Reprezentanții firmei turce „Kolin” au contestat decizia de a fi excluși de la licitația pentru secțiunea 3 Cornetu-Tigveni a celui mai important proiect rutier al României: autostrada Pitești-Sibiu.
Este prima contestație în cazul celui mai lung lot al autostrăzii Pitești- Sibiu, după ce s-a făcut selecția candidaților înscriși în cursa pentru construirea uneia dintre cele mai așteptate autostrăzi din România.
Reprezentanții constructorului susțin că autoritatea contractantă, respectiv Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, „a constatat automat/direct, fără solicitarea niciunei clarificări, inacceptabilitatea ofertei Kolin în etapa I a procedurii de atribuire, pentru două erori absolut minore, care puteau fi clarificate de îndată”.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a lansat un dublu atac, atât la adresa lui Ludovic Orban, pe care l-a criticat pentru negocierile din iarnă, când au fost împărțite portofoliile, dar și adresa lui Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, despre care a lăsat de înțes că nu își merită locul în Cabinetul Cîțu. Declarațiile au venit în cadrul conferinței de alegeri a PNL Bihor, unde singurul candidat înscris în cursă este Ilie Bolojan, fostul primar al Municipiului Oradea, actual șef al CJ Bihor.
„O să nasc un breaking news, dar nu am cum să nu-l nasc. M-aş fi bucurat să fie aici, alături de Lucian Bode care observ că vorbeşte mai multe de Transporturi decât de Interne (…) alături de Raluca Turcan aş şi vrut să fie aici şi trebuia să fie aici, oameni buni! Dacă stăteam drepţi şi negociam drepţi aici trebuia să fie Marcel Boloş care ar fi fost cel mai bun ministru al Fondurilor Europene”, a declarat Rareș Bogdan la conferința de alegeri a PNL Bihor.
Totodată, acesta consideră că este „o rușine” faptul că fostul ministru Boloș nu se află în Cabinetul Cîțu, principalul vinovat, în opinia sa, fiind Ludovic Orban, pe care Rareș Bogdan l-a prezentat simplu „actual preşedinte al PNL şi preşedinte al Camerei Deputaţilor”, asta în timp ce premierului Cîțu i s-a adresat cu „domnule prim ministru şi viitor preşedinte al Partidului Naţional Liberal”. Mai mult, despre absența lui Boloș din actualul cabinet, europarlamentarul a menționat că este o rușine pentru liberali și România. „Şi vă mai spun ceva: dacă Marcel Boloş era ministrul Fondurilor Europene, sau Investiţiilor, sau cu Dumnezeu, că îi tot schimbă numele, vă asigur că eram în cele 14 state care semnau PNRR-ul şi încasam până la sfârşitul lui august banii! Aşa, îl semnăm prin septembrie. Dar nu e Marcel Boloş. Din ce cauză? Poate vă răspunde unul dintre cei care vin după mine, să vorbească aici”, a afirmat Rareş Bogdan.
Cât privește direcția spre care se va îndrepta filiala PNL Bihor, Ilie Bolojan afirmase în urmă cu ceva vreme că va discuta în cadrul filialei, după alegerile interne de astăzi. Mai mult, la acea vreme, Bolojan a explicat care sunt avantajele fiecăruia dintre cei doi candidați la șefia partidului, dar fără a da de înțeles că unul este mai bun decât celălalt.
Motivele pentru care sportul de performanță din România nu mai este la nivelul perioadei dinainte de 1989, nici măcar la cel din primii ani de după Revoluție, sunt diverse, pornind de la lipsa infrastructurii, a finanțării sportului, dar mai ales lipsa unei determinări de a (mai) face sport de performanță.
Cu fiecare ediție a jocurilor olimpice numărul sportivilor români prezenți, dar mai ales medaliați este tot mai mic. Ediția cu cele mai multe medalii a fost cea din 1984, de la Los Angeles, unde România a obținut 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz), cu care a reușit să încheie competiția pe locul secund la numărul de medalii, după SUA.
Însă cea mai slabă ediție a Jocurilor Olimpice de vară a fost cea de la Rio de Janeiro, din 2016, când „tricolorii” au obținut doar patru medalii (una de aur, una de argint și două de bronz).
