso Gef SRL au apărut și în declarațiile de avere ale lui Emil Grigore, nr 4.157/18.05.2017 și nr 5.240/24.05.2018.
De fapt, firma respectivă a fost șefului de Gărzii de Mediu Ilfov, fiind trecută în 2018 pe numele soției sale. „Din rapoartele de informații furnizate de Recom a reieșit că domnul Emil Grigore, comisar șef la Comisariatul Gărzii de Mediu Ilfov figurează ca asociat în cadrul Calipso Gef SRL până în anul 2018”, se spunea în adresa nr 7.188/02.12.2019 a Gărzii Naționale de Mediu către DNA.
Deci șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore și soția sa, Mihaela, au încasat 2,3 milioane de lei pentru a polua râul Argeș cu peste 18.000.000 de litri de levigat preluat de la Groapa Vidra.
De ce tolerează ministrul Mediului, Mircea Fechet, mușamalizarea poluării din sudul Capitalei de către șeful Gărzii de Mediu Ilfov?
Pentru a explica mușamalizarea otrăvirii aerului din sudul Capitalei cu hidrogen sulfurat să amintim câteva detalii. În toamna lui 2022, când poluarea cu hidrogen sulfurat devenise insuportabilă, locuitorii din Popești Leordeni, Berceni și Vidra au adresat Gărzii de Mediu Ilfov sute de sesizări. Deși are ca atribuții „controlarea activităților cu impact asupa mediului” și sancționarea poluatorilor, Garda de Mediul Ilfov, condusă de Emil Grigore, a refuzat să înregistreze sesizările oamenilor, recomandându-le să se adreseze DSP Ilfov.
Ulterior, sesizările au fost înregistrate, dar nu au fost soluționate.
Potrivit fostului comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, din 552 de petiții nesoluționate de Garda Națională de Mediu în toată țara, 500 erau erau petiții nesoluționate de Garda de Mediu Ilfov, condusă de Emil Grigore
Acum, prin răspunsul oferit „Ziarului de Investigații”, același șef al Gărzii din Ilfov, Emil Grigore, susține că depășirea concentrației maxime admise la levigat este de 50%, deși măsurătorile Agenției de Mediu București au demonstrat o depășire de 150%.
Mai rău de atât, șeful Gărzii din Ilfov pune la îndoială chiar faptul că depășirile la hidrogen sulfurat ar fi periculoase pentru sănătatea oamenilor și a cerut punctul de vedere al DSP Ilfov.
De câte astfel de dovezi ar mai fi nevoie pentru ca ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a fost secretar de stat la Mediu și în 2019, la vremea scandalului cu levigatul deversat în Argeș, să priceapă că șeful Gărzii din Ilfov, Emil Grigore, este unul dintre principalii artizani ai mușamalizării poluării aerului din sudul Capitalei?
Un primar din județul Dolj va fi cercetat la parchet după ce Agenția Națională de Integritate a ajuns la conclusia că acesta nu poate justifica o diferență de 114,540 lei între averea dobândită și veniturile realizate.
În total, ANI a constatat averea nejustificată, conflictul de interese de natură administrativă, starea de incompatibilitate sau a sesizat organele de urmărire penală, în cazul a 13 aleși locali.
Cât despre Ion Vizitiu, acesta este primar al comunei Breasta, iar ANI arată într-un comunicat că este vorba despre o diferență nejustificată în averea dobândită de acesta, „împreună cu familia, în perioada exercitării mandatului de primar 2016 – 2020”.
„Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Craiova, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către VIZITIU ION împreună cu familia, în perioada exercitării mandatului de primar 2016 – 2020.
Totodată, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către VIZITIU ION a infracţiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 din Codul Penal, întrucât nu a declarat veniturile realizate din jocuri de noroc, în valoare totală de 356.745 Lei, în declarațiile de avere depuse în perioada exercitării funcției publice”.
Cât despre conflictul administrativ, ANI arată că este vorba despre un alt primar, Ciprian Solomencu, care conduce comuna Nufăru, județul Tulcea, care, din 2020, până în prezent, „a încheiat două acte juridice care au produs un folos material pentru soția acestuia, constând în încasarea de subvenții în calitate de persoană fizică autorizată”.
Și Gavril Mihuț, primar al comunei Chiuiești, Cluj, este bănuit că „în perioada exercitării mandatului de primar (2020 – prezent) a emis în calitate de ordonator principal de credite acte administrative care au produs un folos material pentru fiul său constând în încasarea sumei totale de 14.440,03 lei ca urmare a achizițiilor directe efectuate de către Primăria comunei Chiuiești de la societatea comercială în cadrul căreia fiul persoanei evaluate deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator unic”.
