Primăria Sectorului 5 a anunțat, luni seară, că directorul general al societății Salubrizare Fapte 5 SA a demisionat în urma unei ședințe maraton, la care a participat și primarul Cristian Popescu Piedone. Mai mult, trei șoferi care erau angajați atât la Salubrizare Fapte 5, cât și la Infrastructură DF 5 SA, au fost destituiți. Directorul adjunct al firmei de salubritate subordonate Consiliului Local Sector 5 este acuzat de mai multe ilegalități.
În urma vizitei Primarului Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, de astăzi, 1 februarie 2021, la societatea Salubrizare Fapte 5 S.A., care a durat peste șapte ore, directorul general și-a dat demisia. De asemenea, au fost făcute destituiri în masă și revocări din funcție. Directorul general adjunct a fugit la propriu după ce i-au fost adus la cunoștință ilegalitățile identificate, printre care faptul că nu au fost informări către Adunarea Generală a Acționarilor, că nu există publicări în Monitorul Oficial a convocărilor ședințelor AGA – partea a 4-a, că nu există niciun plan de management sau că contractele de mandat sunt nule, conform Ordonanței de Urgență 109.
a transmis Primăria Sectorului 5
Potrivit comunicatului Primăriei Sectorului 5, tot luni au fost destituiți trei șoferi care figurau „pe ștatul de plată la Salubrizare Fapte 5 S.A. și care erau încadrați și la societatea Infrastructura DF5 S.A., deci erau angajați în două societăți comerciale. La Salubrizare nu veneau la serviciu, motiv pentru care li s-a desfăcut contractul de muncă. Se vor face verificări și la Infrastructură, pentru că, potrivit unor informații venite din rândul angajaților Primăriei, cei trei nu se prezentau nici la această societate”, se mai arată în comunicatul Primăriei Sectorului 5.
Totodată, în prima ședință a Consiliului Local, acționarul majoritar al Salubrizare Fapte 5 SA, primarul va face o informare „în detaliu referitoare la cele discutate și decise” luni, și tot atunci va propune interimatul pentru consiliul de administrație și directorul general, până la organizarea selecției membrilor în Consiliul de Administrație în baza OUG 109/2011, procedură care este deja în curs de derulare”, au anunat reprezentanții Primăriei Sector 5.
De altfel, 1 februarie a fost prima zi de controale în ceea ce privește calitatea aerului, în acest sector. „Poliția Locală Sector 5 și reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu vor efectua controale privind calitatea aerului, prin identificarea potențialelor surse de imisii/emisii poluante care creează disconfort zonelor rezidențiale, în vederea reducerii acestora. Planul de acțiune care reprezintă un efort coordonat al administrației centrale și locale pentru rezolvarea mai multor probleme cetățenești care au legătură cu mediul.”, a transmis Primăria Sector 5, luni.
Procurorii DNA, cei arondați Serviciului Teritorial Constanța au reținut, pentru o perioadă de 24 de ore, patru indivizi suspectați că ar fi comis infracțiunile de trafic de droguri, camătă, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, cât și punerea în circulație a valorilor falsificate, anunță Ziua de Constanța.
Dosar DNA legat de numele lui Cornel Gabriel Coteanu, fostul șef al Poliției Eforie
Dosarul în cauză este legat de numele fostului șef al Poliției Eforie, Cornel Gabriel Coteanu, fiind rezultat din acuzația inițială pe numele acestuia, de luare de mită în formă continuată și de instigare la abuz în serviciu.
Cornel Gabriel Coteanu / FOTO: Ziarul Ziua de Constanța
În data de 22 ianuarie 2021, Ziarul de Investigații scria despre motivul anchetării DNA comisarului Coteanu: În perioada iulie-august 2019 și iulie-august 2020, în calitate oficială, ar fi primit mită pentru a „închide ochii” în fața unor serii de fărădelegi petrecute în Stațiunea Eforie din județul Constanța. Vorbim despre tolerarea unor activități de comerț neautorizat care s-ar fi desfășurat fără aplicarea de sancțiuni contravenționale și fără confiscări de mărfuri, așa cum prevede legea. Multe dintre acestea s-ar fi petrecut pe plajele din stațiune. În schimbul „toleranței”, Cornel Gabriel Coteanu ar fi primit sume de bani. În urma anchetelor DNA, acesta a fost trimis în judecată în cursul zilei de ieri.
Astfel, ancheta procurorilor DNA arată că există probe care arată că în perioada august 2020 – 31 ianuarie 2021, pe raza municipiului Constanța, cei patru inculpați ar fi vândut unor persoane fizice cantitatea de peste 8 grame de droguri de risc mediu și mare. De asemenea, cei bănuiți ar fi încercat să pună în circulație zece bancnote false de 50 euro. La domiciliul suspecților au fost găsite 205 comprimate ecstasy, 79,7 grame canabis și nouă cartușe cu glonț, deținute în mod ilegal, mai anunță sursa citată anterior.
Unul dintre cei inculpați ar fi dat mită în formă continuată comandantului Poliției orașului Eforie, Cornel Gabriel Coteanu, în scopul protecției și a informațiilor legate de eventualele controale, în perioada în care acesta a ocupat funcția de șef al Poliției Eforie. Coteanu a stat în fruntea departamentului 15 ani.
