Social-democrații au depus, miercuri, la Senat, moțiunea simplă „O românie în agonie, cu Năsui la Economie” și îl acuză pe Claudiu Năsui de „dezastrul pe care l-a lăsat la Ministerul Economiei în cele 70 de zile, de când este ministru”.
Am depus la Senat moțiunea simplă împotriva ministrului Economiei. „O românie în agonie, cu Năsui la Economie”, este titlul acestei moțiuni, o moțiune pe deplin justificată și foarte așteptată de antreprenorii din România, pentru dezastrul pe care l-a lăsat dl. Năsui în cele 70 de zile de când e la cârma Ministerului Economiei.
Radu Oprea îl acuză pe Năsui că nu are nicio viziune și niciun mesaj pentru antreprenori, precizând că debirocratizarea invocată, încă din timpul campaniei electorale, este doar un slogan. Mai mult, Oprea își dorește să obțină și votul celor aflați în coaliția de guvernare pentru înlăturarea ministrului Năsui.
„Am văzut că a închis toate programele bune pentru economie. Ieri am avut o discuție cu cei din industria textilă, care este a doua industrie afectată de criza economică din România. Peste 60.000 de locuri de muncă s-au pierdut într-un an de zile. (…) Acest ministru trebuie să plece acum din fruntea ministerului. Debirocratizare este una dintre teme lui cu care și-a făcut campanie. Dacă ne uităm în toate mesajele antreprenorilor care au aplicat la măsurile doi și trei, veți vedea că este o bicrocrație infernală. Kafka ar fi fost invidios pe Năsui. Debirocratizare este doar un slogan”, adaugă Oprea.
El menționează că social-democrații speră ca o parte dintre senatorii PNL, USR PLUS și UDMR să voteze oțiunea simplă. Acesta a reamintit faptul că sunt cunoscute și vizibile certurile dintre miniștrii, „clar că premierul Cîțu nu poate să conducă acest guvern, unde de fapt sunt trei guverne”.
Primul test trecut, în luna februarie
Moțiunea împotriva lui Claudiu Năsui este a doua depusă de social democrați în acest mandat, la numai o lună după cea care l-a vizat pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. În 17 februarie a fost primul test al Guvernului Cîțu, moțiunea împotriva lui Voiculescu a fost respinsă cu 161 de voturi „împotrivă” și 140 „pentru”.
Senatoarea independentă, proaspăt dată afară din PAUR (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor), Diana Șoșoacă, pare să fi analizat oferta PSD, astfel că a revenit cu un răspuns. Potrivit acesteia, toate partidele din țară s-ar afla, în acest moment, într-o luptă de a o convinge să semneze o adeziune. „Eu trebuie să mă înscriu în toate partidele, că toate mă vor.”, a declarat Diana Șoșoacă, potrivit Digi24.
Diana Șoșoacă: „E pe principiul dacă ea nu ne vrea, noi o vrem”
„Deocamdată mi-e bine independentă și cred că am reușit să schimb multe lucruri singură.”, a completat aceasta, adăugând că PSD ar trebui să treacă prin schimbări majore și mai mult decât atât, să renunțe la baronii locali, ca să merite atenția senatoarei. „(…) Să își facă curat în partid cu cei condamnați penal, cei care și-au bătut joc de țară.”, a mai spus Șoșoacă.
„Și mai am o pretenție de la PSD”
Senatoarea le mai cere oamenilor lui Ciolacu să-și recunoască vina directă sau indirectă pe care o au în ceea ce privește situația în care se află România, „având în vedere că au avut majoritate și au susținut Guvernul PNL abuziv și a susținut acele legi abominabile, le solicit să iasă public și să își recunoască vina, să își asume ce s-a întâmplat de un an de zile în România, inclusiv morți din spitale. În aceste condiții putem vorbi cât de cât de un partid curat”, a spus Diana Șoșoacă, miercuri, în Parlament.
Nikolas Löbel, un parlamentar din partidul Angelei Merkel, a demisionat din parlamentul Germaniei după ce s-a dovedit că este implicat într-un scandal ce face referire la vânzarea măștilor medicale de protecție, în pandemie, anunță BBC.
Nikolas Löbel, acuzat că ar fi făcut afaceri cu măști. Firma sa a câștigat peste 300.000 € în pandemie
Cu toate că, cel puțin inițial, acesta a declarat că are de gând să-și continue mandatul până la finalul acestuia, în septembrie, când Germania are parte de alegeri parlamentare, luni s-a răzgândit, anunțându-și retragerea din funcție. Decizia a fost luată după ce membri ai partidului său l-au supus la presiuni, cerându-i să plece, pentru a nu strica reputația CDU.
„Pentru a evita prejudicierea imaginii partidului meu, voi demisiona de urgență din Parlament”, a spus Nikolas Löbel.
