MAI reamintește că eliberarea noilor cărți de identitate este un program-pilot

Autor

-

5 august 2021

mai — Cătălin Giulescu (MAI), captură video

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a făcut, miercuri, câteva precizări cu privire la noile cărți de identitate, cele electronice, care de altfel au și funcția de document de călătorie în țările Uniunii Europene, programul de emitere al acestora fiind unul pilot, în care se mai pot face modificări. Precizările făcute de către Cătălin Giulescu, chestor al Direcției pentru Evidența Persoanelor, au venit în contextul în care de pe noile documente lipsește „tricolorul”, acesta fiind înlocuit cu drapelul UE, iar „SEX” e schimbat cu „GEN”, două motive pentru care naționaliștii s-au simțit lezați.

Potrivit lui Giulescu, regulamentul UE prevede că suntem obligaţi să respectăm un standard ICAO – de a structura formatul documentului având în vedere nişte zone obligatorii, pentru ca acest document să poată fi citit electronic şi să poată fi uşor de identificat anumite câmpuri. „Mai mult de 60% dintre elementele de securitate pe care le conţin cele două proiecte de documente – una a fost deja lansată, în proiectul-pilot, cealaltă, simplă, urmează s-o lansăm în următoarele patru luni – sunt structurate în special prin modalitatea prin care sunt îmbinate culorile, vopselurile”, a afirmat Giulescu.

Cluj Napoca, primul oraș ce va avea cărți de identitate cu cip

De altfel, potrivit acestuia, pe cărțile de identitate simple, cele fără stocare electronică, zona în care este drapelul UE îl va avea pe cel al României, știut fiind faptul că acest tip de document nu va putea fi folosit pentru călătoriile în străinătate așa cum se va putea cu cel electronic.

Cât privește „GEN”-ul trecut pe noile cărți de identitate, Giulescu a precizat că potrivit HG 295/2021 (care a fost pus în dezbatere publică în noiembrie 2020) care stabilește, aprobă normele metodologice de aplicare a legislației privind evidența persoanelor, sunt doar două opțiuni masculin și feminin, „nu există niciun fel de intervenție”.

Șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor a declarat, în cadrul conferinței de presă de miercuri, că va fi analizată posibilitatea schimbării mențiunii „GEN” cu „SEX”.

„Tehnic, e aproape imposibil la acest moment să introducem steagul României, cu actualele tehnologii. Dar putem să luăm în considerare orice fel de propunere. Aceasta este esenţa proiectului-pilot – ne propunem ca în acest an să emitem un număr limitat de cărţi, aproximativ 5.000. În această fază vom testa toate elementele tehnice, dar şi în ceea ce priveşte utilizarea documentului”, a mai precizat Giulescu.

Romașcanu vrea, în continuare, „sex” pe cărțile de identitate

Emil Boc, tranșant: „Fostul premier Ludovic Orban, actual președinte al PNL, încearcă strategia de victimizare tip fost președinte PSD”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 august 2021

Primarul Clujului, care s-a poziționat clar de partea premierului Florin Cîțu în competiția internă pentru șefia PNL, a comentat recent ultimele declarații „belicoase” ale actualului președinte al liberalilor, admițând că există similitudini cu discursul pe care, cândva, îl rostea Liviu Dragnea.

În urmă cu câteva zile, Orban a vorbit despre „presiunile din exteriorul PNL”, făcând referire la faptul că anumite „forțe” din afara partidului „își bagă coada de două luni în democraţia internă”, de când a început cursa dintre el și pemierul Florin Cîțu. Ludovic Orban a avut un discurs de zile mari, acuzând că se folosesc „instrumente nedemocratice”, se „sucesc mâni la spate”, se „arată pisica”, și se „umblă la scheletele din dulap”.

Orban a comparat chiar lupta internă din PNL cu bătăliile istorice: „Exact ca la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, indiferent câţi vor fi în jurul meu, voi da bătălia până la capăt şi voi da bătălia cu toată forţa pe care o am, voi da bătălia pentru Partidul Naţional Liberal, voi da bătălia pentru România”.

Firește, afirmațiile lui Orban au fost făcute într-un fief care îl susține, la Vrancea, însă vorbele sale nu au rămas netaxate de cei care pot privi lucid ceea ce se întâmplă în partid.

Și, după cum era de așteptat, lămuriri au venit și prin vocea lui Boc, aflat în tabăra opusă. Acesta a afirmat că nu există ceea ce sugerează Orban, ci pur și simplu este vorba despre „o competiție deschisă între doi colegi și atât”.