Dispune arestarea preventivă a inculpaţilor: Stănică Niculae, , cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de camătă, prev de art.351 C.p., trafic de droguri, prevăzută de art.2 alin.1 C.pen., nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art.342 alin.1 C.pen. și trafic de droguri, prevăzută de art.2 alin.1 C.pen., Grigorenco Iulian, cercetat sub aspectul săvârțirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.2 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și punerea în circulație de valori falsificate, prevăzută de art.313 alin.1 C.pen. raportat la art.310 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.316 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. și Stan Alexandru, cercetat sub aspectul săvârțirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 01.02.2021 la data de 02.03.2021, inclusiv.
Protest azi în Senat, unde parlamentarii PSD au venit la ședință cu pancarde pe care scrie, alb pe negru „Voiculescu Demisia!”. Gestul social democraților vine după incendiul de la Institutul „Matei Balș”, al cărui bilanț tragic a ajuns azi la 7 morți. Ce s-a întâmplat azi în Senat a explicat Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei.
Potrivit social democraților, Vlad Voiculescu, ministru Sănătății, este vinovatul pentru tragedia de la „Matei Balș”.
„Senatorii social democrați au cerut acum câteva minute demisia ministrului sănătății, pentru incompetență și lipsă de umanitate. Actualul ministru nu poate fi considerat un începător lipsit de responsabilitate, pentru că a mai fost ministru în guvernul Cioloș, se presupune că știe în detaliu problemele din sănătate, are soluții – așa s-a bătut cu cărămida în piept în campanie. În plus, a preluat ștafeta de la un coleg din coaliția pierzătorilor #dedreaptaunitalaciolan, penelistul Tătaru, care a manageriat Sănătatea 1 an și 3 luni. Demisia sau demiterea sunt singurele soluții onorabile, dacă PNL și USR – Plus mai au vreun pic de onorabilitate și de respect față de români”, scrie actualul senator Firea pe Facebook.
Multitudinea de deșeuri și calitatea proastă a aerului respirabil reprezintă o problemă pentru anumite cartiere ale Sectorului 5. Și nu de-acum, ci de ani de zile. O problemă trecută, de altfel, cu vederea de fostele administrații. Astfel, Poliția Locală Sector 5 și Garda de Mediu și-au dat „mâna” într-o acțiune comună ce vizează rezolvarea acestei situații cu care cetățenii din respectivele cartiere bucureștene se confruntă la ordinea zilei.
1 februarie, ziua de start a controalelor din Sectorul 5
„Începând de astăzi, 1 februarie 2021, Poliția Locală Sector 5 și reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu vor efectua controale privind calitatea aerului, prin identificarea potențialelor surse de imisii/emisii poluante care creează disconfort zonelor rezidențiale, în vederea reducerii acestora. Planul de acțiune care reprezintă un efort coordonat al administrației centrale și locale pentru rezolvarea mai multor probleme cetățenești care au legătură cu mediul.”, se arată într-un comunicat remis de Primăria Sectorului 5, al Capitalei.
Potrivit aceluiași comunicat, se vor efectua inspecții în locurile unde se constată înregistrarea de arderi necontrolate de deșeuri, incendii de vegetație, însă și incendii la unitățile economice, care ar putea duce la modificarea calității aerului.
În plus, Poliția Locală Sector 5, împreună cu agenții Gărzii de Mediu, urmează să efectueze inspecții în vederea aplicării unor măsuri de urgență pentru reducerea și limitarea poluării atmosferei, cauzate de noxele emise de autoturismele aflate din trafic. Vizați sunt și cei care desfășoară activități care ar putea influența calitatea aerului.
Inspecții inclusiv la la locurile de depozitare ilegală a gunoaielor
În „vizor” vor fi luate inclusiv acele locații în care se depozitează ilegal, în mod sistematic, deșeuri. De asemenea, se va verifica modul în care funcționează sistemele de colectare separată a deșeurilor, cele situate pe domeniul public, pentru a se trage o concluzie clară asupra necesităților, din acest punct de vedere și pentru a se elabora o strategie prin care gunoaiele să nu mai fie abandonate la voia întâmplării.
Scopul planului de acțiune este acela de a asigura un mediu curat pentru cetățenii din Capitală
Improvizații, lucrări de mântuială și controale făcute abia în mometul în care există o tragedie: în Sectorul 6 din București există 5 școli care se află în pericol de incendiu.
Primarul Ciprian Ciucu susține că problema se datorează constructorilor care au făcut improvizații la instalația electrică. Edilul anunță că nu va recepționa lucrările și amenință cu ruperea contractelor, relatează Mediafax.
În cadrul unei postări pe Facebook, primarul Sectorului 6 din București, Ciprian Ciucu, s-a declarat scandalizat de situația din 5 școli unde constructorii nu au respectat proiectul tehnic și au făcut improvizații.
Ciucu a adăugat că refuză să recepționeze lucrările efectuate, susținând că, în cadrul unei verificări în teren, a remarcat faptul că persoana angajată în calitate de constructor nu a respectat proiectul tehnic.
”Firma de dirigenție de șantier (aceea care trebuia să ne protejeze interesele în fața constructorului) nu a existat, nu au semnalat neconcordanțele ISU cu proiectul tehnic, iar rețeaua electrică montată este neconformă”, a scris edilul pe pagina de Facebook.