Firma lui Nikolas Löbel a câștigat peste 300.000 € în pandemie.
În paralel, un alt demnitar, Georg Nüsslein, de data aceasta din partea partidului CSU, aflat în opoziție, și-a dat la rândul lui demisia, fiind acuzat de o afacere asemănătoare în pandemie.
O serie de primării din judeţul Constanța au ajuns să fie vizate de Curtea de Conturi. Aceasta a publicat o serie de rapoarte cu privire la finanțele publice locale, aferente anului 2019, scrie Replica Online. Astfel, au fost descoperite mai multe neregulile la câteva dintre primăriile din județul Constanța. Este vorba despre UAT Mangalia, Cuza Vodă, Eforie, Siliştea, Pantelimon, Crucea, Gârliciu, etc.
Primăriile din Constanța la care au fost semnalate nereguli
Primaria Cuza Vodă: Curtea de Conturi a constatat că în anul 2019 serviciul de gestionare al câinilor fără stăpân ar fi fost inexistent, dar și încasarea taxei de habitat ar fi avut probleme, aceasta fiind neîncasată. La Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare din subordinea UATC Cuza Vodă s-a constatat nestabilirea, neînregistrarea, nefacturarea și neîncasarea de la consumatorii de apă, locuitori ai comunei, a apei consumate din subteran în valoare de 447.868 lei. 448, relatează sursa citată.
Primăria Siliștea: a achiziționat servicii de proiectare tehnică pentru realizarea „Reabilitare și modernizare străzi-Comuna Siliștea”, dar cu nerespectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, transparenței și bunei gestiuni în materia achizițiilor publice. Primar, în acea perioadă, era Mihai Soare, din partea PSD.
Primăria Crucea: Curtea de Conturi a reclamat modul de derulare a contractelor de lucrări încheiate pentru realizarea obiectivelor de investiții derulate la nivelul unității administrativ-teritoriale, dar şi abateri cu privire la efectuarea de plăți în numerar reprezentând indemnizații de delegare și cheltuieli transport. Primar, în acea perioadă, era Gheorghe Frigioi, din partea PSD.
Primăria Gârliciu: contracte de servicii conexe celor de investiții, precum întocmirea de studii de fezabilitate, proiecte tehnice, detalii tehnice și detalii de execuție, în condiții de nerespectare a principiilor care stau la baza achizițiilor publice, fiind efectuate cheltuieli nelegale de 59.500 lei prin contractarea acelorași servicii de mai multe ori, sub mai multe forme. Primar, în acea perioadă, era Constantin Ciompoiașu, din partea PSD.
Primăria Rasova: Aceasta a descoperit mai multe nereguli în cadrul UAT-ului printre care şi menținerea unor cheltuieli ineficiente și ineficace, prin plata unui număr foarte mare de cartele telefonice, peste numărul de persoane active angajate la nivelul Primăriei Rasova, contrar prevederilor legale care stabilesc măsuri privind restricții bugetare și de reducere a cheltuielilor publice. În plus, nu s-au realizat lucrări de reparații, modernizare și dezvoltare la rețelele de apă și canalizare cu consecința menținerii unui risc crescut de infestare bacteriologică a populației din comuna Rasova. Primar, în acea perioadă, era Niculae Dragomir, din partea PSD.
Primăria din Ghidărești: a efectuat plăți ilegale pentru drepturi salariale. De asemenea, în procesul de planificare a achizițiilor publice aferente obiectivului de investiții „Întreținere/reparații drumuri comunale”, autoritatea contractantă ar fi împărtțir contractul de achiziții publice în mai multe contracte de sine stătătoare, de valoare mai mică, cu scopul precis de a evita aplicarea procedurilor de atribuire, mai spune publicația locală din Constanța. Primar, în acea perioadă, era Vasile Simion, din partea PNL.
Primăria Mangalia: Instituţia care exercită funcția de control a constatat la acest UAT că prevederile inițiale ale bugetului pe anul 2019 la partea de venituri proprii au fost în sumă de 78.278.833 lei, prevederile definitive 131.722.605 lei și încasările efective în sumă de 54.614.685 lei, rezultând o supraestimare a veniturilor proprii cu suma de 24.406.169 lei. De asemenea, s-a constatat că pentru construcții recepționate pe bază de proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în anul 2019, un număr de 5 titulari nu figurează înscriși în matricola impozit clădiri, rezultând impozit pe clădiri suplimentar de 889 lei. Curtea de Conturi a constat că suma estimată a abaterilor comise de Primărie este de peste 24.000 de lei. Primar, în acea perioadă, era Cristian Radu, din partea PNL.
Informațiile au fost extrase din raportul Curții de Conturi.
Un incendiu de mari proporții a izbucnit în această dimineață, în jurul orelor 2:00, la centrele de date din Strasbourg ale companiei franceze OVH, a declarat poliția, potrivit Reuters.