„Probabil că domnul președinte Orban încearcă să dea o doză de victimizare ca strategie de campanie bănuiesc, pentru că alt argument nu există, însă această competiție se va încheia în 25 septembrie.
Cred că premierul Cîțu va câștiga și președinția PNL. Este părerea mea, a unuia care îl susține. Este o competiție internă a PNL care n-are legătură nici cu punerea în pericol a guvernării țării, pentru că țara merge mai departe.

Nu avem informații, eu și colegii care îl susțin pe premierul Cîțu, despre așa ceva. N-are cum să fie așa ceva. România cred că a depășit de multă vreme perioada în care asemenea metode măcar erau enunțate. Am trecut într-o perioadă în care transparența și respectul față de instituțiile statului, care trebuie să-și facă datoria. Competiția politică este una, partea care ține de funcționarea instituțiilor statului este alta. Cele două nu au niciun fel de legătură.

Când am menționat ideea de victimizare (…) fostul premier Ludovic Orban, actual președinte al PNL, în cadrul competiției interne încearcă strategia de victimizare tip fost președinte PSD, care s-a demonstrat și atunci și acum că nu are succes. Românii vor să vadă proiecte. Realitatea crudă este aceea. Ludovic Orban a pierdut în calitate de președinte ultimele alegeri.

Politica este pe voturi, nu pe victimizări. Un partid se legitimează și un președinte duce mai departe corabia dacă câștigă bătăliile politice și electorale. Domnul Orban este un foarte bun președinte de Cameră și e bine că e acolo, dar are nevoie partidul de continuarea și trecerea partidului la nivelul următor prin prestația premierului Cîțu”, a explicat Boc la Digi 24.

Romașcanu vrea, în continuare, „sex” pe cărțile de identitate

Autor

Iulia KELT

-

4 august 2021

lucian romascanu — Lucian Romașcanu / captură video live Camera Deputaților

Șeful senatorilor social democrați, Lucian Romașcanu, face front comun cu cei de la AUR și declară că nu e de acord cu schimbarea denumirii de „sex” de pe cărțile de identitate cele nou anunțate. „Pe partea de gen și sex, eu sunt mai tradiționalist”, a spus Romașcanu, la Antena 3.

Lucian Romașcanu ar fi vrut să fir trecut și sexul „acolo”

Citește și: Cui i-e frică de noile cărți de identitate?

Cu toate astea, Romașcanu recunoaște că, fiind stat membru al Uniunii Europene, România va trebui, cel mai probabil, să decidă dacă se va plia, sau nu, pe normele europene. „Sexul ți-l dă Dumnezeu, pentru cine crede în acest lucru. Genul ți-l alegi. Și atunci, genul poate fi mai mult decât feminin/masculin. Există și alte variante de opțiune proprie. Probabil că aici s-a avut în vedere acest lucru. Eu nu sunt foarte de acord cu acest lucru”, a mai spus Lucian Romașcanu.

Citește și: Năsui recunoaște: coaliția de la guvernare nu s-a pus încă de acord în privința desființării pensiilor speciale

Romașcanu nu este singurul politician cu astfel de opinii. Așa cum menționam la începutul articolului, cei de la AUR s-au declarat extrem de îngrijorați din pricina noii forme a cărții de identitate, militând pentru păstrarea denumirii de „sex”.

Mai mult, chiar și unora dintre liberali pare să „le dea cu minus” noua denumire. „Eu cred și sper din suflet că trecerea cuvântului “GEN” în loc de “SEX” pe specimenul de CI făcut public e doar o gravă eroare din partea autorităților. Eroare pe care desigur, o vor repara”, a scris Pavel Popescu, într-un mesaj pe Facebook.

Pavel Popescu, președintele PNL Sector 4, este susținător al taberei lui Florin Cîțu, totodată membru al aripii consevatoare a liberalilor. Acesta s-a opus, la vremea respectivă, și introducerii educației sexuale în școli, criticând inclusiv Raportul Matic al Parlamentului European și răspândind un fake news: „În urma votului celor de la Renew Europe din Parlamentul European, noi tații, putem împărți cu voi mamele, de astăzi, povara alăptării. Unii s-au smintit de tot”, scria Pavel Popescu, pe 25 iunie.

