4.1 C
București
luni, 26 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 571

Războiul din Ucraina scoate ce-i mai bun din oameni; dar și ce-i mai rău

Sursă foto: Facebook
Sursă foto: Facebook

Războiul în Ucraina a început azi-noapte.

Unii se așteptau să înceapă, toți speram să nu.

N-o să insist pe de ce nu e bun războiul. Avem cu toții (sper) îndeajuns de multă minte să pricepem de ce. N-o să discut politică. Nici măcar n-o să-mi dau cu părerea în legătură cu motivele lui Putin.

Azi vom discuta puțin despre umanitate.

Despre reacțiile oamenilor în fața războiului care se duce foarte aproape de noi. Despre empatie. Despre cum unii nu știu ce să facă pentru a ajuta, iar alții țin să sublinieze că li s-a terminat rezerva de umanitate.

E război în Ucraina și refugiați din calea lui au început, deja, să vină în România. Pentru că, sincer, cred că nimănui nu i-ar conveni să-i pice bomba în casă.

Galațiul a anunțat că este gata să primească refugiați din Ucraina

Să-i primească, să-i cazeze, să aibă grijă de ei. Ceea ce este un gest absolut normal, în situația de față.

Anunțul primarului a fost întâmpinat cu aplauze. Pentru că suntem oameni și avem empatie. Și ne gândim că, dacă am fi fost noi în locul lor, ne-ar fi plăcut să fim ajutați. Să ni se întindă o mână. Să ne simțim, cât de cât, în siguranță.

Și aici intervine partea ciudată. Unii dintre noi avem empatie. Unii dintre noi ne gândim. Unii dintre noi.

Sunt tineri actori care plătesc chirii fabuloase, de ce nu le dați și lor o casă de la Primărie, dacă tot aveți?

Puchianu ai luat-o razna la noi lumea moare de foame și tu vrei refugiați

Doar două dintre comentarii. Nu sunt singurele. Nu este singura postare care a avut parte de astfel de comentarii. Nu, nu sunt doar doi oameni lipsiți de empatie în Galați. Sau în România.

Să compari situația unui ”tânăr actor” care plătește, săracul, mult pe chirie, cu cea a unor oameni care au fugit din calea bombelor, mi se pare cel puțin câinesc.

Nu, refugiații din Ucraina nu au ales să vină la noi, doar pentru că nu le mai plăcea clima din Ucraina. Nu au venit să ne fure locurile de muncă. Nu au venit să cerșească. Și-au lăsat casele, și locurile de muncă, și majoritatea bunurilor și au fugit de război.

Compararea situațiilor e lipsită de logică. La fel și faza cu muritul de foame. La fel și orice părere de acest gen, care încearcă să întoarcă atenția de la drama unei națiuni, la problemele personale.

Dar nu toți oamenii sunt lipsiți de empatie

 Printre multele luări de poziție pro-Ucraina, printre multele oferte de ajutor sau dovezi de solidaritate, am găsit următorul exemplu:

Prieteni, fac o listă împreună cu niște oameni frumoși la chip și suflet.

La moment avem 4 apartamente disponibile pentru familiile cu copii din Ucraina care vor să se refugieze din calea războiului.”

A început cu 4 apartamente, dar lista continuă să crească. Sunt locații în Republica Moldova, în România, în străinătate.

Lumea a reacționat. S-a mobilizat. Pentru că a înțeles că momentul ăsta nu e despre frustrările noastre personale, ci despre cum îi putem ajuta pe cei care nu au unde să se ducă. Pentru că au fost alungați de la ei din țară de tancuri și avioane.

Da, există oameni și oameni. Da, unii îs altruiști, alții nici măcar nu știu ce înseamnă cuvântul. Și nici nu vor învăța.

Am fi trăit într-o lume utopică dacă am fi avut cu toții măcar un minimum de empatie. Bine, într-o lume utopică, Putin n-ar fi atacat Ucraina.

Patriarhul Daniel, apel la încetarea războiului în Ucraina

Patriarhul Daniel

Patriarhul Daniel a transmis, joi, un mesaj de solidaritate pentru ucraineni. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și-a exprimat speranța că NATO va găsi un dialog pacificator. BOR a anunțat disponibilitatea de a-i ajuta pe ucraineni.

