Partidul Mișcarea Populară, înființat de Traian Băsescu după plecarea din PDL, este din nou „în fierbere”.
Potrivit unui comunicat de presă, luna viitoare vor fi organizate noi alegeri pentru a fi stabilită conducerea, pe surse fiind o problemă în faptul că actualul președinte al PMP, Cristian Diaconescu, nu vrea să accepte ideea unei fuziuni cu PNL.
În urmă cu niciun an, în martie 2021, Cristian Diaconescu a fost ales președinte al Partidului Mișcarea Populară, în cadrul unui Congres organizat la Sinaia. Moțiunea sa, intitulată „România respectată”, a fost votată de către 550 dintre cei 561 de delegaţi la evenimentul organizat online, cu participarea fizică a liderilor formaţiunii. Încă de atunci Diaconescu a fost totodată desemnat candidat la alegerile prezidențiale din 2024, iar poziția sa a fost clară: în perioada imediat următoare PMP nu va încheia alianțe sau fuziuni politice.
Ieri însă, PMP a anunțat că într-o lună se va decide cine va lua hotărâri la nivel de partid: „Colegiul Național al Partidului Mișcarea Populară s-a întrunit statutar astăzi, 12 ianuarie 2022, cu prezența a 46 de lideri din 69 și a hotărât convocarea Congresului PMP în data de 19 februarie 2022 pentru alegerea unei noi conduceri naționale, cu procedură de vot online”.
Că sunt discuții legate de viitorul formațiunii nu este un mister, dat fiind că anterior, după declarațiile purtătorului de cuvânt al PNL, PMP a publicat un soi de comunicat pe pagina de Facebook, arătând că „Partidul Mișcarea Populară nu recunoaște vreun rol de integrator al PNL în ceea ce privește unitatea dreptei. Partidul Mișcarea Populară, prin deciziile structurilor colective statutare, a decis conturarea unei colaborări cu PNL pe proiecte concrete, dar PNL nu dorește altceva decât desființarea PMP pentru a-și face loc în mod fraudulos pe dreapta eșicherului politic de la București”.
Ionuț Stroe afirmase că PNL și-a luat în serios „rolul de partid integrator al dreptei” și că, pe lângă o eventuală – mai mult ca sigură fuziune cu ALDE – tatonări ar exista în continuare și pentru o fuziune cu PMP, fiind „un progres evident al discuțiilor”.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus la Antena 3 că pe viitor, vaccinul anti-Covid va trebui făcut o dată pe an. Oficialul a comentat afirmațiile lui Marco Cavaleri, președintele Strategiei Vaccinurilor la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), confom căruia vaccinarea cu mai multe doze împotriva coronavirusului duce la o supraîncărcare a sistemului imunitar.
Mai mult, Rafila a vorbit și despre posibilitatea administrării dozei a patra, precizând că vaccinul previne formele grave ale bolii, dar nu previne, decât în mică măsură, transmisibilitatea virusului.
„Trebuie adaptat noilor tulpini circulante şi lucrul ăsta îl vedem şi la gripă. În fiecare an, facem o dată pe an, nu de două sau de trei ori pe an vaccin gripal şi lucrul ăsta probabil că se va întâmpla şi cu acest vaccin împotriva noului coronavirus, care de fapt e nou tot timpul, vedeţi, apar tulpini mutante care scapă răspunsului imun generat de vaccinul care a fost dezvoltat pentru varianta iniţială”, a declarat Alexandru Rafila, relatează news.ro.
Rafila: „Trebuie să încetinim transmiterea şi pentru asta trebuie să luăm măsuri”
De asemenea, ministrul a declarat că pentru încetinirea răspândirii coronavirusului, populația trebuie să respecte măsurile impuse de autorități. El a spus că utilizarea măștii reprezintă cea mai bună soluție, reprezentând o „barieră mecanică” ce previne transmiterea virusului. Mai mult, el a mai menționat că oamenii în vârstă trebuie protejați deoarece ei sunt primii afectați de COVID-19.
„Protecţia celor bătrâni trebuie făcută, pentru că ea este asigurată pe de o parte de vaccinare şi pe de altă parte de contactul cu ei, care trebuie să fie precaut”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
Reamintim că Uniunea Europeană și-a exprimat punctul de vedere cu privire la administrarea celei de-a patra doze de vaccin, precizând că nu există încă suficiente date care să susțină un astfel de demers. Mai mult, reprezentanții EMA au precizat că e nevoie de mai mult timp pentru a colecta informații cu privire la noua variantă sud-africană.
