Ședință de Guvern astăzi la Palatul Victoria, pe ordinea de zi fiind mai multe proiecte.
Unul dintre acestea este un proiect de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare – Autostrada A7 România-Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă – dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023.
Potrivit detaliilor, contractul are o valoare de 600 milioane de euro, iar Ministerului Transporturilor și Infrastructurii i se deleagă întreaga autoritate şi responsabilitate în realizarea proiectului, minister care totodată asigură implementarea proiectului, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – SA, în calitate de agenție de implementare.
Totodată, „Ministerul Finanţelor încheie cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – SA un acord subsidiar prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în implementarea Proiectului şi executarea Contractului de finanțare”.
În același timp, se mai arată în proiect, „cheltuielile aferente Proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului și al celorlalte fonduri publice destinate finanțării costului acestuia, inclusiv taxele și impozitele aferente, se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale”.
Autostrada va avea o lungime de 319 km, între Ploiesti si Pascani, divizată în 4 sectiuni – Ploiești – Buzău, cu o lungime de 63,25 km; Buzău – Focșani, cu o lungime de 82,44 km; Focșani – Bacău, cu o lungime de 95,9 km și Bacău – Pașcani, cu o lungime de 77,39 km.
„Se estimează că Proiectul se va finaliza în 2025, data finală de disponibilizare a împrumutului fiind de până la 48 de luni de la data semnării Contractului de finanțare. Conform prevederilor Contractului de finanțare, împrumutul poate fi tras în maxim 20 tranșe, valoarea minimă a unei tranșe fiind de 30 milioane euro. Împrumutul acoperă până la 50% din costul total al Proiectului. Nu sunt eligibile cheltuielile cu TVA și cele privind exproprierile”, se detaliază în documentație.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au un alt suspect în dosarul privind relele tratamente din centrele rezidențiale din Ilfov.
Potrivit anchetatorilor, este vorba despre președintele unei asociații ce deține un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități, suspectul G.Ș.C. (Godei Ștefan – n.r.), care este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
După ce în iulie procurorii anticorupție dispuneau reținerea pentru 24 de ore a doi inspectori sociali în cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Ilfov, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, ieri au fost aduse și alte acuzații.
Astfel, despre președintele asociației, anchetatorii arată că a acționat în tandem cu cei doi inspectori, astfel încât totul să pară în regulă în azil. Din ce detaliază DNA, „în zilele de 10 și 11 mai 2023, suspectul G.Ș.C., în scopul obținerii licenței de funcționare pentru un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități pe care-l deținea în orașul Voluntari, județul Ilfov, ar fi completat documentele necesare conform instrucțiunilor trasate de inculpații Rontescu Florina și Năstase Andrei Cornel, inspectori sociali în cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Ilfov, pentru a dovedi îndeplinirea standardele minime de calitate de către centrul respectiv”.
Cât despre Rontescu și Năstase, se arată că „ar fi transmis către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, un raport favorabil în condițiile în care centrul respectiv nu îndeplinea cerințele minime de funcționare, prevăzute de lege”.
Referitor la aceștia, DNA arată că „în perioada 25.04.2023 – 31.05.2023, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile prevăzute de legislația primară, referitoare la realizarea vizitelor de evaluare în teren în ceea ce privește un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități situat pe raza județului Ilfov. (…)
Cei doi inculpați ar fi procedat la o evaluare formală, doar în baza documentelor, a îndeplinirii de către centrul respectiv a standardelor minime de calitate obligatorii, și ar fi omis să constate starea de degradare a mobilierului și a dotărilor din spațiul cu destinația de bucătărie, precum și problemele structurale de igienă pe care controalele inopinate ale celorlalte autorități publice sau private le-au constatat.
De asemenea, deși ar fi constatat că centrul respectiv nu dispunea de resursa umană necesară prestării serviciilor sociale respective, inculpații ar fi dat instrucțiuni reprezentantului centrului cu privire la modul de modificare/completare a contractelor de prestări servicii medicale astfel încât, în final, să se îndeplinească cerințele minime prevăzute de lege.
Din ce se pare, cercetările nu se opresc însă aici, în condițiile în care DNA precizează că „în cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane”.
Activitatea Comandamentul Sezon Estival 2023 pe litoralul Mării Negre a continuat în toată această perioadă, instituția anunțând că în urma verificărilor din a cincea săptămână au fost sancţionate contravenţional 59 de unități, cu amenzi în valoare de 621.400 de lei. De asemenea, au fost emise 2 ordonanțe de interzicere a activității și o ordonanță de suspendare a activității.
Ordonanța de interzicere a vizat activitatea unei locații din Costinești, de unde inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au confiscat 593 de kg de pește și carne, produse care erau fie expirate, fie depozitate în condiții de igienă foarte precare.
Potrivit ANSVSA, era vorba chiar despre „un resort de lux din Costinești” unde, ca urmare a neconformităților constatate, inspectorii au emis respectiva ordonanță de interzicere a activității, dar și o amendă de 72.000 de lei.
Verificările s-au derulat în perioada 24 – 30.07.2023 și au vizat 264 de unități localizate în cele 6 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Costineşti, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgiol, Mangalia și Constanța.
Deficienţe au fost constatate în ceea ce privește comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar; nerespectarea normelor sanitare veterinare privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și valorifcare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentelor care să ateste trasabilitatea produselor.
