Coaliția de guvernare – PNL, USR PLUS şi UDMR – a convenit marţi seară asupra unui act adiţional la Acordul de guvernare care prevede că deciziile politice majore se iau colegial, cu acordul formaţiunilor din coaliţie şi că responsabilitatea politică se asumă împreună, cu participarea la decizie a tuturor membrilor coaliţie şi a premierului. Propunerea pentru portofoliul Sănătății va fi făcută abia miercuri, a anunțat premierul Cîțu.
„Coaliția funcționează pe principiul solidarității și colegialității. Responsabilitatea politică se asumă împreună, participarea la decizia tuturor membrilor coaliției și a premierului. Deciziile politice majore se iau colegial, cu acordul formațiunilor din coaliție.
În aplicarea principiilor de mai sus, premierul și membrii Guvernului își asumă să nu adopte poziții publice prin care să submineze activitatea și agenda guvernamentală și a membrilor Guvernului. Comunicarea publică se va face în spirit de susținere reciprocă și solidaritate.
Dat fiind că primul-ministru este învestit cu încrederea membrilor acestei coaliții, prerogativa constituțională a primului ministru privind trimiterea cererii de revocare a unui ministru către Președinte se exercită după informarea prealabilă a formațiunii care l-a propus pe ministru, pe baza unor argumente cuprinse într-o evaluare subiectivă făcută de premier și după o dezbatere în coaliție”, se specifică, printre altele, în noul acord, potrivit unui document prezentat de Antena3.
„Și-au făcut iluzii, suntem o coaliţie bazată de încredere”
Liderii coaliției șiau exprimat opinia, cu privire la actul adițional, mai mult, Orban a ținut să precizeze că această coaliție este una „bazată pe încredere”, în ciuda tensiunilor din ultima săptămână. „După două zile de discuţii serioase pe care le-am purtat, am convenit să semnăm o completare la acordul de coaliţie, care să aducă proceduri şi puncte de vedere care să ducă la creşterea încrederii între parteneri, la îmbunătăţirea mecanismelor de funcţionare a coaliţiei. Formaţiunile politice sunt conştiente de responsabilitatea pe care o au de a asigura buna guvernare a României. Cei care au pariat pe faptul că nu ne vom înţelege şi-au făcut iluzii, suntem o coaliţie bazată de încredere, pe solidaritate”, a spus Ludovic Orban, președintele PNL.
„Coaliția PNL – USR PLUS – UDMR a depășit astăzi o situație delicată”, a completat Dan Barna, copreședintele USR PLUS.
Propunerea ministrului Sănătății, abia miercuri
În ceea ce privește desemnarea unui ministru pentru portofoliul Sănătății, ce le revine celor de la PLUS, dar care în acest moment este condus interimar chiar de premier, sunt vehiculate mai multe nume. Printre acestea se numără cel al Ioanei Mihăilă (susținută de cei de la PLUS), dar și al lui Adrian Wiener (USR). După ce mai multe zile la rând a declarat că ar putea fi din nou propus la Sănătate, Voiculescu ia în calcul inclusiv să revină pe o funcție de consilier onorific. Propunerea pentru ministrul Sănătății urmează să fie făcută miercuri. „De mâine vom avea un ministru al sănătății care va avea susținerea mea și a cabinetului pe care îl conduc”, a spus premierul Florin Cîțu.
Primăriei Constanța i-a fost respinsă cererea formulată în procesul în care municipalitatea ridica pretenții de 10.395.850 de euro față de fostul primar Radu Mazăre, în urma Dosarului Retrocedărilor, de către Tribunalul Constanța, scrie Ziua de Constanța.
Primăria Constanța a început recuperarea prejudiciului aferent unor terenuri retrocedate ilegal de fostul primar Radu Mazăre, dar care nu se mai pot întoarce fizic la municipalitate, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, citat de G4Media.
Am depus acțiuni în instanță pentru recuperarea a peste 20 de milioane de euro de la cei care au retrocedat orașul bucată cu bucată. Mazăre, Constantinescu, Nejloveanu, Giurgiucanu, Borcea și alții trebuie să plătească din banii lor prejudiciul creat constănțenilor
Vergil Chițac, printr-un mesaj publicat la începutul lunii, pe Facebook.
Suma pe care municipalitatea o pretindea de la cei numiți de primarul Chițac reprezintă valoarea prejudiciului fiind stabilită prin decizia definitivă a ÎCCJ, în urma căreia Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare pentru retrocedări ilegale, în 7 februarie 2019. Concret, este vorba de zeci de terenuri care au fost retrocedate și vândute de mai multe ori până când au ajuns fie la cumpărători considerați de bună credință, fie în situația în care, pe aceste terenuri, au fost construite blocuri cu zeci de locatari, au transmis reprezentanții administrației locale.
Astfel, Primăria Constanța a decis ca valoarea terenurilor pe care nu le pot recupera fizic de la actualii proprietari să o impute celor care au retrocedat sau vândut terenurile și care au fost condamnați definitiv pentru acțiunile lor. În acest caz au fost deschise șase acțiuni în instanță la secția civilă a Tribunalului Constanța.
Pârâți în cauză sunt Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău, Georgică Giurgiucanu, Emil Dragoș Săvulescu, Aurel Jean Andrei, Cristina Budei, Viorel Pană, Mihai Camboianu, Valentin Gheorghe Ionescu și Cristian Borcea.
Deputații PSD, Adrian Solomon și Irinel Stativă au pierdut procesele prin care au contestat amenzile primite în urma incidentului ce a avut loc în luna iulie 2020, la o shaormerie din Centru Vechi, amenzi în valoare totală de 6.600 de lei. Cei doi au fost amendați cu 2.600 de lei pentru că au făcut scandal când li s-a cerut de către polițiștii veniți la fast-food să poarte masca de protecție în spațiu închis, respectiv cu 4.000 de lei pentru nepurtatul măștii de protecție într-un spațiu închis.