Aproximativ 100 de pompieri s-au deplasat la fața locului pentru a stinge deflagrația care a cuprins întreaga clădire folosită ca centru de date, de compania OVH. Ulterior, pompierii au reușit să stingă incendiul, în jurul orei locale 7:00.
Conform declarațiilor polițiștilor din Strasbourg, în urma incendiului nu s-a înregistrat nicio victimă.
Octave Klaba anunță că acest incendiu a afectat SBG1, SBG3, și SBG4
Octave Klaba, CEO al companiei, a declarat inițial, în cursul acestei dimineți: „Avem un incident major la SBG2. Incendiu în clădire. Pompierii au venit repede la fața locului, însă nu au putut stinge incendiul de la SBG2. Locația a fost izolată, însă acest lucru va avea urmări asupra serviciului SGB1-4. Vă recomandăm să vă activați planul de urgență”.
Ulterior, Klaba a revenit cu un nou mesaj pe Twitter: „Incendiul a fost stins. Pompierii lucrează la răcirea clădirilor cu apă. Nu putem intra în incintă, astfel că astăzi nu vom putea restarta SBG1, SBG3, și SBG4”.
Update 7:20am Fire is over. Firefighters continue to cool the buildings with the water. We don’t have the access to the site. That is why SBG1, SBG3, SBG4 won’t be restarted today.
În urma incendiului, site-ul termene.ro a fost, de asemenea, afectat. „Pentru moment, serviciile și platforma Termene.ro sunt indisponibile. Întreaga echipă Termene.ro lucrează la remedierea acestei situații și sperăm să revenim astăzi cu vești bune, imediat ce platforma noastră devine funcțională”, au declarat aceștia, într-un comunicat de presă.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat, în cursul serii trecute că urmează o reformă a sporurilor salariale primite de bugetari, astfel încât, pe viitor, să nu mai vorbim despre bonusuri acordate „pe ochi frumoși” și din motive irelevante muncii prestate de aceștia.
Raluca Turcan: „Avem sporuri create ca artificii ca să crească salariile”
Ministrul a declarat că aceste sporuri ar putea fi reduse „în sumă fixă”, iar acolo „unde salariile chiar trebuie să crească, pentru că au fost lăsați în urmă, să crească pe grila de salarizare, să crească salariul de bază. Nu trebuie să inventezi sporuri care mai de care mai năstrusnice, ci mai degrabă ajuți omul să aibă un salariu de bază mai mare.”, a mai spus Turcan.
Mai mult decât atât, este de părere Raluca Turcan, ar exista unele categorii care nu ar fi fost introduse pe grila de salarizare. „Am primit de la autoritățile publice locale solicitarea să fie și ei introduși pe grilă, pentru că salarizarea din primării, de exemplu, se face raportat la salariul primarului. Avem anomalii în care salarii dintr-o primărie micuță sunt mai mari decât într-o primărie, reședință de județ, uneori chiar mai mari decât în administrația centrală, ceea ce este nefiresc.”, a completat ministrul Muncii și al Protecției Sociale.
Sporurile să se acorde nu mai mult de 20% din nivelul salariului de bază
„Vom aștepta propuneri de la Educatie, Sănătate, Justiție, Interne, Apărare, cu solicitarea noastră să țină cont de aceste principii de bază. După ce avem viziunile pe fiecare categorie socio-profesională, mergem la Finanțe și vor spune «aceasta este anvelopa în care trebuie să vă încadrați și așezați-vă planul de majorări ulterioare salariale în funcție de asta». Cred că trebuie să încheiem cu ipocrizia legată de sporurile inventate doar pentru a majora salariile. Politica noastră, în materie de salarizare în sistemul public, pleacă de la o mai bună ierarhizare pe grila de salarizare pentru categoriile socio-profesionale iar sporurile să se acorde nu mai mult de 20% din nivelul salariului de bază.”, a mai spus ministrul.
Soluția ministrului Turcan: sporurile să fie strict pe două dimensiuni, mai exact, „o categorie de muncă extremă, cum ar fi munca la distanțe foarte mari sau în condiții extrem de periculoase și una care să fie de sporuri motivaționale. În felul acesta vom avea o lege a salarizării unitare”, a declarat Raluca Turcan, marți seară, la B1TV, citată de Digi24.
În urma depunerii ultimei declarații de avere, reiese că fostul procuror șef al DIICOT, Georgiana Hosu obișnuia să câștige sume fabuloase. Astfel, vorbim despre 247.346 lei de la DIICOT și 13.707 lei obținuți din drepturi salariale restante de la aceeași instituție, conform Newsweek.ro. Este vorba despre o sumă de aproximativ 4.500 de euro, primită lunar de către cea care se face vinovată pentru clasarea dosarului „10 August”.