„Au fost confiscate și direcționate către unități de neutralizare produse alimentare, în cantitate totală de 818 kg (carne de vită, carne de pui, pește, produse din pește și ouă, înghețată).
ANSVSA, prin intermediul DSVSA Constanța, pune la dispoziția celor interesați numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival 2023: 0786.577.007, unde se pot face sesizări sau se pot obține informații referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr va funcționa în paralel cu numărul Call – Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice rețea de telefonie.
Vă reamintim că unităţile aflate în zonele de interes turistic sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari din cadrul Comandamentului Sezon Estival 2023”, transmite instituția într-un comunicat de presă.
Fostul preşedinte al PNL Florin Cîţu, totodată și fost prim ministru, se arată din nou nemulțumit de prestația coaliției de guvernare, chiar dacă aceasta înseamnă critici inclusiv la adresa colegilor săi de partid.
Potrivit acestuia, de fapt actuala echipă guvernamentală țin pe loc reformele, deoarece orice schimbare „drastică” ar putea duce la pierderi din punct de vedere electoral.
Cîţu consideră că liderul PSD, Marcel Ciolacu, se află în campanie electorală, iar „această coaliţie a ajuns la limită, a depăşit termenul de expirare şi deja face rău românilor”.
„Vă daţi seama, nu se poate face o reformă a salarizării, care are doar câteva principii simple acolo. Sau această guvernare nu poate să facă. (…)
Sunt câteva principii acolo, simple, şi nu s-au făcut încă. La fel la reforma pensiilor: un principiu foarte clar, pe contributivitate toată lumea. Dacă nu se pot face aceste lucruri simple… şi nu s-au făcut nu pentru că nu se pot face, pentru că cei care ar fi trebuit să le facă cred că vor pierde electorat şi în loc să facă lucruri bune pentru România şi pentru români, încearcă să-şi păstreze posturi şi locuri. (…)
Marcel Ciolacu este în campanie pentru anul viitor, pentru prezidenţiale, pentru ce vrea el, dar este în campanie. Şi atunci trebuie să protejeze propriul electorat şi să lovească în electoratul adversarilor, PNL. Pentru că orice ar spune oricine, PNL este adversar şi atunci loveşte în electoratul PNL, ne face pe noi să fim mai mici, să fim vulnerabili şi el încearcă să-şi întărească propriul electorat”, a atras atenția Cîțu, citat de Știri pe Surse.
Mircea Fechet, ministrul Mediului, admite că România încă se confruntă cu probleme în ceea ce privește situația gunoiului, mai precis cu gropile de gunoi neecologizate.
Și la acest moment, țara noastră riscă amenzi de zeci de milioane de euro din cauza depozitelor de deşeuri neecologizate, a avertizat Fechet, cu precizarea că situația totuși este puțin mai „curată” față de anii anteriori.
Și, din ce a lăsat să se înțeleagă ministrul, în România lucrurile sunt greu de remediat total, în condițiile în care „startul” a fost unul greu și „statul român a moştenit de la perioada comunistă o serie de probleme de mediu”.
„Parte din aceste probleme care fac obiectul acestei cauze foarte celebră de altfel, este cauza C301 din 2018, unde statul român a fost deja condamnat, Curtea Europeană de Justiţie a considerat că nu ne-am îndeplinit acea obligaţie de mediu de a ecologiza acele depozite de deşeuri. Discutăm acolo de depozite municipale vechi, de depozite industriale şi de depozite de deşeuri periculoase”, a afirmat Mircea Fechet, citat de B1 TV.
Detaliind, Fechet a precizat că iniţial au fost 101 astfel de depozite, din care astăzi mai există doar 33 din 101. Însă inclusiv pentru acestea au fost aplicate sancțiuni și, în continuare există „șanse” mari să fim sancționați cu „zeci de milioane de euro”.
„Din nefericire însă, discutăm despre unele depozite foarte mari ca volum şi ca suprafaţă, la fel cum discutăm despre multe depozite deţinute de societăţi comerciale care astăzi se află ori în faliment, ori în insolvenţă, ori în alte situaţii care nu asigură surse de finanţare pentru ecologizarea acestora”, a mai explicat ministrul Mediului.
Deputat de Bacău, Fechet ar avea ceva experiență în probleme de mediu. Potrivit CV-ului, a mai deținut acest portofoliu timp de o lună, în 2020, anterior, timp de aproape un an, fiind secretar de stat în acest minister, unde coordona Administraţia Fondului pentru Mediu, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase și Direcţia Generală Evaluare Impact şi Controlul Poluării.
Totodată, între februarie și noiembrie 2020 a fost reprezentant al României la Agenția Europeană de Mediu din Danemarca, iar între martie 2014 – februarie 2019 a fost director executiv adjunct la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Bacău, funcție pe care o mai deținuse și în perioada mai 2010 – mai 2012.
According to the financial press, Ilchovski owns more than 10,000 ha of agricultural land in the south of the country. Part of the farmland was bought from the owner of the „University of Craiova” Football Club, Mihai Rotaru, who owned 5,700 ha in Olt and Dolj, but who, in 2022, quit doing business in the agricultural field. The business media show that, in December, Altimir BS Eood, of Karlovo, Bulgaria, owned by Svetoslav Bozhidarov llchovski, bought Rural Capital from Rotaru, a cereal farming business. The Romanian football club owner has not denied the transaction, which can be found using the database of the Romanian National Trade Register House, but preferred not to comment.