Năsui recunoaște: coaliția de la guvernare nu s-a pus încă de acord în privința desființării pensiilor speciale

Autor

Iulia KELT

-

4 august 2021

Claudiu Năsui, ministrul Economiei, a recunoscut că în coaliţia de guvernare există păreri împărțite în ceea ce privește desființarea pensiilor speciale, astfel că nu s-ar fi ajuns încă la un consens, la nivel de coaliție. „Discuţia e începută”, a spus Năsui, adăugând că ar exista „o coaliţie la guvernare şi e o coaliţie care nu are consens pe subiectul pensiilor speciale”

Claudiu Năsui amintește, totuși, și de un succes al coaliției, pentru echilibrarea situației: „Am reuşit să desfiinţăm pensiile speciale ale parlamentarilor. A fost maximul ce se putea face…”

În ciuda micii victorii, Claudiu Năsui a remarcat, de asemenea, că pensiile speciale eliminate reprezintă sub 3%, ceea ce e „infim, dar ca să elimini pensiile speciale ai nevoie de majoritate 50%+1”, a mai spus acesta, adăugând că, în momentul de față, nu ar exista în Parlament o majoritate de 50%+1. „Eu sper că da (va fi în viitor). Haideţi să fie presiune mare, că noi ne dorim asta! Noi (USR PLUS) am avut primul proiect de desfiinţare a pensiilor speciale. Toate, nu doar unele. Că ăsta e argumentul că de ce doar la unii. Hai la toţi! (…) E o chestiune şi de justeţe, etică, morală, că toţi cotizăm la fel, dar unii primesc mai mult. Să fie presiune mare pe desfiinţare”, a declarat Claudiu Năsui, la B1 TV, citat de Epoch-Times.ro.

Claudiu Năsui a recunoscut, de asemenea, că lupta împotriva pensiilor speciale nu poate fi câștigată, în condițiile în care USR PLUS pare a fi singurul „soldat” de pe front. „Uitaţi-vă şi la votul pe pensiile parlamentarilor, cine cum a votat, să vedeţi cât de greu se găseşte consensul. (…) Parlamentul e un for de discuţii şi negociere. Trebuie cu cei 15% pe care-i avem să mobilizăm 51% din voturi”, a precizat Claudiu Năsui.

Citește și: Anca Dragu face notă discordantă și susține că metoda stimulentelor pentru vaccinare rămâne cea mai eficientă

Stelian Ion, după reproșurile președintelui referitoare la SIIJ: „Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiției”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 august 2021

Astăzi, președintele Klaus Iohannis a lansat un semnal clar în legătură cu (in)activitatea ministrului Justiției, Stelian Ion, în condițiile în care Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție încă funcționează.

Ba, mai mult decât atât, chiar și Iohannis a avut timp să observe că lucrurile nu s-au mișcat nici în ceea ce privește Legile Justiției.

Și, chiar dacă nu a fost foarte tăios sau direct, președintele a lăsat să se înțeleagă că ar cam fi timpul ca cel care conduce Ministerul Justiției să se apuce totuși de ceva. Iohannis a transmis că „sunt multe lucruri care nu funcționează”, aproape cu punct și de la capăt.

„Bunăoară, SIIJ nu a fost desființat. Chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiție nu a găsit încă calea potrivită. Legile justiției… nici nu există un proiect acceptat în coaliție și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri. Sunt și alte și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și discută. Este mult de lucru, dar această formulă eu sunt convins că poate să funcționeze”, a îndulcit însă președintele situația.

Replica nu a lipsit, pentru că Stelian Ion, simțindu-se nedreptățit, a scris pe Facebook prin câte a trebuit să treacă și încă mai trece în timpul misiunii sale și, strict și la obiect, a găsit un vinovat pentru faptul că SIIJ încă există: UDMR. De altfel, nu este pentru prima dată când Stelian Ion face astfel de afirmații în spațiul public.

„Soluția pentru deblocarea proiectului de desființare a SIIJ și a legilor justiției este una simplă: respectarea angajamentelor asumate în programul de guvernare și în relația cu Uniunea Europeană.

Atât desființarea definitivă a SIIJ, și nu încercarea de salvare a acesteia prin mutarea sediului la Parchetul General, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja obiective îndeplinite dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale – Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.

Desființarea SIIJ putea fi realizată încă din februarie, de când Ministerul Justiției a propus proiectul și a fost aprobat și susținut de Guvern. Ministerul Justiției a transmis forma corectă, avizată favorabil și de Comisia de la Veneția, pe care UDMR o ignoră cu bună-știință. Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiției.

Mai mult, am propus coaliției și în grupul de lucru și alte soluții pentru deblocarea situației privind SIIJ: la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad și învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală. Faptul că soluțiile sunt respinse sistematic, fără argumente solide, arată că nu toți partenerii din coaliție doresc desființarea reală a SIIJ și caută modalități de a menține în viață această structură”, se arată în postare.

