Un primar din județul Gorj, deși la o vârstă destul de fragedă, îi duce lipsa lui Nicolae Ceaușescu, dictatorul care ar fi împlinit astăzi 103 ani, iar de ziua lui s-a gândit să își aducă aminte ce bine era în România înainte de Revoluție. Nu este clar de unde știe social democratul cum era în România anilor lui Ceaușescu, dat fiind că la Revoluție acesta avea doar 3 ani. Acum în vârstă de 34 de ani, Robert Ionuț Păiuși este primar în comuna Stejari, județul Gorj, din 2016, iar în toamnă a câștigat încrederea localnicilor pentru al doilea mandat.
Deși scrie despre „proștii” de după Ceaușescu și se arată trist că „nu mai avem școală”, în postarea de pe Facebook tânărul edil comite câteva greșeli gramaticală, probabil inerente. Un exemplu ar fi virgula între subiect și predicat.
„Azi de ziua dumneavoastră, vreau să vă mulțumesc pentru țara pe care ați construit-o și pentru puterea economică pe care ne-ați lăsat-o. Păcat că proștii de după dumneavoastră, ne-au vândut ca pe miei de Paște, iar ei s-au vândut mai rău decât femeile ușoare…, nici măcar ca cele de lux, ca ultimele cârpe. Țara de azi mai este doar umbra țării pe care ați lăsat-o… Nu știu dacă ultimele cuvinte ale tovarășului se vor adeveri: „Istoria, mă va răzbuna ! ” deoarece nu mai avem, școală azi, nu mai avem istorici, avem Vulpița și Viorel, nu mai avem multe lucruri, nici conducători care să își iubească țara,poporul.Acum mimează de 1 Decembrie, pe 24 Ianuarie,în iubitori de țară iar majoritatea din ei sunt habarniști ai Istoriei Române…!!!”, sunt cele câteva cuvinte înșirate de primarul Păiuși pe Facebook.
Restricțiile de noapte reperezintă un nou motiv de nemulțumire pentru patronii cazinourilor. Aceștia refuză redeschiderea, deși sălile de jocuri de noroc și-au reluat funcționarea în București.
Restricțiile împotriva răspândirii pandemiei de coronavirus continuă să se aplice. Dezinfectarea, distanța de 1,5 metri, dar și masca purtată în spațiul închis rămân literă de lege.
Și pentru că legea nu înseamnă doar câteva alineate, la pachet cu restricțiile vin și alte măsuri, cum ar fi temperatura luată la intrare sau faptul că posibilii clienți vor avea la dispoziție doar 30% din spațiul disponibil al unității.
Ioana Bazavan, director al unei companii declară:
”Suntem entuziaști de un nou restart al activității de jocuri de noroc, îl așteptam. Vorbim de aproape 5.000 de angajați care după ridicarea restricțiilor și-au reluat activitatea în București după patru luni de incertitudine, de șomaj tehnic”.
Dacă redeschiderea sălilor de jocuri de noroc vine ca o veste bună pentru împătimiți, pentru economie și pentru afacere, patronii de cazinouri iau în calcul programul de noapte în care societățile își desfășoară activitatea și refuză vehement să redeschidă până nu vor fi ridicate restricțiile de noapte.
Pantronii de cazino mai așteaptă: ”Noi plătim taxe uriașe”
Spre deosebire de sălile cu jocuri de noroc, pantronii de cazino mai așteaptă, angajații ajungând la concluzia că vor face ultimele pregătiri în momentul în care vor deschide, doar că, în situația în care ne aflăm, reluarea activității nu se va face prea curând.
Sorin Constantinescu: ”Nu este nicio bucurie pentru că nu vom putea deschide din cauza faptului că mai mult din jumătate din activitatea noastră se desfășoară pe timp de noapte. Noi plătim taxe uriașe, un casino de nivelul ăsta are de plătit taxe de 6 – 700.000 de euro, nu se pot acoperi cheltuielile sub nicio formă având în vedere că 60% din activitate nu putem să ne-o desfășurăm”.