Deputații au contestat cele patru amenzi, încă de după incident, iar magistrații de la Judecătoria Sectorului 3 București au respins contestațiile acestora ca fiind neîntemeiate în cazul a două procese, potrivit Ziare.com.
Pe 16 aprilie 2021, instanța a respins plângerea pe care deputatul Adrian Solomon a depus-o împotriva unuia dintre procesele verbale întocmit de politiștii care l-au amendat în noaptea incidentului de la shaormerie. „Respinge plângerea ca fiind neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București”, se precizează în minuta instanței de judecată. În noiembrie 2020, o decizie similară a fost pronunțată și în cazul plângerii depuse de Irinel Stativă.
Două din patru dosare, soluționate
De altfel, Judecătoria Sectorului 3 București a soluționat doar două dintre dosare, celelalte două procese fiind încă pe rolul instanței de fond, deoarece Adrian Solomon a sesizat Curtea Constituțională.
În cazul deputatului Irinel Stativă, în motivarea respingerii plângerii, instanța a precizat că petentul a săvârșit fapta „cu o vădită indiferență asupra posibilelor urmări”, motiv pentru care „se impune disciplinarea subiecților normelor contravenționale în sensul creșterii în constiința acestora a sentimentului de responsabilitate”. Cu alte cuvinte, lipsesc „cei șapte ani de acasă”. Deputatul Stativă a contestat decizia judecătoriei, dosarul aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului București.
În ceea ce îl privește pe Adrian Solomon, acesta nu se află la primul scadal public. În 2016, același deputat o jignea pe Iolanda Stăniloiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, întrebând-o dacă este „bunica care ne ceartă”.
Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone trimite polițiștii de la „locală” pe teren, la pas, după ce aceștia nu au reușit să prindă nici măcar unul dintre vandalii ce își fac veacul, seară de seară, pe străzile din sector. Mai mult, Piedone îi caracterizează pe „locali” drept polițiști care „aleargă după fantome”, Mai mult, acesta a dispus ca doar echipajele de intervenție, respectiv cele de la rutieră să mai beneficieze de mașini.
„Am sesizat că polițiștii locali aleargă după fantome. Aleargă după cei care comit acte de vandalism, dar se pare că nu îi văd, pentru că nici nu îi prind, nici nu îi sancționează. Înseamnă că polițiștii locali sunt adevăratele fantome, pentru că nu se văd în teren, nu acționează atunci când ar trebui. Am văzut bănci distruse, coșuri de gunoi rupte, stațiile de autobuz și blocuri desenate, mașini vandalizate… și niciun vinovat. Polițiștii locali nu au aplicat nici măcar o amendă pentru aceste acte de vandalism. Începând de astăzi, aceștia vor merge la pas prin sector, fără autoturismele Poliției Locale Sector 5”, a transmis edilul Piedone.
Doar la pas pentru prinderea vandalilor
Totodată, primarul a precizat că singura metodă de a-i prinde pe cei care vandalizează, noaptea, ceea ce se investește, pe banii cetățenilor, în acest sector, este patrularea „la pas”, stradă cu stradă. Mai mult, la o vizualizare pe camerele de supravegere de la Poliția Locală a constatat că sunt zone, proprietăți private, unde gunoiul este „cât casa”, motiv pentru care a solicitat o acțiune de mediu, imediat.
„Cred că până acum mergeau cu viteză prea mare cu mașinile și acesta este motivul pentru care nu au identificat persoanele care comit acte de vandalism. Doar echipajele de intervenție și cele ale poliției rutiere vor beneficia în continuare de mașini, pentru că ele trebuie să fie pregătite să intervină rapid în orice situație”, a mai spus primarul Sectorului 5.
De asemenea, acesta a solicitat polițiștilor locali mai multă vigilență, precum și aplicarea de sancțiuni maxime „atunci când este cazul”, tocmai pentru că la mijloc sunt banii cetățenilor. „Trebuie să ne asigurăm că investițiile pe care le vom face nu vor fi distruse peste noapte”, a concluizonat primarul Cristian Popescu Piedone.
Sectorul 4 din București a fost, astăzi, scena unor acuzații fără precedent între aleșii locali. Miza a fost bursele copiilor, votate odată cu stabilirea bugetului instituției pe anul 2021. Scandalul a pornit de la propunerea USR-PLUS și PNL de majoarea a sumelor destinate copiilor, propunere care ulterior a ajuns să fie respinsă, deși cele două partide au majoritate în Consiliul Local al Sectorului 4, iar conform susținerilor unui consilier PSD, ideea ar fi fost votată de toți aleșii social-democrați.
Situația a fost explicată, pe Facebook, de Cosmin Bărbălău, liderul consilierilor PSD Sectorul 4, într-o postare pe Facebook.
„Ipocrizia partidelor de dreapta din Consiliul Local al Sectorului 4 a depășit astăzi cote alarmante! Cu toate că în sala de ședinte se aflau reprezentanți ai elevilor și mai ales că amendamentele de majorare a burselor școlare fuseseră depuse, culmea, tocmai de consilierii USR-PLUS și PNL, când a venit vremea votului, aceștia s-au ascuns în cabină și au votat ÎMPOTRIVA copiilor!
Doar 12 voturi „pentru” au adunat amendamentele, în condițiile în care dreapta are în consiliu majoritatea de 14 consilieri locali, (e drept, unul dintre ei nu a considerat important subiectul burselor și a plecat de la ședință). Cele 12 voturi au venit din partea noastră, a grupului PSD-PMP. Dacă voiau să mărească bursele, având majoritate, nu puteau întâmpina probleme, nu-i așa?”, scrie Bărbălău.