De la selecția „în teren” la doar o oră de „educație fizică și sport”
În urmă cu zeci de ani, selecția sportivilor se făcea și „în teren”, mulți dintre viitorii performeri erau „racolați” de antrenori chiar de pe ulițele satului, în special la atletism, lupte sau haltere, sau în cadrul concursurilor școlare. Mai mult decât atât, sportul era finanțat de către stat, iar pentru părinți era mare lucru, copiii având asigurate „masa, casă și echipament”, plus cele necesare deplasărilor la diverse competiții. În acest moment, parte dintre bazele sportive sunt uitate de autorități, rămase cu dotările din urmă cu zeci de ani, în cazurile fericite, astfel că părinții fac eforturi uriașe pentru ca ai lor copii să continue performanța, uneori chiar foarte departe de casă, și să nu rămână la nivelul de speranță.
Mai este vorba și de programa școlară, cu o singură oră de „educație fizică și sport” pe săptămână, insuficientă pentru ai învăța pe cei mici „cum să alerge”, așa cum ne-a transmis un profesor de EFS, care este și antrenor de atletism. Pe lângă toate acestea, lipsa determinării de a face sport de performanță, în adevăratul sens al cuvântului.
Juniorul cu recorduri mondiale, nu doar de „juniori”
Șansele să se mai nască o Nadia Comăneci, un Ivan Paitazichin sau o Elisabeta Lipa, cei pentru care s-a intonat imnul național și a fost arborat tricolorul, sunt mici, astfel că sportul românesc se uită cu nostalgie la vitrina cu medalii.
Și totuși, sunt câțiva sportivi care vin din urmă și de la care România, cel puțin la actuala ediție a JO, are mari așteptări. Cel mai recent exemplu este al înotătorului David Popovici, unul dintre cei mai tineri sportivi români din lot, și care la începutul lunii iulie a obținut trei medalii de aur (50 m liber, 100 m liber și 200 m liber) și una de argint (ștafetă 4X100 m liber) la „Europenele” de juniori din Italia. Mai mult, acesta a stabilit și trei recorduri mondiale la juniori, două în proba de 100 de metri și unul în proba de 200 de metri, și a reușit să stabilească cel mai bun timp din lume în proba de 100 de metri în 2021.
Team Romania 101 pentru Tokyo
România va avea 101 de sportivi la 17 discipline, astfel: atletism (10): Florentina Iuşco (săritura în lungime), Alina Rotaru (săritura în lungime), Claudia Bobocea (1.500 m), Daniela Stanciu (săritura în înălţime), Alin Firfirică (aruncarea discului), Marius Cocioran (50 km marş), Rareș Toder (aruncarea greutății), Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului), Andrea Miklos (400 m), Alexandru Novac (aruncarea suliței); baschet (4): (echipa feminină 3×3); box (2): Cosmin-Petre Gîrleanu (cat. 52 kg), Maria Claudia Nechita (cat. 57 kg); canotaj (36): patru rame masculin, patru rame feminin, dublu vâsle feminin – categorie uşoară, dublu vâsle masculin, dublu vâsle feminin, dublu rame feminin, dublu rame masculin, 8+1 feminin, 8+1 masculin; ciclism (2): Vlad Dascălu (mountain bike), (ciclism pe şosea); fotbal (18): echipa naţională olimpică; gimnastică artistică (3): Maria Holbură (individual compus), Larisa Iordache (individual compus), Marian Drăgulescu (sărituri); înot (4): Robert Glinţă (100 m spate), Daniel Martin (100 m spate), David Popovici (100 m liber), Bianca Costea – cel mai tânăr sportiv român calificat la JO; caiac-canoe (2): canoe-2 masculin pe 1.000 m; lupte (5): Alina Vuc (cat. 50 kg), Andreea Beatrice Ana (cat. 53 kg), Albert Saritov (cat. 97 kg – lupte libere), Alin Alexuc-Ciurariu (cat. 130 kg – lupte greco-romane); Kriszta Incze (cat. 62 kg); scrimă (2): Ana-Maria Popescu (spadă), Iulian Teodosiu (sabie); tenis de masă (4): echipa feminină (3 jucătoare), Bernadette Szocs (simplu, dublu mixt), Elizabeta Samara (simplu), Ovidiu Ionescu (simplu, dublu mixt); tenis de câmp (3): Mihaela Buzărnecu (simplu), Monica Niculescu, Raluca Olaru (ultimele două la proba de dublu); tir sportiv (1): Laura Ilie (puşcă aer comprimat 10 m); tir cu arcul (1): Mădălina Amăistroaie; judo (3): Andreea Chițu (52 kg), Alexandru Raicu (73 kg), Vlăduț Simionescu (+100 kg); triatlon (1): Felix-Pierre Duchampt.
