Premierul României, Florin Cîțu prezintă, miercuri, în plenul Parlamentului, Planul Național de Redresare și Reziliență.
Planul prevede o alocare maximală de 29,2 miliarde euro din fonduri europene (granturi nerambursabile și împrumuturi) pentru proiecte guvernamentale. pe ordinea de zi a plenului reunit al Parlamentului se află, pe lângă prezentarea PNRR, și tratatul EURATOM prevede creșterea contribuției de la 1,2%, la 1,4% din Venitul Național Brut.
PSD a condiționat votarea Tratatul EURATOM de prezentarea de către premierul Cîțu a PNRR în fața plenului Parlamentului.
„Liviu Dragnea a participat la programe educative și dânsul a cerut să participe, dar i s-a spus că unele sunt sub pregătirea dânsului. La cele care a participat, unele privesc medicina, sunt teste grilă. Dacă iei punctaj maxim, iei credit. Dacă nu, nu. Liviu Dragnea a inginer. Faptul că nu a luat punctaj maxim nu înseamnă că n-a fost activ. S-a susținut că n-a participat la programe religioase. El e credincios, a participat la toate slujbele religioase. Legea cere să ai un comportament corect, nu să fii Superman”, a declarat avocata lui Liviu Dragnea, după proces.
Dragnea, schimbare de abordare
Dragnea a fost audiat, în sistem videoconferință. Întrebat de judecător în mod direct despre „opinia referitoare la condamnare”, pe care Dragnea a explicat că a îmbunătățit viața a milioane de români, potrivit Știri pe surse. „Am îmbunătățit viața milioane de români fără sa cer nimic in schimb. Am înțeles motivele pt care a fost trimis…”, a spus acesta.
Se pare că Dragnea și-a schimbat modul de abordare al discuțiilor cu magistrații, după ce luna trecută declarase că a stat destul în închisoare și că nu prezintă un pericol pentru societate.
Aviz favorabil privind reabilitarea
În vederea liberării condiționate, Liviu Dragnea avea de partea sa, la data judecării pe fond, la Judecătoria Sectorului 5, avizul favorabil privind reabilitarea, acordat de Penitenciarul Rahova, unde ispășește pedeapsa, precum și decizia definitivă a magistraților, care i-au dat dreptate fostului președinte al PSD în dosarul în care a cerut recunoașterea a 49 de zile de muncă în perioadele 2 iulie 2020 – 15 septembrie 2020 şi 16 septembrie 2020 – 28 ianuarie 2021, cât timp dreptul la muncă i-ar fi fost încălcat.
Autorităţile din Italia au reţinut trei persoane în urma tragediei de duminică din Piemont, în care 14 oameni, între care doi copii, au murit după ce telecabina cu care se deplasau s-a prăbuşit, informează miercuri ANSA şi dpa, citate de Agerpres.
Cele trei persoane, proprietarul societăţii care operează instalaţia de teleferic, Ferrovie Mottarone srl, directorul acesteia şi şeful serviciului operativ, au acţionat „în mod conştient”, potrivit procurorului public din provincia Verbania, Olimpia Bossi.
Procurorul a declarat că, din fotografiile realizate de anchetatori după producerea accidentului, se vede cum sistemul de frânare de urgență părea să fi fost modificat, în sensul că fusese fixată o menghină care a blocat frânele, iar ea a fost lăsată deliberat acolo până la noi reparații. Din investigații a reieșit că acest lucru a fost motivat de necesitatea de a evita întreruperile și blocajele continue ale funcționării telecabinei, relatează La Republica.
Cei trei reținuți ar putea fi acuzaţi de omucidere, distrugere fără intenţie şi vătămare corporală, dar ancheta continuă. Imaginile cu accidentul surprinse de camerele de supraveghere, examinate de procuratură, arată cum, cu puţin înainte ca telegondola să ajungă la destinaţie, pe vârful muntelui Mottarone, un cablu se rupe şi cabina începe să alunece înapoi spre vale, iar câţiva dintre cei 15 turişti cad, a relatat presa locală.
Un copil de 5 ani, singurul supraviețuitor
Singurul supravieţuitor al accidentului este un băieţel de cinci ani, care şi-a pierdut ambii părinţi şi un frate mai mic, dar și străbunicii materni, şi care este internat în stare stabilă la un spital din zonă.
„A petrecut o noapte liniștită și starea lui este stabilă. Acest lucru a determinat echipa de medici să înceapă procesul de trezire a copilului, care constă în reducerea medicamentelor”, declară medicul Giovanni La Valle, scrie La Stampa. Totodată medicii atrag atenția și cu privire la aspectul psihologic, copilul având nevoie de sprijinul psihologilor atât în timpul trezirii, cât și după trezire, dar fiind faptul că acesta rămas orfan. De altfel, pronosticul medicilor este unul rezervat, aceștia tratând situația cu multă precauție.