De asemenea, directorul Asociației Organizatorilor de Cazino din România a declarat că preferă să amâne, în contextul în care o posibilă redeschidere merge mână în mână cu restricțiile de circulație pe timpul nopții. În plus, programul constituie o problemă reală, clienții ajung în casino după orele 19-20.
În ciuda relaxării restricțiilor, anunțul făcut de oficiali insistă pe controalele făcute de poliție, controale care vor continua, indiferent de oră sau instituție.
Câteva săptămâni mai sunt până la numirea oficială a viitorilor prefecți și subprefecți, a anunțat astăzi Ludovic Orban într-o conferință de presă. Problema este că încă nu s-a ajuns la o înțelegere unanimă, deși, potrivit președintelui PNL, deja se știe numărul de prefecți și subprefecți pe care îi merită fiecare dintre cele trei formațiuni din coaliția de guvernare. Astfel, cele mai multe funcții vor reveni PNL, însă o problemă asupra căreia nu au putut cădea de acord partenerii de coaliție este viitorul prefect de Bihor.
„Posturile de prefecți depind de pondere. Partidul Național Liberal va avea 23 de prefecți și 47 de subprefecți, USR-PLUS va avea 14 prefecți și 28 de subprefecți, iar UDMR va avea 5 prefecți și 10 subprefecți. Trebuie adoptat statutul prefectului, știți foarte bine decizia la nivelul coaliției este ca prefectul să fie cu adevărat reprezentant al Guvernului, adică statutul prefectului să fie funcție de demnitate publică. La Bihor doresc toate cele trei formațiuni din coaliție”, a spus Orban în conferința de presă.
În Bihor prefect este Dumitru Țiplea, numit în decembrie 2019. Țiplea a fost şef al Cancelariei prefectului Ilie Bolojan, între 2005 – 2007, iar când acesta a fost promovat la Bucureşti ca secretar general al Guvernului l-a urmat, fiindu-i consilier până în 2008.
Controlul anual ANAF aferent 2019, realizat la firma de casă a Consiliului Local Constanța, SC Confort Urban, s-a lăsat cu reținerea de obligații în valoare de 45 de milioane de lei, anunță publicația locală din Constanța, Replica Online.
Controlul ANAF de la SC Confort Urban se mută la Parchet
Suspiciune de evaziune fiscală
În cadrul inspecției de la Confort Urban, inspectorii ANAF au constatat un prejudiciu de 45 milioane de lei, astfel că singura soluție a fost alertarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. Mai exact, s-ar fi găsit înregistrări de documente care nu ar avea la bază operațiuni reale, cu scopul creării de avantaje fiscale, de unde a rezultat un prejudiciu la buget în valoare de 45.010.346 lei reprezentat de impozitul pe profit și de TVA.
Mai exact, în urma controlului s-a constatat că SC Confort Urban nu a aplicat deducerea TVA pentru achizițiile efectuate în scopul reabilitărilor și a modernizărilor bunurilor publice, însă nici nu a eliberat facturi fiscale către Primăria Municipiului Constanța, cu toate că lucrările ar fi fost executate, conform contractului inițial.
Astfel, ANAF a trimis mai departe către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța acest caz, pentru suspiciunea de evaziune fiscală.
Firma încearcă „să-și rezolve situația” complicată prin cererea de anulare a deciziei de impunere
SC Confort Urban a formulat o contestație la Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, din cadrul ANAF, cerând ANAF să stabilească creanțele pentru 2008-2017, însă aceasta a fost respinsă. Apoi, aceeași firmă a mers mai departe, la Curtea de Apel, unde a primit câștig de cauză, ceea ce a făcut ca ANAF să formuleze un recurs.
Înșelăciune, complicitate și fals: în urma a 13 percheziții făcute în județele Mehedinţi, Dolj, Timiş şi Prahova, poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din Mehedinţi au descoperit o ”afacere” cu peturi, afacere din care au rezultat peste 8 milioane de lei.