Ilchovski has also bought land from other farmers in the south of the country, one of them being Cornel Stroescu, from Mehedinți. Ilchovski purchased Strovar SA and Hastro SRL Șovarna from Stroescu, which both own thousands of hectares of agricultural land.
Ilchovski made shocking revelations in the scandal of former Prime Minister Boiko Borisov, photographed naked with stacks of money and gold bars
Two years ago, Svetoslav Ilchovski made revelations that shocked Bulgaria. The Bulgarian press presented the disclosures Ilchovski made before a parliamentary commission investigating the scandal involving Bulgaria’s prime minister at the time, Boiko Borisov. The businessman made these revelations having witnessed many instances where the fields of politics and business had crossed paths.
Ilchovski developed his business and became one of the largest landowners in Bulgaria in an economic and political climate known for the high levels of corruption – even higher than in Romania – one awash with news about hired assassinations, car bomb explosions, extortion, blackmail and mafia networks. In May, Bulgaria’s chief prosecutor, Ivan Ghesev, escaped with his life after a device exploded in the proximity of his passing official state car.
In May 2021, Svetoslav Ilchovski appeared before the Parliamentary Commission investigating the scandal involving Boiko Borisov. Compromising photos, allegedly taken in Borisov’s bedroom while he was sleeping naked in bed, appeared in the Bulgarian media on June 17, 2020. The photos showed a gun resting on the bedside table, alongside gold bars and stacks of €500 notes. It was the perfect portrait of high-level corruption.
The „safe” bedside table of the former prime minister of Bulgaria, Boyko Borisov
Borisov denied the authenticity of the photos, but later appeared to confirm them, without explicitly stating whether they were real or fake. He suggested that he was being harassed, with the aid of a drone, by the president of Bulgaria, Rumen Radev, who lives in the same area and with whom he has strained relations. In reply, called the accusations ridiculous.
The Bulgarian Parliament launched an investigation and, on the 5th of May, 2022, Svetoslav Ilchovski testified before the parliamentary commission investigating the illegalities of the government led by Boiko Borisov. His testimony shocked the Bulgarian press, primarily because of the spicy details he revealed, of the prime minister’s personal life.
„Svetoslav Ilchovski spoke on a variety of topics, including public scandals involving the Prime Minister of Bulgaria, to which he added some rather spicy details. Everyone was surprised when the agrarian businessman claimed to know the identity of the woman who photographed Boyko Borissov sleeping naked at his residence, with a gun and stacks of euros and gold bars on his bedside table. (…) He refused to reveal her name, but claimed that she was an escort paid 5,000 leva (approximately 2,500 euros) to provide sexual entertainment for the prime minister”, reported the Bulgarian publication „Baricada”.
The combination of politics and business in Bulgaria: pressure, blackmail, and even the RAPE of a businessman in police custody
Ilchovski’s shocking revelations made waves in the Bulgarian press
Beyond their spiciness, the more consistent revelations of Svetoslav Ilchovski spoke of the dire climate of the Bulgarian business life, depicting stories of pressure, blackmail, influence peddling, and even the RAPE in police custody of businessman Minyu Staykov. He even accused incumbent Prime Minister Boiko Borisov of being involved in a mafia-style money extortion operation from businessmen.
„Also discussed were the gun, money and gold bars in Borissov’s bedside drawer, the gang-rape of businessman Minyu Staykov while he was in police custody, and other recent incidents and events. According to Ilchovski, the gold in the photos was a birthday present from a wealthy business duo named Ivan <<Pileto>> and <<Tzolo>>.
According to Ilchovski, such behavior is normal in the Bulgarian climate, <<an everyday pattern>>, as he put it. His revelations, wrote the Bulgarian press, confirmed what Bulgarians had long suspected: that every sector of the economy was divided and controlled by businessmen close to the Government, that they were all under the thumb of Boyko Borisov, and that all of the ministers were mere <<puppets on strings> >”.
Ilchovski claimed that he had been blackmailed by people around the prime minister. His accusations targeted one of the owners of the poultry company "Gradus", Ivan Angelov, nicknamed "Pileto"- "chicken" in Bulgarian, allegedly one of Boiko Borisov’s close associates. "According to Ilchovski, Angelov introduced himself as <<the hidden Head of the Ministry of Agriculture and the Food Agency>> during their meeting. Ilchovski claimed that, in 2014, he was forced to start selling grain to Angelov's companies at prices well below market value, in order to avoid "problems", "Barricada" also reported.
Later, Ivan Anghelov „Pileto” sued Ilchovski, requesting the payment of compensation of 7.5 million euros. And this is the way things stood when Ilchovski decided to move his business to Romania.
But let’s go back to Ilchovski’s land acquisitions from Cornel Stroescu. Stroescu’s businesses had been built from scratch. Previously, the businessman and his wife had spent some time working in Germany. The couple invested the money they were earning in agriculture. In 2005, Stroescu leased 100 ha, which he got his brother to manage. In 2008, he leased another 460 ha. The Stroescus then returned to the country and established Strovar SA and Hastro SRL. They managed 2,000 ha of agricultural land through the two businesses . Stroescu also owns a poultry farm in Hinova, which supplies over 15,000 eggs to hypermarkets in the area on a daily basis.