Unul dintre vinovații clasării dosarului „10 August”
Mai exact, Georgiana Hosu se face vinovată (în acest moment doar moral) de clasarea dosarului „10 August”. Fostul procuror șef al DIICOT nu ar fi transmis instanței analiza argumentelor părților vătămate în care se cerea redeschiderea dosarului, situație care, inevitabil, a dus la clasarea dosarului. Mai mult decât atât, Hosu ar fi invocat lipsa de motivare a procurorului Doru Stoica, evitând să dea detalii suplimentare care ar fi putut clarifica poziția procurorului.
„Cât despre lipsa de motivare a ordonanței de clasare, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul ierarhic superior nu argumentează această susținere, ci se rezumă doar a invoca principii directoare care se desprind din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind obligația motivării actelor procedurale, fără legătură cu ordonanța informată. În opoziție cu această susținere, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul a respectat obligația de motivare a ordonanței de clasare și a elaborat actul procedural prin indicarea atât a împrejuărărilor de fapt cât și a temeiurilor de drept”, se arată în motivarea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București.
Violeta Alexandru intervine în scandalul publicării datelor despre vaccinare și, chiar dacă cel care a dispus controale este premierul Florin Cîțu, colegul său liberal, fostul ministru al Muncii subliniază că nu este nimic în neregulă ca românii să aibă acces la astfel de informații. Sub haștagul „#opiniedeliberal”, Violeta Alexandru scrie pe Facebook despre procedurile viciate din sistemul public și tactica de a ascunde date publice, făcând o comparație bazată chiar pe experiența sa la Ministerul Muncii.
Mai mult, Violeta Alexandru arată că sunt țări care oferă propriilor cetățeni astfel de informații și chiar mai mult, în timp ce în România se merge pe principiul „nu se poate”. Din punctul său de vedere, în astfel de situații decidenții ar trebui să nu se ferească să deranjeze. „Dacă te văd că te temi/că ești prea preocupat de imaginea publică/că vrei să îți faci prieteni, ești o țintă sigură”, avertizează fostul ministru al Muncii.
Violeta Alexandru este convinsă totodată că la un moment dat se va lămuri situația centrelor de vaccinare păstrate doar pentru cei „aleși” și că, mai importat decât orice este ca românii să își recapete încrederea în autorități.
„Nu este nicio problemă cu publicarea datelor statistice despre vaccinare. Sunt date statistice. Americanii, partenerii noștri, ca să dau doar un exemplu, publică de ani buni ce nici cu gândul nu gândiți. Și sunt OK. România chiar este parte din Open Government Partnership lansat de americani în 2011. Publicarea de date deschise ține de sănătatea funcționării instituțiilor, pentru că tot ceea ce face sistemul public nu o face pentru el ci reprezintă un mijloc pentru a servi cetățenii. Nu are de ce să îi fie frică de ei.
Cele două experiențe de Ministru au fost lecții de viață pentru mine. …În 2020, fiecare statistică despre întârzierile caselor de pensii în calcularea sau recalcularea dosarelor făcea valuri în sistem. Cine rezistă acestor presiuni, vizibile și invizibile, face reforme. Adevărul este că un Ministru nu trebuie să se rezume la transparență, trebuie să lase schimbări și rezultate pentru oameni. Dacă se rezumă la transparență, riscă să ajungă dependent de like-uri pe facebook. Și poate mai mult.
Transparența până la detaliu trebuie să fie parte din măsurile de eficientizare a aparatului public. Când o instituție știe că datele despre munca sa sunt publice se va gândi de două ori dacă mai trage de timp sau nu. Nici nu trebuie să iei cine știe ce măsuri publice pentru performanța din administrație, transparența face cel puțin ½ din obiectivul denumit profesionalizare. Transparența înseamnă să vrei să vezi unde greșești și să cauți să îndrepți. Asta nu înțelege sistemul public. Cine are puterea să vadă acest lucru, face reforme.
Ce s-a întâmplat cu cele 37 de centre de vaccinare din 48, cui se adresau ele și ce capacitate aveau, aceste aspecte vor fi lămurite. Asta este o altă discuție. Foarte importantă. Aici da, trebuie verificat, corp de control sau ce trebuie. Specialiștii au loc să explice pe acest subiect, bănuiesc că există explicații. Pentru toți românii care trebuie să aibă încredere că sunt respectați, indiferent de profesie, de vârstă, de statut social. Altfel, se acutizează acest sentiment că unii români sunt speciali și alții mai … fraieri. Dacă nu se explică, asumat, clar, aici se va ajunge. La un fenomen care va genera cele mai grave reacții în societate în general dar și în mediul politic. Aici răspunsul e clar: transparență totală în explicațiile oferite”, atrage atenția Violeta Alexandru.