Marco Cavaleri a mai declarat că vaccinarea repetată la intervale scurte de timp nu reprezintă o strategie durabilă pe termen lung. Mai mult, el a menționat că există discuții cu producătorii de vaccinuri în cazul în care va fi nevoie de un vaccin actualizat din cauza noilor variante a coronavirusului.
Continuă „rotativa” în funcțiile călduțe de la stat, prin decizii semnate de actualul premier Nicolae Ciucă.
Ieri, un inspector guvernamental și-a făcut bagajele, însă, dat fiind parcursul profesional al acestuia, se poate spune că este posibil să revină într-o altă funcție.
Ioan Ghica pe numele său, acesta rămâne totuși inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului până pe 19 ianuarie – data la care va intra în vigoare decizia semnată de Ciucă și publicată în Monitorul Oficial.
Potrivit actului, „la data de 19 ianuarie 2022 se constată încetarea de drept a raportului de serviciu al domnului Ioan Ghica, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, ca urmare a îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”, iar acesta „predă lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu în termen de 3 zile”.
Ca inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, Ghica își primise atribuțiile printr-o decizie semnată de premierul în funcție Ludovic Orban, în aprilie 2020, respectiv cele „ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, la nivelul judeţului Neamţ. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară în teritoriu, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, la nivelul judeţului Neamţ. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate”.
Ioan Ghica este fratele fostului viceprimar PNL din Roman, Constantin Ghica, actualmente consilier local. Potrivit acestuia însă, nu face politică, ci este „un funcţionar public în adevăratul sens al cuvântului”.
Cu politica proptea sau fără, Ioan Ghica nu este pentru prima dată în postura de a preda cele încredințate pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu. În vara anului 2013, Ghica era eliberat spre exemplu din aceeași funcție, în vremea în care premier era Victor Ponta. Fost subprefect al judeţului Neamţ în Guvernul Tăriceanu, în 2016 a fost numit prefect al judeţului Bacău, iar în 2017 a fost din nou chemat inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, când premier era Sorin Grindeanu.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat la România TV că problema legată de tarifele de energie trebuie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Mai mult, el a menționat că românii așteaptă ca Guvernul să vină cu soluții acum și „nu pe 1 aprilie.” Totodată, Ciolacu a precizat că problema legată de energie afectează industria românească și de producție.
„Este evident că suntem într-o plină criză. Cred că lumea nu mai aşteaptă dispute la televizor sau să ne dăm cu părerea la televizor, aşteaptă ca această coaliţie care are o majoritate confortabilă în Parlamentul României să vină cu soluţii. Nu pe 1 aprilie, le aşteaptă de îndată. În afară de persoanele vulnerabile, până la urmă sunt afectaţi toţi românii, noi vorbim aici şi de industria românească şi de producţie şi de cât de productivi mai suntem la aceste preţuri”, a precizat Ciolacu, relatează ziare.com.
Ciolacu: „Nu se dă cu părerea la televizor cum trebuie să facem”
De asemenea, președintele PSD a precizat că Executivul condus de Nicolae Ciucă poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor. În acest sens, el a menționat Legea 21 din 1996, care reglementează concurenţa.
„Vă reamintesc că există legea 21/1996 unde avem cadrul legal pentru reglementarea marjei de profit la furnizori şi producători pentru şase luni. (…) România trece printr-o perioadă foarte complicată, vorbim de toată industria românească, atât cât a rămas din ea după 30 de ani de la Revoluţie”, a declarat președintele PSD.
De asemenea, șeful social-democraților a mai spus că fostul premier, Ludovic Orban, fără a avea „un plan și o viziune clară”, a liberalizat piața energiei.
Întrebat dacă este de acord cu Mihai Tudose, conform căruia ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar trebui să își depună demisia, Ciolacu a declarat că o astfel de decizie trebuie luată în coaliția de guvernare împreună cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă.
”Eu ţin cont de părerile domnului Mihai Tudose şi de experienţa domniei sale, cred că este o decizie care ar trebui luată în coaliţie, împreună cu premierul”, a conchis Marcel Ciolacu.