Jocurile Olimpice, cele mai prestigioase competiții sportive la nivel mondial, sunt un țel de atins în cariera oricărui sportiv. De-a lungul istoriei lor, moderne, au fost ceva schimbări, adaptate vremurilor, prin scoaterea unor probe sau adăugarea unora noi.
Jocurile Olimpice antice au fost atestate documentar în anul 776 î.Hr, la Olympia (Grecia) și s-au desfășurat până în anul 393. Concurenții erau în mare parte bărbați, de altfel și probele erau „probe de război”, foarte dure, ce necesitau multă forță: aruncarea suliței, alergarea la curse lungi pentru a testa rezistența ori scurte, pentru testarea vitezei, săritura în înălțime erau cele mai cunoscute probe la acea vreme, dar și cursele cu cai sau luptele moderne, alte două probe care îi provocau pe sportivi să-și dovedească abilitățile. Un alt sport introdus a fost boxul. De precizat că sportivii puteau participa la competiție indiferent de statutul social, economic sau politic, din orice colț al Greciei. Existau totuși și excepții, femeile căsătorite nu aveau dreptul să concureze, pentru că ele trebuiau să se ocupe de familie, însă cele singure puteau face acest lucru.
Foto Descoperă.ro
Pierre de Coubertin, „tatăl jocurilor olimpice moderne”
După 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice, iar acest lucru a putut fi posibil datorită francezului Pierre de Coubertin, considerat „tatăl jocurilor olimpice moderne”. De altfel, baronul de Coubertin a fost și fondatorul Comitetului Olimpic Internațional (CIO) și președinte al acestuia, în perioada 1889-1916, respectiv 1919-1925.
Drapelul olimpic a fost adoptat în 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat au fost Jocurile de la Antwerp din 1920. Din anul 1924, deviza olimpică oficială este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic),însă, de departe, jurământul olimpic este cel mai aproape de idealurile lui Pierre de Coubertin.
Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi, ci să participi, așa cum în viață nu contează triumful, ci lupta. Esențial nu e să cucerești, ci să lupți bine
Baronul Pierre de Coubertin, „tatăl” Jocurilor Olimpice moderne
Amploarea acestei competiții s-a văzut de-a lungul timpului prin numărul de sportivi, dar și de țări participante. Astfel, dacă la prima ediție a JO moderne au fost numai 241 de sportivi din 14 țări, s-a ajuns la 10.320 de sportivi, din 197 de țări, la ediția din 1996 de la Atlanta (SUA), respectiv la 10.625 din 201 de țări, la Jocurile Olimpice din 2004, de la Atena. Numărul participaților la Jocurile de iarnă este mult mai mic, la Olimpiada din 2006, de la Torino, au fost 2.633 de sportivi din 80 de țări.
Și numărul ramurilor sportive s-a modificat de-a lungul vremii, în acest moment fiind 32 de sporturi de vară: atletism, badminton, baschet, box, călărie, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, golf, haltere, handbal, hochei pe iarbă, înot, judo, kaiac-canoe, karate, lupte, pentatlon modern, polo pe apă, rugby, sărituri în apă, scrimă, taekwondo, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul, triatlon, volei și yachting; respectiv 13 de iarnă: biathlon, bob, combinată nordică, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, schi alpin,schi fond, schi sărituri,short-track, skeleton și snowboard.
După 70 de ani, Jocurile Olimpice de iarnă au fost decalate de cele de vară
Dacă prima ediție a JO moderne a avut loc în 1896, cea de iarnă s-a desfășurat abia după primul Război Mondial, în 1924, la Chamonix (Franța). Timp de aproape șapte decenii, până în 1992, Jocurile Olimpice de vară se disputau în același an cu cele de iarnă, la fiecare patru ani. O schimbare importantă a avut loc în 1994, din acel moment JO de iarnă urmau să se desfășoare tot la patru ani, dar decalate cu doi ani față de cele de vară. Un lucru benefic, atât pentru federațiile și comitetele naționale olimpice, respectiv organizatori, cât și pentru public, care astfel se putea delecta, din fața televizoarelor sau de la fața locului, din doi în doi ani.
Cinci ediții anulate, una amânată
De-a lungul timpului, Jocurile Olimpice moderne au fost anulate de cinci ori, în timpul celor două Războaie Mondiale, astfel: ediția din 1916, din Germania (Berlin), 1940, din Finlanda (Helsinki) și 1944, Marea Britanie (Londra), la cele de vară, respectiv, 1940, Germania (Garmisch-Partenkirchen) și 1944, Italia (Cortina d’Ampezzo).