O sumă colosală pentru un fals colosal: este vorba despre mai multe persoane bănuite că ar fi declarat în fals reciclarea a peste 4.000.000 de kilograme de deşeuri, cu un prejudiciu de aproape 8.300.000 de lei.
După efectuarea perchezițiilor, atât polițiștii, cât și procurorii au deschis un dosar pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
„Din cercetări au rezultat indicii că, în perioada aprilie 2018 – noiembrie 2019, persoanele bănuite ar fi creat un circuit financiar fictiv având ca scop obţinerea unor ecobonificaţii pentru activităţi nereale de reciclare a 4.148.900 kg de deşeuri din plastic, PET şi sticlă”, arată sursa citată.
România, țara tuturor posibilităților: fără taxe către stat
Documentele au fost întocmite pentru un număr de șapte societăți comerciale, societăți care au consemnat în fals activităţi de colectare, transport şi predare în vederea reciclării deşeurilor.
Pentru a evita plata taxelor datorate bugetului de stat, respectivele documente au avut ca scop obținerea de bonificații, iar prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională se ridică la suma de 8.297.780 de lei.
„La data de 26 ianuarie, poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din cadrul IPJ Mehedinţi efectuează 13 percheziţii domiciliare la locuinţele unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale din Mehedinţi, Dolj, Timiş şi Prahova. De asemenea, vor fi puse în aplicare opt mandate de aducere”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române, citat de Agerpres.
Priorități: deșeurile rămân o problemă constantă, dar și o sursă de venit, la fel de constant. În momentul în care problema de mediu duce la înșelăciune, procesul de reciclare este doar o ”colectare” a banului și nu a gunoiului.
Fostul ministru al Apelor ș Pădurilor, Doina Pană, ar fi fost cu adevărat otrăvită cu mercur în 2018, însă momentan nu există o sursă oficială care să confirme un rezultat al expertizelor. Informația a apărut la Antena 3, iar fostul secretar general al PSD s-a făcut foc și pară când a aflat despre asta. Codrin Ștefănescu nu că nu avea încredere că a sa colegă ar fi fost otrăvită, ci este dezamăgit că nimeni din PSD nu a urmărit știrile și, implicit, nu ia vreo măsură.
„S-a dovedit cā Doina Până a fost otrăvită cu mercur pe vremea când era ministru! Expertiza oficială a INML, la cererea procurorilor DIICOT, a fost clară! Lupta ei cu mafia pădurilor și a defrișărilor ilegale este cunoscută! O femeie curajoasă, care era să fie ucisă în dorința ei de a-și apăra țara! Și PSD-ul lui Ciolacu tace în întregul său! Nici o reacție, nici un strigăt de revoltă! Parcă au dispărut cu toții, “bravii” mei colegi…”, scrie Codrin Ștefănescu pe Facebook.
Dacă este clar că PSD nu a făcut și nu face nimic, nu este totuși clar ce spun expertizele la care face referire Antena 3, respectiv cele efectuate de Institutul de Medicină Legală, dar și de către medicii de la Spitalul Parhon din București. Aceeași sursă scrie că mercurul cu care ar fi fost intoxicată Doina Pană ar fi provenit din fructele de mare, iar „cantitatea mare de mercur din sânge a arătat că a fost vorba despre o otrăvire intenționată”.
În mai 2019, Doina Pană a scăpat aproape accidental informația că a descoperit că a fost otrăvită și că a făcut plângere penală, într-o emisiune la Digi24. Și plângerea era înaintată poliției de ceva timp, respectiv februarie 2018. „Eram ministru la păduri pe vremea Guvernului Tudose, în noiembrie 2017 am început să mă simt foarte rău, am mers la medic, am aflat că am probleme foarte mari cu inima, modificări pe EKG cu iminenţă de infarct, am urmat un tratament, chiar m-au văzut mai mulţi specialiști şi cu toate astea m-am simţit tot mai rău. La un moment dat, pentru că epuizasem toate analizele specifice, s-au gândit să mă trimită într-un final la o analiză toxicologică şi în 15 ianuarie 2018 am aflat rezultatul: eram intoxicată cu mercur în concentraţie mare”, spunea Doina Pană pentru sursa citată.