Canotoarea Mădălina Bereș și înotătorul Robert Glință, port-drapel la Tokyo
În premieră, România va avea doi sportivi care vor deschide drumul lotului olimpic român la Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Tokyo: canotoarea Mădălina Bereș și înotătorul Robert Glință.
Robert Glință și Mădălina Bereș (foto CORS)
Mădălina Bereș este medaliată olimpică cu bronz la Rio 2016 și campioană mondială cu barca de 8+1 a României, iar Robert Glință este primul înotător din România care a reușit să câștige aur la Campionatele Europene, acesta a fost primul sportiv calificat la JO Tokyo 2020. Totodată, Glință este primul înotător port-drapel al României.
Lista purtătorilor de drapel: JO 1936 Berlin – Ștefan Mănciulescu, tir; JO 1952 Helsinki – Constantin Dumitru, atletism; JO 1956 Melbourne – Iosif Sârbu, tir, Stockholm (călărie) – Nicolae Marco; JO 1960 Roma – Alexandru Bizim, atletism; JO 1964 Tokyo – Aurel Vernescu, kaiac-canoe; JO 1968 Mexico – Aurel Vernescu, kaiac-canoe; JO 1972 Munchen – Aurel Vernescu, kaiac-canoe; JO 1976 Montreal – Nicolae Martinescu, lupte; JO Moscova 1980 – Vasile Andrei, lupte; JO Los Angeles 1984 – Corneliu Ion, tir; JO Seoul 1988 – Nicu Vlad, haltere; JO Barcelona 1992 – Costel Grasu, atletism; JO Atlanta 1996 – Iulică Ruican, canotaj; JO Sydney 2000 – Elisabeta Lipă, canotaj; JO Atena 2004 – Elisabeta Lipă, canotaj; JO Beijing 2008 – Valeria Beșe, handbal; JO Londra 2012 – Horia Tecău, tenis; JO Rio 2016 – Cătălina Ponor, gimnastică; JO Tokyo 2020 – Mădălina Bereș și Robert Glință.
Jocuri Olimpice în stare de urgență
Pandemia, cea care a amânat Jocurile Olimpice de la Tokyo programate pentru anul 2020 pare că dă în continuare bătăi de cap organizatorilor. De altfel, ediția din acest an va fi una lipsită de vacarmul celorlalte jocuri, după ce guvernul nipon a decretat stare de urgență. Dacă în urmă cu o lună era posibilă și prezența publicului, aproximativ 10.000 de spectatori, săptămâna trecută s-a decis că evenimentul va avea loc fără spectatori, din motive de securitate sanitară.
Cea de-a 32-a ediție a Jocurilor Olimpice va avea loc în perioada 23 iulie – 8 august. Iar potrivit lui Pierre de Coubertin – tatăl Jocurilor Olimpice moderne, deviza cea mai apropiată de spiritul olimpic este următoarea: „CEL MAI IMPORTANT LUCRU LA JOCURILE OLIMPICE NU ESTE SĂ CÂȘTIGI, CI SĂ PARTICIPI, AȘA CUM ÎN VIAȚĂ NU CONTEAZĂ TRIUMFUL, CI LUPTA. ESENȚIAL NU E SĂ CUCEREȘTI, CI SĂ LUPȚI BINE”
Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședintele CNCAV a afirmat, vineri, că vaccinarea împotriva Covid nu va fi obligatorie, mai mult, că „populația nu ar reacționa favorabil propunerii”, făcând referire la situația din alte țări europene s-a decis vaccinarea obligatorie.