Cât despre Legile Justiției, Stelian Ion are o explicație: de depinde de minister. Pentru că, din ce explică acesta, Ministerul Justiției a transmis o formă considerată ideală și… așteaptă. Iar din ce a înțeles Stelian Ion, criticile lui Klaus Iohannis erau conturate exact pe ceea ce afirmă, anume că problema nu este la MJ, ci în coaliție.

„Legile justiției puteau fi aprobate din luna aprilie, după ce Ministerul Justiției a transmis proiectele pe 26 martie 2021. Până în septembrie ar trebui finalizate negocierile, dar ar fi de ajutor ca acestea să nu se îndepărteze de programul de guvernare. Negocierile nu se vor încheia oricum: USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislației fără modificări de substanță și va insista asupra promovării liniilor apreciate deja inclusiv de organismele internaționale (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO).

Realitatea este evidentă pentru toată lumea și nu poate fi ignorată. Blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției.
Astăzi, președintele a transmis semnalul că este nemulțumit de aceste tergiversări, așa cum sunt și eu nemulțumit de atâta vreme. Îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj, din care putem ieși doar dacă toți respectăm programul de guvernare și recomandările instituțiilor europene.

Nu trebuie să uităm că SIIJ a avut și rolul de a slăbi lupta anticorupție, ceea ce nu mai trebuie acceptat. DNA și DIICOT trebuie să funcționeze cu competențe complete și fără să fie exercitate presiuni asupra procurorilor. De asemenea, trebuie ca procurorii-șefi care le conduc să aibă atribuții și autoritate depline. De aceea, am declanșat procedura de selecție pentru posturile vacante de procurori cu funcții de conducere la DNA și DIICOT, la finalul căreia să poată fi numită o echipă de conducere stabilă, pe baza avizului Secției pentru procurori a CSM.

În privința legilor justiției, chestiunile esențiale aflate în discuție vizează procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt (în sensul diminuării factorului politic, în acord cu programul de guvernare, recomandările GRECO și ale Comisiei Europene), prerogativele procurorului general, situația poliției judiciare, modalitatea de alegere a membrilor CSM. Aceste subiecte foarte importante sunt încă în negociere și nu am căzut deocamdată la un acord.

Referitor la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, am propus, de asemenea, o nouă soluție: o procedură în două etape, cu implicarea Secției pentru procurori a CSM. Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secției pentru procurori este esențial. De-a lungul timpului, Secția pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, și nu ignorate”, mai scrie ministrul Justiției.

Europarlamentarul Corina Crețu: „Nu s-au primit proiecte sau cereri de finanțare pentru Autostrada Moldova”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 august 2021

Corina Crețu, europarlamentar Pro România, face astăzi un bilanț al celor șase ani de când a fost semnat Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, ceea ce înseamnă automat o trecere în revistă a ceea ce (nu) s-a făcut.

Firește, aceasta nu uită să amintească faptul că momentul cheie al semnării POIM a avut loc în mandatul de premier al lui Victor Ponta – pe atunci PSD, acum lider al Pro România – anume în 2015, și că, previzibil, țara noastră nu a profitat la maxim de ajutorul oferit de Uniunea Europenă pentru finanțarea principalelor priorități de dezvoltare în sectorul de transport, adică „în jur de 10 miliarde de euro”.

Mai mult decât atât, Corina Crețu arată că nu s-a înghesuit nimeni la proiecte, nu există nimic concret pentru Regiunea Moldovei, dar și că „nu s-au primit proiecte sau cereri de finanțare nici pentru Autostrada Moldova”.

Acum, aceasta nu înseamnă că POIM a trecut pur și simplu pe lângă noi. Din ce spune europarlamentarul, au fost finanțate prin intermediul acestui program proiecte precum construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva (336 milioane euro); rețeau de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București (Centura Bucureștiului); îmbunătățirea serviciilor de transport pe liniile de metrou din Capitală; modernizarea rețelei de cale ferată Gurasada – Simeria: (1,3 miliarde euro).

Avertismentul Corinei Crețu este însă clar: „Proiecte nu au mai fost depuse, sunt fonduri pe care le pierdem, șanse irosite”.

„Încă de la semnarea acestui document primordial, mi-am exprimat convingerea fermă că fără o infrastructură modernă, România nu se va putea dezvolta și nu va putea deveni ceea ce ne dorim cu toții – o țară în care oamenii sa aibă o viața mai bună, economia locală și cea națională să prospere, iar tinerii să-și dorească să rămână, să studieze, să lucreze și să-și întemeieze o familie. Și în calitate de Membru al Parlamentului European, rămân o susținătoare a investițiilor în autostrăzi, căi ferate și aeroporturi, care să conecteze localitățile României între ele, dar și țara noastră la Uniunea Europeană.