Cea de-a 32-a ediție a JO, ce trebuia să aibă loc anul trecut, la Tokyo, a fost amânată cu un an, din cauza pandemiei de coronavirus, declarată pe 11 martie 2020. Această situație a dat planurile tuturor peste cap, fie că vorbim de organizatori, federații, sportivi sau spectatori.
Boicotarea Jocurilor Olimpice
Este cunoscut faptul că sportul este cel mai bun ambasador al omenirii, iar unele dintre declarațiile făcute, verbal sau nu, pot atrage atenția publicului sau chiar a organizatorilor.
De-a lungul timpului au fost mai multe boicoturi ale Jocurilor Olimpice, unele din motive sportive, altele ca declarații politice pe diverse probleme ale momentului. Potrivit DW, primele două boicoturi din istoria Jocurilor Olimpice au fost motivate în plan sportiv. În 1928, atletele britanice au refuzat să participe la Jocurile Olimpice din Amsterdam, pentru că din cele zece competiţii atletice pentru femei, anunţate iniţial, au fost organizate doar cinci. În 1936, Jocurile Olimpice de iarnă din Garmisch-Partenkirchen au fost boicotate de elveţieni şi austrieci, deoarece monitorii de schi fuseseră cotaţi drept schiori profesionişti, interzicându-li-se astfel dreptul de a participa la competiţie.
Boicoturile politice au început în 1956, la Jocurile Olimpice de la Melbourne, când Spania, Olanda și Eleveția au refuzat să-şi trimită sportivii în competiţie în semn de protest faţă de înăbuşirea revoltei din Ungaria. La aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice au lipsit, de asemenea, Egiptul, Irakul, Cambodgia şi Libanul, la rândul lor însă din cauza crizei Suezului, cunoscută şi drept războiul din Sinai.
Însă, apogeul acestui gen de boicot a fost la ediția din 1976, de la Montreal, unde Noua Zeelandă a spart boicotul sportiv împotriva Africii de Sud prin susţinerea unui meci de rugby cu statul african. Cum acest sport nu era reglementat încă de CIO, nu au putut fi luate măsuri contra Noii Zeelande, astfel că în semn de protest, cele 28 de state africane prezente în Canada au părăsit, de îndată, Montrealul.
În 1980, Jocurile Olimpice de la Moscova au fost boicotate de SUA, Germania (RFG) și 63 de țări occidentale, din cauza invaziei sovietice a Afganistanului. Au existat totuși și țări care au boicotat boicotul și au participat la această competiție, printre ele aflându-se Marea Britanie și Italia.
În replică, în 1984, URSS și 14 țări din blocul comunist nu au participat la JO la Los Angeles. România a fost singura țară din Europa de Est care nu s-a alăturat boicotului. La finalul competiției, delegația olimpică română s-a poziționat pe locul secund într-un clasament al națiunilor, după țara gazdă.
Un alt boicot politic a fost cel de la Seul, în 1988, când Coreea de Nord a refuzat să participe la Jocurile Olimpice organizate de vecina sa, Coreea de Sud. Nordicilor li s-au alăturat în acest boicot Cuba, Nicaragua și Etiopia.
Iran și motivele de a nu se confrunta cu sportivii israelieni
De departe cel mai longeviv boicot este cel al Iranului, care ediție de ediție a inventat motive pentru a nu participa în competiţii împotriva sportivilor israelieni. Cea mai amuzantă „motivație”, de altfel respinsă de către organizatori, a fost înainte de JO de la Londra, din 2012.
Logo JO Londra, 2012
„Folosirea cuvântului Zion (n.r. termen biblic ce se referă la Ierusalim) în logo-ul Jocurilor Olimpice din 2012 este o acțiune dizgrațioasă și contrară valorilor Jocurilor Olimpice. Nu e nicio îndoială că această neglijență poate afecta prezența unor țări la JO, în special a Iranului”, se arăta în scrisoarea oficială a Iranului, consemnată de presa vremii. În replică, un oficial CIO a confirmat plângerea depusă de Iran, însă a negat acuzațiile de rasism: „Logo-ul Londra 2012 reprezintă numărul 2012, nimic altceva”.
Tokyo și Beijing, pandemia și „boicotul diplomatic”
De altfel, nici următoarele două ediții ale Jocurilor nu par lipsite de evenimente. Jocurile de la Tokyo (23 iulie – 8 august) sunt sub atentă observație din punct de vedere medical, Japonia fiind lovită de al patrulea val pandemic, iar competiția, cel puțin până la acest moment, se va desfășura fără public. Asta, deși atât medicii, cât și societatea civilă insistă pe ideea de anulare a evenimentului, fiind trimise scrisori deschise către organizatori sau petiții online.