Pericol de incendiu în Sectorul 6: lucrări de mântuială în 5 școli
Despre oameni iresponsabili și responsabilități bifate pe ultima sută de metri: după tragedia de la Institutul Matei Balș, primarul Ciprian Ciucu a făcut referire la tragediile din clubul Colectiv și din spitale, anunțând că ar putea anula contractele cu firmele care au făcut lucrările din școli.
De asemenea, în urma verificărilor, edilul a anunțat că nu acceptă lucrări neconforme, deși există ”riscul” de a plăti politic pentru incompetența fostei administrații.
”După Colectiv și incendiile de la spitale, asta ar fi chiar culmea, să nu învățăm din greșelile doreilor și din cinismul politicienilor! Oricum, cei vinovați vor plăti, acum voi analiza contractele și vom aplica penalități”.
Ciprian Ciucu a concluzionat că așteaptă explicațiile firmei care s-a ocupat de dirigenția de șantier. În cazul în care faptele relatate nu vor fi apoi pertinente, edilul a anunțat că va fi nevoit să renunțe la contracte.
”Aștept explicațiile firmei care s-a ocupat de dirigenția de șantier, apoi, dacă nu sunt pertinente, este posibil să le desfac contractul și să-i fac și de râs, în mod public”, a arătat Ciprian Ciucu pe contul de socializare.
E nevoie de tragedie pentru a preveni tragedia
Cu toate acestea, prevenirea incendiilor în orice instituție din România rămâne doar la stadiul de declarație semnată pe fugă.
Se insistă pe redeschiderea fizică a școlilor, dar există școli asemănătoare celor din Sectorul 6, unele descoperite, cele mai multe, nu.
Nu există hidranți, nu există condiții de evacuare în caz de incendiu și nici instalații de detectare a flăcărilor. Neregulile au fost descoperite și încă se descoperă tardiv.
În România, intervenţia rapidă în caz de tragedie se reduce la vina aruncată de unii asupra altora. Cu viteză, cu patos și cu aplomb.
Ieri, senatoarea Diana Iovanovici-Şoşoacă a luat cu asalt Ministerul Sănătății, ca o formă de protest după tragedia de la Institutul „Matei Balș”, iar unul dintre cei care o aprobă și îi dau perfectă dreptate este nimeni altul decât fostul secretar general al PSD. Lui Codrin Ștefănescu i se pare absolut firească intenția senatoarei Partidului Alianța pentru Unirea Românilor de a intra în Ministerul Sănătății după bunul plac, ba chiar este de părere că Vlad Voiculescu trebuia să demisioneze singur de la minister, „ieri”.
„Este ilegal și inacceptabil să interzici accesul unui senator într-o instituție publică! Chiar dacă senatorul îți cere demisia, măi rezistule de la Sănătate! Pentru că ministerul nu e proprietatea ta, măi rezistule! Iar senatorul Diana Șoșoacă are dreptate! Trebuia să pleci de ieri, măi rezistule!”, i se adresează Codrin Ștefănescu celui care, în acest moment, deține funcția de ministru al Sănătății.
Ieri, senatoarea Șoșoacă, împreună cu alți membri ai partidului său, a organizat un protest în fața Ministerului Sănătății. Pe lângă steaguri și vuvuzele, protestul a fost însoțit de lozinci precum “Demisia!”, “Jos Guvernul!”, “Ruşine să vă fie!” sau “Ieşiţi din casă, dacă vă pasă!”, iar Diana Șoșoacă a decis să ia situația în propriile mâini. Astfel, aceasta a încercat să intre în clădirea Ministerului Sănătăţii, aparent pentru a discuta cu Vlad Voiculescu, principala revendicare a protestatarilor fiind chiar demisia acestuia.
Petrecerea aniversară a lui Răducu Mazăre, fiul fostului primar al Constanței, a fost „spartă” de polițiști, mai mult, aceștia i-au dar și o amendă „modică”, la valoarea pe care o are sărbătoritul, transmite CT News.
Duminică seară, polițiștii din Mamaia s-au sesizat din oficiu cu privire la o petrecere privată, la care nu se respectau măsurile impuse de autorități în contextul pandemiei. Cele două amenzi aplicate au fost pentru administratorul societății unde avea loc petrecerea, respectiv pentru organizatorul evenimentului. Potrivit sursei sus-menționate, cele două amenzi au fost date aceleiași persoane, Răducu Mazăre.
Având în vedere actualul context epidemiologic, precum și reglementările legale în vigoare, prin care se menține interdicția desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise sau deschise, publice sau private, administratorul societății comerciale a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2.000 de lei, iar organizatorul evenimentului a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1.000 de lei
au precizat reprezentanții IPJ Constanța
Potrivit Legii 55/2020, pe perioada stării de alertă, în România, se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private
Petrecăreți cu „state” vechi
„Așchia nu sare departe de trunchi” putem spune și în cazul lui Răducu și Radu Mazăre. De altfel, fostul primar al Constanței a fost recunoscut și pe „linie de partid” ca un petrecăreț. Calitatea acestuia fiind observată și recunoscută de fostul președinte al PSD, Victor Ponta, care declarase cu mulți ani în urmă că este liderul incontestabil în materie de chefuri: „Nu mi-am propus niciodată să-l concurez pe Radu Mazăre la petreceri. Nu că nu mi-ar plăcea, dar acolo este de departe numărul 1 in partid și nu am nicio șansă”, scria BZI, în 2012.