Din păcate, în pofida muncii pe care am depus-o alături de colegii mei din Comisia Europeana pentru a folosi acești bani europeni acordați țării noastre, asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România, cauzat de managementul deficitar, gradul ridicat de uzură și întreținerea inadecvată.

Tocmai de aceea, pentru a încuraja proiectele de infrastructură din țară, in 2018, am modificat POIM, alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanță majoră pentru România (rata de cofinanțare europeană a crescut de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, a rețelei de metrou și a celor de transport multimodalCu toate acestea, până acum Guvernul României nu a accesat decât jumatate din totalul fondurilor alocate, cu mult sub media europeană.

Iar în timpul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regionala, dar și de atunci încoace, Guvernele nu au transmis niciun proiect pentru Regiunea Moldovei, cu toate că încă din 2017 atât eu, cât și DG Regio, ne-am oferit să realizăm până în 2020 studiul de fezabilitate pentru Autostrada Unirii Tîrgu Mureș – Iași – Ungheni. Precizez ca la ora actuala, 50% din sumele alocate perioadei 2014-2020 (care pot fi accesate pana in 2023) sunt necheltuite. Și, din păcate, nu s-au primit proiecte sau cereri de finanțare nici pentru Autostrada Moldova.

Atât timp cât Guvernul României nu-și va clarifica obiectivele și până când dezvoltarea infrastructurii României nu va deveni o prioritate, din păcate românii vor fi privați de șansa unor standarde de viață la nivel european”, scrie europarlamentarul.

Anca Dragu face notă discordantă și susține că metoda stimulentelor pentru vaccinare rămâne cea mai eficientă

Autor

Iulia KELT

-

4 august 2021

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, este de părere că obligativitatea vaccinării nu este una dintre cele mai bune soluții care s-au putea lua. Mai mult, aceasta apreciază faptul că stimulentele pentru vaccinare sunt mult mai eficiente, în detrimentul restricțiior aplicate celor nevaccinați. De remarcat că Anca Dragu (USR PLUS) nu împărtășește părerea liderului său de partid, Dan Barna, cel care a sugerat că singura metodă prin care campania de vaccinare ar putea să fie accelerată ar fi printr-o diferențiere clară a vaccinaților de nevaccinați.

Anca Dragu este de părere că stimulentele sunt „mult mai bune şi mult mai eficiente”

Președinta Senatului a fost întrebată de presă ce părere are despre subiect. „Eu sunt de părere că măsurile de stimulare sunt cele mai bune, sunt mult mai bune şi mult mai eficiente decât măsurile de restricţionare, pentru că aşa funcţionează măsurile de politici în general”, a răspuns Anca Dragu, potrivit Agerpres.

Aceasta a spus, de asemenea, că măsurile restrictive nu vor avea decât un singur rezultat: cel de respingere a ideii de vaccin, de vreme ce, vaccinul este, în continuare, subiect tabu în țara noastră, atunci când vorbim despre o bună parte a populației adulte. „În momentul în care vii cu barda, reacţia este una de reţinere. Ar trebui mai degrabă să ne gândim la măsuri de stimulare şi apoi ar trebui să facem apel în continuu la această responsabilizare a tuturor, pentru că este vorba de viaţa noastră, în cele din urmă, şi că este bine să ne uităm la ceea ce spun oamenii de ştiinţă, ce spun cercetătorii, ce spune ştiinţa, ce spun medicii şi mai puţin să ne uităm la ce spun antivaxerii”, a mai spus Anca Dragu.

Campania de vaccinare întregistrează, în acest moment, o stagnare, dacă nu chiar un regres. Eliminarea restricțiilor, pe timpul verii, a adus după sine încă o consecință: încetinirea ritmului de vaccinare.

Citește și: Șefa Comisiei Europene cere SUA să ridice restricțiile impuse europenilor

Înotătorul David Popovici a fost premiat de ministrul Educaţiei

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 august 2021

premiere david popovici — Sursă: Captură Video

Întors de câteva zile în România după participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, înotătorul David Popovici a fost chemat astăzi la Ministerul Educației, pentru ca ministrul Sorin Cîmpeanu să îl poată premia în cadrul unei conferințe transmise live pe Facebook.

Tânărul sportiv a primit din partea Ministerului Educaţiei o plachetă marcată cu cuvintele „determinare”, „ambiţie”, „voinţă”, „iniţiativă”, „dăruire”, precum şi un premiu de 10.000 de lei.