O nouă critică vizavi de deciziile Guvernului din partea Asociației Municipiilor din Romania (AMR), în legătură cu un proiect de ordonanță de urgență, initiat de MEN, prin care se dorește ca responsabilitatea gratuității transportului pentru elevi să fie pasată autorităților locale. Deși președinte al AMR e chiar primarul liberal Emil Boc, planul coaliției de guvernare de a împovăra bugetele locale este taxat și se atrage atenția că în acest fel se încalcă legea.
Mai mult decât atât, AMR subliniază că nu pot fi schimbate regulile jocului din mers, dat fiind că bugetul deja a fost aprobat, fără a se avea în vedere o astfel de cheltuială.
În acest context, Asociația Municipiilor „roagă” Ministerului Educației Nationale și Ministerului Finanțelor Publice să se gândească totuși să respecte legea și obligația de a asigurara finanțarea transportului elevilor în interiorul municipiilor și orașelor de la bugetul de stat.
„Legea 226/2020 (care a modificat Legea educației naționale) stipulează clar, fără echivoc, că: „Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate la servicii publice de transport local şi judeţean, pe tot parcursul anului calendaristic” ,finanțarea asigurându-se de la bugetul de stat.
Urmare aprobării, de către Parlament, a Legii bugetului de stat pe anul 2021, municipiile și-au construit bugetele pe anul în curs plecând de la legislația în vigoare, respectiv de la asigurarea finanțării acestui capitol de cheltuieli de la bugetul de stat.
Aprobarea acestei ordonanțe de către Guvernul României, prin care se încearcă modificare legislației privind finanțarea de la bugetul de stat a transportului elevilor, prin OUG, dupa aprobarea bugetului în parlament, este de natură să creeze dezechilibre bugetare pe care municipiile nu le pot asigura din surse proprii, punând în pericol chiar funcționarea eficientă a sistemului de învățământ preuniversitar la nivel național.
Totodată se încalcă unul din principiile autonomiei locale, conform căruia nu se pot transfera responsabilități către autoritățile locale fără asigurarea sursei de finanțare”, se arată într-un comunicat de presă a AMR.
Ministrul de Interne, Lucian Bode a declarat, în cursul serii trecută că dacă sunt identificate probe noi s-ar putea formula o nouă cerere de reluare a urmăririi penale în dosarul 10 august, în plus, se pot formula cereri de intervenție în dosarele penale deschise de victime, notează Mediafax.
Lucian Bode: „Nu putem să ne facem că nu vedem ce a văzut o lume întreagă”
„Niciodată nu am comentat și nu comentez deciziile instanței. Dar nu putem să ne facem că nu vedem ce a văzut o lume întreagă, ce s-a întâmplat pe 10 august. Odată cu publicarea motivării ordonanței de clasare, am avut o discuție cu dl ministru al Justiției, la apelul dlui Iohannis, un grup de lucru format din structurile noastre, din Secretariatul General, de la MAI și Ministerul Justiției, s-au întâlnit și pot să va spun în felul următor, dar este o ipoteză: Ministerul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru verificarea respectării procedurii administrative din timpul cercetării penale. De asemenea, dacă sunt identificate probe noi se poate formula o nouă cerere de reluare a urmăririi penale”, a spus Lucian Bode, invitat la TVR.
În motivare Tribunalului București, cu privire la clasarea dosarului „10 August” se arată că în urma controlului ierarhic superior la plângerea formulată persoanele interesate, procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția de clasare infirmă această soluție și dispune redeschiderea urmăririi penale, supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.
Patriarhia României a reacționat, după ce președintele Iohannis a anunțat că nu vom avea „lockdown de Paște”, chiar dacă este posibil să fim în stare de alertă. O nouă prelungire a stării de alertă va fi dată în această săptămână, dar până la Paște mai sunt aproape două luni.
Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu este de părere că tema restricțiilor de Paște este una „momentan ireală”, dar că există persoane răuvoitoare care încearcă să pună o lumină nepotrivită pe acest subiect.
„Cei ce se căznesc să-i confere o artificială consistență, persoane din Biserică sau din afara ei, au fie un discutabil gust pentru situații limită și conflictuale majore, fie incapacitatea crasă de a învața ceva din trecutul recent. Altfel, cum să te trezești că programezi cu luni înainte restricții imaginabile sau nu? Restricții care raportate la cel mai ordonat și curat spațiu privat de utilitate publică din societate, acela al bisericilor, trebuie cântărite totdeauna de acum înainte cu cel mai fin discernământ dobândit dintr-o recentă și dureroasă experiență”, a declarat Vasile Bănescu, citat de Realitatea.net.
Potrivit lui Bănescu, nu au existat discuții oficiale cu privire la posibile restricții legate de perioada pascală, cu atât mai mult, acesta consideră nu este corect să fie făcute speculații pe această temă. „Indiferent de context, deciziile realiste referitoare la perioada pascală vor fi rodul exclusiv al unui dialog absolut obligatoriu dintre autorități și cultele religioase. Un dialog lucid, onest, inter-instituționalizat, căruia nu i se face niciun serviciu prin lansarea în spațiul public a unei teme false, menită să creeze tensiuni inutile între stat și cultele religioase (ai căror membrii compun covârșitoarea societate civilă), și să inducă un nefiresc orizont sumbru de așteptare în societatea creștină din România”, a precizat Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.