Senatoarea Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului legislativ privind monitorizarea electronică a agresorilor, salută decizia Executivului de a aloca banii necesari pentru achiziționarea dispozitivilor electronice de supraveghere. Mai mult, vicepreședintele PNL a ținut să îi mulțumească Gabrielei Firea, ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, pentru promovarea acestei legi, subliniind că mai sunt și alte legi inițiate de PNL și care ar avea nevoie de promovare.
„Este o mare satisfacție când vezi că Executivul alocă banii necesari pentru o lege a ta! Mai ales când vine vorba de sporirea protecției victimelor violenței domestice! Astăzi, în ședința de guvern, s-a aprobat alocarea, în următorii 4 ani, a sumei de 241 milioane de lei pentru achiziționarea de kituri necesare monitorizării agresorilor cu brățări electronice. Pentru 2022, investiția va fi de peste 32 milioane de lei. În total, 15.000 de astfel de dispozitive vor fi cumpărate”, a scris Alina Gorghiu pe contul de Facebook.
Totodată, senatoarea afirmă că această veste va schimba radical situația multor victime, unele dintre ele pierzând această luptă, deși aveau ordinul de restricția în buzunar. „Știu că pandemia a crescut nivelul de iritare, dar nu este un motiv să îi agresezi pe alții”, a mai scris Alina Gorghiu.
De altfel, aceasta a continuat cu mulțumirile adresate ministrului MFTES, Gabriela Firea, care i-a promovat legea. „A mea și a PNL. Poate ne și pomenește ca inițiatori. Mai avem și altele”, a concluzionat Alina Gorghiu.
Ce zice Gabriela Firea
Gabriela Firea s-a declarat bucuroasă că, „în sfârșit, ținem pasul cu țările din Occident și intrăm în lumea civilizată în ceea ce privește protecția victimelor violenței domestice”, după cum a scris pe contul său de socializare. „Prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, aproximativ 400 de victime ale violenței domestice au fost ajutate și consiliate în cele 42 de locuințe protejate înființate cu fonduri nerambursabile de la începutul programului «Venus – Împreună pentru o viață de calitate în siguranță privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice»”, a scris ministru Gabriela Firea pe Facebook. Mai mult, fostul primar general al Capitalei afirmă că „nu ne oprim aici” și precizează că trebuie să avem programe prin care să prevenim orice act de agresiune. „Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a propus formarea unui grup de lucru din care să facă parte Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății pentru promovarea proiectelor de non-agresivitate”, a conchis senatoarea PSD.
Municipalitatea clujeană, condusă de Emil Boc, va suplimenta cuantumul burselor școlare cu 1,5 milioane de euro, a anunțat edilul în cadrul unei conferințe de presă susținută, marți, la Primăria Cluj-Napoca. De altfel, edilul a luat această decizie subliniind importanța pe care o reprezintă atât educația, cât și copiii din Cluj.
„Cuantumul minim al burselor școlare a fost majorat la finele anului trecut (…). Având în vedere importanța pe care educația și, în speță, copii o reprezintă pentru acest oraș, am luat decizia ca peste acest cuantum minim prevăzut de lege, primăria să suplimenteze cuantumul acestor burse după cum urmează: la performanță, pentru olimpici, vor fi de 500 de lei pe lună. Vom avea două categorii de burse de merit: elevii cu media 10,00 vor avea o bursă de 275 de lei, iar cei cu medii cuprinse între 9,50 și 9,99 vor primi 225 de lei, în fiecare lună. Bursa de studiu prevăzută de lege a fost majorată de la 150 de lei la 200 de lei. Bursele de ajutor social, prin care dorim să scoatem cât mai mulți copii din zona de sărăcie și să aibă acces la educație, vor fi majorate de la 200 la 250 de lei”, a anunțat primarul Emil Boc în cadrul unei conferințe de presă din 12 ianuarie.
Ca impact bugetar, aceste suplimentări vor costa municipalitatea 1,5 milioane de euro, edilul subliniind faptul că sumele minimale vor fi asigurate de către Ministerul Educației. „Noi bugetar ne bazăm pe 26 de milioane de lei, care să acopere sumele minimale, noi mai punem încă 7,5 milioane de lei și atunci avem un pachet educațional pentru bursele copiilor, care spunem noi că răspunde la susținerea climatului de învățare din perspectiva elevilor”, a mai spus Emil Boc. Totodată, acesta a precizat că proiectul se va găsi pe masa consilierilor în ședința în care se va aproba și bugetul, cel mai probabil la începutul lunii februarie.