”Biserica Ortodoxă Română, ca și celelalte instituții importante din România și Uniunea Europeană, a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. Ne exprimăm pe această cale speranța că forțele politice euro-atlantice mai pot găsi calea unui dialog pacificator spre binele Ucrainei și al întregii Europe. Totodată, ne exprimăm deplina solidaritate cu creștinii români ortodocși care trăiesc în Ucraina, precum și disponibilitatea de a-i ajuta după propriile noastre puteri. Ne rugăm Milostivului Dumnezeu, Domnul păcii, al dreptății și al iubirii, să dăruiască ocrotire poporului ucrainean și înțelepciune făcătoare de pace tuturor conducătorilor politici responsabili”, a transmis Patriarhul Daniel.

Apelul patriarhului BOR vine după ce în primele ore ale dimineți de joi, Vladimir Putin a ordonat invazia militară a întregului teritoriu al Ucrainei. Într-o scurtă declarație, liderul de la Kremlin a invocat un genocid din partea Kievului în regiunile separatiste din estul țării. Vladimir Putin a vorbit despre „demilitarizarea şi denazificarea” Ucrainei, cerând , în același timp, și armatei ucrainene „să depună armele”.

Papa Francisc, apel la pace

Papa Francisc a făcut de asemenea apel la pace în Ucraina. Declaraţia sa de miercuri este cea mai dură luare de poziţie de la începutul crizei, la două zile după recunoaşterea de către Moscova a independenţei unor teritorii separatiste proruse din estul Ucrainei.

Papa Francisc a decretat data de 2 martie, Miercurea Cenuşii, care marchează începutul Postului Mare la catolici, „zi de post şi de rugăciune pentru pace” în Ucraina.

„Fie ca regina păcii să salveze lumea de nebunia războiului”, a mai spus el.

Suveranul Pontif a lansat de asemenea un apel „la toţi cei care au o responsabilitate politică să îşi facă un examen de conştiinţă serios în faţa lui Dumnezeu, care este un Dumnezeu al păcii, nu al războiului”. „El vrea ca noi să fim fraţi, nu duşmani”, a adăugat el.

Patriarhul Daniel s-a vaccinat împotriva COVID-19

NATO va spori prezența militară în Europa de Est, după ce Rusia a atacat Ucraina

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO

Jens Stoltenberg a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că NATO va spori în următoarea perioadă prezența militară pe Flancul Estic din Europa. Declarația secretarului general al NATO a fost făcută după ce Vladimir Putin a anunțat joi dimineață că a trimis trupe speciale în Ucraina, iar mai multe orașe, inclusiv capitala Kiev, au fost bombardate.

Jens Stoltenberg a mai declarat că „pacea pe continentul nostru a fost zdruncinată”, iar „Rusia folosește forța pentru a încerca să rescrie istoria”.

Rusia riscă sancțiuni severe

Secretarul general al NATO a făcut aceste declarații pentru a evidenția mobilizarea Alianței în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Jens Stoltenberg a mai subliniat că acțiunea Rusiei reprezintă o invazie sângeroasă planificată de mult timp în ciuda dezmințirilor. Potrivit secretarului general al NATO, Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru viețile pierdute. NATO condamnă atacurile asupra Ucrainei.

„Sarcina NATO este de a-și apăra aliații. Un atac asupra unuia dintre noi va fi considerat un atac asupra alianței. Am convocat un summit virtual al liderilor NATO mâine. Acesta e noul normal pentru securitatea noastră: pacea nu poate fi luată drept garantată. O competiție strategică e în creștere. Rusia riscă sancțiuni severe. Vom apăra aliații noștri. Un atac asupra unui aliat de-al nostru va declanșa un răspuns din partea întregii alianțe. În următoarele zile și săptămâni ne vom spori prezența militară pe Flancul Estic”, a mai declarat Jens Stoltenberg.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, joi dimineața, o operațiune militară specială în Ucraina. Imediat după anunțul său, mai multe explozii au început în orașele ucrainene Kiev, Harkov sau Odesa, precum și în estul țării. Operațiunea militară a Rusiei este una complexă.

Președintele rus Vladimir Putin a avut un discurs joi dimineață, în care a declarat că „toate analizele arată că confruntarea Rusiei cu aceste forțe este de neevitat”.

România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, după ședința CSAT, că România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina și că niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale.
Klaus Iohannis a subliniat că România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei și a subliniat că singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.