In December 2022, the news emerged that the farmer Cornel Stroescu, founder of Hastro SRL Şovarna, had „decided to sell an area of approximately 2,000 hectares, equivalent to 20% of his company’s shares, to one of the largest landowners in Bulgaria, Svetoslav Ilchovski ”. Stroescu explained on Agro TV how had built the business which back then had a turnover of 11.5 million lei:
„We built something there, we did what no one else had done in Mehedinți County. I figured, someone else could pick it up and build upon it. (…). I accomplished something, I created 20 jobs where there was nothing, it was a former plot of CAP [nationalised land owned by the government and worked through free, state imposed labour by Romanian locals]. Everything had been torn down, now everything is new, a silo of 8,000 tons, machines, an area of almost 2,000 hectares”.
In the press, Stroescu claimed that he had sold only 20% of his agricultural business to the Bulgarian businessman
In December, Cornel Stroescu declared for business publications that he had only sold 20% of Hastro SRL Șovarna to Ilchovski. The decision, he stated, had been taken because of the high costs, but also because he wanted to invest the money into the expansion of his poultry farm.
„It is a package of 20% of the shares, because we could no longer face the expenses, and the condition is that he makes the investments he signs up to make. We are not withdrawing from agriculture, we still have land, the poultry farm, we are investing 8 million euros in expansion”, explained Cornel Stroescu.
However, according to the Trade Register, Stroescu sold Ilchovski all of his shares, i.e. 100%, in Strovar SA and Hastro SRL
There are some contradictions in relation to these transactions, because Stroescu’s statements are contradicted by the records at the Trade Register, which prove that he has not only sold 20% to Ilchovski, but gave the Bulgarian landowner 100% of Strovar SA and Hastro SRL.
Why did Stroescu avoid stating that he had sold the companies to llchovski in their entirety? Why did Stroescu resort to this subterfuge?
For now, let’s see how the two transactions were registered at the Trade Registry. At the beginning of January, two changes, called “Decizii” (“Decisions”) were published in the Official Gazette no. 110/10.01.2023 regarding the transactions between Svetoslav Bozhidarov Ilchovski and Cornel Stroescu.
The first of these was Change/Decizia No. 88/23.11.2022 of the sole associate of Hastro Șovarna SRL, Cornel Stroescu, who owned 100 shares and transferred control of his firm to Agro Association – Dunav Ltd, with its registered office in Kozloduy, Bulgaria, represented by Svetoslav Ilchovski, Bulgarian citizen.
„Art 1. The assignment of 2 social shares is approved, with a nominal value of 41,100 lei/social share, in a total value of 82,200 lei, representing 100% participation in benefits and losses as follows: Stroescu Cornel assigns 2 social shares with a nominal value of 41,100 lei each and a total value of 82,200 lei, representing 100% of the company’s share capital, in favor of Agro Association – Dunav Ltd.
Art. 2. As a result of the mentioned assignment, Mr. Stroescu Cornel loses the status of sole associate of Hastro Șovarna SRL, and the structure of the company’s share capital will be as follows:
Agro Association – Dunav Ltd, 2 registered and indivisible shares, in total amount of 82,200 lei (equivalent to 16,686 euros) which represents 100% participation in benefits and losses”, says Decision no. 88/23.11.2022 of the associate of Hastro Șovarna SRL.
As a result of Stroescu’s departure from the company, article 5 provides for the change of the executive management of the company: „Mr. Stroescu Cornel is dismissed from the position of administrator and Mr. Borislav Toev, a Bulgarian citizen, residing in Vratsa county, the municipality of Mizia, is appointed as administrator”.
The second document published in the “Monitorul Oficial” [The Romanian government’s official publisher, responsible for announcing new laws or changes in the Register of Commerce, amongst others] on January the 10th refers to the transfer to the same company of Ilchovski, Agro Association – Dunav Ltd, of the shares of another company of the Stroescu family, Strovar SA Șovarna.
By Resolution no. 82/23.11.2022 of the general meeting of Strovar SA shareholders, the shareholders Stroescu Cornel, Stroescu Haidemarie, Stroescu Christian and Stroescu Maria, transfer their 12,000 shares, with a nominal value of 10 lei/share, for a total value of 120,000 lei, representing 100% participation in benefits and losses, to two companies, the first of them being Agro Association – Dunav Ltd, represented by Svetoslav Ilchovski, and the other Pro – Land Ood Ltd, from Pleven, Bulgaria, represented by Ivan Peevski.
Agro Association – Dunav Ltd, Ilchovski’s company, received 11,880 shares, worth 241,164 euros, representing a profit and loss participation rate of 99%, and Pro – Land Ood Ltd, Peevski’s company, received 120 shares, in the amount of 243 euros, i.e. 1% of the shares.
As a result of Ilchovski’s company taking control of Strovar SA, the same Borislav Toev was appointed administrator of this company, too.
And this is how Svetoslav Ilchovski came to own 100% of the shares of the two agricultural companies, simultaneously becoming the owner of the agricultural lands, constituting some of the assets of Strovar SA and Hastro SRL.
What does the law say? When selling agricultural land, the seller has to pay a tax of 80% if he disposes of the land before 8 have passed since the original purchase took place
The transactions with the shares of the two companies are perfectly legal. Some problems do arise, however, when it comes to paying taxes, as Law no. 17/2014 regarding the sale of agricultural land has special provisions regarding the trading of companies that own such land.