Curtea de Apel București va relua, în cursul zilei de astăzi, dosarul ce o vizează atât pe Elena Udrea, cât și pe fiica fostului președinte Traian Băsescu, Ioana, printre alți pârâți. Menționații sunt judecați pentru fapte de corupție în strânsă legătură cu modul de finanțare a campaniei electorale din anul 2009.
Covidul Elenei Udrea strică ploile
Cu toate că cercetarea s-a încheiat în luna noiembrie a anului trecut, concluziile finale ale procurorilor DNA fiind pregătite de „atac”, pledoariile finale au întârziat, din pricina infectărilor cu Covid-19 ale unora dintre cei judecați. Printre cei infectați se află și fostul ministru al Turismului, judecat în acest dosar, Elena Udrea.
„Rezultatul testului pentru COVID-19 în cazul Elenei Udrea a venit cu o zi înainte de termenul în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009”, scria HashtagNews.ro, în data de 8 ianuarie 2021.
La momentul respectiv, avocații susțineau că amânarea pledoariilor nu este una oportună, în contextul dat.
„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela.
Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, declara DNA, la vremea respectivă.
Cum a reușit Loud Music Entertainment SRL să pătrundă în lumea afacerilor pe bani publici din Sectorul 5
În 2019, a avut loc „intrarea triumfală” pe lista firmelor care obțineau contracte atribuite prin „cumpărare directă” în Sectorul 5, stăpânit de primarul PSD Florea Daniel și firma Loud Music Entertaiment SRL București, administrată de Dragoș Costin Banu și care are ca obiect de activitate asigurarea infrastructurii necesare organizării spectacolelor: scenă, sunet, lumini, etc. În 2019, Load Music Entertainment a obținut 13 contracte atribuite prin „cumpărare directă” de Centrul Cultural și pentru Tineret „Ștefan Iordache” din Sectorul 5, în valoare de aproape 1,3 milioane de lei. În 2020 a mai primit doar un singur contract, pentru că pandemia de Covid-19 a avut un efect devastator și asupra organizării parangheliilor pe bani publici.
Eveniment organizat de Loud Music SRL in 2014 – Foto Facebook
Eveniment organizat de Loud Music SRL in 2014 – Foto Facebook
In 2017 și 2018, Centrul Cultural „Ștefan Iordache” atribuia contracte de milioane către două „căpușe”, Media Publisher SRL și Deasign Print SRL, care aveau același asociat, Andreea Lepa, o tânără „divă” din PSD, care în 2016 se ocupase de „organizarea campaniei electorale” a PSD în județul Giurgiu. Firmele Andreei Lepa se ocupaseră în 2018 de achiziții de „tricouri” în valoare de 355.000 de lei, „ornamente” în valoare de 195.000 de lei, un „balon gonflabil decorativ”, de 72.300 lei dar și de „lucrări construcție scene”, în valoare de peste 300.000 de lei.
Faptul că în 2019 contractele de „lucrări construcții scene” au trecut de la o firmă a Andreei Lepa la Loud Music Entertainment SRL a lui Dragoș Banu nu e lipsit de importanță în economia subiectului, pentru că nimeni nu putea de buzna în lumea afacerilor pe bani publici din Sectorul 5 dacă nu primea… „undă verde”.
