Primăria Sectorului 1 a decis să anuleze un proiect de mare impact pentru familia românească, pentru copii, pentru educație și pentru viitorul școlar.
Primăria a preferat să mute data din calendar pentru înființarea unei creșe în stil danez, să facă apel la Sfântul Așteaptă, să își găsească alte ocupații și să ignore, până la urmă, evoluția din educație.
Educația românească ar adopta modelul danez, dacă ar exista cineva care să pună accent pe educația din fașă. Sau, cu alte cuvinte, din creșă.
Creșa pe model danez versus creșa fără toalete
Am trăit zeci de ani fără să ne pese, am trăit într-un spirit conservator, rudimentar, am refuzat evoluția, nu ne-a plăcut în mod deosebit progresul și, ajunși în 2020, am descoperit că se poate mai bine.
În momentul în care părinții caută și speră la o variantă educativă diferită de conservatorism, de arhaic și de eternele tehnici obosite și expirate, autoritățile locale sunt obligate să se adapteze. Și, da, s-au adaptat.
În Sectorul 1 al Capitalei au fost amenajate și funcționează 6 creșe, din care 5 își desfășoară activitatea în sistem nordic, în sistem danez, model care se bazează exclusiv pe educare, libertate și responsabilizare, activități în aer liber, indiferent dacă e caniculă sau ger.
Ce e important: creșele se află în subordinea primăriilor și există încă de pe vremea fostului primar al Sectorului 1 din București, Andrei Ioan Chiliman. Răspund de Ambasada Regatului Danemarcei în România, iar educatorii, îngrijitorii și medicii din instituții sunt experți instruiți în educație, formați tot de statul danez.
Copilul liber versus copilul prizonier în sala de clasă
Vorbim de un sistem permisiv, un sistem în care copilul este liber, în care nu este prizonier în sala de clasă sau în sala de joacă, un sistem care pune accent pe natură și pe autonomie, sistem care a fost aplaudat de părinți. Desigur, vorbim și de un număr limitat de locuri, de liste de așteptare, de îmbulzeală și de un fost primar care a sperat să mulțumească pe toată lumea.
O nouă creșă pe model româno-danez pentru copiii din Sectorul 1
În 2018, Daniel Tudorache afirma următoarele: ”Pentru noi, oamenii din administrația locală a Sectorului 1, investițiile în educație sunt o prioritate permanentă. Sistemul de educație de inspirație daneză este foarte apreciat de către părinții din Sectorul 1, pentru că nu se rezumă doar la îngrijirea micuților, ci pune accentul pe o dezvoltare a abilităților acestora. Până în 2020, ne-am propus să creștem capacitatea creșelor cu cel puțin 200 de locuri”.
La acel moment, la nivelul Sectorului 1, funcționau cinci creșe cu o capacitate totală de 630 de locuri, din care 330 sunt pe model româno-danez.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 derula proiectul „Extinderea conceptului de educație RODACIE în creșele din Sectorul 1” în parteneriat cu Centrul de Resurse și Formare în Profesiuni Sociale ProVocație și VIA University College.
Părinții se înghesuie să-și înscrie copiii la creșele de stat româno-daneze. 300 de persoane pe listele de așteptare
Tudorache: Proiect pilot de implementare a sistemului danez de educație
Primăria Sectorului 1 a demarat în anul 2012 un proiect pilot de implementare a sistemului danez de educație în creșele din Sectorul 1, adaptat contextului din România. În anul 2013, în Sectorul 1 a fost inaugurat Centrul Româno-Danez pentru Educație Integrată, aflat pe Bd. Mareșal Averescu nr. 17, cu o capacitate de 30 de locuri. Modelul implementat în această creșă s-a bucurat de un mare succes în rândul comunității locale. De aceea, conceptul de educație RODACIE funcționează în prezent în trei creșe din Sectorul 1: Creșa Vrancei (180 de locuri), Creșa din Mareșal Averescu nr. 17 și Creșa „Sfântul Nicolae”.
Ce se întâmplă mai târziu?
Au apărut comitetele de părinți, listele cu cereri afișate pe internet, transparența: copilul putea ocupa un loc în momentul în care locul respectiv era eliberat. Nu existau pile, nu existau relații și se încerca, pe cât posibil, să se evite birocrația.
Un simplu exemplu: unul dintre președinții comitetelor de părinți a fost Tudor Chirilă.
Daniel Tudorache a continuat ceea ce a început Chiliman. A ales criterii de înscriere și departajare transparente și a ales varianta simplă și logică: mai multe locuri pentru mai mulți copii.
Tudorache și-a dorit ca după pandemie să extindă numărul de locuri, să investească în viitor, să axeze educația pe metodologia daneză, punând accent pe îngrijirea medicală și sanitară, învăţare şi creativitate, introducerea metodelor de explorare prin activităţi în aer liber, cunoaşterea prin experienţa proprie și pregătirea pentru viața școlară.
”Investițiile în viitorul copiilor noștri reprezintă prioritatea de grad zero a administrației pe care o conduc. În sectorul 1 vom avea creșe și unități de învățământ moderne și sigure, în care actul educațional să se desfășoare la cele mai înalte standarde. În plus, copiii din sectorul 1 vor beneficia, încă de la vârste fragede, de modelul celui mai performant sistem de educație din Europa, sub îndrumarea unor educatori dedicați și bine pregătiți”.
Partea interesantă a fost că nu pandemia l-a oprit pe fostul primar Dan Tudorache să continue proiectul, ci actuala ”guvernare” a Sectorului 1.
Clădirea care urma să adauge încă 180 de locuri în cadrul creșei pe model danez a fost aleasă, a fost văzută de arhitecți, de specialiști, lucrările au fost demarate, dar s-a ajuns în data de 15 septembrie 2020, când s-au oprit demersurile, deși se ajunsese la o proporție considerabilă: 50% din lucrări erau finalizate.
Actuala conducere a Sectorului 1: Amânare sau anulare?
Se spune că actualul primar al Sectorului 1 nu este conectat la realitățile sectorului, deși insistă pe educație, deși provine dintr-un mediu care se mândrește cu evoluția, deși insistă că trebuie să existe comunicare și respect.
Răspunsul primarului Clotilde Armand în ceea ce privește continuarea proiectului care adăuga încă 180 de locuri în cadrul creșelor pe model danez a fost unul simplu: Nu.
Clădirea a rămas de izbeliște, iar tot ce se știe acum este că, deocamdată, nu va exista noua creșă. Și pentru că fiecare răspuns rostit cu indiferență este NU, există și 3 întrebări:
1. Ne răzbunăm pe educația copiilor, dar aducem gunoiul în prim plan?
2. Ne răzbunăm pe educația copiilor pentru că ne displace (în mod pueril) primarul precedent?
3. Ne răzbunăm pe educația copiilor pentru că am câștigat voturile părinților?
Ziarul de Investigații