Acesta continuă și încearcă să găsească și o explicație pentru care USR-PLUS și PNL ar fi recurs la un asemenea gest, de a-și „trânti” propriul proiect.
„De ce au ales această mișcare mârșavă de imagine? Pentru că pentru ei, fariseii, copiii nu contează! Au propus măriri, au votat cu cinism împotrivă, pentru ca la final, să dea vina pe PSD! Nu, dragi copii! PSD v-a susținut drepturile! USR-PLUS și PNL vi le-au călcat în picioare, folosindu-vă cu viclenie în scop politic! Ei v-au furat dreptul de a avea burse decente! Ei v-au manipulat și v-au montat împotriva primăriei. Dovada că încă de la început au premeditat acest lucru și că nicio secundă nu au avut de gând să voteze majorarea burselor: imediat ce ședința s-a încheiat, pe holurile primăriei, copiii care participaseră la ședinta de consiliu au scos din rucsace pancarte cu inscripții de genul: „Nota 4 Primăriei Sectorului 4 la categoria BURSE”. Așadar, totul bine pregătit, totul aranjat, ca la carte! Mai crede cineva în coincidențe?”, a încheiat liderul consilierilor locali social-democrați.
Recorder a publicat astăzi un nou material legat de sforile trase de politicienii momentului pentru a căpăta cât mai multă putere și influență, numele la care se face referire fiind din cadrul Ministerului Mediului, inclusiv cel al fostului ministru Costel Alexe. Sub titlul „Lecție de șantaj în Guvernul României: cum se eliberează funcții pentru membrii de partid”, jurnaliștii Recorder au publicat câteva înregistrări audio care au legătură directă cu schimbarea șefilor de direcții silvice din țară, în urma unei campanii de șantaj care ar fi fost coordonate de la vârful Ministerului Mediului, mai precis de secretarul de stat Gelu Puiu.
Din materialul audio rezultă că Gelu Puiu vorbește despre faptul că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic, iar mai departe, îi raporta ministrului Costel Alexe, care se interesa de anumite funcții.
„Am varianta să fac audit, în care îmi vin de la Ministerul Finanțelor, de la Curtea de Conturi. Ce rezultă, nici nu mă interesează, trimit totul la parchet”, se aude într-una dintre înregistrări, vocea fiind a secretarului de stat, care explică rețeta de schimbare a șefilor din domeniul silvic.
Tot Gelu Puiu se poate auzi la un moment dat având o covorbire cu cineva căruia îi spune „domnule ministru”, și care îl întreba despre ceea ce se întâmplă la Sălaj… cu directorul de acolo, care era pe funcție prin concurs. Ulterior acestui eveniment, directorul și-a dat demisia din „motive personale”, în locul acestuia fiind pus un apropiat al PNL, Viorel Mihiș. Mihiș a fost implicat într-un alt scandal în decembrie 2015, când a fost acuzat de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, faptă comisă în calitate de șef al Ocolului Silvic Ileanda. Ulterior, în instanță, actualul șef al Direcției Silvice Sălaj a fost achitat.
Deși s-a arătat surprins că a fost implicat în acest scandal și a negat orice implicare, Gelu Puiu și-a înaintat demisia la câteva ore de la apariția materialului, demisie care a fost acceptată de premierul Florin Cîțu.
Cât despre Costel Alexe, acesta are de coordonat Consiliul Județean Iași cel puțin 3 ani, după cum sublinia în urmă cu câteva luni, în contextul dosarului penal pe care îl instrumentează procurorii anticorupție și în care este acuzat de luare de mită și instigare la delapidare. La acea vreme, Alexe asigura că nu se gândește să facă un pas în spate și că „nu am comis nici o ilegalitate, nici cât am fost ministru, nici înainte şi nici după”.
În ciuda respingerii cererii DNA, de începere a urmăririi penale, de către Comisia Juridică, unde parlamentarii PSD s-au abținut, Marcel Ciolacu a anunțat că social democrații vor vota, în plenul Senatului, în favoarea solicitării Direcției Naționale Anticorupție. Fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog este acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri.
„Senatorii PSD s-au abţinut ieri la votul din Comisia juridică. Am fost informat şi eu. Să se vadă exact, chiar dacă suntem minoritari, să nu picăm într-un joc al actualei Puteri în care să arate că PSD este iarăşi împotriva Justiţiei, a începerii urmării penale a unui coleg. Şi la Biroul Permanent Naţional am luat o decizie şi, la solicitarea domnului Bodog, vom vota pentru începerea urmăririi penale. Asta nu înseamnă nici trimitere în judecată, nici condamnare, e un lucru, până la urmă, normal”, a afirmat Ciolacu, la finalul şedinţei grupului PSD din Senat, citat de Agerpres.
Plenul Senatului va dezbate şi vota, miercuri, solicitarea DNA adresată Camerei superioare a Parlamentului pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog.
Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Iulia Scântei, a declarat luni că plenul va decide în cazul solicitării DNA în cazul lui Bodog, menţionând că raportul comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea unei propuneri de aprobare sau respingere a cererii procurorilor anticorupţie.
În plus față de momentul 2019, DNA a precizat că există aspecte „din care rezultă suspiciunea rezonabilă că demnitarul ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract”, se arată în comunicatul DNA.
Încă doi foști miniștrii ai Sănătății, în atenția DNA
Alți doi foști miniștrii ai Sănătății din guvernările social democrate sunt în atenția Direcției Naționale Anticorupție: Sorina Pintea și Nicolae Bănicioiu.
Sorina Pintea fost trimisă în judecată în aprilie 2020 de DNA, acuzată fiind că, în calitate de manager al Spitalului Județean din Baia Mare, ar fi primit 10.000 de euro și 120.000 lei mită, ca procent dintr-un contract de achiziții publice. În data de 28 februarie 2020, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, susțin procurorii DNA.