„Foarte sincer, nu cred că s-ar pune problema nici la nivelul decidenților… Populația nu ar reacția favorabil propunerii. Oamenii reacționează favorabil când venim cu asigurări că vaccinarea nu va fi obligatorie. A spus-o și premierul Florin Cîțu în această săptămână. Și noi suntem confortabili cu această decizie și din considerente personale. Trebuie adaptate culturii fiecărui popor când vii cu o astfel de măsură. În România, este și va fi un act voluntar”, a spus Andrei Baciu, la Digi 24. Potrivit acestuia, românii ar fi reticenți și doar la o simplă propunere, nu la impunerea acestei obligativități.
Personalul medical nevaccinat, cu testul negativ la vedere
Referitor la situația cadrelor medicale imunizate împotriva coronavirusului, secretarul de stat a declarat că este necesar să fie explicat principiul din spate. „Dacă ai un cancer și mergi la spital, evident că nu dorești să te infectezi cu SARS-COV-2 în spital. Putem să ne vaccinăm în rândul personalului medical, fiindcă transmiterea este minimă astfel”, a spus Baciu, care a adaugat că cei ce nu doresc să se vaccineze sunt obligați să prezinte un test negativ. Măsura este necesară pentru protejarea pacienților ce deja se află în situații dificile. „Pentru cei care nu doresc să se vaccineze, din rândul personalului medical, în spiritul ideii de vaccinare voluntară, nu obligatorie, există această alternativă, care a fost deja lansată. Aceea de dovedi faptul că nu este infectat din dorința de a-i proteja pe pacienți, adică cu test”, a precizat Andrei Baciu.
Acesta a menționat de asemenea că peste 82% dintre medicii din România s-au vaccinat de la începutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie 2020. La nivel național, până vineri, potrivit CNCAV, au fost vaccinate 4.865.795 de persoane, dintre care 4.705.750 cu schema completă. De remarcat este faptul că imunizarea cu serul produs de Johnson&Johnson (cu administrare în monodoză) a „prins” la români, 370.581 de persoane optând pentru această variantă. Numărul este ceva mai mare decât al persoanelor imunizate cu serul Moderna (rapel la 28 de zile), respectiv de 356.997 de persoane.
Marea Britanie a înregistrat vineri aproape 52.000 de noi cazuri de infectare cu Covid, acesta fiind cel mai mare bilanț al infectărilor de la jumătatea lunii ianuarie. Această raportare vine în contextul în care guvernul britanic se pregătește să elimine toate restricțiile din Anglia, cea mai mare și mai populată regiune a țării, relatează Euronews.
Totodată, Biroul de Statistică Națională a transmis că unul din 90 de persoane din Anglia a avut Covid-19 în săptămâna care s-a încheiat în 10 iulie, date similare cu cele din februarie, când situația era mult mai gravă. Asta în timp ce în Scoția, unul din 95 de persoane a aavut Covid, 1 din 290 în Irlanda, respectiv 1 din 360 în Țara Galilor.
Public Health England a anunțat, de asemenea, că varianta Delta, descoperită inițial în India, este responsabilă pentru 99% dintre cazurile din Marea Britanie.
„Numărul de cazuri este în creștere, dar este încurajator să vedem că nu există și o creștere proporțională a numărului de spitalizări și decese. Acesta este rezultatul sucesului campaniei de vaccinare care a redus prevalența formelor grave ale bolii”, spune Dr. Jenny Harries, directoarea executivă a agenției.
Guvernul britanic, care și-a menținut decizia de a ridica aproape toate restricțiile din Anglia din 19 iulie, speră ca accelerarea campaniei de vaccinare va reuși să țină sub control numărul de persoane care se îmbolnăvesc grav.
Ultimele restricții rămase în vigoare urmează să fie ridicate luni după ce „marea relaxare” a fost amânată cu trei săptămâni. Cu toate astea,guvernul a cerut populației să rămână prudenți, premierul Boris Johnson subliniind săptămâna trecută că „aceast pandemie nu s-a încheiat”.
De altfel, pentru România, Marea Britanie rămâne pe lista roșie de risc epidemiologic, potrivit deciziei CSNU, astfel că persoanele care vin din această țară sunt scutite de caratină doar dacă sunt vaccinate, au trecut prin boală sau au test negativ Covid.
