Sursa foto: Radio Eco Natura
Sursa foto: Radio Eco Natura

Directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri, Pásztor Sándor, s-a aratat revoltat din cauza pet-urilor şi altor materiale plutitoare pe care angajaţii trebuie să le colecteze, în mod regulat.

Oamenii au ajuns în situaţia în care să devină gunoierii apelor, pentru ca gunoiul românesc să nu fie dus de ape peste graniţă.

Pásztor Sándor a menţionat că, în prezent, se construiesc în Bazinul Someş şi Bazinul Crişuri opt echipamente de înlăturare a plutitorilor de pe suprafaţa apelor.

Mai mult, trei dintre acestea vor fi finalizate în cursul acestui an.

De asemenea, două astfel de echipamente vor fi montate în următoarele două săptămâni la Oradea şi Satu Mare, precizează Radio Eco Natura.

Angajații administrațiilor bazinale: “De câţiva ani, suntem, cu cuvinte destul de drastice, gunoierii apelor”

Din păcate, dezvoltăm o nouă activitate care înseamnă 30-50 de oameni din efectivul nostru care strâng gunoaie. Problema se amplifică în ultimii ani şi având în vedere poziţia noastră geografică, este una transfrontalieră”, a declarat directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor, în acelaşi timp şi consilier al ministrului Mediului.

Şi angajaţii din Ungaria sunt nevoiţi să culeagă materiale plutitoare

El a precizat că există probleme, atât pe plan naţional, cu acei plutitori care poluează râurile din România, cât şi pe plan transfrontalier.

Pet-urile sunt rezultate din activitatea umană, în principiu, deoarece, până în ziua de azi, oamenii sunt obişnuiţi să arunce gunoaiele într-o vale. Nici nouă nu ne place să avem ape murdare, dar avem şi componenta transfrontalieră, în vestul ţării, începând din nord, cu Tisa, Someş, Crasna, Tur, Ier, Barcău, Crişul Negru, Crişul Repede, Crişul Alb. Toate acestea merg către Ungaria. Colegii din Ungaria culeg aceste materiale plutitoare şi ne prezintă rezultatul acestor activităţi, de multe sute de saci strânşi la câte o viitură”, a declarat Pasztor.

Această problemă a fost discutată, anul trecut, în mai multe întâlniri cu partenerii din ţara vecină, atât la Bucureşti, cât şi în Ungaria.

În urma discuţiilor, au fost demarate investiţii în anumite puncte unde se vor strânge aceste materiale plutitoare.

Articolul precedentIohannis: „E o situație de criză majoră”
Articolul următorRomânia se pregătește să primească refugiați. Zeci de ucraineni au ajuns în Sighetu Marmației
Jurnalist full-time / Pesimist part-time