Potrivit HG pentru aprobarea cuantumului minim al burselor școlare, în semestrul II al anului școlar 2021-2022, cuantumul minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social, de care pot beneficia elevii din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, este de: 500 lei, pentru bursa de performanță, 200 lei, pentru bursa de merit, 150 lei, pentru bursa de studiu și 200 lei, pentru bursa de ajutor social.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, susține că în acest moment prioritatea partidului său este aceea de a ajuta românii să treacă peste iarna grea, cu facturi uriașe la energie, electrică și gaze. Mai mult, punctează acesta, măsurile trebuie luate acum, nu în 2024, subliniind ironic, că „atunci este an electoral” și fiecare are lista sa de promisiuni electorale.
„Prioritatea PSD este să ajutăm românii să-și poată plăti facturile la energie, nu să ne temem dacă o asemenea măsură supără sau nu agențiile de rating. Eforturile noastre sunt de a avea suficienți medici pentru a face față noului val pandemic, nu să inventăm certificate prin care doctorii sunt amenințați – tocmai acum! – cu suspendarea din funcție”, a scris Marcel Ciolacu pe contul său de Facebook.
Totodată, acesta a subliniat faptul că eforturile pe care specialiștii social democrați le fac sunt îndreptate „pentru a avea spitale dotate și capabile să-și plătească facturile la utilități, nu spitale cu porți închise din cauza facturilor înzecite peste noapte”, precizând de asemenea, că prioritatea PSD este „acum”. De altfel, Ciolacu afirmă că trebuie „să luăm măsuri care să apere veniturile populației acum, în plină iarnă, nu la 1 aprilie sau eventual în 2024… pentru că atunci este an electoral”.
Mai mult, Ciolacu pare că a găsit și vinovatul pentru tot acest haos al facturilor uriașe la energia electrică și la gazele naturale, în opinia sa, acesta este generată de „liberalizarea haotică a pieței energiei, făcută de partidele de dreapta”. Un motiv în plus pentru care a susține că „populația merită mai multe soluții decât cele deja anunțate. E nevoie de decizii mai curajoase, țintite către cei vulnerabili, către pensionari și familii monoparentale, dar și către firmele românești. Românii sunt sătui de scuze și motive care să mascheze luarea unor decizii. Și un lucru este cert: trebuie luate urgent măsuri pentru a-i ajuta pe români”, a concluzionat liderul social democrat.
În acest moment, Legea 259/2021 prevede plafonarea și compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, dar în anumite condiții de consum, 330 kWh la electrictate, respectiv 200 metri cubi la gaze, cu un plafon de 1 leu/kWh (energie electrică) și 0,37 lei/kWh (la gaze). Legea se aplică pentru perioada de iarnă, până în 31 martie 2022. Mai mult, premierul Ciucă a anunțat o serie de măsuri care să vină în sprijinul populației și după această dată, concret este vorba de scăderea TVA-ul la 5%, precum și compensarea certificatului verde și a bonusului pentru co-generare pentru consum, cu aplicare de la 1 aprilie.
Totodată, ministru Virgil Popescu a declarat, miercuri, că există o modificare legislativă, intrată deja pe circuitul de avizare în Guvern, care prevede ca toți cei care au întocmit facturi eronate să aibă obligația să le storneze și să nu emită penalități. Mai mult decât atât, consumatorii nu pot fi debranșați.
Generatorul de căldură, instalat ilegal în cartierul Aviației din Sectorul 1, așa cum susține un fost consilier general USR, nu a primit aviz de mediu din partea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) București, relatează București FM. În urmă cu câteva zile, publicația menționată a făcut o solicitare către APM București, iar în urma răspunsurilor primite din partea acesteia reiese că generatorul nu are aviz de mediu.
Astfel, la întrebarea „A solicitat Primăria Sectorului 1 un aviz de mediu pentru generatorul amplasat în cartierul Aviației în cadrul programului Căldură și apă caldă pentru cetățenii Sectorului 1, București”, cei de la APM București au afirmat că „nu s-au solicitat acte de reglementare din punct de vedere al protecției mediului”, subliniind că nici nu a fost obținut un astfel de aviz de către administrația condusă de Clotilde Armand.