Jocurile de iarnă de la Beijing (China) sunt la un pas de boicotare, după ce preşedinta democrată a Camerei Reprezentanților (SUA), Nancy Pelosi, a îndemnat marţi, 18 mai, la un „boicot diplomatic” al JO din 2022 pentru a denunţa încălcarea drepturilor omului în China, notează AFP, citat de HashtagNews.
„Nu putem pretinde că totul este în regulă cu organizarea Jocurilor Olimpice din China”, a afirmat ea în cursul unei audieri consacrate drepturilor omului şi Beijingului, în contextul în care în Statele Unite se înmulţesc apelurile la boicotarea acestora. Cum pandemia este departe de a se termina, nu este exclus să vedem și un eventual „boicot sportiv”, din motive medicale, știut fiind faptul că deja mulți sunt reticenți în privința călătoriilor spre China, aceasta fiind considerată epicentrul pandemiei.
Violența la Jocurile Olimpice: Masacrul de la Munchen
În 1972, la Munchen, urma să aibă loc cea de-a 20-a ediție a Jocurilor Olimpice, iar întreaga atenție a publicului era pe acest eveniment, o „sărbătoare a păcii”, la 25 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, care vizau prezentarea unei Germanii democratice și moderne.
Însă dimineața zilei de 5 septembrie avea să marcheze un moment care a schimbat lumea. Concret, un grup de opt terorişti palestinieni, cu feţele acoperite de măşti de schi şi înarmaţi cu arme Kalashnikov şi cu grenade de mână, aparţinând grupării „Septembrie Negru”, au pătruns în clădirea în care erau cazaţi sportivii israelieni, capturând 11 ostatici. Teroriștii au cerut eliberarea celor 232 de militanți palestinieni reținuți în Israel, a teroriștilor germani Andreas Baader și Ulrike Meinhof, precum și a teroristului de stânga japonez Kozo Okamoto.
Unul dintre atacatorii de la Munchen
De la începutul crizei, guvernul din Israel condus de Golda Meir a refuzat ferm orice tip de negociere, iar Germania a refuzat permiterea unei echipe a forţelor speciale ale statului evreu să opereze în München. În schimb, poliţia germană a lansat propriile serii de operaţiuni de salvare şi eliberare a ostaticilor, însă situaţia avea să degenereze pe parcursul a 21 de ore, din rău în mai rău. Un factor avea să devină crucial în rezolvarea situaţiei: poliţia germană nu dispunea de trupe speciale pregătite pentru a face faţă unor situaţii dificile, potrivit Historia.
În timpul Olimpiadei de vară de la Atlanta din 1996, a avut loc un atac terorist cu bombă în Centennial Olympic Park în care au murit 2 persoane și 111 au fost rănite. Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 de la Salt Lake City au fost primele Jocuri de la atacurile din 11 septembrie 2001. Măsurile de securitate au fost fără precedent.
Într-un articol viitor vom prezenta cum România a făcut istorie la Jocurile Olimpice, dar și cum în ultimii ani a ratat calificarea la probe ce altă dată urcau sportivii români pe podium.
Europarlamentarul USR PLUS, Vlad Gheorghe a afirmat, marți seară, că „un alt soldat credincios al lui Daddy a fost recuperat de pe linie moartă și a primit o sinecură”, referirea fiind făcută la adresa fostului ministrul de Interne, Carmen Dan, care a fost angajată la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.
„Ne-a gazat, acum s-a angajat – Carmen Dan are salariu gras. Un alt soldat credincios al lui Daddy a fost „recuperat” de pe linie moartă și a primit o sinecură pe măsura serviciilor prestate pentru șefu’. Carmen Dan și-a găsit o slujbă la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. Mai precis, la Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – Infonot, care se ocupă cu organizarea și funcționarea tuturor registrelor naționale notariale”, a scris Vlad Gheorghe pe pagina sa de Facebook.
Carmen Dan – „omul lui Dragnea”, cea mai bună recomandare
Dacă ne întrebăm ce o recomandă pentru această funcție pe fosta secretară de școală generală din Videle, chiar Camen Dan a recunoscut – este „omul lui Liviu Dragnea”.
Europarlamentarul a făcut referire și la protestul din 10 august, în care fostul ministru Carmen Dan s-a remarcat, dar mai ales la dosarul „10 august” pentru care încă se așteaptă o „pedeapsă cuvenită”. Mai mult, acesta are și un sfat pentru proaspăta angajată la UNNPR. „Să nu stea atât de liniștită, admirând infractorii. În ciuda tuturor eforturilor făcute de cei puși în funcții cheie de PSD să îngroape dosarul, #10August a fost redeschis. Și nu renunțăm. Iar vinovații vor plăti. Mai târziu decât ar trebui, dar vor plăti”, a mai scris europarlamentarul.