Nicolae Bănicioiu este acuzat de comiterea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență pe vremea când activa ca ministrul, întâi al Sportului apoi al Sănătății, în guvernele Ponta. La săvârşirea presupuselor fapte, explică DNA, Bănicioiu ar fi fost ajutat de o altă persoană, suspect în dosar. Pe averea lui Bănicioiu a fost pus sechestru asigurator, pentru suma de 2.612.389 lei. „În vederea asigurării confiscării sumei reprezentând obiectul infracțiunilor de corupție, s-a dispus sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile, poprire pe conturi avându-l ca titular pe Bănicioiu Nicolae”, se arată într-un comunicat al DNA.
Supermarket lângă farmacie, lângă hipermarket, lângă mall, lângă centru farmaceutic: așa arată orice oraș din România.
Iar dacă aveai impresia că nu poți confunda Clujul cu Galațiul sau Constanța cu Bacăul, o simplă imagine urbană îți va demonstra că fiecare stradă arată aproximativ la fel.
România devine, pe zi ce trece, țara omului care apreciază simplitatea, dar se hrănește din coșul de la supermarket și încearcă o vindecare în farmacie. Omul simplu, care stă la cozi simple, care cumpără ”la reducere” și care are încredere în sfatul farmacistului.
Omul simplu nu pune întrebări: omul simplu se bucură că e băgat în seamă. Iar supermarketul sau farmacia îi dau omului simplu siguranța că e buricul pământului, că-i hrănit, că-i protejat, c-al lui cartier contează.
Românul digeră plastic pentru a sta la coada de după. Din farmacia construită lângă altă farmacie, ambele la parterul blocului, românul cere un nou flacon de plastic, medicamentul minune și senzația efemeră de ”sănătate”.
Tot în România, se distrug spații verzi, se taie și se defrișează cu același scop nobil: lângă supermarketul vechi apare supermarketul nou, la fel de lucios, cu același reclame întinse pe peretele unui etaj, îndemnând la consumul ”sănătos și responsabil”.
Magazinele mari monopolizează pentru că știu, de la bun început, că monopolul se traduce prin succes
Se îndeamnă la consumul responsabil, dar se construiește iresponsabil. Românul nu se simte vinovat, atât timp cât primarul ”face ceva”. Românul votează când vede că primăria investește.
Românul înțelege evoluție și investitori, locuri de muncă și decență, dacă vreun Metro e plantat fix în parcul din fața blocului. Atât timp cât e non-stop, cât casierul e politicos și cât contribuie, eventual, și la plantarea unei noi parcări, românul e mulțumit că lângă Metro apare și-un Carrefour, Auchan sau Kaufland. Dacă-i român bucureștean, se bucură de un nou MegaImage, răsărit fix lângă Real, vis-a vis de Lidl.
Pe român îl deranjează spațiul verde pentru că-l asociază cu boschetul, iar boschetul îl duce cu gândul la boschetarul care, odinioară, îl încurca.
Supermarket, lângă supermarket, lângă supermarket: așa arată o ”vedere” din orice oraș din România, așa ne construim turismul urban și asta-i moștenirea: orice spațiu verde în minus aduce un magazin în plus.
Supermarketul este sigur că te va câștiga: încă din momentul în care îți taie parcul pentru a planta bolțarii.
Ciuperca de după ploaie: farmacia din România
În clădiri vechi, într-un patrimoniu distrus, într-o istorie care încă mai zvâcnește pe o plăcuță ruginită, au apărut și farmaciile. Tiptil, cuminte, cu aceleași reclame glossy, cu aceleași promisiuni de sănătate. Prea puțin contează că farmacia cu nume latin, grecesc sau neaoș apare fix lângă vreun muzeu de istorie, lângă un liceu de prestigiu sau, de ce nu, lângă altă farmacie. Farmaciile au luat locul fostelor buticuri sau consignații omniprezente prin anii `90, în stațiile de autobuz, colț de bloc sau orice alt spațiu
Dacă farmacia în cauză mai are și vreun contract cu vreun actor care cânta la revelionul din `77, cu atât mai bine. Dacă farmacia are propria reclamă televizată, repetată la nesfârșit, propriul cântecel obsedant și un slogan care rămâne ca viermele-n ureche, iarăși, cu atât mai bine.
De la Ana la Caiafa. Sau de la Lidl la Catena
Românul e convins că sănătatea-i scumpă și preferă să dea un ban, dar ”să stea în față”. Românul a uitat de aprozar, a uitat de Alimentara și a uitat de magazinul căruia îi era fidel și pe care, odinioară, stăteau literele mari, ruginite, care formau cuvântul ”Pâine”.
Mândria de a locui la doi pași de alimentara a devenit mândria de a locui lângă Lidl sau Catena: pentru că, automat, ai senzația de civilizație, metropolă și buricul pământului dacă există puțin vacarm consumerist. Pentru că benzile lucioase, bordurile parcărilor și roțile cărucioarelor în care bagi un bănuț au ajuns să cântărească mai greu. Iar dacă devin apăsătoare, rezolvi ușor: la farmacia din colț.
Mai multe vidanje fac legea, dar legea se ”răzbună”, întocmind un dosar penal.
În cursul zilei de ieri, Apele Române au anunțat printr-un mesaj postat pe pagina de Facebook că, în timpul unui control, Inspecţia Teritorială a Sistemului de Gospodărire a Apelor Giurgiu din cadrul Apele Române Argeş-Vedea, a surprins o vidanjă care deversa şi alte cinci care aşteptau să descarce.
Cu alte cuvinte, o vidanjă dă tonul, alte cinci îi urmează exemplul, amenzile nu mai constituie vreun pericol, iar dosarul penal rămâne singura sperietoare.
Astfel, reprezentanții au precizat că apele uzate erau evacuate total neepurate direct în râul Ciorogârla, prin canalul principal din incinta staţiei de epurare a oraşului.