Solicitare București FM către APM București
Totodată, la întrebarea privind nivelul de poluare a aerului pe care instalația pe combustibil diesel o generează, APM susține că nefiind autorizată o astfel de activitate, din punct de vedere al protecției mediului, nici nu se cunosc specificațiile tehnice ale respectivei instalații. De asemenea, APM afirmă pe același principiu, al neautorizării activității, că nu au fost solicitate măsurători ale nivelului de poluare pentru generatorul de încălzire.
Potrivit protocolului încheiat între Primăria Sectorului 1 și CM Termoenergetica, conform HCGMB 356/2021, și care este contestat de fostul consilier general Florin Ivan (USR), obiectul acestuia „îl constituie stabilirea unui cadru de cooperare și sprijin reciproc între Sectorul 1 al Municipiului București și Compania Municipală Termoenergetica București SA, în vederea realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local având ca scop implementarea obiectivului Căldură și apă caldă pentru cetățenii Sectorului 1”, mai mult, acesta este un proiect-pilot, menit să vină în sprijinul cetățenilor ce locuiesc în imobilele aflate la capătul rețelei de termoficare. „Soluția urgentă care urmează să fie aplicată în urma prezentului protocol începând din sezonul de încălzire 2021-2002: conectarea unor echipamente specializate penru încălzit apa la punctele termine în asigurarea parametrilor necesari”, se mai arată în HCGMB 356/2021.
Conform capitolului „Drepturile și obligațiile părților”, „Sectorul 1 al Municipiului București are următoarele drepturi și obligații:
1) Finanțează, în conformitate cu atribuțiile ce îi revin, acțiunile, lucrările, serviciile necesare de instalare, operare și reparare a echipamentelor specializate, pentru a asigura agentul termic, conform diagramei de reglaj, la punctele termice cu probleme în asigurarea parametrilor necesari. Pentru menținerea integrității echipamentelor montate, se va asigura paza prin mijloace specifice;
2) Împreună cu Administrația Domeniului Public Sector 1, va face toate demersurile necesare în vederea realizării obiectivului: amenajare spații verzi, întreținere spații verzi, amenajare alei din proximitate PT, relocare spații parcare și alte lucrări de întreținere;
3) Întreprinde orice alt demers în vederea pregătirii și implementării obiectivului Căldură și apă caldă pentru cetățenii Sectorului 1, în limitele stabilite prin prezentul protocol, precum și a dispozițiilor legale în vigoare, inclusiv obținerea avizelor și autorizațiilor prevăzute de lege”, se spune în protocolul dintre Primăria Sectorului 1 și Compania Municipală Termoenergetica.
Doi polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Argeș – Secția nr. 2 Poliție Pitești – Ordine Publică au fost trimiși în judecată, la începutul acestui an, sub acuzația de luare de mită.
Faptele de care sunt acuzați cei doi sunt recente, în decembrie 2021 fiind chiar prinși în flagrant pe când luau bani de la șoferi care greșeau în trafic, pentru a nu le fi suspendate permisele de conducere. În acest moment, agenții de poliție se află în arest la domiciliu, acuzațiile pe numele acestora fiind de luare de mită în formă continuată – 3 acte materiale.
Pe 17 decembrie, în ziua organizării flagrantului, cei doi poliţişti din Argeş au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar instanța a decis ulterior ca aceștia să fie plasaţi în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Măsura a fost contestată de procurori, iar magistraţii Curţii de Apel Piteşti au decis ca cei doi poliţişti să fie arestaţi preventiv. După trimiterea în judecată, instanța a dispus însă din nou plasarea acestora în arest la domiciliu:
„Înlocuieşte măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpații CHILIMENT DRAGOŞ MARIAN și MATEI EUSEBIU ION, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei. Impune inculpatului CHILIMENT DRAGOŞ MARIAN, pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu, obligaţia de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, situat la adresa (…) fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza. Pe durata arestului la domiciliu inculpatul CHILIMENT DRAGOŞ MARIAN are următoarele obligaţii: a) să se prezinte în faţa instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu coinculpatul Matei Eusebiu Ion, cu martorii (…).