În 2019, Loud Music Entertainment a primit prin „cumpărare directă” contracte în valoare de 1.277.000 lei
Intrarea firmei lui Dragoș Banu în afacerile pe bani publici din Sectorul 5 a început chiar din prima lună a lui 2019. Pentru fiecare eveniment, Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” a încheiat cu Loud Music Entertainment SRL câte două contracte, unul pentru „construcții structură metalică demontabilă tip/Scenă/” iar altul putea fi pentru „închiriere echipamente pentru evenimente” sau ceva asemănător. Toate cele 14 contracte încheiate în 2019 și 2020 au fost atribuite de Centrul Cultural și de Tineret prin „cumpărare directă”.
Parte din lista contractelor pe bani publici a Loud Music Entertainment
Potrivit SEAP, pe 22 ianuarie 2019 au fost încheiate două contracte, pentru organizarea spectacolului prilejuit de aniversarea „Zilei Unirii”. Primul contract, de 134.000 lei, era pentru închirierea de la Loud Music Entertainment SRL a unui „pachet complet sonorizare pentru evenimente Indoor/Outdoor pentru maxim 3000 de persoane”, iar al doilea contract, în valoare de 25.000 lei, era pentru închirierea, tot de la Loud Music Entertainment SRL, a „două sisteme de sonorizare”.
Achiziția a fost împărțită în două contracte, pentru că, deși serviciile erau cumpărate de la aceeași firmă, Centrul Cultural din Sectorul 5 să se încadreze pentru fiecare contract sub plafonul impus la achiziții directe, de 135.060 lei. Valoarea totală a celor două contracte atribuite direct firmei lui Dragoș Banu a fost de 159.000 lei. La sărbătorirea „Zilei Unirii” a pus umărul și Sprint Media Group SRL, care a încasat 46.000 de lei pentru „servicii cultural-artistice” prestate de Florin Vasilică, Laura Lavric, Nicolae Datcu și Mariana Anghel.
Pe 4 aprilie 2019, Centrul Cultural din Sectorul 5 și firma lui Dragoș Banu au încheiat două contracte, unul de 120.000 lei și altul de 79.000 lei. Trei săptămâni mai târziu, pe 25 aprilie, au mai fost încheiate un contract de 134.000 lei și altul în valoare de 131.100, în total acestea însumând 265.100 lei. După o lună, pe 23 mai, au mai fost încheiate încă două contracte, de 47.000 de lei fiecare. Pe 31 mai 2019, a fost încheiat un contract de 135.000 lei, iar câteva zile mai târziu, pe 3 iunie, a urmat încheierea altui contract, în valoare de 35.000 de lei. Pe 10 septembrie 2019, între Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” și Loud Music Entertainment SRL au fost încheiate trei contracte pentru achiziția intitulată „solicităm închiriere scene mobile”, unul de 130.000 lei, altul de 131.000 lei și un al treilea în valoare de 129.000 lei. Valoarea totală a celor trei contracte de pe 10 septembrie 2019 era de 390.000 lei. În total, valoarea contractelor atribuite în 2019 de Centrul Cultural „Ștefan Iordache” firmei lui Dragoș Banu prin „cumpărare directă” este 1.277.000 lei.
Pandemia de Covid-19 a distrus începutul unei frumoase prietenii
La cum au mers afacerile lui Dragoș Banu în Sectorul 5 în cursul anului 2019 am putea admite, ca o parafrază la o replică celebră din filmul „Casablanca”, că asistam la „începutul unei frumoase prietenii”. Centrul Cultural de pe „moșia” primarului PSD Florea Daniel atribuise firmei lui Dragoș Banu, prin cumpărare directă, contracte în valoare totală de aproape 1,3 milioane de lei, în condițiile în care același centru cultural atribuise Media Publisher SRL, a Andreei Lepa, în 2018 și 2019, contracte în valoare de 1.481.016 lei. Deci firma lui Banu era pe drumul cel bun!
În plus, se părea că închirierea scenelor devenea o prioritate a primarului Florea Daniel. De la „lucrări construcție scene”, în valoare de peste 300.000 de lei, atribuite în 2018 firmei Andreei Lepa la cei 390.000 de lei atribuiți într-o singură zi, pe 10 septembrie 2019, firmei lui Dragoș Banu, este diferența care marchează „începutul unei frumoase prietenii”.