Alte persoane aflate în conflict administrativ sunt:
Ionuț Gabriel – consilier local în cadrul C.L. al comunei Nicolae Bălcescu, Călărași, care „în exercitarea mandatului de consilier local (2020 – prezent), deși avea un interes personal în problemele supuse dezbaterilor,a participat în datele de 24 noiembrie 2020 și 25 mai 2022 la deliberarea/adoptarea Hotărârilor C.L. al comunei Nicolae Bălcescu privind prelungirea unor contracte de închiriere a terenurilor primăriei și modificarea taxei anuale de închiriere, persoana evaluată fiind beneficiarul direct al contractelor, în calitate de locatar”.
Sergiu Teodorescu – consilier local în cadrul C.L. al comunei Nicolae Bălcescu, Călărași, care „în exercitarea mandatului de consilier local (2020 – prezent), deși avea un interes personal în problemele supuse dezbaterilor,a participat la data de 24 noiembrie 2020 la adoptarea Hotărârii C.L. al comunei Nicolae Bălcescu privind prelungirea unor contracte de închiriere ale terenurilor primăriei și modificarea taxei anuale de închiriere, tatăl persoanei evaluate fiind beneficiarul direct al contractelor, în calitate de locatar”.
Cornelia Fartușnic, consilier local în cadrul C.L. al comunei Rădăuți-Prut, Botoșani, care „în perioada exercitării mandatului de consilier local (2020 – prezent) deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor C.L., a participat la deliberarea și adoptarea unor Hotărâri ale C.L. în baza cărora Primăria Comunei Rădăuți-Prut (în calitate de concedent) a încheiat în anul 2021 cu persoana evaluată (în calitate de concesionar) un contract prin care Primăria i-a concesionat acesteia o suprafață de teren din proprietatea privată a comunei”.
Victor Lungu, consilier local în cadrul C.L. al comunei Cocora, Ialomița, care „în perioada exercitării mandatului de consilier local, deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L.din data de 21 ianuarie 2021 privind inițierea procedurii de închiriere a unor suprafețe de teren aflate în proprietatea privată a comunei iar ulterior, atât persoana evaluată cât și fratele acestuia au încheiat cu Comuna Cocora un contract de închiriere pentru suprafețele de teren aflate în domeniul privat al acesteia”.
Fănică Hrițcușoru, consilier local în cadrul C.L al comunei Rădăuți-Prut, Botoșani, care „în calitate de consilier local, deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L Rădăuți-Prut din data de 31 martie 2021 privind prelungirea contractelor de concesiune a unor suprafețe de teren, iar ulterior a încheiat la data de 06 mai 2021 un Act adițional la Contractul de concesiune încheiat de către acesta în anul 2016 cu Primăria comunei Rădăuți-Prut”.
Cât despre starea de incompatibilitate, ANI arată că este vorba despre:
Leontin Dorin Hibais – actual primar și fost viceprimar al comunei Sarmizegetusa, Hunedoara, care „în perioada exercitării mandatului de viceprimar, societatea comercială în cadrul căreia soția persoanei evaluate deține calitatea de asociat unic precum și funcția de administrator, a încheiat două contracte de prestări servicii în valoare de 6.664,00 Lei cu Școala Gimnazială Sarmizegetusa, aflată în subordinea/ autoritatea Consiliului local”.
Daniel Cândulețiu, primar al comunei Cârța, Sibiu, care „s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 octombrie 2020 – 02 noiembrie 2021, întrucât a exercitat simultan cu funcția de primar și calitatea de comerciant persoană fizică, încălcând astfel prevederile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003”.
Marin Mincan, consilier local în cadrul C.L. al comunei Celaru, Dolj, care „în perioada 30 iunie 2016 – 31 decembrie 2022, Primăria comunei Celaru şi C.L.al comunei Celaru au încheiat achiziţii directe în valoare totală de 622.587,71 lei cu societatea comercială în cadrul căreia persoana evaluată deține funcția de director”.
Florin Mareș, consilier local în cadrul C.L al comunei Podenii Noi, Prahova, care „în perioada exercitării mandatului de consilier local (2020 – prezent), societatea comercială în cadrul căreia soția persoanei evaluate deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator a încheiat un contract de prestări servicii și un act adițional cu Școala Gimnazială Comuna Podenii Noi, entitate aflată în subordinea UAT Podenii Noi”.
Istrate Culcă, fost consilier local în cadrul C.L al comunei Rodna, Bistrița-Năsăud, „în perioada exercitării mandatului 2016 – 2020 de consilier local, societatea comercială în cadrul căreia soția persoanei evaluate deține funcția de director economic a încheiat cu Primăria comunei Rodna un contract de prestări servicii, în baza căruia societatea a încasat suma totală de 21.420 lei”.