În urmă cu o săptămână a apărut discuția referitoare la dozele de vaccin, iar ministrul Sănătăţii declara că vor fi făcute controale la centrele de vaccinare.
Aproximativ 1.300 de persoane care erau incluse în etapa a treia de vaccinare împotriva COVID-19 au apărut în registrul național de vaccinări.
Se făceau cercetări, să căutau vinovații, iar deputatul PNL, Florin Roman, dezbătea pe pagina sa de Facebook situația persoanelor care s-au vaccinat, nefiind înscrise în platformă.
Tot deputatul PNL, aducea în discuție o teorie care a stat la bazele începerii vaccinării, și anume protecția celor vulnerabili, celor aflați în categoriile de risc. Roman insista ca ministrul Sănătăţii să răspundă care sunt persoanele vinovate şi privilegiaţii care ”au sărit peste rând”.
Dozele lui Cîțu vs. dozele lui Voiculescu
În momentul de față, Premierul Florin Cîțu contrazice toate episoadele ”la negru” legate de prioritizarea anumitor persoane, declarând că nimeni nu ar fi ”sărit rândul” la vaccinare și că nu există vreo persoană care să se fi vaccinat în afara strategiei naționale de imunizare.
Argumentul adus de Premier a fost că nu se irosesc doze de vaccin, deși același argument nu a fost valabil săptămâna trecută când cifrele nu au putut fi contestate.
“Deja s-au făcut reprogramările, nu se mai întâmplă nicio reprogramare. Dozele care vin sunt deja programate pentru vaccinuri. Situația prin care trece România cu vaccinurile este pentru toată lumea. În aceste condiții, România reușește să vaccineze mai repede decât multe țări din UE. Vom menține acest ritm. De la AstraZeneca vor veni cred că 800.000 de vaccinuri în februarie”.
Nu există o singură contrazicere. Premierul a mai afirmat și că persoanele sub 65 de ani care au probleme medicale se pot vaccina în această perioadă, contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu.
În urmă cu o zi, ministrul Sănătății anunța în cadrul unei conferințe de presă, că ”tot ce înseamnă programare nouă în februarie va merge către vârstnici, cei cu boli cronice și cei cu grad de handicap”.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a precizat că unitățile de învățământ din România se află într-o situație delicată, doar 15% dintre clădiri având autorizație de securitate împotriva incendiilor, deși necesită acest document. Totodată, acesta a menționat faptul că numai 15% dintre clădiri au autorizație la indendiu.
Şcolile din România, cele aproape 17.000 de şcoli cu personalitate juridică şi structuri arondate funcţionează în 26.471 de clădiri în total. Dintre acestea 15% au autorizaţie la incendiu, aproape 20% sunt în curs de obţinere a acestei autorizaţii, aproape 50% nu necesită, conform legii autorizaţie. Confrom legii care prevede exigențele pentru obținerea autorizației la incendiu, pentru că sunt clădiri cu o anumită vechime, cu o anumită specificitate. Pentru că sunt în curs de modificări. De exemplu, o clădire care autorizație la securitate la incendiu și care se extinde, cu grup sanitare, ar trebui să obțină în momentul de față o nouă autorizație de securitate la incendiu. Și sunt 15% care conform legii au nevoie de autorizaţii de securitate la incendiu şi nu au această autorizaţie
Sorin Cîmpeanu, la Digi 24
Ministrul a menţionat că acest număr include căminele, cantinele şi sălile de sport, pe lângă, imobilele în care se desfăşoară actul didactic. Sorin Cîmpeanu a precizat că aceste clădiri şcolare sunt în administrarea autorităţilor locale şi acestea sunt responsabile de obţinerea autorizaţiilor de securitate la incendiu.
Totodată, acesta a precizat că în urmă cu 5 ani, când era interimar, numărul clădirilor fără autorizație era și mai mic, de numai 7%. Ministrul a subliniat că de la preluarea portofoliului Educaţiei încearcă să „accelereze” procesul obţinerii autorizaţiilor de către unităţile didactice care nu le deţin.
De altfel, pe 2 februarie se va decide dacă semestrul al doilea al acestui an, care va începe pe 8 februarie, va fi cu copiii în bănci. Potrivit unei declarații a președintelui Iohannis, în funcție de evoluția epidemiologică din ultimele două săptămâni va fi stabit concret modul în care elevii vor reveni la la școală, după care dintre cele trei scenarii.
Situaţia unităţilor sanitare din punct de vedere al avizării/autorizării privind securitatea la incendiu, în 16 noiembrie 2020
În raportul făcut public de către Minsiterul Sănătății, duminică, din cele 1.392 de clădiri ale unităților sanitare 302 sunt fără autorizare de securitate la incendiu, adică 31,59% din total.