Update. În urma solicitărilor noastre, oficialii Ministerului Afacerilor Externe(MAE) transmit că, până azi, 17 iulie, românii din țările puternic afectate de inundații nu au cerut ajutor în mod oficial. Nu sunt date care să arate că au fost victimele directe ale dezastrului produs de inundații Oficialii MAE spun că țin legătura în permanență cu ambasadele și oficiiile consulare din Germania, Belgia și Olanda.
„Ministerul Afacerilor Externe precizează că în urma evenimentelor meteorologice care au afectat anumite regiuni din Republica Federală Germania, Regatul Belgiei, Republica Franceză și Regatul Țărilor de Jos, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din aceste state au întreprins demersuri pe lângă autoritățile competente din statele de reședință pentru a obține informații cu privire la existența unor cetățeni români printre persoanele afectate.
Până la acest moment, la nivelul ambasadelor și oficiilor consulare ale României din statele menționate nu au fost primite solicitări de asistență consulară din partea cetățenilor români, în acest context.
Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din Republica Federală Germania, Regatul Belgiei, Republica Franceză și Regatul Țărilor de Jos continuă dialogul cu autoritățile competente”, au menționat reprezentanții MAE, pentru Ziarul de Investigații(zin.ro).
Românii pot accesa MAE aici , în cazul în care au nevoie de consiliere consulară.
Știre inițială
Pe mai multe rețele de socializare, comunitatea de români din Germania, Olanda,Belgia difuzează imagini și afișează numere de telefon la care pot suna în caz de urgență.
Ziarul de Belgia a afișat, spre exemplu, toate numerele de telefon la care românii pot cere ajutorul. Situația cauzată de inundațiile din ultimele 24 de ore este dramatică. Guvernatorul provinciei Liège, Hervé Jamar, a confirmat 20 de decese doar în provincia pe care o administrează, relatează RTBF.
Există, de asemenea, 13 dispăruți „și multe corpuri neînsuflețite nu sunt încă identificate”, a mai adăugat el. Potrivit sursei citate, Valonia și Flandra sunt sub ape.
În Germania, de asemenea, inundațiile au făcut prăpăd. Imaginile sunt chiar apocaliptice. Vestul Germaniei este puternic afectat. Un prim bilanț a arătat că sunt 100 de persoane decedate și alte 1000 dispărute. Pentru că nu se cunoaște exact, situația românilor din acest stat, oamenii au început să se întrebe pe rețelele de socializare: sunteți bine? Dați de veste, dacă aveți nevoie de ajutor!
Alina Frunză, stabilită în Hessa(sudul Germaniei) de 17 ani, a menționat pentru Ziarul de Investigații(zin.ro), că dezastrul din Bonn și Aachen e surprins în imagini de televiziuni.
„Privim înfiorați și ne gândim la românii de aici. Sperăm să nu fie printre victime. Covidul nu mai este cea mai mare problemă, ci furia naturii!”, a declarat, pentru zin.ro, românca stabilită în Germania.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj de solidaritate față de oamenii puternic afectați de inundații.
„În aceste momente de grea încercare pentru poporul german, doresc să adresez, în numele meu şi al României, condoleanţe familiilor victimelor şi urări de însănătoşire grabnică şi recuperare uşoară celor afectaţi. Exprim, pe această cale, solidaritatea şi compasiunea deplină a României şi a românilor cu Germania şi încrederea în puterea de refacere a comunităţilor greu lovite”, a explicat șeful statului. În fapt, părinții lui Iohannis locuiesc în Germania, iar meteorologii au emis avertizări de precipitații abundente și pentru Transilvania. Județele Alba, Cluj, Bihor vor fi din nou puternic afectate de inundații.
Până la postarea acestei informații, oficialii MAE nu aveau un bilanț public cu românii afectați de inundații din statele enumerate mai sus. Ne-au transmis, prin reprezentantul Biroului de Presă, Căpitănescu Florentin, că vor reveni cu precizări la solicitarea noastră de informații cât mai curând.
Primarul Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone le-a pus gând rău celor care nu se conformează legii, iar un prim pas a fost făcut vineri, când a dispus desființarea unei autogări clandestine ce funcționa printr-un „acord tacit” între firma de transport persoane și benzinăria Mol de pe Calea 13 Septembrie.