Prea devreme pentru măsuri de restricție
Chiar dacă situația epidemiologică în acest moment nu este una optimistă, specialiștii în sănătate publică anunțând intrarea în „valul 3” al pandemiei, este prea devreme pentru luarea unor măsuri de restricție ce privesc o perioadă destul de îndepărtată, adică perioada sărbătorilor pascale (2 mai).
„Este o situație în dinamică. Mai este ceva timp până atunci. Vedem că dinamica epidemiologică are niște modificări în special în ultimele zile. O să vedem în funcție de contextul care va fi în perioada respectivă și, mai mult decât atât, ați văzut că orice fel de propuneri, orice fel de măsuri au fost analizate la o perioadă de 14 zile, lucru care s-a întâmplat încă de la începutul pandemiei. Nu poți să faci predicții epidemiologice pe o perioadă mult mai mare de timp pentru că lucrurile acestea sunt direct dependente de perioada de incubație care afectează și dinamica epidemiologică”, a spus Andrei Baciu, vicepreședintele CNCAV.
Principalele subiecte ale dezbaterii vor fi probabil cele patru „alternative rezonabile” prezentate în Raportul de Impact asupra Mediului al Proiectului „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galaţi SA”. Când ne referim la „alternative rezonabile” intrăm deja pe un teren „minat” de controverse, pentru că termenul „rezonabil” ne sugerează deja că se poate face mai mult, dar e bine să ne mulțumim cu ceva „rezonabil”. Și, desigur, se pune întrebarea dacă „alternativele” sunt „rezonabile” în raport cu calitatea ecologizării zonei sau în raport cu banii investiți, mai mulți sau mai puțini.
Un munte de zeci de milioane de tone de zgură, care trebuie ecologizat la cererea Comisiei Europene
Halda, un „munte” de zgură de înâlțimea de 65 de metri
Halda de Zgură este un „munte” de 54.000.000 tone de zgură, pe 110 ha, cu înălţimea unui bloc cu 20 de etaje. Halda a intrat sub incidenţa Directivei Comisiei Europene nr 1999/31/CE, referitoare la depozitele de deşeuri neconforme, care trebuiau închise în 2014. Depozitarea a fost stopată în 2009. Conform măsurilor de conformare incluse în Autorizaţia Integrată de Mediu nr 30/30.10.2007, eliberată de Agenția de Mediu Galaţi, Combinatul Siderurgic putea continua exploatarea Haldei până la 01.07.2014, după care trebuia închisă.
În 2013, fostul patron al combinatului, Lakshmi Mittal, obținea de la Guvernul Ponta amânarea închiderii haldei până pe 16.07.2024. Mittal solicita această amânare pentru că anual e procesată o cantitate de 4.950.000 tone de material, este dusă într-un depozit conform o cantitate de 900.000 tone de zgură și este extrasă o cantitate de 740.000 tone de fier, utilizată în producție, fiind astfel scutit combinatul de importarea în fiecare an a 740.000 de tone de fier vechi, cu costuri enorme. Acum, închiderea Haldei de Zgură nu mai poate fi amânată.
Fostul ministru al Mediului, anchetat de DNA după ce a cerut șpagă pentru a-și oferi serviciile „ministeriale” la închiderea haldei
Prima vizită a ministrului Costel Alexe la Liberty Galați pe 31 ianuarie 2020
Pe data de 7 ianuarie, DNA anunța începerea urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, acuzat de luare de mită și instigare la delapidare și unui director de la Combinatul Siderurgic „Liberty” din Galați, acuzat de dare de mită și delapidare. Potrivit DNA, Alexe a pretins mită de la directorul combinatului pentru alocarea gratuită a unor certificate pentru emisii CO2, dar și pentru ca el, ca ministrul al Mediului, să susțină măsurile favorabile combinatului la închiderea Haldei de Zgură.
În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)
se spunea în comunicatul DNA
Șpaga în natură, adică cele de 22 tone de laminate, în valoare de 103.000 lei, a fost „livrată” pe 23 aprilie 2020 și 7 iulie 2020, unei firme administrate de soția lui Alexe. Ulterior, a fost dezvăluit și numele directorilor din combinat implicați în acest caz, directorul general al „Liberty” Galați, Bogdan Grecu și country managerul „Liberty Steel”, Ionel Borș. Cei doi au fost retrași din funcții.