Președintele le-a transmis românilor că România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile și niciodată în istorie, țara nu a fost mai bine protejată în fața oricărei potențiale agresiuni.

Iohannis: „E o situație de criză majoră”

TAROM a suspendat zborurile către și dinspre Chișinău

Sursa foto: România Liberă

TAROM a anunțat că a suspendat zborurile către și dinspre Chișinău, după ce Republica Moldova a decis închiderea spațiului aerian până pe data de 4 martie, fiind afectați 1.036 de pasageri de această decizie.

Persoanele care au achiziționat biletele de călătorie spre și dinspre Chișinău sunt rugate să ia legătura cu TAROM Call Center pentru a cere despăgubiri.

De asemenea, zboruri au fost anulate și pe aeroporturile din mai multe orașe din sudul Rusiei, situate în apropierea Ucrainei.

Trupele militare rusești au ajuns în Kiev

Agenția rusă a aviației Rosaviastsia a anunțat că zborurile au fost anulate la Rostov-pe-Don, Krasnodar, Soci, Anapa, Gelendjik, Elista, Stavropol, Bolgorod, Briansk, Orel, Kursk şi Voronej.

Totodată, zborurile au fost anulate și la Simferopol, capitala Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Aceste restricții vor rămâne în vigoare până pe 2 martie.

Reamintim că președintele Republici Moldova, Maia Sandu a solicitat tuturor cetățenilor moldoveni care se află în Ucraina să se întoarcă acasă. Aceasta a anunțat că toate frontierele au rămas deschise și funcționează cu echipe suplimentare.

„Vom avea grijă de acești oameni. La punctele de trecere a frontierei cu Ucraina se atestă o creștere a fluxului de trafic. Vom ajuta oamenii care au nevoie de sprijinul nostru. În acest moment suntem pregătiți să acomodăm câteva zeci de mii de oameni”, a mai spus preşedintele.

Joi, 24 februarie, președintele rus a decis invadarea Ucrainei, iar imediat după anunțul său, mai multe explozii au început să se audă în mai multe orașe-cheie din Ucraina.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că Rusia „folosește forța pentru a încerca să rescrie istoria”, precizând că pacea din Europa a fost zdruncinată.”

„Am convocat un summit virtual al liderilor NATO mâine. Acesta e noul normal pentru securitatea noastră: pacea nu poate fi luată drept garantată. O competiție strategică e în creștere”, a spus șefulAlianței Nord-Atlantice.

Consilierul președintelui Zelenski a anunțat că Ucraina este lovită de un al doilea val de atacuri cu rachetă, afirmând că armata rusă a reușit să intre în Kiev. Orașul Ciuhuiiv, din regiunea Harkov, a fost puternic afectat de bombardamentele rusești, zeci de persoane fiind nevoite să își abandoneze casa.

România se pregătește să primească refugiați. Zeci de ucraineni au ajuns în Sighetu Marmației

Galaţiul este pregătit să primească refugiați din Ucraina

Sursa foto: Viaţa Liberă
Sursa foto: Viaţa Liberă

Primarul oraşului Galaţi a declarat, în cursul zilei de astăzi, 24 februarie, că oraşul este pregătit să primească persoane refugiate, venite din Ucraina.

Afirmaţiile vin în contextul în care atacul Rusiei duce la valuri uriașe de refugiați.

În urmă cu câteva ore, mii de refugiați din Cernăuți au trecut frontiera la Siret, în România: “Plecăm unde vedem cu ochii”

Conflictul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei s-ar putea traduce printr-o nouă criză a refugiaţilor, cu până la 5 milioane de persoane suplimentare deplasate, a avertizat, miercuri, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în faţa Adunării Generale a ONU, relatează AFP.

Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului, a precizat că municipiul este pregătit să primească eventualii refugiaţi ucraineni

Suntem alături de vecinii şi prietenii noştri ucraineni, care învaţă şi lucrează la Galaţi, alături de întregul popor ucrainean, în aceste vremuri tulburi. Suntem gata să întindem o mână de ajutor celor care fug acum din casa şi din ţara lor şi avem speranţa că acest conflict nemeritat se va sfârşi cât mai curând”, a scris pe Facebook primarul Ionuţ Pucheanu.