David Popovici a obţinut cele mai bune rezultate la Tokyo, locul patru la 200 m liber (la 2 sutimi de bronz) şi şapte la 100 m liber, alături de acesta la premierea de astăzi fiind invitați atât antrenorul cât și a părinții acestuia, dar și directorul Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc” din București (unitatea de învățământ în care studiază adolescentul) și inspectorul școlar general al Municipiului București.

„Este un moment important pentru Ministerul Educaţiei, este un moment emoţionat. David a obţinut un succes care ne face mândri pe toţi. Ne face mândri pe cei care trebuie să susţinem şcoala românească şi sportul şcolar. David este un exemplu excepţional şi credibil, mult mai credibil decât poate fi orice ministru pentru susţinerea sportului şcolar. Este un exemplu de performanţă (…) un exemplu de determinare de la David, de ambiţie de la David, de voinţă, de iniţiativă, dăruire.

Premiul oferit de către Ministerul Educaţiei în valoare de 10.000 lei este strict simbolic. Sunt convins că Ministerul Tineretului şi Sportului va gândi o modalitate de recunoaştere şi din această perspectivă corectă pentru încurajarea celor care doresc să urmeze sportul şi mai ales sportul de performanţă”, a spus Sorin Cîmpeanu, care a anunțat că ar dori să „umple” golul legislativ în care ne aflăm în prezent, anume că Jocurile Olimpice nu sunt în calendarul competiţiilor recunoscute pentru moment de Ministerul Educaţiei.

Cum era de așteptat, David Popovici a vorbit în discursul său despre importanța sportului și a arătat că își dorește să inspire „cât mai mulţi copii să se apuce de sport”. „Aş vrea să inspir cât mai mulţi părinţi să îşi ducă copiii să facă un sport, dar se mai întâmpină probleme câteodată şi cred că (odată) cu această schimbare de ordin sau iniţiativă vom reuşi să ajutăm mai mulţi copii să continue în sport şi să îi putem recompensa într-un fel sau altul pentru că merită”, a spus întotătorul.

Încă de la revenirea de la Tokyo, David Popovici a arătat că a primit multe oferte cu burse pentru a studia în străinătate, oferte care acum s-au înmulțit, însă nu a luat o decizie. „Sunt într-un fel de punct de cotitură al vieţii mele în care trebuie să mă decid dacă rămân în România, Europa sau mă duc pe vreun alt continent să continui studiile. Mi-ar plăcea foarte mult să poată fi îmbinat mai mult sportul cu şcoala, să fie ca un stil de viaţă şi să avem cât mai multe baze sportive în cât de multe şcoli, poate, de ce nu, în toate. Dacă s-ar putea aş clona Liceul Coşbuc la care sunt, aş adăuga câteva baze sportive, cum aş vrea să fie în toată ţara, şi atunci ar fi minunat, perfect”, a mai spus acesta.

27 milioane de euro valoarea pagubelor produse de inundațiile din această vară în Prahova

Autor

Dragoș Bogdan

-

4 august 2021

20 de localități din Prahova au fost afectate de inundații în această vară. Valoarea
pagubelor produse în această vară de vremea severă a fost de 137.846,084 mii lei (aproximativ 27 milioane de euro).

Cel mai grav au fost afectate municipiul Câmpina, oraşele Breaza, Buşteni, Comarnic, Sinaia şi comunele: Aluniş, Băneşti, Bălţeşti, Gornet, Gura Vitioarei, Poiana-Câmpina, Proviţa de Jos, Scorţeni, Ştefeşti, Telega, Valea Călugărească.

Inundaţiile au distrus drumuri judeţene, poduri, traversări pietonale, locuinţe şi anexe, dar au produs pagube şi în culturile agricole din Prahova.

2,220 km drumuri judeţene – evaluare preliminară pagube 21.798,897 mii lei

29,782 km drumuri comunale – evaluare preliminară pagube 37.750,040 mii lei

15,445 km străzi – evaluare preliminară pagube 47.129,486 mii lei

0,500 km drumuri forestiere – evaluare preliminară pagube 416 mii lei –

7 poduri – evaluare preliminară pagube 4.711,33 mii lei

10 podeţe – evaluare preliminară pagube 3.558,88 mii lei

4 traversări pietonale – evaluare preliminară pagube 2.349,360 mii lei

1,650 km apărări de mal – evaluare preliminară pagube 13.764,091 mii lei

112 locuinţe afectate – evaluare preliminară pagube 5.450 mii lei

73 anexe gospodăreşti afectate – evaluare preliminară pagube 918 mii lei.