On June 30, 2022, the Ciucă Government approved Ordinance no. 104/2022, to amend Law no. 17/2014 regarding the sale of agricultural land located outside the built-up areas.
According to art. 4^2, paragraph (1) of Ordinance 104, „agricultural lands located outside the village can be sold, before the completion of 8 years from the purchase, with the obligation of the sellers to pay an 80% tax applied to the positive difference between the value of agricultural land from the date of sale and that from the date of purchase”.
The same thing applies to the sale of agricultural land which is part of a company’s business assets: „In the case of alienation, through sale, of the control package of legal entities that own one or more agricultural land located outside the city and which represents more than 25% of the assets and to the extent that the alienation takes place before the completion of 8 years from the acquisition of any of these lands, the individual and/or legal entity that alienates has the obligation to pay a tax at the rate of 80% applied to the positive difference between the value of the land existing at the time of the alienation of the control package and that at the time of the acquisition of the land”.
In both situations, the value of the land at the time of purchase, respectively of sale, is determined as part of a valuation process undertaken by representatives of the Romanian Chamber of Public Notaries.
As part of the assets of Strovar SA, company that had been taken over by Ilchovski in 2022, there were also lands that Stroescu had bought in 2021, for which the tax of 80% had to be paid
Let’s see how things stood, regarding the two transactions, for the shares in Strovar SA and Hastro SRL sold by Cornel Stroescu to Svetoslav Ilchovski. According to financial data, the share of land in the total value of the assets was 57% in the case of Strovar SA and 29% in the case of Hastro SRL. So in both cases, the condition provided by art 4^2, paragraph (2), „agricultural land located outside the village and representing more than 25% of the assets” was met, a condition that requires the seller to pay the 80% tax.
The other rule applies, too – the one according to which the seller, namely Cornel Stroescu, would have had to pay the 80% tax if a period of 8 years had not passed since the date he acquired the agricultural land.
In 2021, Cornel Stroescu bought land on behalf Strovar SA
For example, in 2021, at the Gârla Mare Town Hall, in Mehedinți, the „Communication of acceptance of the sale offer” no. 14/02.06.2021 was registered. According to this, Cornel Stroescu bought 1,84 ha of land on behalf as Strovar SA, which he managed, from Alin Claudiu Popescu, for which he paid 27,600 lei. On the same day, the Gârla Mare Town Hall registered another communication accepting a sale offer which saw Stroescu purchase, again on behalf of Strovar SA, a 1.2 ha plot of land from Popescu Gheorghiță, which he paid 23,077 lei for.
The two plots of land bought by Cornel Stroescu became, thus, part of Strovar SA’s assets in the spring of 2021. Just a year and a half later, so well before the 8-year cut-off point, Stroescu sold all of his shares in Strovar SA’s to Ilchovski – including the two plots.
According to the law, if Strovar SA, respectively Stroescu, were to sell these lands before the 8-year mark, i.e. before 2029, they would have had to pay the tax of 80% of the difference in the value of the lands between the two transactions – that is, the value of the lands between the spring of 2021, and December 2022, when Strovar SA was sold to Ilchovski.
We reach the eternal conclusion: that Romania not only has bad laws, but that applying them is, often, optional
And here lies a big dilemma. Why is it that, in December 2022, Cornel Stroescu said that he had sold only 20% of the shares to Ilchovski, stating that „it is a package of 20% of the shares”, but – from the records of the Trade Register – it appears that Stroescu actually sold Ilchovski 100% of the Strovar shares SA and Hastro SRL? Was there a hidden deal between Stroescu and Ilchovski? Could the stake of this subterfuge be to avoid the 80% tax? Whether the tax was, indeed, paid or not, this dilemma still reveals one fact: that we have bad laws, which have confusing wording, and that their provisions are extremely difficult to verify.
Theoretically, these law provisions were approved to discourage speculative agricultural land transactions. Practically, they are difficult to apply.
Who is there to check when it is that a farmer has actually bought a certain piece of land which he adds to his company’s assets? Who checks what percentage of the assets of the company which the farmer is selling is represented by the value of agricultural land, or whether a company which is being sold had land in its assets which had been bought in 2008, or in 2021? No one checks, because a bad law becomes – automatically – optional.
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt deciși să obțină un alt final în dosarul fostului primar al orașului Năvodari, trimis în judecată în anul 2014 pentru fapte de corupție.
Soluția finală a fost pronunțată abia în urmă cu câteva zile, însă procurorii consideră că achitările din dosar nu sunt o soluție corectă, astfel apelează la o cale extraordinară de atac.
Potrivit unui comunicat al procurorilor, a fost declarat „recurs în casație împotriva Deciziei nr. 237 din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunțată în apel în dosarul nr. 3743/2/2015 privind mai mulți inculpați și având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălarea banilor, în care DNA a dispus trimiterea în judecată la data de 27 noiembrie 2014”, deoarece la mijloc sunt „multiplele opinii juridice exprimate în spațiul public”.
Astfel, „pentru a preveni generarea unei practici neunitare în aplicarea Deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, în cuprinsul motivelor de recurs în casație a fost formulată și o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.