Din vidanje, direct în râu
Nu este prima dată când apele râului sunt poluate. În urmă cu 10 zile, S.C. Apă Canal Ilfov S.A. a fost amendată cu 40.000 de lei pentru aceleași încălcări ale legii. De asemenea, s-a dispus blindarea canalui de acces al vidanjelor, anunță reprezentanții Apelor Române, care cer întocmirea de dosar penal.
Dar, pentru că locuim în România și mulți preferă amenda pe post de educație, inspectorii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea au cerut sprijinul Poliţiei Măgurele, căreia i-au predat probele pentru întocmirea unui dosar penal pentru S.C. Apă Canal Ilfov S.A, precizează HotNews.
Dosar penal pentru poluare cu ape uzate neepurate
Dacă amenda nu reușește să aducă educația și civilizația în cadrul societății menționate, soluția a venit sub formă de dosar penal.
”Apele râului Ciorogârla, afluentul râului Sabar din județul Ilfov, au fost din nou poluate cu ape uzate neepurate, provenite de la vidanjele din zona orașului Măgurele”, au scris reprezentanții Apelor Române pe contul de socializare.
Problema nu este prezentă doar în Ilfov, ci în toată țara. Un motiv în plus pentru ca România să devină țara care împarte amenzi, colecționează dosare penale și o ia de la capăt: afacerea primează, iar natura mai are de așteptat în fața delăsării, indiferenței și, mai ales, în fața banului.
Ana-Loredana Predescu, deputat PPU (social-liberal), afiliat grupului parlamentar PSD, a anunțat adoptarea unui amendament important pentru industria HoReCa – includerea organizatorilor de evenimente de business și high-tech în schema de ajutor de stat. Astfel, după adoptarea acestui amendament, organizatorii de evenimente de business și high-tech, târguri și congrese (CAEN 8230), vor putea fi incluși pe lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat acordat sectorului Horeca prin OUG 10/2021, pentru modificarea și completarea OUG 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale.
„Azi am obținut o mică victorie și mă bucur că, în ciuda opoziției inițiale a USR, dar cu sprijinul parlamentarilor PNL-PSD-UDMR, amendamentul a trecut. Proiectul de lege va urma procedura parlamentară și va intra în plen pentru votul final. Este imperios necesar ca și firmele cu cod CAEN 8230 să primească ajutor de stat și să supraviețuiască restricțiilor impuse de pandemie, mai ales că au avut activitatea complet sistată de mai bine de un an, fiind însă nevoiți să plătească salarii și taxe. Vorbim de peste 2.000 de firme, printre care și organizatorii TedEx, Bucharest Technology Week, Business Days, evenimente care aduc plus valoare României”, a scris deputatul de Brașov, pe pagina sa de Facebook.
Grantul, 20% din pierderea cifrei de afaceri
Concret, potrivit OUG 10/2021, ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unui grant, ce reprezintă 20% din pierderea cifrei de afaceri, calculată ca diferenţă dintre valoarea înregistrată în 2019 şi cea din 2020. Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată unui beneficiar prin prezenta schemă este de 800.000 euro/întreprindere. Bugetul schemei de ajutor de stat este estimat la 500 milioane euro, echivalent lei. Din grantul acordat beneficiarii pot achita obligațiile fiscale, precum și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal central, care se înregistrează la plată după data acordării ajutorului de stat și până la expirarea perioadei de 12 luni, respectiv 24 de luni, prevăzută la art. 5.
Social democratul Alexandru Rafila a comentat situația sensibilă în care se află, în acest moment, atât sistemul de sănătate, însă și coaliția de guvernare, cea care pare să nu se mai înțeleagă. De asemenea, acesta a anunțat astăzi, în Parlament, înființarea unei comisii care va avea ca scop anchetarea datelor din pandemie, aici fiind incluse numărul de cazuri, testările efectuate, însă și numărul efectiv al deceselor cauzate de Covid-19, afirmație care ar fi creat confuzie în spațiul public. „USR PLUS a creat confuzie”, a spus Rafila.
Alexandru Rafila: „Noi considerăm că o astfel de comisie este foarte utilă și sperăm ca cei de la USR PLUS să sprijine această inițiativă în sprijinul transparenței”
Mai mult, parlamentarul a declarat că și-ar dori ca cei de la USR PLUS să ofere răspunsuri populației, astfel încât oamenii să-și poată recăpăta încrederea în autorități, sugerând că și-ar dori ca partidele să poată lucra în echipă, pentru binele populației.
Astfel, social democratul a demarat un apel adresat colegilor din Biroul Permanent, „indiferent de orientarea politică”, să sprijine demersul Partidului Social Democrat „care este făcut exact în interesul cetățenilor și pentru controlul pandemiei”, a adăugat Alexandru Rafila.
„Domnul Vlad Voiculescu poate să fie invitat, nu poate să fie chemat. Dânsul nu are nicio calitate oficială în acest moment. Sigur, dacă o astfel de comisie se va înființa, și domnul Vlad Voiculescu va fi invitat să poată să clarifice anumite lucruri. Dar, întâi trebuie să fie aprobată comisia, constituită și, ulterior, să stabilim o ordine de zi și procedurile”, a mai spus Rafila.
Reamintim că fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a lansat o serie de acuzații grave în spațiul public, care ulterior s-au rostogolit și au șubrezit încrederea pe care cetățenii o au în autorități. La rândul lui, întrebat despre acuzațiile acestuia, premierul Florin Cîțu a spus că în momentul de față există o anchetă în curs, iar până la finalizarea acesteia nu poate oferi informații suplimentare, lăsând de înțeles că orice declarație în acest sens ar putea fi lipsită de etică și profesionalism.