Anul 2020 a început bine, dar s-a sfârșit foarte prost. Pe 28 februarie 2020, Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” a atribuit Loud Music Entertainment SRL, tot prin „cumpărare directă”, un contract în valoare de 48.800 lei pentru „închiriere echipamente pentru evenimente”. Dar în aceeași perioadă era semnalat primul caz de infectare cu Covid-19 în România și au urmat „Starea de Urgență” și prelungitele „Stări de Alertă” care au scos parangheliile organizate din bani publici de pe agenda campaniilor electorale pentru alegerile locale și parlamentare. Era finalul unei frumoase prietenii!
În „lumea bună” a showbizz-ului se fac bani și fără „cumpărare directă”
Firma Loud Music Entertainmentvrea să pară că face parte din „lumea bună” din domeniu. Potrivit paginii de facebook, firma a participat la organizarea unor evenimente importante cum ar fi „ElectricCastle”, concertul Depeche Mode de la Cluj din cadrul „Global Spirit Tour”, concertul lui Lenny Kravitz din „Raise Vibration Tour”, „Cerbul de Aur” și concertele unor VIP-uri la Arenele Romane, Romexpo sau „Polivalentă”. Cunoscătorii domeniului cu care am vorbit, sunt însă de cu totul altă părere.
Firma a fost înființată în 2013 de Dragoș Costin Banu, care mai are o PFA și 50% din părțile sociale ale L&L Stage Service Eastern Europe SRL Voluntari. Principala ocupație este „activități de suport pentru interpretare artistică (spectacole)”, dar ca orice SRL din România zilelor noastre mai are o puzderie de coduri CAEN, printre care și 57 de activități de comercializare a diverse mărfuri, de la medicamente, pește și țigări, la covoare, mobilă și electrocasnice. Firma este pregătită să presteze și service auto, dar și „repararea articolelor fabricate din metal” sau „bâlciuri și parcuri de distracții”.
În primul an de activitate a avut un singur angajat, o cifră de afaceri de 770.037 lei și un profit de 61.698 lei. A urmat o perioadă de creștere constantă a cifrei de afaceri, cu aproximativ un milion de lei în fiecare an. Un an foarte bun a fost 2017, când numărul angajaților a crescut de de la 8 la 14, cifra de afaceri a crescut cu 61%, la 3.913.157 lei, iar profitul a crescut miraculos, cu 388%, de la 151.918 lei la 742.101 lei. Era rezultatul afirmării prin participarea la organizarea concertelor pe care le aminteam.
Contractele pe bani publici au mărit cifra de afaceri a firmei lui Banu, dar i-au scăzut profiturile
În 2019, Dragoș Banu a încercat să găsească cheia succesului în afacerile pe bani publici prin seria de contracte obținute de Loud Music Entertainment SRL prin „cumpărare directă” în Sectorul 5, stăpânit de Florea Daniel.
Surprinzător, contractele pe bani publici au adus o scădere a profiturilor. În 2018, cifra de afaceri a crescut cu 16%, la 4.530.363 lei, dar profitul a scăzut cu 27% în raport cu cel din 2017, la 542.598 lei. În 2019, cifra de afaceri a crescut cu 49%, dar profitul a înregistrat o scădere și mai drastică, de 71%, ajungând la numai 157.566 lei.
O explicație ar putea fi că, la contractele pe bani publici cheltuielile sunt cu mult mai mari!
Ciprian Ciucu, actualul primar din Sectorul 6, a ieșit ieri la o plimbare în aer liber, s-a uitat la mașini și la locurile de parcare, iar mai apoi a scris pe Facebook că ar trebui făcut ceva. Liberalul se referea la majorarea taxei de parcare la nivelul întregului municipiu, iar banii astfel colectați să se investească în construirea de parcări noi. Potrivit acestuia, taxa anuală ar trebui să fie undeva la 490 de lei. Fostul consilier general al Municipiului București, ales pe listele PNL, a făcut și un calcul al prezentului, ca un comentariu la postarea legată de parcări:
„Zona A 84 Lei / an = 7 lei / lună Zona B 66 Lei / an = 5,5 lei / lună Zona C 55 Lei / an = 4,5 lei / lună. Cât o cola”, a explicat primarul Sectorului 6.