Nicolae Matei, ex primarul din Năvodari, acuzat în 2014 de abuz în serviciu în formă continuată (3 infracțiuni), tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu, dare de mită și constituire a unui grup infracţional organizat, a fost și arestat la momentul trimiterii în judecată. Alături de acesta, judecate au fost și alte persoane, o firmă, persoane fizice fără calitate specială, cât și nume cunoscute în zonă. Printre acestea, și o judecătoare – Corina Eugenia Jianu, acuzată de abuz în serviciu (2 infracțiuni) și luare de mită.
Consilier si viceprimar al orasului Navodari începând cu anul 2000 și ulterior, din 2008, primar al orasului Navodari, Nicolae Matei arăta într-o prezentare, printre alte realizări, și că a „transformat Navodari în stațiune balneo-climaterică”, DNA arată că de fapt transformase primăria într-o afacere proprie. Actualmente consilier local din partea Partidului Neamul Românesc, Nicolae Matei, era acuzat că a produs primăriei pe care o conducea un prejudiciu de 119.495.866,4 lei.
„În perioada 2010 – 2011, în calitate de primar al oraşului Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, inculpatul Matei Nicolae a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri situate în intravilanul localităţii Năvodari, pe malul Mării Negre, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează desfăşurarea acestei proceduri administrative, dar şi a dispoziţiilor definitive şi irevocabile ale instanţei de judecată.
La data de 23 iulie 2012, inculpatul Matei Nicolae și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din funcția de primar al orașului Năvodari, legate de corecta gestionare și administrare a patrimoniului orașului, cu ocazia vânzării, la un preț derizoriu, a trei terenuri în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha.
Astfel a fost provocată o pagubă de 1.853.970,4 lei în dauna primăriei Năvodari, respectiv diferența dintre suma de 2.129.480 lei (reprezentând valoarea reală de circulație a terenurilor) și suma de 275.509,6 lei (reprezentând prețul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri), fiind obținute foloase necuvenite de cumpărătorul bunului. Contractul de vânzare-cumpărare pentru cele trei terenuri, aparținând domeniului privat al orașului Năvodari, a fost încheiat în numele SC Dormarbib Group de inculpatul Gurgu Isidor, cunoscând că cele trei terenuri provin din săvârşirea unei infracţiuni de către primarul Matei Nicolae.
Într-un demers separat, la data de 20 decembrie 2012, inculpatul Matei Nicolae, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de primar al oraşului Năvodari, a încheiat un contract de schimb cu sultă (sumă de compensare) autentificat la 20.12.2012 la un biroul notarial. Prin acesta, el a transmis și respectiv urma să transmită dreptul de proprietate asupra a patru terenuri, în suprafaţă totală de 12.055 m.p. şi a achitat o sultă de 2.592 lei, iar în schimb, a primit de la SC Dormarbib Group SRL suprafaţa de 7.315 m.p. teren, situată în intravilanul oraşului Năvodari.
Astfel, s-ar fi putut provoca o pagubă de 4.919.932 lei în dauna primăriei Năvodari, reprezentând diferența dintre valoarea de circulație a terenurilor schimbate și care urmau să fie schimbate (5.846.780 lei) de către orașul Năvodari plus sulta de 2.592 lei și valoarea de circulație a terenului schimbat de SC Dormarbib Group SRL (929.440 lei) precum şi un folos necuvenit SC Dormarbib Group SRL.
În perioada 1 septembrie 2010 – 21 mai 2014, în calitate de primar al orașului Năvodari, inculpatul Matei Nicolae a efectuat mai multe plăți către Asociația Fotbal Club Săgeata Năvodari, în cuantum total de 12.653.000 lei, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în domeniu. O parte din această sumă de bani, respectiv 2.269.510,00 lei, a fost transferată din conturile Asociației Fotbal Club Săgeata Năvodari, în perioada 22 mai 2012 – 03 iulie 2013, de către inculpatul Manu Vasile Alexandru către societăți de tip fantomă, sub acoperirea unor operațiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.
La data de 19 octombrie 2010, în baza unei înțelegeri preexistente, Matei Nicolae a dat inculpatei Jianu Corina Eugenia care, la momentul săvârșirii faptei era judecător în cadrul Judecătoriei Constanța, prin intermediul fiicei acesteia, un teren în suprafață de 500 m.p., situat în orașul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle de serviciu ale magistratului învestit cu soluționarea a două dosare, prin care s-au vătămat drepturile și interesele legale ale orașului Năvodari și au fost obținute foloase necuvenite pentru persoanele implicate.
Fapta ar fi fost disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între SC Top Vision SRL (al cărei asociat unic este Matei Nicolae) şi fiica magistratului, prin care aceasta din urmă a dobândit terenul respectiv la prețul de 8.560 de lei, deși valoarea de circulație a acestuia era de 139.550 lei. Transferul acestei suprafeței de teren s-a realizat la scurt timp după ce inculpatul Matei Nicolae, a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătorești nelegale și netemeinice pronunțate cu rea-credință de către inculpata Jianu Corina Eugenia”, detalia DNA.
La acel moment, dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Constanţa, după care a fost strămutat la Curtea de Apel București, care a dat o primă sentință în anul 2020, încă de atunci de achitare pentru mai multe infracțiuni. Chiar și așa, fostul edil a primit pentru abuz în serviciu din perioada 2010 – 2011 închisoare cu executare:
„Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, (…) achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă 23.07.2012). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu în formă calificată (faptă 20.12.2012). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (faptă anul 2011). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată (faptă 01.09.2010-21.05.2014).