Este de ajuns o vizită la Țintești, județul Buzău pentru a vedea cum tehnologii de ultimă generație și instalații care au costat peste 25 milioane euro, cu o capacitate de 360 000 tone pe an, reciclează deșeuri și le transformă în materie primă pentru multe industrii.
Companiile Green Group sunt: Greentech SA (cu fabrici in Romania, Slovacia si Lituania), Greenfiber International SA, GreenWEEE International SA, Greenglass Recycling SA, Eltex Recycling si Green Resources Management cu investiții totale ce depășesc 200 de milioane de euro.
În fiecare zi, la GreenWEEE ajung deșeuri de aparate de uz casnic de mici și mari dimensiuni, baterii, cabluri, acumulatori uzați. Deșeurile de aparate se degradează în mii de ani și conțin substanțe toxice, motiv pentru care reciclarea lor este vitală. Acestea sunt recuperate și transformate în materie primă secundară astfel că deșeurile de aparate capătă o nouă viață.
Înființată în 2009, astăzi Green WEEE are 2 fabrici, la Buzău și la Câmpia Turzii, cu o capacitate de procesare de 100 000 tone pe an. A conservat, prin reciclare, peste două milioane de tone de CO2, și a primit pentru activitatea sa performantă certificarea WEEELabEx. De la deschidere, acum 12 ani, GreenWEEE a reciclat peste 8 milioane de bucăți de frigidere, televizoare, monitoare și telefoane mobile, acestea fiind câteva din multele echipamente electrice care intră pe poarta fabricii. Doar prin reciclarea unui frigider, GreenWEEE economisește echivalentul de CO2 al emisiilor făcute de o mașină care înconjoară de două ori planeta Pământ.
Câteva lucruri interesante despre reciclare la GreenWEEE: Reciclarea monitoarelor din cei 11 ani de activitate a salvat 122 milioane de litri de apă potabilă și a prevenit generarea de aceeași cantitate de apă reziduală. Aceeași cantitate de apă a fost folosită de 1.630.000 persoane pentru a face duș într-o săptămână. Reciclarea unui singur telefon mobil economisește suficientă energie cât să asigure funcționarea unui laptop timp de 44 ore. Reciclarea unui telefon mobil economisește 860 kg CO2, echivalentul distanței parcurse de o mașină de la București – Bruxelles și înapoi. Un tub catodic al unui televizor poluează 50 de metri pătrați de sol timp de 30 de ani.
GreenGlass Recycling este cea mai modernă fabrică de reciclare a deşeurilor a sticlei din Europa de Est
GreenGlass Recycling are o capacitate de reciclare de peste 110.000 de tone de sticlă. Situată lângă București, GreenGlass Recycling transformă deșeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (99,99%), ce sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a noilor sticle. Greenglass deține certificatul END OF WASTE, prin care sticla deșeu își încetează statutul de deșeu și este valorificată în industrie ca materie primă. Reciclarea sticlei este imperios necesară deoarece recipientele din sticlă sunt 100% reciclabile și pot fi reciclate fără sfârșit fără pierderi de puritate sau calitate, iar energia economisită prin reciclarea unei sticle alimentează un laptop timp de 25 de minute. Coșul de gunoi al unui român cântărește anual 260 de kilograme, din care 3,16% reprezintă sticlă, adică 8,26 kilograme. 2300 borcane de dulceață aruncă un român la gunoi într-o viață.
Green Tech reciclează PET-uri
Fulgi de plastic obtinuti in urma reciclarii PET
PET-urile reciclate devin materie primă, ceea ce înseamnă eficiența resurselor și creștere economică. PET-ul devine un recipient nou, fibră poliesterică folosită la fabricarea de produse de igienă gen scutece, pături, și bandă poliesterică folosită în industria lemnului sau în industria metalurgică. Înființată în 2002, Green Tech are fabrici la Buzău și Iași dar și în Lituania și Slovacia. Green Tech reciclează în prezent 150 000 tone de ambalaje PET pe an și este unul dintre cei mai importanți furnizori de bandă poliesterică și granule. Capacitatea de sortare este de 11 tone de baloți pe oră. Procesul tehnologic este minuțios.
Întâi se face îndepărtarea impurităților prin ciur, separator balistic, separator magnetic, separator optic pentru sortarea pe culori, după care urmează spălarea și măcinarea în morile de măcinare. Rezultă în final fulgii PET, bucăți mici de plastic cu dimensiuni între 8-12 mm. Fulgii se ambalează la final în saci in greutate de o tonă și conținutul este testat pentru calitate în laboratoare, înainte de a fi expediat către procesatori finali. Pentru realizarea benzii poliesterice prin extrudare, Green Tech are două linii tehnologice cu capacitatea de producție de 1.300 kg pe oră. Din fulgi PET se produc granule r-PET folosite la fabricarea de ambalaje pentru produse alimentare și non-alimentare. Green Tech are implementat sistemul de management integrat calitate mediu OHSAS.
Green Tech a lansat în 2018 programul de reducere a emisiilor de CO2 intitulat ”Reducerea emisiilor Green Tech în cadrul procesului de reciclare a PET-urilor, România”, prin care se realizează o reducere de 45.380 tone de CO2 pe an, conformându-se astfel țintelor de dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite.
Green Fiber transformă ambalajele PET în fibră sintetică poliesterică
După transformare, acestea devin bumbac artificial și lână artificială din care se fac textile casnice, filtre, șervețele umede, tapițerii auto și pentru mobilier dar și umpluturile acestora, perne și pilote, și scutecele bebelușilor. Bumbacul artificial și lâna artificială se folosesc și în construcții la fabricarea membranelor și a diverselor componente de izolație. Procesul spectaculos de transformare a ambalajelor în fibră începe la fabricile Green Tech care obțin fulgii PET care apoi merg la Green Fiber pentru obținerea fibrelor.