Interesul lui Vlad Gheorghe în ceea ce o privește pe Carmen Dan este de înțeles, în contextul în care acesta a fost una dintre victimele violențelor din 10 august, de la protestul diasporei.
Carmen Dan nu este singura din „vechea gardă” ce a prins un loc călduț la stat. Săptămâna trecută, fostul lider al PSD și candidat la alegerile prezidențiale din 2019, Viorica Dăncilă a fost numită consultant la BNR. Acesta a fost considerată de Adrian Vasilescu ca fiind omul potrivit care „să deschidă uși” în Europa.
Deloc surprinzător, dat fiind că înlocuirea Avocatului Poporului cu unul din specialiștii coaliției de guvernare a fost temă de campanie, ieri rapoartele de activitate pe 2019 și 2020 ale instituției au fost respinse în Parlament.
Adică tocmai primul pas pentru ca Renate Weber să își piardă mandatul, în condițiile în care a fost văzută permanent ca un apărător predilect pentru social democrați. De altfel, PSD, iar mai nou AUR, a susținut-o în permanență pe Renate Weber, care aseară a afirmat că încă de la preluarea mandatului și-a asumat că nu va fi pe placul tuturor.
Invitată la Marius Tucă Show, cea care încă este Avocat al Poporului a vorbit despre ceea ce au însemnat acești ani în fruntea instituției, dar și despre presiunile la care a fost supusă.
Potrivit acesteia, au fost multe situații în care a fost hărțuită „la propriu”, însă pe de cealaltă parte au fost oameni, printre care și medici, care au înțeles demersurile legate de legislația și măsurile adoptate în timpul pandemiei de coronavirus.
„Funcția asta nu are atâta putere. Funcția este o funcție de mediere. Mi-am asumat și niște riscuri să fiu o persoană neplăcută oamenilor care nu au înțeles. Eu am foarte mulți medici care mă susțin. Am fost hărțuita la propriu. Se strigă după mine pe stradă. Toată retorica pe care ați auzit-o de la politicieni a fost preluată”, a spus Renate Weber.
Însă, în ceea ce o privește, nu are ce să își reproșeze în activitate și ar dori doar ca munca sa să fie continuată. Și, chiar dacă „sfârșitul” este iminent, Renate Weber a admis că și-ar dori să își ducă la capăt mandatul.
„Sper să las această dorință pe care am văzut-o la mulți colegi, de a se implica, de a rezolva lucrurile mult mai repede. Am schimbat un pic mentalitatea și pandemia a încercat să ne dea înapoi. Forța argumentelor este mult mai mare decât ce pui în scris pe o foaie. Am rezolvat cazuri pe loc. Sper să rămân. Numărul de dosare câștigate este foarte mare. 12 sesizări în 2019 , 14 în 2020 și ce m-a bucurat este că cele care au fost admise au fost votate în unanimitate”, a mai spus aceasta.
Senatorul PSD, Gabriela Firea a reacționat în privința pericolului iminent în care se află pensiile românilor, dar și vârsta de pensionare, asta deși ministrul Muncii, Raluca Turcan a precizat că nu se pune problema creșterea vârstei. Mai mult, Firea atrage atenția și asupra faptului că pensiile vor fi înghețate în următorii ani, potrivit unui angajament luat de Cabinetul Cîțu în fața Comisiei Europene.
„Pensiile si vârsta de pensionare sunt în pericol! Guvernul a transmis la Bruxelles, prin PNRR, fără ca cineva să ceară, că va îngheța pensiile, va mări vârsta de pensionare, dar și condiția de vechime! E scris negru pe alb în documentele ajunse la Comisia Europeană! Este un angajament fără respectarea căruia nu vom primi banii promiși de la UE!”, a scris Gabriela Firea pe pagina sa de Facebook.
Totodată, Firea s-a arătat neconvinsă de faptul că premierul Cîțu, președintele Orban și ministrul Muncii, Raluca Turcan au dezmințit zvonurile în această privință, și a adăugat că nu ar fi prima dată când cei trei mint, cu nonșalanță.
Mai mult, Firea consideră că dacă forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență, ce urmează să fie trimis la Bruxelles pe 31 mai, va conține aceste angajamente, românii pot să își ia gandul de la majorările de pensie mai bine de un cincinal, până în anul 2027.
„PSD se va opune vehement și va face uz de toate mijloacele legale și constituționale pentru a opri angajamentele Guvernului austerității!”, a mai scris Gabriela Firea.
Nici copiii nu vor avea parte de creșterea alocațiilor
De asemenea, Gabriela Firea și-a exprimat opinia și în privința înghețării alocațiilor pentru copii, acuzându-i pe cei de la guvernare că nu sunt în stare să respecte nici măcar deciziile proprii.