„Număr unităţi sanitare de stat şi private cu paturi (cu personalitate juridică) – 553; Număr clădiri ale unităţilor sanitare cu paturi, dintre care: – 1392; Număr clădiri autorizate privind securitatea la incendiu 310 (autorizaţia a vizat întreaga clădire); Număr clădiri autorizate parţial privind securitatea la incendiu – 52; Număr clădiri care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu – 302; Dintre clădirile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu de la nr. crt. 5, deţin aviz: – 120; Număr clădiri care nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu – 728.”, se arată în raportul Ministerului Sănătății.
Agenția Națională de Integritate a finalizat cercetările în cazul mai multor funcționari și aleși, iar șase dintre aceștia nu au trecut testul de integritate. Printre aceștia și un angajat al Autorității Electorale Permanente, care s-a încurcat un pic cu politica. Potrivit ANI, Emanuel Palea, fost director și actual Consilier parlamentar în cadrul Filialei Sud – Muntenia a Autorității Electorale Permanente, a deținut în perioada 01 iulie – 05 noiembrie 2020, simultan, funcția de consilier parlamentar la Filiala Sud – Muntenia a Autorității Electorale Permanente și calitatea de membru al unui partid politic. Palea a candidat în septembrie 2020 pentru funcția de primar la Băleni, județul Dâmbovița, din partea PSD. Cu cele 1.270 voturi obținute, Palea s-a clasat pe al treilea loc, după candidații PNL și Pro România. Chiar și cu acest rezultat, Palea a fost recompensat de social democrați ca președinte interimar al organizației PSD Băleni, unde vechea conducere a fost decapitată după alegeri.
Nu doar acesta a fost găsit incompatibil, ANI comunicând azi că alte 5 persoane au încălcat legea.
„DEUTSCH PETRU-MARTIN, șef secție în cadrul Institutului de Boli cardiovasculare Timișoara, județul Timiș – În perioada 22 noiembrie 2016 – 11 noiembrie 2020, a deținut simultan cu funcția de Șef secție în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timișoara, și calitatea de asociat, respectiv funcția de administrator, în cadrul a două societăți comerciale.
COTEANU LIANA DANIELA, funcționar public în cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială – În perioada 01 februarie – 01 mai 2018, a exercitat simultan cu funcția publică de execuție de inspector social în cadrul Compartimentului Control Intern și Managementul Calității și funcția de coordonator activități în echipa de implementare a proiectului „INTESPO – Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare”.
CUMPĂNĂȘOIU ION MILORAD, primar și fost consilier local al Orașului Berbești, județul Vâlcea – În perioada 10 iunie 2017 – 10 mai 2018, a exercitat simultan cu funcția de consilier local și funcțiile de Director și Manager în cadrul unei societăți comerciale al cărei acționar unic este Consiliul Județean Vâlcea.
NICULAE NICULAE, consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Dragodana, județul Dâmbovița – În perioada 31 martie 2017 – 03 decembrie 2020, a deținut simultan cu funcția de consilier local și pe cea de consilier superior (funcționar public) în cadrul Primăriei Orașului Găești, județul Dâmbovița.
ORĂȘANU DANIELA RODICA, fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Dudești, județul Brăila – În perioada exercitării mandatului de consilier local (2016 – 2020), societatea comercială în cadrul căreia persoana evaluată deține calitatea de titular întreprindere individuală, a prestat servicii pentru primăria Comunei Dudești, județul Brăila, în valoare totală de 26.354,32 lei”, se arată în comunicatul ANI.
„Ziarul de Investigații” a solicitat conducerii Consiliului Județean (CJ) Cluj răspunsuri la mai multe întrebări în legătură cu modul în care funcționează în localitățile clujene sistemul de colectare și depozitare a deșeurilor menajere. Am primit un răspuns amplu, ireproșabil din punct de vedere al descrierii Proiectului SMID, dar în care nu se spune nici un cuvânt despre „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Acest depozit „temporar” era, până în toamna anului trecut, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere, depozitate aici în perioada 2015-2020, în care fusese oprită depozitarea la Groapa Pata Rât pentru lucrări de ecologizare, iar noul depozit ecologic încă nu fusese deschis. Între timp, o parte din cantitatea de deșeuri a fost transferată la CMID, dar au mai rămas acolo 240.000 de tone de deșeuri.
Ianuarie 2020. Comitetul pentru Situații de Urgență avertiza: „Județul Cluj se confruntă cu o criză în gestionarea deșeurilor”
Groapa Pata Rât
Anul 2020 începea pentru administrația din Cluj sub semnul unei crize fără precedent în privința salubrizării. Semnalul de alarmă venea chiar de la membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj, care s-au întrunit pe 29 ianuarie pentru analizarea situației și au emis o hotărâre care sugera dezastrul.
Se constată că situația existentă la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Cluj îndeplinește condițiile unei ”stări potențial generatoare de situații de urgență”, așa cum este definită de art. 2 litera (d) din OUG nr 21/2004 privind Sistemul Național pentru Managementul Situațiilor de Urgență,
se spunea în Hotărârea nr. 1/29.01.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj. Hotărârea se baza și pe o adresă a Direcției de Sănătate Publică Cluj prin care se avertiza că populația din vecinătatea depozitelor de deșeuri menajere
este expusă la risc de îmbolnăvire cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, intoxicații cu metan, amoniac, hidrogen sulfurat
Pentru evitarea dezastrului, membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj au cerut conducerii CJ Cluj să adopte „măsurile necesare pentru punerea în funcțiune, în regim de urgență, a întregului Centru Integrat pentru Managementul Deșeurilor (noul depozit ecologic – n red), cu respectarea normelor legale incidente în materie”.