Mai mult, a transmis ca benzinăria să fie amendată din cauza haosului care „trona” în zonă, de la butelii de gaz expuse „în dorul lelii”, la tomberoanele de gunoi îmbâcsite și până la spațiile verzi care erau cam uscate și pline de mizerii.
Totodată, edilul Sectorului 5 a solicitat oprirea activității firmei de transport, reprezentantul acesteia neputând prezenta o serie de documente, printre care și autorizația de funcționare emisă de către Primăria Sectorului 5. „Se oprește activitatea, amendă pentru lipsă de autorizație”, a transmis Piedone unuia dintre directorii din primărie. „O și desființăm”, a replicat acesta.
De asemenea, primarul a ținut să menționeze că deși aceste probleme sunt „în curtea” Mol-ului, la răspundere poate fi tras și primarul, în atribuțiunile acestuia intrând „buna funcționare” atât a benzinăriei, cât și a firmei de transport, prin acele autorizații de funcționare.
Răspunde primarul dacă iese rău, nu??? Că dacă bubuie ceva… Piedone e vinovat, nu??? Că doar e primar… Că dacă este vreun client nemulțumit de cum arată stația, de jeg și de condiții… înjură primarul, nu?
a scris edilul pe pagina sa de socializare.
„Este casa nimănui??? O fi fost…”
Primarul Piedone s-a arătat nemulțumit atât de atitudinea reprezentantului firmei de transport persoane, cât și a șefei benzinăriei, care a precizat că între cele două entități există un acord tacit.
„Păi mă bate soarele în cap zi de zi, încerc să primenesc, așa cum pot, sectorul acesta, familia asta mare, și ce văd??? Acorduri tacite? Haos? Mizerie la drumul mare? Aroganțe? Am luat-o razna??? Ce este Sectorul 5??? Este casa nimănui??? O fi fost… Dar nu mai este de ceva vreme!!! Nu vreau să apreciați munca noastră de zi cu zi! Nu vreau să apreciați că încercăm să primenim Sectorul 5!”, a declarat Piedone, care a adăugat că nu își dorește nici ode, nici laude, ci doar să fie lăsat să „gospodărească sectorul, oameni buni.”
Totodată a lăsat de înțeles, așa cum a făcut-o și cu altă dată, că toți cei din sector sunt responsabili pentru bunăstarea cetățenilor, plătitori de taxe și impozite. Mai mult, că nu este suficient ca toți să strige „Să vină primăria”, iar aceștia, în aroganța lor. Să își bată joc de toate eforturile. „Scopul meu este unul singur: Să-mi fac treaba de primar!!! Și atâta vreme cât îl voi avea pe Dumnezeu pavăză… așa va fi! Seară bună”, a concluzionat primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.
Ploieștiul nu se dezminte niciodată de titulatura de oraș al lui Caragiale. Și suntem convinși că dacă dramaturgul ar mai fi trăit, ar fi avut multe capodopere de scris inspirându-se din situațiile și personajele actuale!
Ultimul exemplu de jaf din bani publici îl reprezintă un studiu pentru modernizarea pasajului pietonal de la Galeriile Comerciale din centrul municipiului Ploiești. Doar că un studiu cu exact aceeași temă a fost cumpărat în 2013 și a costat atunci aproximativ un milion de lei.
Conform documentației finalizate în 2013, lucrările erau estimate să coste aproximativ 250.000 de euro. Acum, municipalitatea este dispusă să ofere pentru un nou proiect tehnic aproximativ 10.000 de euro.
Actualii șefi ai administrației locale uită faptul că în urmă cu opt ani, SGU Ploieşti realiza documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) şi indicatorii tehnico-economici pentru amenajarea pasajului pietonal din zona Galeriilor Comerciale. Mai mult, documentaţia respectivă a fost aprobată de Consiliul Local Ploieşti şi ar fi trebuit pusă în practică. Dar în opt ani nu s-au găsit fondurile necesare realizării acestui proiect.
Acum, municipalitatea scoate din nou la licitaţie acest proiect, aruncând banii din 2013 pe Apa Sâmbetei. Oare va suporta cineva paguba?