Prima fabrică Green Fiber s-a înființat la Buzău în 2005, cu o capacitate de 16.000 tone/an, a doua la Iași în 2007, cu o capacitate de 35.000 tone/an. În 2017 s-a înființat fabrica de la Urziceni unde se produc anual 29.000 tone de fibră. Procesul de fabricație are loc în două etape, filarea și finisarea, cu faza intermediară de extrudare care dă naștere lânii, cu acele însușiri fizice, chimice și mecanice necesare diverselor aplicații industriale. Prin activitatea sa, Green Fiber nu doar a reînviat tradiția producției de fibre sintetice în România ci a reușit să și înlocuiască materia primă, petrolul, cu deșeurile PET ca resursă regenerabilă.
Green Resources Management S.A.
Green Resources Management S.A. este o organizație de transfer de responsabilitate autorizată de Ministerul Mediului și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în baza Licenței de operare nr. 8 din 30.08.2017.
Eltex Recycling oferă servicii integrate de management a deșeurilor, de la organizarea fluxurilor pentru colectarea deșeurilor din producție, organizarea procesului de colectare până la identificarea soluțiilor de reciclare, tratare și valorificare în scopul de a oferi clienților cele mai bune rezultate.
Green Group a apărut în România când Constantin Damov a înființat prima firmă, Green Tech, care recicla PET-uri, iar ulterior a început și cu alte materiale.
Capacitate maximă de procesare și reciclare, infrastructură minimă de colectare
Fibra PET obtinuta din 100%fulgi reciclati
O discuție cu Mihaela Sofronea, PR Manager la Green Group WEEE&Glass Recycling Division, ne dezvăluie detalii operaționale despre activitatea acestui reciclator unic în Europa:
”La momentul la care s-a înființat Green Tech, au apărut și colectorii și s-a început și operațiunea de colectare în România, care practic nu exista înainte de Green Tech. Problema care a rămas este lipsa infrastructurii de colectare. Dacă ar exista infrastructura de colectare selectivă, poate că cetățenii ar duce deșeurile undeva. Noi importăm 60% din deșeurile de PET generate în cea mai mare parte de companii, dar și de populație. Green Tech are o capacitate de reciclare de 150000 tone pe an în toate fabricile din România, Lituania și Slovacia. Green WEEE are capacitate de 100000 tone pe an. Green Glass reciclează 110000 tone pe an. Suntem singurul reciclator din Europa cu așa o mare capacitate de procesare. Luăm deșeurile de la colectori, de exemplu Green WEEE le în mare parte de la OTR-uri (N.R. OTR-uri sau OIREP-uri, Organizațiile de Transfer de Responsabilitate care conform legislației în vigoare, trebuie să colecteze deșeurile și să le predea reciclatorului) care strâng de la colectori, instituții publice, mari companii. Green Tech nu preia așa de mult de la OTR-uri. Cantitatea cea mai mare de PET-uri provine din alte țări deoarece PET-urile din România nu au calitatea celor din import, nefăcându-se colectarea selectivă corespunzător. Avem patru tipuri de calitate la PET – A,B,C,și D. Una e să ai PET direct de la companii din HORECA, alta de la groapă. Diferența se vede imediat, vizual. Contează mult dacă PET-ul e murdar sau îmbătrânit deoarece cu acestea folosim mai multă energie, mai multă apă, mai mult detergent și sodă caustică….Dacă produsul finit nu corespunde verificării Controlului Tehnic de Calitate, se reintroduce în procesul tehnologic, nu chiar de la început ci de la etapa necesară până la final, pentru obținerea unui produs de calitate. Nu este ușoară separarea. PET-ul are mai multe componente, capacul e din plastic sau poate fi amestecat chiar cu metal, eticheta e din PVC. Riscul este ca sortatoarele optice să nu poată distinge materialele diferite și în fulgii de PET să se strecoare fulgi de PVC ceea ce contaminează materialul și practic tot fluxul. Așa am pățit cu sticla de apă minerală Borsec. A trebuit să facem lobby la Borsec să producă capacul total detașabil, pentru că înainte rămânea o porțiune atașată de sticlă și greu de îndepărtat”.
Responsabilizare prin coerciție, cheia succesului pentru a avea un mediu curat
Din discuție înțelegem câteva aspecte practice care ne fac mai conștienți și mai responsabili atunci când cumpărăm sau când vrem să aruncăm deșeuri.
În calitate de producători, ar trebui să ne gândim foarte bine atunci când concepem un produs astfel încât gradul de reciclabilitate să fie cât mai mare și chiar 100% pentru a ușura sarcina reciclatorului. Comisia Europeană are comunicare permanentă, schimburi de scrisori și discuții regulate cu reciclatorii în acest sens, pentru a determina producătorii să conceapă produsele astfel încât materialele să fie cât mai reciclabile.
Există și ambalaje care nu se pot recicla în România, exemplu este ambalajul Tetra Pak, cutiile de lapte, care, din cauză că au aluminiu în componență, sunt reciclate în alte țări deoarece România nu are astfel de instalații.
În calitate de consumatori, trebuie să știm că, de fapt, 85% din coșul zilnic în România este reciclabil. Mai mult, toată aparatura care ne înconjoară este de asemenea, reciclabilă. Materialele cele mai poluatoare în mediu sunt sticla, precum și echipamentele electronice și electrice care conțin substanțe periculoase (baterii, monitoare, telefoane mobile, frigidere, led-urile, tuburile fluorescente, becurile compacte) dar sunt total reciclabile.
Cetățenii și autoritățile trebuie să conștientizeze că totul este reciclabil. Sticla se reciclează la infinit, fără pierderi prea mari, redevenind sticle și borcane pe masa noastră. 90% din materialele unui frigider se recuperează și se reutilizează în alte industrii ca de exemplu producția de instrumente muzicale, de calorifere etc. Mașina de spălat conține patru tipuri de plastic iar acestea se reciclează separat.