„Situația de Urgență” la care se referea hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, dar și avertizările DSP Cluj cu privire la riscurile îmbolnăvirii populației vizau singurul depozit de deșeuri rămas în funcțiune la Cluj, „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj. Era necesară finalizarea depozitului ecologic CMID pentru relocarea deșeurilor de pe strada Platanilor, care puneau în pericol sănătatea clujenilor.
Cum a apărut Groapa temporară „Pata Rât 2”, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere
Pentru a putea fi închisă și ecologizată vechea Groapă de gunoi de la Pata Rât, depozitarea a fost oprită din anul 2015. Și, cum deșeurile menajere nu puteau fi duse la alt depozit, administrația locală a luat decizia ca, până la construirea noului depozit ecologic, gunoiul menajer colectat din localitățile clujene să fie depus într-un depozit temporar, la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Este o locație în preajma fostei Gropi de gunoi Pata Rât. Până în 2013, „strada Platanilor” se numea „strada Pata Rât”. Așadar, „Platformei de stocare temporară a deșeurilor” putem să-i spunem Groapa temporară de gunoi „Pata Rât 2”. Din 2015 până în 2020, la depozitul temporar „Pata Rât 2” au fost depozitate circa 270.000 de tone de deșeuri.
Potrivit Autorizației Integrate de Mediu nr. 22/12.08.2020, eliberată pentru Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj, care administrează în prezent depozitul ecologic CMID, deșeurile depozitate temporar la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” (Pata Rât 2) vor fi transferate la CMID.
Cartierele Clujului, invadate de mirosurile insuportabile generate de transferul gunoaielor de la „Pata Rât 2” la CMID
În toamna lui 2020, clujenii se plângeau pe rețelele de socializare de mirosurile insuportabile care invadaseră cartierele Mărăști, Mănăștur, Bună Ziua, Zorilor, etc. După câteva zile, Garda de Mediu Cluj a declanșat un control și a identificat sursa mirosului la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor, de unde RADP Cluj începuse transportarea deșeurilor la depozitul ecologic CMID. Scormonirea muntelui de gunoaie cu excavatoarele, încărcarea deșeurilor în mașini și transportul acestora la noul depozit, au generat duhoarea greu de suportat:
Mirosul vine de la Pata Rât, în momentul în care deșeurile care s-au adunat acolo de 3-4 ani încep să fie mișcate apare acel miros neplăcut, în funcție de curenții de aer, de presiunea atmosferică, de direcția curenților
explica Viorel Pleșa, șeful Gărzii de Mediu Cluj
Din punctul de vedere al primarului Emil Boc, relocarea la CMID a deșeurilor de la „Pata Rât 2” era o operațiune strict necesară:
Noi nu am avut unde duce gunoaiele 5 ani de zile, a trebuit să găsim acele soluții temporare pentru a duce gunoaiele din stradă într-un loc autorizat. Autoritățile fac eforturi să diminueze acest impact negativ. În ultima săptămână a fost relocată o cantitate mare de deșeuri de pe platforma temporară a RADP la Celula 1 din cadrul CMID prin operațiunile specifice acesteia, săpătură, răscolire, încărcare, descărcare. Această acțiune se desfășoară conform măsurilor stabilite în Autorizația de Mediu emisă către RADP pentru Platforma de stocare temporară a deșeurilor situată pe strada Platanilor. Aceste măsuri prevăd obligativitatea ca la finalizarea Celulei 1 din cadrul CMID să fie mutate deșeurile stocate pe platforma temporară în cadrul Celulei 1 de la CMID
declara Emil Boc în octombrie 2020
Relocarea la depozitul ecologic a gunoaielor de la „Pata Rât 2”, amânată până la găsirea unei metode „inodore”
Sub presiunea opiniei publice, la începutul lui noiembrie 2020, primarul Clujului a anunțat suspendarea temporară a transferării deșeurilor de la Platforma temporară („Pata Rât 2”) la depozitul ecologic până la găsirea unei metode care să permită manevrarea deșeurilor fără emanarea mirosurilor irespirabile.
„Colegii mei au început să pună în aplicare transferarea. În secunda în care am văzut că acest lucru presupune un lucru extrem de neplăcut, am dispus personal sistarea oricărui demers. Nu mai miroase în Cluj. Discut cu Agenția de Protecție a Mediului, cu specialiști, cu firme de profil, care este modalitatea de a muta gunoiul fără a produce miros. Suntem în analize și vom anunța rezultatul. Nu se poate să nu se găsească o soluție tehnică”, declara Emil Boc într-o conferință de presă.
Operațiunea de transferare a gunoiului menajer de la „Platforma de stocare temporară” („Pata Rât 2”) la CMID a intrat în impas după transportarea a 25.000 din cele 270.000 de tone de gunoaie. Au mai rămas aproximativ 240.000 de tone. Potrivit estimărilor, operațiunea ar urma să dureze 3 ani, iar dacă nu va fi găsită acea metodă infailibilă care să evite emanarea mirosului levigatului și gunoaielor în descompunere, se anunță zile grele pentru locuitorii Clujului.