Valoarea estimată a pagubelor se ridică de 137. 846.000 lei. La aceste valori, se adaugă pagubele înregistrate în agricultură, în valoare de 110,89 mii lei la recolte si sere/ solarii distruse.

Șefa Comisiei Europene cere SUA să ridice restricțiile impuse europenilor

Autor

Iulia KELT

-

4 august 2021

ursula von der layen — Foto: Profimedia Images

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cere Statelor Unite ale Americii să ridice, de urgență, o parte dintre restricțiile impuse de SUA cetățenilor europeni, în contextul pandemiei de coronavirus. În momentul de față, există o serie de interdicții, în ceea ce privește anumite zboruri sosite din Europa, iar Comisia Europeană consideră că, în momentul de față, situația nu este una de egalitate între Statele Unite și UE, atunci când vorbim despre restricții.

SUA, rugate să ridice anumite restricții impuse Europei

„Insistăm pentru ca reguli comparabile să fie aplicate sosirilor în ambele direcţii”, a afirmat Ursula von der Leyen, pentru grupul media RND, într-o declaraţie, anunță Agerpres.

Președintele Comisiei Europene și-a motivat cerința prin faptul că, potrivit declarațiilor, situația SUA nu ar fi cu mult diferită de cea a Europei, atunci când vorbim despre gradul de infectare. „Trebuie să rezolvăm această problemă cât mai repede posibil şi suntem în contact cu prietenii noştri americani”, a spus von der Leyen, susținând că această ridicare de restricții ar trebui să se întâmple acum, nu peste câteva săptămâni.

Trebuie amintit că Uniunea Europeană a scos SUA din lista statelor cărora li se aplică restricțiile de călătorie încă din luna iunie a acestui an. Cu toate astea, situația nu se aplică, în acest moment, și invers, SUA continuând să mențină restricțiile impuse cetățenilor europeni.

Există, însă și excepții de la regulă, Statele Unite ale Americii permițând rudelor apropiate ale cetățenilor americani să pătrundă fără probleme pe teritoriul american. De aceleași beneficii se bucură și diplomații ori angajații instituțiilor internaționale.

Citește și: Incendii devastatoare în Italia, Grecia și Turcia. Autoritățile sunt depășite complet de situație

Florin Cîțu a anunțat câți bani vor primi ministerele, în urma rectificării bugetare

Autor

Iulia KELT

-

4 august 2021

Premierul Florin Cîțu a publicat draftul rectificării bugetare, din care observăm, printre altele, că Senatul, Curtea de Conturi și Ministerul Muncii vor primi mai puțini bani. Cu toate astea, fondurile tăiate de la cele menționate anterior se vor redistribui către alte surse.

Florin Cîțu a anunțat 3,5 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății

Cei mai mulți bani vor fi primiți, conform draftului rectificării bugetare, de Ministerul Sănătății (3,5 miliarde de lei), urmat îndeaproape de Ministerul Dezvoltării (1,8 miliarde de lei) și Ministerul Finanțelor (3 miliarde de lei). „Pentru următoarele 6 luni, solicit mai multă responsabilitate în cheltuirea banului public”, a transmis premierul Florin Cîțu.

De menționat că Ministerul Apărării, Ministerul de Externe şi Ministerul Cercetarii Inovarii si Digitalizarii nu vor primi bani în plus.

Ministerul Muncii va suferi o tăiere substanțială de fonduri, așadar, din ministerul condus de Raluca Turcan vor dispărea circa 2,7 miliarde de lei.

„Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2021 se majorează la venituri cu suma de 1.000 mii lei prin majorarea veniturilor curente cu suma de 3.320.398 mii lei şi diminuarea subvenţiilor de la bugetul de stat cu suma de 3.319.398 mii lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 1.000 mii lei la credite de angajament şi credite bugetare. (2) Sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2021 se majorează la venituri cu suma de 28.293 mii lei, iar la cheltuieli se diminuează cu suma de 1.000 mii lei atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, excedentul majorându-se cu suma de 29.293 mii lei”, se mai scrie în draftul rectificării bugetare.

Rectificarea bugetară ar urma să fie aprobată în luna august a acestui an.

Citește și: Firea, cu un ochi la Senat, cu celălalt la PMB: îl acuză pe Nicușor Dan că ar angaja oameni incompetenți la primărie„

Imagine de concediu prezidențial: ”O oază de răcoare, în zilele călduroase”

Autor

Camelia BUCUR

-

4 august 2021

Nu este reclamă la detergent sau la vreo agenție de turism care să promită un concediu, ci președintele României, îngrijorat de Parcul Natural Comana din județul Giurgiu.