Condamnă pe inculpatul Matei Nicolae la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă din perioada 19.07.2010 – 17.10.2011). Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.
Constată că infracţiunea pentru care inculpatul Matei Nicolae a fost condamnat în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea de dare de mită pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.
Contopeste pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa şi aplică pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani inchisoare. Inculpatul Matei Nicolae va executa pedeapsa de 9 ani închisoare în regim de detenţie”.
La o distanță de mai bine de doi ani, luna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat sentința definitiva:
„Încetează procesul penal ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale: – față de inculpatul Matei Nicolae (…). Constată că inculpatul Matei Nicolae a fost reținut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 14:00, până la data de 30.08.2014, ora 14:00 și arestat preventiv în perioada 10.09.2014 – 24.04.2015. Constată că inculpatul Gurgu Isidor a fost re?inut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 16:05, până la data de 30.08.2014, ora 16:05 (…)”.
Ministerul Aafacerilor Externe (MAE) a emis ieri o atenţionare de călătorie în Republica Portugheză – Portugalia, cum este cunoscut acest stat.
Atenționarea are legătură cu riscurile crescute de producere a incendiilor de vegetație, în condițiile în care de câteva săptămâni aceeași atenționare vizează și cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Grecia, unde țara noastră a trimis în ajutor forțe din cadrul IGSU.
Cât privește Portugalia, MAE arată că cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească trebuie să știe că „pentru perioada 31 iulie – 4 august 2023, autoritățile locale au anunțat existența unui risc major de producere a incendiilor de vegetație pentru următoarele regiuni din zona continentală: Nord, Centru, Alto Alentejo și Algarve”.
Recomandările MAE sunt astfel ca românii „să se informeze, înainte de începerea călătoriei, în legătură cu situația existentă atât pe traseu, cât și la destinație și să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un pericol iminent de producere a acestora”.
Totodată, sfatul este ca cetățenii români, „care se află într-o zonă în care se manifestă un incendiu, să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să urmărească în permanență sursele oficiale de informare publică, prin consultarea paginii oficiale de Internet a Institutului pentru Mare și Atmosfera: IPMA – Perigo de Incêndio Rural (PIR) Continente, pentru obținerea informațiilor actualizate”.
Totodată, „cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351213968812, +351213979982, +351213966463, +351213960866; apelurile la ultimele două numere de telefon fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență,au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Repubica Portugheză: +351927411628.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.ipma.pt/en/, http://lisabona.mae.ro, www.mae.ro, pagina de Facebook a Ambasadei României în Republica Portugheză şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie”.
Fum alb la Palatul Victoria, după ce membrii coaliției de guvernare au reușir să ajungă la un acord privind măsurile pentru reducerea deficitului bugetar.
Dincolo de declarațiile anterioare, fostul și actualul premier par că și-au dat mâna și au reușit să găsească un numitor comun… sau mai multe.
Ieri, ambii lideri ai coaliției PSD și PNL au ieșit cu declarații publice, traduse în postări pe Facebook, în care au anunțat fiecare, pentru publicul din mediul virtual care îi urmărește, care sunt măsurile trasate.
Astfel, liderul PSD Marcel Ciolacu a arătat că este vorba despre un „plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului”, accentuând că „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetățeanul și mediul privat”:
„Am identificat, astfel, zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții. Reducem numărul de funcții de conducere în sistemul public și plafonăm îndemnizațiile de conducere la societățile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile de stat în scopul favorizării proiectelor și investițiilor care chiar fac diferența.
Vom forța procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate. Doar așa vor exista economii importante și constante, pe termen lung, la bugetul de stat.
În același timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata inflației!
Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fiindcă așa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu și mai eficient, în care să existe mai multă echitate și transparență!”
Pe de altă parte, liderul PNL Nicolae Ciucă, cel care i-a predat ștafeta de premier lui Ciolacu, a subliniat că „are încredere” în acesta. Și, firește, a punctat că în coaliție există un acord.
Din ce a detaliat Ciucă, este vorba despre „o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri”, scopul fiind de a asigura „o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar și să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaționale”:
„Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, am considerat obligatoriu ca, înainte de orice discuție despre veniturile la buget și eforturi cerute mediului de afaceri sau populației, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului și despre viziunea creșterii economice a României pe termen mediu și lung.
În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României.Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menționez câteva:
Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);
Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut. Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.
Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenți la utilizarea eficientă a investițiilor majore care au intrat și vor intra în România și la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiștii noștri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecție multianuală, care să dea un ”boost” economiei României.
Am încredere că Guvernul Ciolacu va adopta și implementa cu eficiență aceste măsuri, atât de necesare în contextul unui război la graniță, al previziunilor nu tocmai optimiste privind economia globală și al nevoii României de dezvoltare susținută”.
Când nu e ocupat cu gătitul, fostul lider al PSD Liviu Dragnea mai apare sporadic pe micile ecrane, unde emite diverse ipoteze.
Mai nou, despre formațiunea politică AUR, partid care în ultimele luni a tot urcat în sondaje.
Într-o intervenție la Realitatea TV, Dragnea a avansat ideea – nu foarte nouă – că AUR este o creație a serviciilor, având mai precis sprijinul lui Florian Coldea, fostul adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI).