Impune inculpatului MATEI EUSEBIU ION, pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu, obligaţia de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, situat la adresa (…), fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza. Pe durata arestului la domiciliu inculpatul MATEI EUSEBIU ION are următoarele obligaţii: a) să se prezinte în faţa instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu coinculpatul Chiliment Dragoş Marian, cu martorii (…). Stabileşte ca autoritate pentru supravegherea executării măsurii preventive a arestului la domiciliu IPJ Argeș – Serviciul de Investigaţii Criminale – de Supravegheri Judiciare”.
Din ce arată Direcția Generală Anticorupție într-un comunicat, cei doi inculpați erau desemnați ca polițiști rutieri și, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au primit la momentul flagrantului, de la doi conducători auto, suma de 1.800 lei – câte 900 de lei de la fiecare – pentru a nu le fi suspendate permisele de conducere ca urmare a săvârșirii unor contravenții la regimul rutier.
Însă lucrătorii Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Argeș erau delegați de ceva timp să efectueze activități de urmărire penală de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, dat fiind că existau informații legate de „obiceiurile” celor doi agenți.
„Anterior, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în data de 16.11.2021, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cei doi agenți de poliție au primit de la un denunţător suma de 300 de lei, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, respectiv în scopul de a nu aplica acestuia sancţiuni contravenţionale corelative contravenţiilor constatate”, se arată în comunicatul de presă.
Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunțat, miercuri, aprobarea în Guvern a proiectului privind implementarea dispozitivelor de monitorizare electronică a agresorilor. Într-o primă fază, în acest an, se vor achiziționa 964 de kituri de supraveghere, în cadrul unui proiect pilot care se întinde pe o perioadă de patru ani. Pentru început, aceste dispozitive vor fi introduse în trei județe și municipiul București, iar din 2026, monitorizarea se va implementa la nivelul întregii țări, pentru toate cazurile prevăzute în Legea 146/2021.
Lucian Bode a anunțat aprobarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării chletuielilor aferente proiectului de investiții „Operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică”. Ministrul de Interne a precizat necesitatea acestei aprobări în cadrul guvernului „fiind vorba de un proiect cu finanțare din fonduri publice și care depășește valoarea de 40 de milioane de lei”.
Potrivit acestei legi, susține Bode, „Poliției Române îi revine o parte însemnată din atribuții, numărându-se printre cei trei actori publici responsabili cu dezvoltarea și administrarea acestui sistem informatic de monitorizare electronic, alături de Administrația Națională a Penitenciarelor și de Serviciul de Telecomunicații Speciale”. Totodată, „implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existența cadrului normativ, crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicații și echipamente de comunicații”, a mai spus Bode, astfel încât sistemul electronic de monitorizare va permite atât asigurarea protecției victimelor violenței domestice, cât și tragerea la răspundere a agresorilor.
„Promovarea acestui act normativ subsecvent constituie baza pentru demararea procedurilor de achiziție în vederea dotării corespunzătoare a Poliției Române cu echipamente și infrastructură hardware și software, precum și cu dispozitive electronice de supraveghere. Valoarea aprobată prin hotărâre de guvern este de 241 de milioane de lei, TVA inclus. Proiectul propus spre finanțare urmează să asigure capabilitățile, precum și capacitatea de acțiune a Poliției Române. Pentru început, proiectul pilot, care se va întinde pe o perioadă de patru ani și va cuprinde în primă etapă verificarea modului de respectare a măsurilor dispuse în condițiile legii pentru ordinele de protecție provizorii, respectiv ordinele de protecție și ordinele europene de protecție, precizez faptul că, începând cu anul 2026, monitorizare electronică se va realiza pentru toate cazurile prevăzute de Legea 146/ 2021”, a mai declarat Lucian Bode, care a adăugat că pentru acest an, pentru început, vor fi achiziționate 964 de kituri de monitorizare, precum și a infrastructurii de hardware și software, urmând ca până în 2025, să mai fie achiziționate alte 15.000 de astfel de kituri.
Potrivit datelor oferite de ministrul de Interne, în primele 11 luni ale anului trecut, au fost înregistrate 44.522 de fapte, la nivelul acestui tip de infracționalitate, în timp ce nerespectarea ordinelor de protecție a crescut cu 503 cazuri. „La aceasta se adaugă: în cele 11 luni am avut hotărâri judecătoreşti şi am supravegheat modul de respectare a hotărârilor judecătoreşti în 12.925 de cazuri – aici vorbim de ordinele de protecţie – şi am constatat, din nefericire, că 2.600 infracţiuni s-au săvârşit în aceste 11 luni”, a mai spus Bode.