După carambolul în care au fost implicate peste 50 de autoturisme, de vineri dimineață, pe Autostrada Soarelui, aproape de Medgidia, tot vineri a mai avut loc un accident rutier, cu mai multe mașini lovite. De data aceasta a fost pe sensul spre București, potrivit martorilor, șoferii opriseră să vadă haosul de pe partea cealaltă a parapeților de protecție.
Șoferul din prima mașină spune că în fața lui era oprit, pe banda a doua, un autoturism. A încercat să frâneze, iar două mașini au intrat în primul autoturism. În cele trei autovehicule se aflau 11 persoane, toate fiind conştiente. Nicio persoană nu este încarcerată.
În cazul carambolului de la primele ore ale zilei, un număr de 57 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale (din care 16 au fost transportate la spital, printre acești au fost și 7 copii), celelalte 41 au fost asistate la fața locului. Pentru gestionarea situației de urgență de pe A2 Bucureşti – Constanţa, au intervenit peste 160 de pompieri, paramedici, medici, asistenţi, potrivit Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
Un alt accident, pe A3 Brașov – București
Un accident în care au fost implicate patru mașini a avut loc vineri după-amiază pe autostrada A3 București-Brașov, pe sensul spre Ploiești. Accidentul a avut loc în zona localităţii Gherghița, județul Prahova, potrivit Mediafax. Potrivit primelor date, o persoană a suferit răni ușoare, fiind evaluată medical la locul accidentului.
Liderul PNL, Ludovic Orban a afirmat, la Arad, că motivul pentru care a decis să candideze pentru un nou mandat de președinte al liberalilor ține de încrederea pe care o are că poate obține noi victorii în politica românească.
„Nu candidez la preşedinţia PNL pentru un nou mandat ca să mă aflu în treabă. Am luat decizia de a candida pentru că ştiu că am capacitatea, energia, forţa, priceperea, dăruirea pentru a duce în continuare Partidul Naţional Liberal spre victorii, spre guvernare şi spre realizări, aşa cum am avut noi de-a lungul întregii istorii”, a afirmat Ludovic Orban, vineri la Arad.
Liderul liberalilor a mai adăugat că PNL nu e ca oricare alt partid, ci este o formaţiune care a adus modernizarea şi dezvoltarea.
„Noi suntem Partidul Naţional Liberal, nu suntem orice alt partid. Noi am adus modernizare, dezvoltare, infrastructură, noi am creat cu adevărat şansa pentru fiecare român de a se realiza în viaţă şi avem cu adevărat forţa de a câştiga respectul lumii întregi”, a completat Orban, adăugând că este mulțimit de activitatea organizației județene din Arad. Gheorghe Falcă (europarlamentar) este candidatul pentru şefia organizaţiei PNL Arad, pe care o conduce şi în prezent.
Orban, cursă de „2 în 1”
Tot vineri, la Satu Mare, Ludovic Orban a menționat că Guvernul este cel care trebuie să „asculte” de partidul de guvernare, nu invers. Mai mult, în opinia sa, președintele partidului trebuie să fie și premierul Guvernului.
„Guvernul este emanaţia PNL şi nu PNL este emanaţia Guvernului. Guvernul trebuie să asculte de forurile statutare ale PNL şi nu Guvernul este acela care trebuie să dea dispoziţii PNL şi forurilor statutare ale PNL, asta e logica. Un coleg mai tânăr a spus un lucru – că preşedintele PNL trebuie să fie prim-ministru. A spus-o bine. Alţii spuneau că premierul trebuie să devină preşedintele partidului; eu spun că cel care e ales preşedintele partidului trebuie să fie premierul PNL”, a mai spus Ludovic Orban.
De altfel, tandemul premier – șef de partid, așa cum este în acest moment cu Cîțu și Orban, nu este un caz singural. În perioada în care Puterea era a social democraților, premier nu era șeful PSD (Dragnea la acel moment), ci Mihai Tudose, Sorin Grindeanu sau Viorica Dăncilă.
Referendumul de unire a Buzăului cu comuna Ținetești a fost aprobat de Consiliul Local Municipal.
Proiectul este sprijinit și de deputatul USR PLUS Emanuel Ungureanu, care a fost prezent la ședință. Parlamentarul a afirmat că referendumul este în interesul comunităților locale.