Finanțări de 84 milioane euro pentru SMID-ul județului Cluj
Exceptând situația extrem de complicată de la „Platforma temporară de depozitare” de pe strada Platanilor, în județul Cluj există un sistem de colectare și depozitare a deșeurilor funcțional. Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Cluj a avut un buget total de 412.089.000 lei, adică peste 84 milioane de euro. Este realizat în două etape, în prima fază finanțarea europeană nerambursabilă, de 59.005.000 lei, fiind obținută prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În faza a-II-a, finanțarea UE nerambursabilă, de 100.984.000 lei, a fost asigurată prin Fondul de Coeziune. La finanțările europene s-au mai adăugat două finanțări de la bugetul de stat, în valoare totală de 28.721.000 lei. Finalizarea proiectului e prevăzută pentru data de 31 decembrie 2022.
Cinci stații de sortare și 7.800 de containere pentru colectarea selectivă
Pentru colectarea și transportul deșeurilor, județul a fost împărțit în patru zone: Zona 1 – „Feleacu”, care include Clujul și zonele Huedin, Mihai Viteazu și Gherla, în ultimele trei fiind construite stații de transfer.
În SMID Cluj funcționează deja 4 staţii de sortare pentru deșeuri municipale, la Câmpia Turzii, în comuna Mihai Viteazu, la RADP Cluj, dar și la „Platforma de stocare temporară”, aceasta din urmă având o capacitate de 120.000 tone/an. Până în 2022, va fi construită și o a-V-a stație de sortare a deșeurilor reciclabile, cu capacitatea de 92.000 tone/an. La aceasta, deșeurile vor fi sortate pe 12 fracţii, dintre care 3 fracții pentru hârtie (carton, hârtie tipărită, hârtie amestecată), 5 fracții pentru deșeuri de plastic (folie, PEID, PET, PVC, alte materiale plastice) și 2 fracții pentru sticlă, sticlă brună și sticlă albă. În cadrul SMID au fost puse la dispoziția primăriilor din județ 7.820 de containere de 1,1 mc, pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie, plastic, metal şi sticlă.
La „Tufele Roșii”, cel mai mare depozit ecologic din țară
Principalul obiectiv al SMID a fost construirea unui depozit de deșeuri cu două celule de depozitare, situat pe varianta ocolitoare Vâlcele-Apahida, în zona „Tufele Roșii” (Colonia Budunuș). Este o investiție de 70 milioane euro. Motivul de mândrie al autorităților locale este că CMID Cluj este cel mai mare depozit ecologic din România, cu o primă capacitate de depozitare de peste 1,5 milioane mc de deșeuri.
Prima celulă, cu suprafața de 7,7 ha, are o capacitate de depozitare de 219.000 tone/an și un volum total de deșeuri admis de 1.350.000 mc și durata de exploatare de 5 ani. A doua celulă, cu suprafața de 17,9 ha, va permite depozitarea a 6.900.000 mc și va avea o durată de exploatare de 19 ani.
Pentru realizarea depozitului ecologic au fost realizate lucrări de excavare sau de umplutură cu pământ cu un volum de 750.000 mc de pământ. Consolidarea versantului pe care a fost construită prima celulă a fost realizată printr-un sistem de peste 700 de piloți, dintre care 300 sunt piloți din beton armat cu diametrul de 90 cm și lungimi de până la 27 de metri.
În prezent, tariful final negociat prin Contractul delegare a gestiunii activității de operare și administrare a depozitului de deșeuri este de 168,91 lei/tonă fără TVA. În tariful negociat sunt cuprinse și costurile transportului deșeurilor de la punctul de lucru al RADP Cluj-Napoca de pe str. Platanilor, adică de la Platforma de stocare temporară („Pata Rât 2”) la CMID Cluj-Napoca.
Au fost închise 6 depozite urbane. În locul celebrei Gropi Pata Rât, un deal acoperit de pământ vegetal
În cadrul Proiectului SMID a fost prevăzută închiderea a 5 depozite urbane, de la Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și Huedin, dar și închiderea celebrei Gropi de la Pata Rât, care avea un volum de 1,9 milioane mc de deșeuri menajere. În decursul a 70 de ani, acolo fuseseră depozitate 2,5 milioane de tone de deșeuri, iar depozitul ajunsese să măsoare 40 de metri, adică înălțimea unui bloc cu 10 etaje
Închiderea și ecologizarea Gropii de la Pata Rât a costat 53 de milioane de lei și a presupus acoperirea a muntelui de gunoaie cu 62 de straturi de sigilare. Aceste lucrări s-au efectuat pe o suprafață de 22 ha, echivalentul a 27 de terenuri de fotbal. Sistemul de degazare al depozitului cuprinde 77 de puțuri și 13 kilometri de conducte de colectare și transport al biogazului. Pentru prevenirea alunecărilor de teren, care începuseră chiar în perioada acoperirii cu pământ, a fost construit un zid de sprijin cu lungimea de 700 de metri. Acum, pe locul fostei gropi de gunoi este un deal pe care crește vegetație.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe are propria realitate: „Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit”!?