Nivelul de colectare selectivă este foarte scăzut în România deoarece nu se aplică pedepse pentru cei care nu colectează și nu selectează deșeurile, începând cu cetățenii dar și cu autoritățile locale, și pentru că cei care le colectează nu le duc la reciclator, de regulă OTR-urilor.
Deșeuri pregătite pentru reciclare
În Belgia, de exemplu, serviciul de salubritate dă 50 euro amendă cetățeanului care îi înmânează saci cu ”conținut necorespunzător”. În România s-a creat un cerc vicios pe care autoritățile locale și centrale se fac că nu îl văd. Nu se dau amenzi pentru că nici nu există infrastructură de colectare. ”Dacă am avea infrastructură, cu siguranță cetățenii ar colecta selectiv. Trebuie aplicată coerciția”, consideră Mihaela Sofronea. ”La noi, în unele cartiere din orașul Buzău, dacă salubritatea vede că în tomberonul de crengi am pus plastic, nu mi-l ia, și mă atenționează printr-un bilet, și sigur că nu-mi convine să mai stau o săptămână cu tomberonul”, mai adaugă ea ca exemplu de bună practică.
Taxa verde pusă pe produse, plătită la achiziționarea unui produs pentru colectare și reciclare, înseamnă că producătorul confirmă că la sfârșitul vieții produsului, acesta va fi colectat și reciclat. Responsabilitatea este delegată OTR-ului.Conform legii, obligația de a colecta deșeuri electrocasnice, de exemplu, au și magazinele, ”în funcție de spațiul de care dispun”, deci în principiu, un cetățean se poate duce la un magazin doar să predea un aparat vechi, nu neapărat să predea pe cel vechi când cumpără unul nou.
Informații utile privind cel mai apropiat centru de reciclare pentru orice deșeu, inclusiv ulei alimentar, se pot afla din Harta Reciclării, platforma națională integratoare. Se impune însă o comunicare continuă și adecvată prin mass-media pentru a asigura conștientizarea și îndrumarea activă a cetățenilor spre punctele de colectare. În ultimii ani se observă o tendință pozitivă de colectare și o preocupare spre sustenabilitate a cetățenilor și a companiilor.
Green Group a fost exemplu de bune practici dat de Comisia Europeană deoarece în urmă cu 5 ani a investit 12 milioane de euro și a implementat SIGUREC, sistemul de colectare de la populație, pentru că dorea să schimbe mentalitatea la nivel național, dar între timp s-a schimbat legislația și reciclatorul nu mai poate face asta, colectarea direct de la cetățeni o face doar salubritatea și primăriile.
Acestea și sunt marile provocări din domeniul reciclării: schimbare mentalităților, lipsa infrastructurii de colectare, transpunerea legislației europene în legislația națională și respectarea legislației.
Green Group, un angajator atractiv și un contributor semnificativ la bugetul de stat
La Green Group siguranța este pe primul loc
În ce privește personalul Green Group, Mihaela Sofronea subliniază câteva aspecte de bază ale activității personalului operațional:
”Se lucrează în ture, 24 de ore. Angajăm constant. Le asigurăm transport și alte beneficii. Mediul de lucru nu este ușor și instructajul profesional și protecția muncii se fac deseori prin power point și video clipuri pentru a fi cât mai clare și sugestive. Este un mediu ceva mai periculos decât alte medii de lucru și fiecare angajat trebuie să știe foarte clar și strict ce are de făcut. Lucrează cu motostivuitoare, utilaje grele, benzi transportoare și se mișcă printre mașini care vin să descarce. În funcție de experiență, fiecare e distribuit pe un post. La Buzău sunt 700 de angajați, mai avem la Câmpia Turzii, la Iași, Urziceni și Popești Leordeni. În total, inclusiv cu fabricile din străinătate, avem cam 2000 de angajați. Suntem unul din cei mai mari angajatori din România dar și unul din cei mai mari contributori la PIB-ul României”
Angajații au diferite beneficii extra-salariale: tichete de masă, asigurare medicală, plata transportului, atât pentru personalul administrativ, cât și pentru personalul din fabrici, muncitori calificați sau necalificați, sporuri de fidelitate în funcție de vechime, dar și bonusuri de performanță. Mai mult, politica de personal presupune promovarea în vederea ocupării posturilor de middle management – aproximativ 80% dintre aceste poziții sunt acoperite astfel. Totodată, orice post vacant este anunțat mai întâi intern, primindu-se recomandări de la salariați.
Cu o cifră de afaceri consolidată de 121,1 milioane EUR in anul 2020, reciclând 320.000 tone deșeuri an și având peste 2.000 de angajați, Green Group este punct de referință în industria națională și europeană. Taxele plătite de companiile Green Group in anul 2020 către bugetul de stat sunt aproximativ 5,1 milioane EUR.
Concluzia: România, țara gunoaielor, are de fapt cel mai mare reciclator din Europa
Situația este deci paradoxală și dureroasă în același timp. România, țara gunoaielor, are de fapt pe suprafața ei cel mai mare reciclator din Europa, care este obligat să importe deșeuri chiar din Australia pentru a-și menține fluxul tehnologic operațional, în timp ce deșeuri de PET-uri, plastic și metal zac la noi peste tot în mediul înconjurător. Deși la intrarea în perimetrul Green așteaptă camioane pline cu deșeuri pe o lungime de un kilometru și ai putea fi impresionat, cifrele privind volumul de colectare și reciclare din România sunt dezamăgitoare pentru că doar 40% din deșeurile care ajung la Green Group provin din România.
Comisia Europeană chiar a dus România în instanță din cauza neîndeplinirii succesive a țintelor de reciclare, ceea ce contribuie la poluarea mediului în două moduri simultan, prin abandonarea deșeurilor în mediu și prin depozitarea lor la gropi de gunoi.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