În vara trecută, fostul premier Orban declara că alocațiile vor crește în funcție de resursele financiare, în loc de o dublare potrivit legilor adoptate de Parlament, înainte de pandemie.
Mai mult, alocațiile urmau să crească etapizat, până la dublare, OUG adoptată de Guvern prevedea o creștere de 20% de la 1 septembrie (în plată), iar următoarele două creșteri să fie făcute de două ori pe an: 20% pe 1 ianuarie și 1 iulie, până în 2022.
În acest moment, alocația de stat pentru copii este de 185 de lei. Înainte de acestă mărire, cea mai recentă majorare a alocației a fost în luna mai 2019, de la 84 de lei la 156 de lei. În ultimii 12 ani, alocațiile copiilor au crescut de la 42 (ianuarie 2009) la 84 de lei (iunie 2015).
Liderul UDMR Kelemen Hunor a vorbit aseară la rândul său despre succesul pe care îl va repurta Planul Național de Redresare și Reziliență la Bruxelles și despre toate proiectele pentru care țara noastră va primi bani aproape garantat.
Aseară, acesta a punctat însă că nu Bruxelles-ul a forțat mâna Guvernului privind transparența asupra PNRR, ci prezentarea acestuia în Parlament a fost o decizie luată pe plan local.
Și, chiar dacă abia pentru azi este stabilită „Ziua Z” în Parlament, Kelemen Hunor este convins că toată lumea s-a lămurit că PNRR este „un proiect bun, …extrem de echilibrat, care va acoperi toate segmentele importante, de la Transporturi până la Sănătate, de la Educaţie până la Mediu, de la UAT-uri şi până la Cercetare şi Digitalizare”.
„Este un plan care trebuie susţinut de toată lumea, care necesită şi nişte reforme, fiindcă vorbim de două componente, sunt granturile şi sunt împrumuturile. Pentru fiecare stat membru există o aşteptare, sunt nişte criterii pentru fiecare stat, ce reforme trebuie să facă, fiindcă totuşi sunt banii contribuabililor şi trebuie să-ţi faci nişte reforme prin care poţi să susţii economia pe termen mediu, pe termen lung, dacă investeşti în anumite sectoare. Şi există şi câteva aşteptări legate de componenta verde şi legate de digitalizare.
Şi de aceea au fost multe, multe discuţii, începând din ianuarie, până mâine, poimâine şi până luni, când va trimite România oficial, că până acum nu a fost depus oficial acest plan, nu era o chestie foarte urgentă, pentru că am stabilit de la bun început că depunem în mai”, a spus Kelemen Hunor la TVR 1, citat de Agerpres.
Firește, și UDMR are partea sa în succesul legat de PNRR, dat fiind că vorbim despre proiecte aflate „în ograda Ministerului Dezvoltării”, condus de Cseke Atilla. Hunor a admis însă că irigațiile sunt un vis frumos. „Noi am insistat şi am luptat mult pentru infrastructură şi au acceptat şi vor fi mulţi bani pentru infrastructura rutieră şi feroviară.
Dar, şi aici trebuie să vedem un lucru, trebuie să mergi cu proiecte mature, cu proiecte gata făcute, pentru că altfel nu ai cum să semnezi contractele până anul viitor şi să şi finalizezi aceste proiecte până-n 2026.
…Noi pentru irigaţii trebuie să asigurăm fonduri de la bugetul naţional sau, eventual, din alt program, ăsta a fost singurul lucru, hai să spunem aşa, unde nu s-au putut depăşi barierele”, a explicat liderul UDMR.
Și, cum PNRR este bun și de nerefuzat de către autoritățile de la Bruxelles, liderul UDMR a opinat că este posibil ca România să se „înfrupte” de primii bani dacă nu anul acesta, cu siguranță la anul. „Nu vreau să spun că în acest an vor veni bani din PNRR, nici nu exclud că spre sfârşitul anului pentru anumite proiecte care sunt gata, sunt mature să avem deja bani, deconturi aprobate, dar, mai degrabă m-aş duce spre începutul anului 2022”, a opinat Kelemen Hunor.
Un proiect de lege ce prevede interzicerea oricărei forme de „manifestare sau măsură de excludere” din cauza vaccinării a fost depus de reprezentanții Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (PAUR), a anunțat Claudiu Târziu, co-președintele formațiunii.
Potrivit lui Târziu, proiectul are ca principal scop egalitatea de șanse, dar prevede și o serie de contravenții în cazul în care populația va fi discriminată pe motiv de vaccinare.
Astfel, „este interzisă orice formă de manifestare sau măsură de excludere, segregare, restricție, limitare, deosebire, preferință sau tratament diferențiat, exercitate asupra unei persoane sau a unor categorii de persoane, avînd drept condiție de bază administrarea sau nu a oricărui vaccin, care, în condițiile prezentei legi, reprezintă discriminare pe motiv de vaccinare.”, este una dintre prevederile acestui proiect de lege.