Autorităţile gălăţene sunt pregătite să amenajeze tabere mobile pe stadioanele Primăriei Galaţi şi ale Universităţii Dunărea de Jos

Potrivit declaraţiilor oferite, eventualii refugiaţi din Ucraina ar putea fi cazaţi, în municipiul Galaţi, atât în blocurile primăriei sau unităţi sportive, folosite, în 2020 – 2021, drept spaţii de carantină pentru persoanele cu COVID, cât şi în mai multe săli de sport şcolare, transmite Agerpres.

Cât priveşte adăposturile antiaeriene din municipiul Galaţi, toate cele 154 de spaţii, din care 145 publice şi 9 private, sunt funcţionale, arată cotidianul Viaţa Liberă.

România se pregătește să primească refugiați. Zeci de ucraineni au ajuns în Sighetu Marmației

Sursa foto: Adevarul

Zeci de cetățeni din Ucraina au părăsit țara din cauza invaziei rusești și s-au îndreptat, pe jos, spre punctul de trecere a frontierei din Sighetu Marmației.

Autoritățile române au anunțat că în următoarele zile urmează să ajungă în țara noastră mii de cetățeni ucraineni, iar oficialii de la București au precizat că România este pregătită să primească 500.000 de refugiați.

Potrivit Digi24, cei care au ajuns la frontiera din Sighetu Marmației sunt turiști din toată Europa, pe care atacurile militare rusești i-au găsit în Bukovel, Ucraina.

Populația din Ucraina fuge din calea războiului. Serviciul Vamal al Ucrainei au anunțat că soldații ruși au intrat oficial în regiunea Kiev

Acești au declarat că zborurile au fost anulate după ce Ucraina a declarat stare de război. Mai mult, zeci de familii de ucraineni au venit și cu mașinile la rudele de la Sighetu Marmației și au anunțat că vor rămâne pe un termen limitat din cauza conflictului armat ce are loc în Ucraina.

Autoritățile române au pregătit mai multe tabere de refugiați și se așteaptă ca în următoarele zile, România să primească mii de ucraineni ce fug din calea războiului.

Reamintim că joi dimineață, în județul Suceava au ajuns sute de persoane care au fugit din Ucraina. Prefectul județului a anunțat că numărul nu reprezintă o creștere semnificativă, dar se așteaptă ca acesta să crească de la o zi la alta.

„Avem un comitet județean de urgență în cursul dimineții. Primele date de la Poliția de Frontieră arată o creștere de câteva sute de persoane, dar multe dintre ele au și cetățenie română, fie rude ori prieteni sau chiar locuințe proprii în Suceava”, a declarat prefectul Moldovan.

De asemenea, acesta a mai amintit că la nivel de minister există un plan pentru astfel de situații, afirmând că sistemul medical județean e integrat în acest plan.

„Avem inclusiv asistență de nivel psihologic, dar și translatori, plus asistență de ordin religios, avem 4 preoți militari și 2 civili de limba ucraineană”, a mai spus prefectul județului Suceava.

Citește și: Sute de cetățeni ucraineni au intrat în județul Suceava

Angajații administrațiilor bazinale, nevoiţi să devină gunoierii apelor

Sursa foto: Radio Eco Natura
Sursa foto: Radio Eco Natura

Directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri, Pásztor Sándor, s-a aratat revoltat din cauza pet-urilor şi altor materiale plutitoare pe care angajaţii trebuie să le colecteze, în mod regulat.

Oamenii au ajuns în situaţia în care să devină gunoierii apelor, pentru ca gunoiul românesc să nu fie dus de ape peste graniţă.

Pásztor Sándor a menţionat că, în prezent, se construiesc în Bazinul Someş şi Bazinul Crişuri opt echipamente de înlăturare a plutitorilor de pe suprafaţa apelor.

Mai mult, trei dintre acestea vor fi finalizate în cursul acestui an.

De asemenea, două astfel de echipamente vor fi montate în următoarele două săptămâni la Oradea şi Satu Mare, precizează Radio Eco Natura.

Angajații administrațiilor bazinale: “De câţiva ani, suntem, cu cuvinte destul de drastice, gunoierii apelor”

Din păcate, dezvoltăm o nouă activitate care înseamnă 30-50 de oameni din efectivul nostru care strâng gunoaie. Problema se amplifică în ultimii ani şi având în vedere poziţia noastră geografică, este una transfrontalieră”, a declarat directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor, în acelaşi timp şi consilier al ministrului Mediului.