Ciucu este de acord că nu sunt locuri de parcare nicăieri în București, însă viziunea sa este una simplă: „la cca. 12 euro/an locul de parcare, nu o să avem niciodată bani pentru parcări pe verticală sau smartparking. Iar la orizontală nu mai este spațiu. Doar dacă luăm din spațiul verde, ceea ce nu vrem!”
„Consiliul General al Municipiului trebuie să facă ceea ce este corect, să nu mai continue populismul ultimilor 30 de ani și să adopte o taxă de parcare care să ne permită să construim parcări! Ceea ce putem face fără bani mulți și repede este să eliberăm spațiul public de mașinile abandonate acolo, și vom face asta. Apoi, trebuie să avem politici de toleranță zero față de nepăsare/nesimțire. Nu sunt adeptul politicilor de toleranță zero în orice context, dar atunci când parchezi cu bună știință pe noroi, îl duci pe trotuar, stradă și în plămânii noștri, atunci plătești! În Tokyo (și în Londra, dar nu știu sigur), nu-ți poți cumpăra mașină dacă nu faci dovada locului de parcare. Trebuie să investim în transportul în comun și în cel alternativ, altfel vom continua să suferim”, este opinia primarului Ciucu.
Potrivit Primăriei Constanța în acest moment se lucrează la implementarea unui echipament cu două linii telefonice, astfel încât populația să fie în legătură permanentă cu Poliția Locală.
În urma verificărilor efectuate cu privire la respectarea cerințelor Regulamentului general privind protecția datelor, prevăzut de Legea nr. 190/2018, s-a constatat faptul că aplicația WhatsApp folosită de către Direcția Generală Poliția Locală în preluarea solicitărilor primite de la cetățeni nu respectă prevederile legale în vigoare. Din acest motiv, începând cu data de 01.02.2021 suntem nevoiți să renunțăm la utilizarea acesteia.
Până ce va fi implementat echipamentul sus-menționat, Dispeceratul Poliției Locale preia permanent solicitările constănțenilor la numărul de telefon 0241/484205. Totodată sesizările pot fi transmise în scris sau prin intermediul poștei electronice la adresa de email poliția.locală@primăria-constanta.ro sau primarie@primaria-constanta.ro.
Whatsapp și-a amânat termenul de actualizare a datelor
În ultima vreme, au fost numeroase nemulțumiri din partea utilizatorilor de Whatsapp, care la nivel mondial sunt estimați la aproximativ 2 miliarde de utilizatori. De altfel, data pentru actualizarea condițiilor de utilizare a aplicației, stabilită inițial pentru 8 februarie 2021 a fost prelungită până pe 15 mai. 2021. Totodată, reprezentanții Whatsapp au precizat că „nimănui nu i se va suspenda sau șterge contul pe 8 februarie. În plus, vom lua mult mai multe măsuri pentru a corecta informațiile greșite legate de modul în care funcționează confidențialitatea și securitatea pe WhatsApp. Apoi, vom contacta treptat utilizatorii astfel încât să aibă suficient timp să citească politica înainte de lansarea noilor opțiuni pentru întreprinderi pe 15 mai”, se arată pe blogul oficial.
WhatsApp a ţinut să îi asigure pe utilizatori că noua actualizare „nu întăreşte capacitatea noastră de a partaja datele personale cu Facebook”, ci are scopul de a ajuta companiile să comunice mai bine cu clienţii lor prin intermediul acestei platforme. Aplicaţia doreşte mai ales să permită companiilor de publicitate să îşi vândă produsele direct pe WhatsApp, aşa cum se întâmplă deja în India, cea mai mare piaţă a companiei californiene, cu 400 de milioane de utilizatori.