Contravenții, dar și pedeapsă cu închisoarea
Senatorul Claudiu Târziu a mai precizat, în postarea de pe Facebook, că pe lângă amenzile usturătoare, cei care discriminează pe motiv de vaccinare, pot risca și pedepse cu închisoare.
„Contravențiile prevăzute în această lege se sancționează cu amendă de la 3000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană, respectiv cu amendă de la 5000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea vizează o categorie sau un grup de persoane, dacă fapta respectivă nu constituie infracțiune”, se mai arată într-un alt articol al proiectului. Totodată, „emiterea unui act cu caracter normativ care încalcă prevederile articolului 2 este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”
PAUR, critic față de restricții
George Simion, copreședintele PAUR, a comentat în cadrul emisiunii Subiectiv (Antena 3) că avantajele prezentate de autorități pentru persoanele vaccinate sunt discriminatorii, mai mult, este de părere că doar reprezentanții PAUR au luat poziții critice față de unele măsuri restrictive. Uitând că cea mai vocală a fost totuși senatorul Diana Șoșoacă, ex PAUR, acum independent.
„Acum observăm că se va încerca discriminarea pe criterii sanitare, adică cei care se vaccinează vor avea unele drepturi în plus, de acces la cinematograf, la teatru, pe stadioane, la nunți și botezuri față de cei care nu sunt vaccinați, deși s-a promis că vaccinarea nu va fi obligatorie”, a spus George Simion la Antena 3.
Totodată, Simion a precizat că PAUR nu se opune vaccinării, ci susține opțiunea liberă a populație de a decide și pentru o informare corectă cu privire la plusurile și minusurile vaccinării împotriva Covid.
Vaccinarea este în continuare facultativă
Recent, Raed Arafat a declarat că „vaccinarea rămâne obligatorie și extrem de necesară”, făcând totodată precizarea că „obligatorie pentru cine dorește, nu că luăm oamenii și îi obligăm, ci pentru a ieși către situația de normalitate, unde trebuie să ajungem la un procent semnificativ de persoane vaccinate”.
Reamintim de asemenea faptul că în privința accesului la diverse evenimente sau la restaurante nu este vorba de discriminare, pe motiv de vaccinare, populația putând să prezinte fie adeverința că s-a vaccinat, fie un test Covid negativ.
Rapoartele de activitate al Avocatului Poporului pe 2019 şi 2020 au fost respinse de Comisiile juridice reunite ale Parlamentului, relatează România TV.
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, deputatul USR PLUS Mihai Badea, a fost cel care a propus respingerea rapoartelor şi propunerea a fost adoptată cu unanimitatea celor prezenţi. De la vot au lipsit parlamentarii de la PSD şi AUR, care au părăsit şedinţa.
„Având în vedere faptul că această şedinţă a comisiilor comune a fost una care s-a întâmplat peste noapte, fără a avea timpul necesar pentru a analiza aceste rapoarte atât de complexe şi detaliate şi a ne face o imagine corectă asupra activităţii instituţiilor vizate a fi audiate astăzi, grupurile reunite ale PSD se retrag de la dezbateri şi de la acest simulacru de şedinţă comună, pentru că noi ştim care va fi rezultatul. Vreţi să schimbaţi Avocatul Poporului pentru că a avut dreptate de foarte multe ori, dreptate dată de Curtea Constituţională”, a declarat deputatul PSD Nicuşor Halici la începutul şedinţei.
Instituția Avocatul Poporului, cu multe lacune
La audiere, Avocatul Poporului, Renate Weber, a precizat că a preluat funcţia în luna iulie 2019, menţionând că la acea dată digitalizarea se afla la „nivelul anilor ’90”, iar angajaţii nu aveau nici adresă de e-mail oficială, precum nici conectivitate la internet. „Lucrurile s-au schimbat foarte repede. În 2019, au avut 10.507 audienţe, 14.000 de petiţii, am răspuns la 10.000 de apeluri telefonice şi au fost 1.300 de sesizări din oficiu”, a spus Avocatul Poporului, potrivit sursei menționate.
Renate Weber a fost propunerea ALDE, cu susținerea PSD și, potrivit legii, Avocatul Poporului este numit în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
Pe lista scurtă pentru această funcție se află Flavius Antoniu Baias de la Universitatea din Bucuresti – propunerea PNL, iar persoana avută în vedere de UDMR este tot un profesor universitar, respectiv Gyula Fabian de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj.
Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru este de părere că va urma o perioadă dificilă în privința campaniei de vaccinare, mai ales că relaxarea restricțiilor a adus cu sine o reducere a ratei de vaccinare.