Şi angajaţii din Ungaria sunt nevoiţi să culeagă materiale plutitoare

El a precizat că există probleme, atât pe plan naţional, cu acei plutitori care poluează râurile din România, cât şi pe plan transfrontalier.

Pet-urile sunt rezultate din activitatea umană, în principiu, deoarece, până în ziua de azi, oamenii sunt obişnuiţi să arunce gunoaiele într-o vale. Nici nouă nu ne place să avem ape murdare, dar avem şi componenta transfrontalieră, în vestul ţării, începând din nord, cu Tisa, Someş, Crasna, Tur, Ier, Barcău, Crişul Negru, Crişul Repede, Crişul Alb. Toate acestea merg către Ungaria. Colegii din Ungaria culeg aceste materiale plutitoare şi ne prezintă rezultatul acestor activităţi, de multe sute de saci strânşi la câte o viitură”, a declarat Pasztor.

Această problemă a fost discutată, anul trecut, în mai multe întâlniri cu partenerii din ţara vecină, atât la Bucureşti, cât şi în Ungaria.

În urma discuţiilor, au fost demarate investiţii în anumite puncte unde se vor strânge aceste materiale plutitoare.

Iohannis: „E o situație de criză majoră”

Klaus Iohannis (captură video)

Președintele Klaus Iohannis a declarat, după ședința CSAT pe tema situației din Ucraina, că Moscova a ales calea complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent.

De asemenea, șeful statului a precizat că Rusia a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor.

„Rusia e agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul. Întreaga planetă vede azi acest adevăr. România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei”, a spus șeful statului.

Iohannis: „Nici un român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale”

Totodată, președintele României a menționat că țara noastră a fost implicată și a pledat pentru continuarea dialogului pentru detensionarea situației din Ucraina.

„Niciodată nu este prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși grava criză e cea diplomatică. Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflict. (…) România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile: intrarea în NATO și UE, parteneriatul strategic cu SUA reprezintă o umbrelă extrem de solidă”, a afirmat președintele României.

De asemenea, Iohannis a declarat că țara noastră nu va fi trasă în conflictul militar din Ucraina, precizând că Guvernul României va lua toate măsurile pentru ca securitatea românilor să nu fie afectată.

„Am discutat și azi la CSAT despre evoluțiile și măsurile ce trebuie luate urgent. România e pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare ale unui eventual conflict de durată. (…) În acest context tensionat se impune consolidarea consistentă a flancului estic al NATO. Forța noastră este asta: suntem uniți, neclintiți, în fața unui agresor care amenință pacea întregii lumi”, a mai precizat Klaus Iohannis.

În încheierea mesajului său, președintele României a afirmat că „oricât de mult rău ar încerca să facă ultimii revizioniști ai istoriei, lumea lor a apus demult.”

„Gândurile noastre se îndreaptă către poporul ucrainean, prins într-un război pe care nu și l-au dorit. Noi, națiunile democratice suntem aici și nu facem nici un pas înapoi pentru a ne proteja valorile”, a concluzionat președintele României Klaus Iohannis.

Citește și: Sute de cetățeni ucraineni au intrat în județul Suceava din cauza conflictului din Ucraina

Ministerul Dezvoltării investește sute de milioane de euro pentru construcția de creșe moderne în România

Sursa foto: Tele M

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a declarat, joi, că există finanțare pentru construcția a 280 de creșe moderne, precizând că 142 de creșe noi au primit aprobare. De asemenea, oficialul a mai anunțat că există 230 de milioane de euro pentru construcția acestora.

„142 de creşe noi au primit aprobare astăzi, pentru 52 de oraşe şi 90 de comune, iar cu cele 138 care au primit aprobare în august 2021, pentru a fi construite în municipiile din România, totalul creşelor noi aprobate pentru finanţare de către Ministerul Dezvoltării se ridică la 280”, a spus Cseke Attila, potrivit news.ro.

Totodată, în cele 280 de creșe aprobate până acum vor putea primi peste 15.000 de copii. În momentul de față, la nivel național, în creșele de stat au loc aproape 23.000 de copii.