Procedurile s-au derulat în 2020, anul în care Alexe a fost ministru al Mediului
Procurorii DNA nu au dat nici un detaliu despre modul în care s-a implicat sau urma să se implice fostul ministru al Mediului în asistarea închiderii haldei, dar un lucru cert este că procedurile s-au derulat în anul 2020, când Alexe era ministrul Mediului. Administrația Combinatului „Liberty” a început demersurile în martie 2020, după ce pe 31 ianuarie 2020 ministrul Costel Alexe efectua o vizită la combinat însoțit de liderul PNL Galați, senatorul George Stângă.
Administrația Combinatului „Liberty” a obținut o primă aprobare pe 24 august, iar pe 15 octombrie 2020 a primit de la Agenția de Mediu Galați „Îndrumarul privind ceea ce trebuie să conțină Raportul de Impact asupra Mediului al proiectelor Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de zgură din cadrul Liberty Galați SA și Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”. Raportul de Impact asupra Mediului a fost depus la Agenția de Mediu Galați, iar pe data de 28 ianuarie 2021 administrația „Liberty” a mai depus două anexe.
La zece zile de la numirea sa, pe 5 februarie Pârvu a stabilit pentru data de 11 februarie 2021, la ora 15.00, dezbaterea publică a proiectelor „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de zgură din cadrul Liberty Galați SA” și „Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”.
Surpriză! Avem o singură dezbatere a închiderii Haldei și două Rapoarte de Impact asupra Mediului, unul de 247 pagini, altul de 80
Cele patru „alternative rezonabile”
Am avut o mare surpriză în momentul în care am căutat Raportul de Impact asupra Mediului al celor două proiecte supuse dezbaterii publice și am descoperit că există 2-3 rapoarte, toate realizate de specialiștii de la Secția de Sisteme Termomecanice a SC ISPE Proiectare și Consultanță SA București.
Primul Raport de Impact asupra Mediului, cel de 247 de pagini, analizează impactul generat de lucrările propuse prin proiectele „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galaţi SA” şi „Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”. Are codul de document „8633/2019-2.3-S0109949-N0”.
Am mai intrat și în posesia altui raport care are tot 247 de pagini, dar care are un cod de document diferit: „8633/2019-2.10-S0112326-N0”. La 247 de pagini pline de date tehnice cu privire la concentrațiile unor poluanți, limite admise, valori preconizate, efecte previzibile asupra mediului, etc. este imposibil pentru un nespecialist să descopere diferențele dintre cele două rapoarte.
Am mai descoperit și un al-III-lea raport, care are 80 de pagini și este intitulat „Închidere depozit de deșeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galați SA”. Are codul de document „8633/2019-2.3-S0109949-N0”,identic cu codul de document al primului dintre cele două rapoarte de 247 de pagini.
Este o situație confuză, pentru că sub același „cod document” avem două rapoarte diferite, unul de 247 de pagini, altul de 80 de pagini, care conțin analize diferite, primul referindu-se la închiderea Haldei de Zgură și stabilizarea malului bălții Mălina, iar cel de al-II-lea vizând numai la închiderea Haldei. O dezbatere publică ca cea din cazul de față ar trebui să se bazeze pe invocarea unor prevederi din Raportul de Impact asupra Mediului, care ar putea fi specificate prin „pagina x, paragraful y”, dar condițiile în care ai documente diferite cu lucrurile se complică. N-o să ne lansăm într-un proces de intenție, probabil că dezbaterea de la Clubul „Liberty” se va baza pe unul din rapoartele de 247 de pagini, dar astfel de confuzii în derularea unei dezbateri atât de importante dă naștere unor serioase suspiciuni.
Miza dezbaterii publice? Cea mai avantajoasă variantă din cele patru „alternative rezonabile” propuse prin raport
Pentru gălățeni și locuitorii din Movileni, Șendreni și Smârdan, localități aflate în preajma Haldei de Zgură, este importantă modalitatea aleasă pentru închiderea acestui depozit, pentru că zeci de ani halda a poluat zona, în primul rând prin praful luat pe sus de orice rafală de vânt.
Până acum se știa de faptul că ecologizarea haldei se va face prin acoperirea cu un strat de pământ fertil, pe care va fi vegetație și vor fi plantați arbori. Acum, apar și alte variante. Prin unul din cele trei Rapoarte de Impact asupra Mediului sunt propuse patru „alternative rezonabile”.Aceste alternative sunt:
2. Închidere prin autocimentarea stratului superficial de zgură;
3. Închidere prin acoperire cu un strat de pământ;
4. Închidere prin utilizarea pentru acoperire a unei soluţii de polimer/răşină.
„Alternativa rezonabilă 1”. Închidere conform Ordinului 757/2004 a Ministerului Mediului
Această alternativă presupune acoperirea muntelui de zgură cu un strat geocompozit de minimum 30 cm, format din nisip și deșeuri de construcții, peste care se pune o geomembrană din PEHD cu grosimea de 2 mm, care la rândul ei e acoperită cu geotextil, peste care se pune un strat drenant cu grosimea de 30 cm, format din pietriș. Peste stratul de pietriș se pune un geotextil permeabil, care va fi acoperit cu strat de pământ argilos, nisip şi pietriş cu grosimea de 85 cm şi un strat de minim 15 cm de pământ vegetal.