La inaugurarea primei celule a depozitului ecologic CMID, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, anunța sfârșitul poluării produse de deșeurile menajere în județul Cluj: „Astăzi a intrat în acest centru prima mașină cu deșeuri selectate. Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit. Astăzi am închis rampa poluantă și deschidem Centrul pentru Management Integrat al Deșeurilor, acest depozit ecologic”, declara Tișe pe 17 august 2020, la inaugurarea CMID Cluj.
Dar la exact un an de la hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență Cluj, în care se spunea că gestionarea deșeurilor în județul Cluj este în criză, situația nu s-a schimbat prea mult. La „Platforma de stocare temporară” de pe strada Platanilor, la „Pata Rât 2”, nu mai sunt 270.000 de tone, ci 240.000 de tone de deșeuri menajere aflate în decompunere. Pericolul pentru sănătatea clujenilor este la fel de mare ca pe 29 ianuarie 2020. Avertizarea DSP Cluj este în continuare valabilă. Între timp, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a inaugurat depozitul ecologic CMID, la care ar fi trebuit duse deșeurile e la „Pata Rât 2”, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza mirosurilor care au invadat cartierele Clujului și ca „președinte de județ” ar trebui să fie preocupat de eliminarea acestui pericol.
Însă președintele CJ Cluj pare să trăiască în propria realitate, ignorând faptul că la Cluj-Napoca, capitala județului Cluj, pe strada Platanilor, există acel munte de gunoaie, de la „Pata Rât 2”, care amenință sănătatea și comfortul clujenilor.
Răspunsul Biroului de Presă
Această atitudine a „șefului” ne-a fost confirmată și de răspunsul primit de „Ziarul de Investigații” de la Biroul de Presă al CJ Cluj, instituția condusă de Alin Tișe, în care sunt mai multe precizări prin care se încearcă ascunderea dezastrului ecologic de pe strada Platanilor, care nu poate fi anihilat de faptul că la Cluj a fost construit „cel mai mare depozit ecologic din țară”. Iată la ce afirmații ne referim:
1. „La această dată în județul Cluj funcționează doar Depozitul ecologic din cadrul CMID Cluj-Napoca”.
2. „Nu deținem informații cu privire la existența unor depozite de deșeuri care să acționeze în afara legii”.
3. „Nu deținem date cu privire la gradul de satisfacție al cetățenilor referitor la colectarea deșeurilor menajere”.
Este o situație absurdă, ca în povestea lui Marin Preda, din „Imposibila Întoarcere”, despre un țăran care a văzut o girafă la Zoo, s-a uitat la ea timp îndelungat, a studiat-o de la copite până-n creștet și clătinând din cap, a tras concluzia: „Aşa ceva nu există!”.
Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC) a inclus în Strategia de Dezvoltare Instituțională trei noi obiective de investiții, respectiv înființarea unui spital universitar, Centrul de Inovare și Transfer de Tehnologie şi CiTyInnoHub, transmite CT News.
Potrivit reprezentanților universității, unul dintre proiectele prioritare pentru UOC este reprezentat de înființarea unui spital universitar, care va constitui o bază medicală modernă de instruire a studenților, masteranzilor, doctoranzilor și a rezidenților, urmărindu-se, totodată, realizarea unor servicii medicale performante, destinate zonei Dobrogei.
Existența unui spital universitar în campusul UOC va contribui la creșterea eficienței sistemului de învățământ superior medical constănțean, prin dezvoltarea pregătirii practice a viitorilor medici, și va avea, totodată, un aport decisiv pentru sporirea competitivității în cadrul activităților de învățământ și de cercetare științifică, pentru promovarea calității și creșterea vizibilității internaționale a instituției
CT News
Centru de Inovare și Hub inovativ
Celelalte două obiective sunt interconectabile. Astfel, Centrul de Inovare vor permite studenților aflați în programele de studii ale UOC să desfășoare activități practice și să învețe prin realizarea de proiecte, răspunzând nevoilor comunității. Centrul va atrage și firme dornice să preia soluții creative, să valorifice prin transfer de tehnologie rezultatele activității studenților și universitarilor ovidieni, iar costurile de întreținere vor fi acoperite prin serviciile aduse mediului de afaceri.
În vreme ce CiTyInnoHub – centru de inovare digitală format dintr-un grup de organizații partenere cu domenii de specializare complementare – ce are ca misiune să furnizeze expertiză tehnologică și facilități de experimentare la standarde europene.
Scopul acestui demers este transformarea digitală a agenților economici și a entităților publice din regiunea de Sud-Est a Românei, mai ales că în contextul pandemiei, multe firme, într-o măsură destul de mare, au făcut pasul spre digitalizare în diferite domenii de activitate.
Alături de aceste obiective, în Strategia de Dezvoltare Instituțională este inclusă și sala polivalentă de sport, cu terenuri de handbal, volei, baschet, tenis, sală de forță și tribună pentru peste 300 de spectatori.
Pentru ca cele trei obiective să fie realizabile, au fost inițiate demersurile necesare îndeplinirii condițiilor de urbanism pentru edificarea acestor proiecte pe terenul instituției situat pe Aleea Universității, nr.1, Constanța.
Social democrații din Iași și-a exprimat astăzi nemulțumirea la adresa premierului PNL Ilie Bolojan, declinând astfel invitația la o întâlnire.
Din ce explică într-un comunicat...
Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Aceasta...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