În România funcţionează 395 de creşe de stat

De asemenea, ministrul Dezvoltării a precizat că noile creșe vor fi construite „acolo unde este nevoie de ele”, în special în comunele adiacente unde locuiesc familii tinere și care își doresc să își înscrie copiii în creșele mai apropiate de casă.

Banii necesari pentru construirea celor 280 de creșe moderne vin din bugetul național, dar și din fonduri europene, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Vom cere supracontractare pentru acest capitol de buget din PNRR, la fel am cerut şi pentru Fondul Local şi Valul Renovării. Prin această măsură, ne asigurăm că va fi cheltuit fiecare euro şi nu vom trimite bani înapoi la Bruxelles”, a arătat Cseke Attila.

 Ministrul a a mai subliniat faptul că 60 dintre creșele ce urmează să fie construite în municipii urmează să intre în procedură de achiziție publică, iar la 4 se analizează mai multe oferte primite de la potențialii constructori.

„Se apropie momentul pentru care lucrez de mai bine de un an: punerea pietrei de temelie pentru prima creşă nouă. În curând vom avea creşe noi nu numai pe hârtie, ci le vom şi construi”, a precizat Cseke Attila.

Reamintim că beneficiarii pentru care a fost aprobată finanțarea au la dispoziție două luni pentru depunerea documentației necesare realizării obiectivelor de investiții.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, despre coaliția de guvernare: „Nu există altă soluţie politică”

Crește bilanțul victimelor în Ucraina: Un copil a murit în urma bombardamentelor

Captură video Digi 24
Captură video Digi 24

Un copil a murit în urma bombardamentelor, după ce o rachetă a lovit o casă în orașul Chihuiiv, în apropiere de Harkov, în estul Ucrainei.

Este zona în care populația civilă a fost puternic afectată de bombardamentele rusești.

În cursul dimineţii de 24 februarie, autorităţile din Ucraina au anunţat că au murit cel puţin opt persoane. De asemenea, au fost raportate explozii în şapte oraşe mari, inclusiv în capitala Kiev.

O rachetă a lovit și un bloc de locuințe, provocând moartea unei persoane

Au fost raportate atacuri care au generat explozii în Kiev, Mariupol, Harkiv, Odesa, Dnipro, Kramatorsk şi Ivano Frankivsk, au declarat surse locale, citate de BBC News.

Coloane de tancuri au pătruns în regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk. De asemenea, forţe militare sunt prezente şi în sudul Ucrainei, dinspre Crimeea, dar şi în nord, dinspre Belarus, mai arată sursa citată.

Bilanţul preliminar al victimelor este de cel puţin nouă morţi, printre care şi un copil. Totuşi, oficialii vorbesc de sute de victime. Zeci de mii de oameni încearcă să fugă din capitala Ucrainei

Inamicul a lansat atacuri intense de artilerie asupra unităţilor noastre din estul ţării, precum şi asupra centrelor de comandă şi control şi a aeroporturilor militare din alte regiuni ale ţării”, a declarat Oleksiy Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării, citat de agenţia Ukrinform, arată Ştiri pe Surse.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, susține că România s-ar fi pregătit să primească peste 500.000 de refugiați din Ucraina. În plus, Dîncu a precizat că ar exista un plan în toate marile orașe aflate în vecinătatea granițelor.

Republica Moldova intră în stare de urgenţă

Foto: Digi 24
Foto: Digi 24

Republica Moldova va intra în stare de urgență.

Este anunţul făcut, în urmă cu o oră, de președintele Maia Sandu.

Preşedintele a ţinut să precizeze că a cerut Parlamentului să valideze această decizie.

Președintele Republicii Moldova a declarat, joi, că a decis să ceară aprobarea Parlamentului pentru declararea stării de urgență

Decizia a venit după ședința Consiliului Suprem de Securitate, în legătură cu situația din Ucraina.

Am stabilit că guvernul va cere Parlamentului să declare stare de urgență”, a anunțat Maia Sandu.

Toate instituțiile statului moldovean sunt în stare de alertă, iar graniţele sunt deschise pentru a sprijini refugiaţii

Preşedintele Republicii Moldova face apel către cetățenii moldoveni din Ucraina să se întoarcă în țară.

De asemenea, Maia Sandu a anunţat că graniţele sunt, în momentul de faţă, deschise.