În 2020, aproape 10.000 de femei au fost bătute de parteneri, iar unele au fost ucise, cu ordinul de protecție în buzunar. De altfel, în lipsa brățărilor electronice, hârtiile emise de polițiști sau de judecători au fost inutile. Totodată, creșterea violenței domestice, de la un an la altul, s-a văzut și în numărul ordinelor de restricție. Dacă în 2019 erau emise peste 7.900, în 2020 judecătorii și polițiștii au eliberat aproape 8.400.
Mai exact, este vorba despre transformarea a 1339 hectare din comuna Mogoșoaia într-un veritabil ansamblu rezidențial. Acest lucru presupune expropierea a peste 600 de hectare, proprietate privată. Cei mai mulți dintre cetățeni sunt foc și pară pe primarul Paul Precup. Ei spun că îi vor face plângeri penale și civile.
Edilul vrea ca terenul să fie folosit pentru construirea de locuințe, școală, locuri de joacă. Cei care dețin terenuri agricole în această zonă ar trebui să cedeze 39% din suprafață. În cazul celor care se opun, ar urma să primească doar 1,8 euro/mp. Primarul Precup, cel care deține și el teren în comuna Mogoșoaia, potrivit declarației de avere, susține că l-a cedat, gratis. „Trebuia să fiu exemplu!”, s-a exprimat el, potrivit observatornews.ro
„Sectorul 0”, cel mai mare proiect imobiliar din România, votat nelegal? Scandalul s-a mutat on-line
Proiectul a fost supus aprobării în luna decembrie 2021, iar consilierii USRPLUS s-au revoltat. Ei spun că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, chiar dacă a fost votat și de liberali, proprietari de teren în această zonă.
„Pe lângă incompatibilitate, vom sesiza ANI, proiectul ar fi trebuit să primească 11 voturi, nu 10”, au precizat surse autorizate, pentru Ziarul de Investigații.
Guvernul României,prin Ministerul Dezvoltării, a transmis la data de 23 decembrie 2021, că pentru a putea fi considerat „aprobat” acest proiect imobiliar ar fi trebuit să primească 11 voturi din 15 valabil exprimate, conform Codului Administrativ. În realitate, proiectul a fost votat de 10 consilieri, Consiliul Local Mogoșoaia fiind format din 15 aleși locali.
Răspunsul Ministerului Dezvoltării cu privire la legalitatea Hotărârilor Consiliului Local Mogoșoaia, transmis USR
„Majoritatea calificată se va putea realiza în cazul în care respectiva hotărâre va fi adoptată cu 11 voturi”, se arată în informarea Ministerului Dezvoltării din 23 decembrie.
Locuitorii direct afectați au protestat la începutul ședinței de Consiliu Local, iar acum scandalul s-a mutat on-line.
„Suntem expropiați cu forța. E șmecheria investitorilor. Sunt oameni care au făcut împrumut la bancă să cumpere teren aici”, au scris unii dintre ei pe rețelele de socializare.
În mod normal, Hotărârea de Consiliu Local prin care se aprobă expropierea terenurilor din Mogoșoia ar trebui verificată sub aspectul legalității de Prefectura Ilfov.
Până la postarea acestei informații, oficialii acestei instituții nu au putut fi contactați.
Autoritatea națională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, miercuri, că a declanțat acțiuni de control la principalii furnizori de energie electrică și gaze naturale, pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile Legii 259/2021 privind plafonarea și compensarea facturilor la energie, mai ales în contextul în care un număr ridicat de consumatori casnici au primit facturi eronate sau au fost emise în afara legii.
ANRE a demarat acţiuni de control la principalii furnizori de energie electrică şi gaze naturale pentru a verifica următoarele aspecte: respectarea obligaţiei privind emiterea de facturi care să cuprindă informaţii corecte, transparente, clare şi complete referitoare la plafonarea preţului final al energiei electrice şi al gazelor naturale precum şi consumul facturat aferent perioadei de acordare a compensaţiei; respectarea obligaţiei de transmitere, în termenul legal, a răspunsului la reclamaţiile consumatorilor referitoare la facturi şi plata compensaţiilor aferente în cazul depăşirii termenului; respectarea obligaţiei de emitere a facturii cu decontul final de lichidare în cazul schimbării furnizorului şi transmiterea acesteia clientului final în termenul legal.
au transmis reprezentanții ANRE
Furnizorii de energie electrică verificați sunt: Electrica Furnizare, EON Energie România, Hidroelectrica, ENEL Energie, ENEL Energie Muntenia, CEZ Vânzare, Tinmar Energy. Furnizorii de gaze naturale verificați sunt: ENGIE România, EON Energie România, ENEL Energie, ENEL Energie Muntenia, PREMIER Energy, Energia Gas & Power, Gaz Vest.