Conform Administrației Prezidențiale, în contextul schimbărilor climatice, parcurile constituie oaze de răcoare în zilele călduroase, pot absorbi volume mari de precipitaţii căzute în intervale de timp scurte şi îmbunătăţesc calitatea aerului. Un motiv în plus pentru a le trata cu prioritate şi a le proteja.

O oază de răcoare a constituit și Parcul Natural Comana care a primit, în cursul zilei de miercuri, 4 august, vizita lui Klaus Iohannis.

Zâmbet de concediu, dar ”atenția și îngrijorarea” președintelui pentru mediu și climă rămân litere de lege. Sau, măcar mimează.

Klaus Iohannis a ajuns în jurul orei 10.00, în Parcul Natural Comana, iar declarațiile au fost în contradictoriu cu pozele demne de Instagram: vizita a încercat să atragă atenția asupra importanței acestor zone naturale protejate. Cel puțin asta afirmă rar și răspicat, Iohannis.

”Prin vizita mea, astăzi, aici, vreau sa atrag atenția asupra importanței acestor zone naturale protejate. Avem mai multe în România, ele au o importanță deosebită pentru mediu. În același timp, au importanță foarte mare dacă ne gândim la măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. Suntem într-o zi foarte călduroasă, dar vedem că pădurea menține temperatura mai joasă. Similar, pădurile rețin apa atunci când ne confruntăm cu inundații”, a precizat Klaus după o plimbare cu barca.

Mie mi-a adus aminte puțin de clasica ”iarna nu-i ca vara”, dar poate sunt eu răutăcioasă.

Șocant: președintele a descoperit că România se confruntă cu fenomene meteo extreme. Abia acum.

De asemenea, Iohannis a ținut să precizeze că România a traversat foarte multe fenomene meteo ieșite din comun. Și aici a enumerat caniculă, ploi torențiale, inundații grave în mai multe zone. Nu-l suspectăm că ar folosi Internet Explorer.

Ne-am obișnuit, în timp, cu declarații tardive și redundante, texte învățate pe de rost și încheiate cu atât de celebrul ”ghinion”.

Nu-l putem bănui că nu-i pasă. Așa e el, mai taciturn. Dar n-ar strica deloc ca, măcar din când în când, să-și alinieze discursul cu faptele. Și să respecte deja cunoscuta punctualitate nemțească, venind cu declarații și reacții la timp. Nu de alta, dar n-ar vrea să fie comparat cu CFR-ul.

Ziarul de Investigații

MAI reamintește că eliberarea noilor cărți de identitate este un program-pilot

Emil Boc, tranșant: „Fostul premier Ludovic Orban, actual președinte al PNL, încearcă strategia de victimizare tip fost președinte PSD”

Romașcanu vrea, în continuare, „sex” pe cărțile de identitate

Lucian Romașcanu ar fi vrut să fir trecut și sexul „acolo”

Năsui recunoaște: coaliția de la guvernare nu s-a pus încă de acord în privința desființării pensiilor speciale

Claudiu Năsui amintește, totuși, și de un succes al coaliției, pentru echilibrarea situației: „Am reuşit să desfiinţăm pensiile speciale ale parlamentarilor. A fost maximul ce se putea face…”

Stelian Ion, după reproșurile președintelui referitoare la SIIJ: „Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiției”

Europarlamentarul Corina Crețu: „Nu s-au primit proiecte sau cereri de finanțare pentru Autostrada Moldova”

Anca Dragu face notă discordantă și susține că metoda stimulentelor pentru vaccinare rămâne cea mai eficientă

Anca Dragu este de părere că stimulentele sunt „mult mai bune şi mult mai eficiente”

Înotătorul David Popovici a fost premiat de ministrul Educaţiei

27 milioane de euro valoarea pagubelor produse de inundațiile din această vară în Prahova

Șefa Comisiei Europene cere SUA să ridice restricțiile impuse europenilor

SUA, rugate să ridice anumite restricții impuse Europei

Florin Cîțu a anunțat câți bani vor primi ministerele, în urma rectificării bugetare

Florin Cîțu a anunțat 3,5 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății

Imagine de concediu prezidențial: ”O oază de răcoare, în zilele călduroase”

Zâmbet de concediu, dar ”atenția și îngrijorarea” președintelui pentru mediu și climă rămân litere de lege. Sau, măcar mimează.

Șocant: președintele a descoperit că România se confruntă cu fenomene meteo extreme. Abia acum.

Rămâi conectat

Ultimul articol

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD

Grevă la compania de transport public din Constanța

Fost ministru al Transporturilor, reținut; este acuzat că a încercat să-l mituiască pe directorul...