Proiectul este inițat de Constantin Toma, primarul Buzăului, iar foarte curând va demara o campanie de informare a cetățenilor cu privire la avantajele acestei schimbări administrative.
Și consilierii locali din comuna Țintești au aprobat ogranizarea referendumului. Există mai multe condiții impuse primarului Buzăului. Una dintre ele se referă la plafonarea valorii impozitelor și taxelor locale, iar o alta se referă la componența Consiliului Local Buzău. Astfel, în viitorul Consiliu Municipal vor trebui să existe doi consilieri din Țintești, iar unul dintre aceștia să fie viceprimar.
Referemmdumul de la Buzău poate deveni un preambul al ideii lansate de Emil Boc, primarul Clujului, pentru reorganizarea administrativă a orașelor mari.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, se ia din nou „la trântă” cu Consiliul Superior al Magistraturii, lăsând a se înțelege că a avut astăzi un demers pentru a-i apăra pe judecătorii care l-au condamnat pe Liviu Dragnea și pe care acesta din urmă i-a „atacat” ieri, la ieșirea din penitenciar.
Din ce relatează pe Facebook Stelian Ion, a avut un vot azi în CSM, însă instituția nu a dorit să îi apere pe judecători.
CSM îi răspunsese în urmă cu câteva ore, anticipat, prin intermediul unui comunicat de presă, în care arăta că doar Secţia pentru judecători este autoritatea competentă să apere independența judecătorilor. Azi, magistrații din CSM s-au întrunit doar în cadrul unei Ședințe a plenului, care s-a ținut online. În imagini nu se vede totuși că ministrul Stelian Ion ar fi participat la această ședință, pentru a da votul de care vorbește. Ședința poate fi urmărită pe site-ul CSM și se poate observa inclusiv că nu Stelian Ion a făcut propunerea de suplimentare a ordinii de zi, ci judecătorul Andreea Chiș, membru al CSM. Au fost câteva discuții, nu pe acest subiect, iar în final suplimentarea ordinii de zi nu a întrunit cele 9 voturi necesare pentru a fi admisă.
În fapt, comunicatul CSM legat de apărarea judecătorilor nu avea legătură directă cu frământările ulterioare ale ministrului, ci era mai mult un îndemn la cumpătare din punct de vedere declarativ a actorilor publici, care ar trebui ca „în discursurile lor să respecte independenţa, imparţialitatea şi autoritatea instanţelor judecătoreşti”.
Stelian Ion a înțeles tot ca de obicei din comunicatul CSM, astfel că a postat pe Facebook câteva rânduri legate de o așa-zisă inactivitate a instituției, atunci când vine vorba de apărarea judecătorilor.
„Votul meu de astăzi din CSM a fost pentru apărarea independenţei justiției în urma acuzațiilor fostului lider PSD, Liviu Dragnea, condamnat definitiv, care a executat o parte din pedeapsă în penitenciar și care se consideră „deținut politic”.
Din păcate, majoritatea din CSM nu a dorit să suplimenteze ordinea de zi cu solicitarea de apărare a independenței autorității judecătorești atunci când este ținta atacurilor dezlănțuite ale unui condamnat definitiv. O decizie bizară, în contradicție cu menirea CSM de garant al independenței justiției și care îi lasă pe judecători singuri în fața unor acuzații grave.
Voi apăra întotdeauna judecătorii și procurorii atunci când sunt atacați și supuși presiunilor cu scopul de a-i intimida de către politicieni anchetați penal, aflați în faza de judecată sau condamnați definitiv”, se arată în postarea ministrului USR PLUS al Justiției.
Ieri, Dragnea a spus, cu alte cuvinte, că e o victimă a sistemului de justiție: „Eu mă consider deținut politic pentru că am intrat nevinovat”. Însă mai departe, Stelian Ion se pare că nu a scultat declarațiile acestuia, dat fiind că nu a solicitat și apărarea procurorilor anticorupție. Astfel, fostul lider al PSD a spus că DNA nu își face tocmai datoria: „Să îi ancheteze pe cei care jefuiesc ţara. Discutăm de un jaf generalizat. Asta trebuie să facă DNA”.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