Florian Coldea a fost director adjunct al Serviciului Român de Informații mulți ani, ba chiat în 2006, timp de câteva luni, s-a aflat la conducerea interimară, după demisia lui Alexandru Radu Timofte din această funcție și până la numirea lui George Maior.
„Eu consider că AUR îl are în spate pe Coldea, e problema lor. Dând la o parte asta, pe acel partid l-au votat niște oameni mulți, puțini pe baza a ceea ce le-au livrat pe social media.
Alegerile reprezintă un act de voință democratic. România nu mai este un stat democratic categoric în mintea lui și a șefilor lor SRI, este obligat să facă ei ordinea constituțională și să o definească.
Atâtea lucruri au ieșit la iveală făcute de Iohannis, atâtea lucruri au ieșit la iveală legate de actuala putere, de câte informații mai este nevoie ca oamenii să înțeleagă că direcția pe care ei au așternut-o în fața României este una rea, foarte rea”, a spus Liviu Dragnea, pentru sursa citată.
Pe de altă parte, când lanțul de iubire dintre Dragnea și Codrin Ștefănescu s-a rupt, acesta din urmă avea același lucru de spus despre fostul lider PSD. În august anul trecut, Codrin Ștefănescu scria că Dragnea petrecea timp cu „securistoizii, cu Coldea, Maior, Kovesi și alții, în case conspirative și la ordin”
Liberalii s-au întâlnit, luni dimineaţa, la sediul central al partidului, cu ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, pentru a discuta pe tema măsurilor fiscale, ocazie cu care europarlamentarul Rareș Bogdan a ieșit cu câteva declarații.
Potrivit acestuia, liberalii chiar au un plan, și știu exact cam ce nu ar trebui făcut în domeniu. Rămâne însă de văzut ce va stabili coaliția de guvernare, dat fiind că, din nou, declarațiile din PNL și PSD sunt contradictorii.
Astfel, conform de Agerpres, prim-vicepreşedintele PNL a subliniat că trebuie găsite „formulele optime”, care să nu afecteze sistemul privat. Totodată, Rareș Bogdan a arătat că este „exclus” ca PNL să fie de acord cu impozitul de 1% pentru locuinţele mai scumpe de 500.000 de euro.
Cât despre impozitul la tutun, Rareș Bogdan consideră că este mult mai mic în România faţă de restul Europei. Soluții însă nu au fost neapărat propuse, acesta arătând doar că „România, la ţigări electronice, a plătit aşa numitul tutun rece 3% impozit. Toată Europa plătea o medie de 44%-48%”.
Și, pe aceeași linie, Rareș Bogdan a subliniat doar ce nu se poate face:
„Cu un stat gras nu poţi să mergi înainte. Statul român este un stat foarte gras. Trebuie să găsim formulele optime, în special care să nu afecteze sistemul privat.
Motorul economiei poate fi, în prezent şi în viitor, economia privată, companiile atât străine, cât mai ales companiile româneşti care trebuie întărite şi ajutate. Nu cred că trebuie să ne gândim la creşterea impozitului pe dividende în niciun caz, la scăderi de plafoane la microîntreprinderi”.
Șeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) Argeș a ajuns în postura de arestat chiar în instituția pe care o conducea, ca urmare a unui flagrant pentru luare de mită.
Mita primită de acesta, 500 euro şi un cartuş de ţigări, îi fusese remisă de o persoană arestată, care urma să beneficieze astfel de unele tratamente mai speciale.
S-a întâmplat săptămâna trecută, dosarul în care șeful CRAP Argeș este acuzat de favorizarea făptuitorului şi luare de mită fiind instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Pitești.
Ancheta a inclus și percheziţii domiciliare, derulate cu sprijinul ofițerilor de politie judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Argeș și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.
Ulterior audierilor care au urmat, șeful CRAP Argeș a fost reținut, iar ulterior a fost prezentat Tribunalului Argeș cu propunere de arestare preventivă. În aceeași zi, instanța a admis „propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – ST Piteşti. Dispune arestarea preventivă a inculpatului MARANGOCI CIPRIAN MIHAI, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 29.07.2023 și până la data de 27.08.2023, inclusiv”.
Însă şeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă nu e acuzat de o singură faptă, au detaliat procurorii DIICOT.
Astfel, pe lângă cei 500 euro şi cartuşul de ţigări, primite pentru a facilita suplimentarea numărului de vizite și a apelurilor telefonice a persoanei arestate preventiv și pentru ca aceasta să primească în incinta unității de detenție pachete cu o greutate mai mare decât limita legală, șefului CRAP Argeș i se impută că, „profitând de funcţia deţinută, inculpatul a pretins și primit sume de bani și bunuri de la persoane aflate în arest preventiv, în schimbul cărora le-a permis să primească vizite fără acordul prealabil al procurorului care efectuează urmărirea penală.
Acțiunile inculpatului au avut drept scop favorizarea persoanelor aflate în detenție cu consecința îngreunării cercetărilor în dosare instrumentate de către DIICOT”.
Se închid porțile Catedralei Naționale.
Astăzi este ultima zi în care credincioșii mai pot vizita edificiul, începând de vineri Catedrala urmând să fie închisă, din...
Trafic aglomerat pe Valea Prahovei, o situație des întâlnită, mai ales în cazul mini-vacanțelor de sărbători și a vacanțelor propriu-zise.
Iar astăzi, pe DN 1,...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