Dacă premierul Florin Cîțu a anunțat astăzi că în următoarele ore se vor face ultimele retușuri pe bugetul anului în curs, social democrații au în plan să prezinte o variantă proprie miercuri, asigurarea fiind aceea că, din calculele PSD, totul poate fi „roz”. Președintele PSD anunță că mâine este stabilită o întâlnire cu liderii principalelor confederații sindicale din țară pentru consultări asupra acestui buget alternativ, iar ulterior vor pune toate cifrele la dispoziția românilor.
„Datele noastre preliminare arată că este corect tot ceea ce mii de sindicaliști strigă de la începutul anului în stradă. Că austeritatea lui Cîțu este o minciună! Că este inuman și umilitor să majorezi salariul minim cu 25 de bani pe oră într-o țară unde 50% dintre salarii sunt între 1.300 și 1.600 de lei lunar, iar prețurile alimentelor și energiei au explodat! Că împrumuturile aberante ale guvernaților s-au scurs în buzunarele clientelei de partid, la populație și firme neajungând nimic!
Românii trebuie să știe adevărul în privința finanțelor țării. Bani sunt și nu doar pentru clientela puterii! Vom prezenta miercuri varianta noastră de buget, care demonstrează că sunt bani pentru a mări veniturile românilor și a ajuta masiv economia! Vom arăta că sănătatea poate și trebuie finanțată suplimentar! Vom explica românilor cum România se poate dezvolta prin stimulare financiară și nu prin austeritate fiscală!”, explică Marcel Ciolacu pe Facebook.
În viziunea premierului Florin Cîțu este nevoie de modificarea legii salarizării bugetarilor, modificare ce ar putea aduce mai multă eficiență în instituțiile de stat.
De asemenea, accentul ar fi pus pe performanța de care dau dovadă angajații, performanță care ar sta la baza creșterii veniturilor.
Florin Cîțu a precizat că bugetul pe anul 2021 va fi făcut în baza legislației aflate acum în vigoare.
”La legea salarizării e vorba de a introduce mai multă eficiență. E vorba și de a lega veniturile de performanță, sunt mai multe lucruri. Trebuie să introducem și niște indicatori de performanță care să fie conectați la aceste venituri, creșterea veniturilor să nu mai fie decisă politic în fiecare an”.
Discuțiile despre modificarea legii salarizării bugetarilor au ca punct de reper legea salarizării unitare, premierul declarând că respectiva lege a fost prezentată public ca un act ce trebuia să elimine inechitățile din adminstrația publică, dar a creat probleme cu tot felul de excepții care au apărut în ultimii ani.
Salariul lui Iohannis: speculație sau etalon
În momentul prezentării legii, s-a luat în calcul salariul președintelui, salariu privit ca punct de pornire, ca etalon, dar înțeles ca ”salariul cel mai mare”.
În discuția privind salariile bugetarilor și o posibilă creștere a veniturilor, Cîțu a explicat faptul că președintele României nu mai are salariul cel mai mare și că este nevoie de o analiză suplimentară a legii și a felului în care această lege este înțeleasă.
Și, pentru că în sistemul bugetar există și numeroase sporuri, Florin Cîțu continuă cu veștile nu foarte optimiste, concluzând că analiza nu a fost încă finalizată, o parte din sporuri putând fi eliminată în cursul acestui an.
”E vorba de o reformă care se va întinde pe doi ani de zile. O mare parte din reformele pe carre le vom adopta vor avea impact în 2022”, a adăugat premierul.
Curtea Constituțională a României a admis, astăzi, excepțiile de neconstituționalitate vizavi de hotărârea Parlamentului privind numirea membrilor Consiliilor de Administrație ale Societății Române de...
Doi cetățeni ucrainieni sunt în vizorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, după ce, în urmă cu câteva zile, au încercat să dea mită...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