Sfaturi pentru consumatorii care au neclarități privind facturarea la energia electrică și/sau gaze naturale
În situația în care consumatorii au neclarități privind facturarea la energia electrică și a gazelor naturale, ANRE a venit cu o serie de sfaturi în acest sens.
Astfel, dacă există neclarități, clienții finali trebuie trebuie să se adreseze furnizorului care a emis factura în discuție pentru clarificări, acesta având obligația transmiterii unei explicaţii clare şi uşor de înţeles a modului în care este calculată valoarea facturii, în special în cazul în care aceasta nu este bazată pe consumul real. În măsura în care apreciază că prin răspunsul formulat nu au fost aduse clarificările necesare, clientul final are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituții care au atribuții în acest sens, chiar și instanței de judecată.
„Recomandăm clienților finali de energie electrică/gaze naturale următoarele: – să încheie o convenție de consum cu furnizorul de energie electrică/gaze naturale; – să verifice dacă facturarea s-a efectuat potrivit indexului transmis; – să verifice în contract perioada în care trebuie transmis furnizorului indexul și să beneficieze de mecanismul autocitirii pentru a evita facturarea unui consum estimat şi ulterior regularizarea acestuia; – să nu ignore notificările transmise de furnizorul de energie privind modificarea condițiilor contractuale, în special modificarea prețurilor/tarifelor. Dacă aceste modificări nu respectă condițiile prevăzute în contract (preț fix pe o anumită perioada de timp), clientul final are dreptul să sesizeze ANRE sau alte instituții care au atribuții în acest sens, chiar și instanța de judecată”, se mai arată în comunicatul ANRE.
În ce condiții furnizorul restituie suma plătită pe o factură eronată
Totodată, ANRE precizează că în cazul clientului casnic, dacă în urma regularizării suma plătită de acesta în plus este mai mare de 100 lei, atunci furnizorul este obligat să restituie suma plătită de către client în termen de 5 zile de la data emiterii facturii de regularizare. Sumele sub această valoare vor fi compensate în contul facturilor următoare.
Potrivit comunicatului ANRE, acesta rămâne la dispoziția clienților finali cu informații privind liberalizarea piețelor de energie, procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică şi gaze naturale, precum și facturarea energiei electrice și a gazelor naturale, acordate prin intermediul liniilor telefonice de tip ”„Call-center”, ce pot fi apelate la numărul 0374554265 (telefon cu tarif normal în rețeaua Orange, apelabil din toate rețelele) și la numărul 0219782 (telefon cu tarif normal în rețeaua Telekom, apelabil din toate rețelele).
Modificări legislative pentru refacerea facturilor la energie
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat după ședința de guvern de astăzi că există o modificare legislativă, intrată deja pe circuitul de avizare în Guvern, care prevede ca toți cei care au întocmit facturi eronate să aibă obligația să le storneze și să nu emită penalități. Mai mult decât atât, consumatorii nu pot fi debranșați.
„Pe toată perioada asta de aplicare a legii nu vor fi debranșări, nu numai pentru consumatorii vulnerabili care sunt protejați ci și pentru restul consumatorilor, lucrurile sunt simple”, a mai spus ministrul. „Sper să nu fi greșit (n.red. furnizorii) într-un mod intenționat”, a declarat Virgil Popescu.
Un primar PNL din județul Maramureș pare că pune la îndoială capacitățile șefului cel mare al formațiunii, Ilie Bolojan, care conduce și guvernul, în...
Percheziții în această dimineață în municipiul București și în județele Ilfov și Ialomița, într-un dosar în care sunt cercetate inclusiv infracțiuni care pun în...
Cel care conduce Ministerul Investițiilor și Proiectelor, pe numele său Dragos Pîslaru, a făcut ieri o dovadă clară a priceperii sale în domeniu.
După încă...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