Autorii raportului susțin că „aplicarea acestei alternative nu este oportună”, deoarece „deşeurile existente pe halda nu conţin materie organică şi nu emană gaze”. Alt argument pentru care această variantă nu este oportună e că „prin procesul de autocimentare a suprafeţei zgurii, apele meteorice nu se vor infiltra în corpul depozitului, vor fi preluate de rigole perimetrale bermei, transportate şi debuşate în balta Malina Sud prin intermediul unei rigole”.
Aflăm ceva și despre costuri: „pentru acoperirea haldei cu un strat de pământ argilos de 85 cm este necesar un volum de cca. 935.000 mc de pământ, ceea ce ar conduce la dislocarea unei mari cantităţi de resursă naturală şi costuri mari pentru refacerea zonei de prelevare a acestei resurse”.
Practic, sugestia autorilor studiului este că acoperirea cu pământ, cea mai prietenoasă cu mediul, e prea costisitoare și dacă nu-s emanate gaze și nici nu-s compuși organici care să fermenteze, poate fi lăsată așa cum e, pentru că oricum apele din ploi și zăpezi se vor scurge pe pantele muntelui de zgură.
„Altenativa rezonabilă 2”. Închidere prin autocimentarea stratului superficial de zgură
Această variantă se bazează pe faptul că „autocimentarea stratului superficial de zgură este un proces fizico-chimic care determină formarea unei cruste rigide la suprafața haldei”, iar odată solidificată crusta, praful nu va mai fi luat de vânt.
Autorii raportului susțin că operațiunea e simplă: „După remodelarea haldei, se vor efectua stropiri ale zgurii, accelerând procesul de autocimentare, până la momentul formării unei cruste. Astfel va fi asigurată atât stabilitatea generală a haldei, cât şi cea antierozională, impactul acesteia asupra mediului fiind diminuat semnificativ”.
Înțelegem că asta e o alternativă nu numai „rezonabilă”, ci și „oportună”, pentru că e foarte ieftin să uzi Halda de Zgură cu furtunele autospecialelor de pompieri și gata, impactul Haldei asupra mediului dispare!
„Alternativa rezonabilă 3”. Închidere prin acoperire cu un strat de pământ
Autorii Raportului au stabilit că metoda acoperirii cu pământ nu este oportună
Această variantă presupune acoperirea haldei cu un strat de 15 cm de pământ. Dar autorii raportului nici nu mai intră în detalii și explică și de ce: „este necesar un volum de cca. 150.000 metri cubi de pământ (ar însemna dislocarea unui strat de 0,4 m adâncime de pe o suprafata de 33,9 ha)”, care ar însemna costuri mari cu manopera.
Dar se adaugă și costurile cu transportul, estimate la 3,6 milioane euro. Deci și această variantă e cam inoportună din punctul de vedere al autorilor raportului.
„Alternativa rezonabilă 4”. Închidere prin utilizarea pentru acoperire a unei soluţii de polimer/răşină!?
Această variantă luată în calcul de autorii raportului presupune ca „după remodelare, suprafaţa haldei sa fie stropită cu o soluţie de polimer/răşină. După uscarea stratului superficial, va rezulta o crustă cu rol de a impermeabiliza suprafaţa depozitului şi de a împiedica spulberarea prafului din depozit”, dar asta ar însemna efectuarea sistematică a unor „lucrări de refacere a crustei pe suprafaţa extinsă a depozitului”. Costurile pentru realizarea acestei alternative sunt mari, de 5,4 milioane euro. Deci pică și asta!
Argumentul bombă! „Alternativa” optimă e „autocimentarea”, pentru că va permite reluarea exploatării haldei
Am lăsat la final unul din argumentele autorilor Raportului de Impact asupra Mediului a închiderii Haldei de Zgură pentru varianta „autocimentării”. Iată cum sună acest argument:
„Totodată, în viitor, funcție de dezvoltarea zonei, apariția de noi tehnologii, etc., există posibilitatea exploatării materialului conținut în haldă şi utilizării acestuia, promovându-se astfel conceptul de economie circulară”. Asta ar însemna că nu e cazul să nu ne grăbim cu închiderea haldei, pentru că poate cândva, în viitor, ar putea fi reluată exploatarea haldei și poluarea zonei.
Este varianta perfectă și pentru combinat, pentru că în loc să cheltuie o groază de bani pe acoperirea cu pământ, o rezolvă mai ieftin, cu furtunele de apă! Rămâne de văzut ce se va întâmpla la dezbaterea publică.
9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.
Iar MAE explică și...
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde...
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