În opinia sa, exprimată la Digi24, Tătaru consideră că este destul de dificil să se ajungă la cifra de 10,4 milioane de persoane vaccinate, cât ți-au propus guvernanții, adică 60%-70% din populație, necesară pentru imunizarea în masă. Totodată, acesta a afirmat că cei ce s-au vaccinat până în acest moment sunt exact cei care doreau să se imunizeze, precum și persoanele care aveau comorbidități. „Cred că acum vine perioada cea mai dificilă mai ales că avem şi perioada de relaxare în care, poate, suntem păcăliţi să credem că s-a terminat. Cred că nu este momentul să alegem dacă ne vaccinăm sau trecem prin boală. Cred că ar trebui să alegem să ne vaccinăm”, a declarat Nelu Tătaru.
Așa cum s-a precizat în mai multe rânduri, ieșirea din pandemie ține de fiecare dintre noi, atât ca atitudine, cât și ca ritm de vaccinare. Totodată, Tătaru a menționat faptul că deja sunt 24 de tulpini identificate, dar și alte 13 care sunt în lucru.
„Fiecare tulpină va produce o anumită patologie la nivelul fiecărui organism în parte. Sutem o particularitate fiecare dintre noi (…) Vaccinarea duce la scăderea numărului de decese şi la reducerea numărului de pacienţi în ATI”, a mai spus Nelu Tătaru, la Digi24.
Doar 20% din populație s-a vaccinat
CNCAV a transmis, marţi, că 20,69% din populaţia eligibilă, respectiv 3,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 16 ani, este vaccinată cu schemă completă, iar 5.23% a primit o doză de vaccin.
Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva Covid, Valeriu Gheorghiţă afirmă că există posibilitatea ca 6 milioane de români să fi trecut prin infecţia cu noul coronavirus, asta deși oficial au fost confirmat 1,07 milioane de cazuri, iar trecerea prin boală este unul dintre motivele pentru care unele persoane aleg să amâne vaccinarea.
Profesorul Andrew Pollard de la Oxford Vaccine Group este de părere „că putem trăi cu acest virus”, mai mult, consideră că pandemia se va încheia în momentul în care generația actuală de vaccinuri va fi capabilă să oprească spitalizarea populației, la nivel global, relatează The Sun.
Europarlamentarul Dacian Cioloș a aflat despre tragedia șoferului de tir asasinat într-o parcare din Franța, motiv pentru care astăzi s-a gândit să anunțe că are de gând să ia măsuri.
Nu chiar măsuri, ci să caute soluții pentru ca șoferii români care tranzitează Franța să fie în siguranță, în acest sens având o discuție cu ministrul de Interne al acestui stat.
Din ce relatează Cioloș, în Franța ancheta este în curs pentru identificarea și tragerea la răspundere a autorilor crimei și autoritățile au ceva idei despre ce ar trebui făcut pentru ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc. În plus, Dacian Cioloș scrie și că așteaptă idei de la șoferii profesioniști, pe adresa sa de europarlamentar.
„Am avut, astăzi, o discuție telefonică cu ministrul de Interne al Franței, Gérald Darmanin, despre șoferul român de camion ucis într-o parcare din Franța. Ministrul francez a ținut în primul rând să transmită condoleanțe pentru tragedia compatriotului nostru și a precizat că ancheta este în curs și că, din datele pe care le are, se așteaptă ca agresorul sau agresorii să fie identificați în câteva zile.
I-am explicat că șoferii profesioniști care tranzitează Franța sunt îngrijorați cu privire la securitatea lor și că am primit nenumărate mesaje de la ei în ultimele zile. Domnul Darmanin m-a asigurat că jandarmeria franceză este mobilizată, mai ales în zona cea mai riscantă pe ruta migranților spre Marea Britanie, și că au fost luate deja mai multe măsuri pentru protecția șoferilor, precum securizarea mai bună a locurilor de odihnă și însoțirea camioanelor de către jandarmerie în anumite cazuri cu risc.
I-am sugerat să ia în considerare punerea la dispoziția șoferilor a unui număr de urgență dedicat, tocmai pentru a putea să se acționeze rapid, pentru că am avut sesizări că poliția nu a luat în seamă toate apelurile acestor șoferi și am stabilit că rămânem în contact pentru a vedea dacă lucrurile se ameliorează.
Delegația USR PLUS din Parlamentul European va continua să caute inclusiv soluții legislative care să protejeze munca șoferilor profesioniști nu doar în Franța, ci pe tot teritoriul UE, așa că așteptăm eventualele sugestii și posibile soluții ale șoferilor sau asociațiilor de transportatori pe adresa: dacian.ciolos@europarl.europa.eu”, se arată în postarea europarlamentarului.
Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.
Pe numele său Dani Cek,...
Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