Conducerea AUR a prezentat în weekend lista cu candidaţii pentru Parlamentul European, în cadrul unui eveniment organizat la Arenele Romane din Bucureşti.
Cu aceeași ocazie a fost prezentat și sloganul considerat câștigător, anume „România suverană, vizibilă în Europa“”, slogan cu care AUR va defila în campania de anul viitor.
Aceasta în condițiile în care alegerile pentru reprezentanţii statelor comunitare în parlamentul European vor avea loc în perioada 6 – 9 iunie 2024, scrutinul din România urmând să se desfăşoare în ultima zi.
„Decizia conducerii AUR de a anunţa candidaţii pentru europarlamentare cu aproximativ un an înainte de data scrutinului este, în egală măsură, o provocare pentru competitorii electorali şi o probă de transparenţă faţă de alegătorii care au 11 luni pentru a-i putea cunoaşte pe cei care le cer voturile”,se arată într-un comunicat AUR citat de Agerpres, în care se menționează și că vârsta medie a candidaţilor este de 45 de ani, iar 45,5% din listă a fost rezervată femeilor.
Potrivit aceleiași surse, pe listă se regăsesc nume cunoscute și semi-cunoscute, fie foști politicieni, fie oameni ale căror voci s-au făcut auzite cu ocazia unor evenimente mai deosebite sau în anumite scandaluri, un exemplul fiind cel al actorului Mugur Mihăescu, „Garcea” din „Vacanța Mare”.
Totodată, un alt nume este cel al sportivei Monica Iagăr sau al Ramonei-Ioana Bruynseels, fostă candidată la prezidențiale, care aparent era membră a grupului „The Flat Earth Revolution – (Pământul Plat) România”, care susţin că, în colaborare cu NASA, guvernele corupte ale lumii ne ascund că planeta Pământ nu este sferică, ci plată şi rigidă.
Alte nume sunt Felicia Akkaya, Roxana Alexa, Adrian Axinia, Radu Baltasiu, Răzvan Biro, Paul Costea, Peter Costea, Ringo Dămureanu, Cristina-Emanuela Dascălu, Dragoş Dragoman, Elena Doboş, Cristina Dumitrescu, Mihai Enache, Raisa Enachi, Avram Fiţiu, Tiberiu Floriş, Laura Gherasim, Veronica Grosu, Silviu Gurlui, Ramona-Paula Hotea, Mirela Irindea, Marius Dorin Lulea, Nicuşor-Cristian Mancaş, Dumitrina Mitrea, Elena-Viorica Năstăsoiu, Liviu Natea, Maria-Lăcrămioara Nicolescu, Vlad Olteanu, Luminiţa Păucean Fernandes, Simona-Maria Petcu, Gheorghe Piperea, Ioan-Aurelian Popa, Mihai Silviu Popa, Şerban Dimitrie Sturza, Dan Tănasă, Claudiu Richard Târziu, Maria-Georgiana Teodorescu, Aurora Ursu, Selena Gabriela Vîlcu şi Nicolae Vlahu.
Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat zilele acestea datele celui mai recent sondaj, realizat în perioada 8-20 iulie 2023.
Potrivit datelor, volumul eşantionului l-au reprezentat 1.064 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste, marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion fiind estimată la +/-3%, la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor a fost față-în-față, la domiciliul respondenților.
Iar la întrebarea „credeți că România va fi admisă în Spațiul Schengen anul acesta”, 35% dintre cei chestionați au răspuns „mai degrabă NU”, 29% – „sigur NU”, „mai degrabă DA” – 17%, iar „sigur Da” – 7%.
Totodată, un procent semnificativ dintre cei chestionați – 71%, au opinat că lucrurile în țara noastră se îndreaptă „mai degrabă într-o direcție greșită”, în vreme de 40 au răspuns „va fi mai rea” la întrebarea „credeți că situația dumneavoastră va fi mai bună sau mai rea peste un an de zile”.
La întrebarea „în opinia dumneavoastră care sunt principalele probleme cu care se confruntă România”, 20% consideră că inflația/ prețurile, alți 18% – veniturile mici, nivelul de trai, iar 16% – corupția, hoția.
Și, dacă în sondajul realizat de Geeks for Democracy în mai – iunie cea mai mare încredere era acordată instituției Bisericii (media 6 din 10), sondajul CURS arată că în top, cu un procent de 83%, sunt pompierii, urmați de armată (67%) și abia apoi de Biserică (66%).
Însă, în același timp, PSD rămâne în topul partidelor favorite, pentru că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 31% ar vota cu această formațiune, în vreme ce AUR a fost cotat cu 20%, 18% – PNL, 12% – USR și 4% – UDMR.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