Solicit cetățenilor Republicii Moldova care se află în vizită sau ședere în Ucraina să se întoarcă acasă. Toate punctele de trecere a frontierei sunt deschise și funcționează în regim extins, cu echipe suplimentate. Mai multe curse cu destinația Ucraina au aterizat azi la Chișinău. Vom avea grijă de acești oameni. La punctele de trecere a frontierei cu Ucraina se atestă o creștere a fluxului de trafic. Vom ajuta oamenii care au nevoie de sprijinul nostru. În acest moment suntem pregătiți să acomodăm câteva zeci de mii de oameni”, a adăugat preşedintele.

Sute de cetățeni ucraineni au intrat în județul Suceava

Sursa foto: Facebook

Încă de la primele ore ale zilei de joi, în județul Suceava au intrat câteva sute de cetățeni ucraineni din cauza atacului rusesc asupra Ucrainei. Prefectul județului Suceava, Gheorghe-Alexandru Moldovan, a anunțat că nu reprezintă o creștere semnificativă față de perioadele obișnuite, dar se așteaptă ca numărul să crească considerabil de la o zi la alta.

„Avem un comitet județean de urgență în cursul dimineții. Primele date de la Poliția de Frontieră arată o creștere de câteva sute de persoane, dar multe dintre ele au și cetățenie română, fie rude ori prieteni sau chiar locuințe proprii în Suceava”, a declarat prefectul Moldovan, potrivit G4media.

Nicolae Ciucă a convocat task-force-ul pentru gestionarea crizei din Ucraina

De asemenea, prefectul Sucevei a mai precizat că în cazul în care numărul refugiaților o să crească, există înțelegeri făcute „între familii ca să poată fi găzduiți.”

Mai mult, acesta va solicita DSU alocarea de tabere militare ce vor fi amplasate în zonele-tampon, apoi eventualii refugiați vor fi cazați în cămine sau în sistem hotelier. „Așteptăm și un act normativ care să reglementeze cheltuielile, alocarea de fonduri, pe modelul carantinei”, a spus prefectul.

Politicianul a informat că va sprijini eventualii refugiați, precizând că există un plan făcut la nivel de minister ce a fost integrat. „Sistemul medical județean e integrat în acest plan. Avem inclusiv asistență de nivel psihologic, dar și translatori, plus asistență de ordin religios, avem 4 preoți militari și 2 civili de limba ucraineană”, a concluzionat prefectul Sucevei.

De asemenea, în comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani, numărul cetățenilor ucraineni a crescut considerabil, pe fondul invaziei rusești asupra Ucrainei.

Primarul din Vârfu Câmpului, Maria Huțu, a precizat că numărul locuitorilor a crescut cu aproape 300 de cetățeni, de la 9.136 la 31 ianuarie 2022 la 9.412 pe 22 februarie.

„Sunt mulţi în ultima vreme. Nu ştiu câţi sunt exact, dar oricum sunt cu zecile şi cu sutele într-o săptămână. Vin şi îşi fac documentele şi se mută pe Vârfu Câmpului. Este legat de situaţia conflictuală ruso-ucraineană. Probabil îi sperie şi ei caută să plece cât mai mulţi”, a mai spusMaria Huţu.

Reamintim că Vârfu Câmpului este o comună ce se află la aproximativ 30 de kilometri de Vama Siret de la frontierea româno-ucraineană.

UNICEF: „Copiii din Ucraina au nevoie cu disperare de pace”

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ploaie moderată
4.1 ° C
4.4 °
3.9 °
94 %
5.1kmh
100 %
lun
7 °
mar
5 °
mie
9 °
J
8 °
vin
6 °

Ultimul articol

Ministrul Apărării, declarații controversate privind patriotismul dictatorului Ceaușescu

Radu Miruță, cel mai proaspăt ministru al Apărării, se află în mijlocul unui scandal, după o serie de declarații controversate. Invitat la Digi 24,...

Huiduieli de Ziua Unirii, la Focșani și Iași; jandarmii au aplicat amenzi

Ziua Unirii Principatelor Române - mai bine spus manifestările organizate cu acest prilej -, nu a fost lipsită de incidente. Prezența șefului statului la ceremoniile...

Service Ciclop SA: de la pierderi structurale la stabilizare operațională într-un context financiar advers

Context istoric: ani de pierderi și dezechilibre structurale Analiza evoluțiilor recente nu poate fi realizată în absența unui context istoric clar.În anii anteriori, Service Ciclop...