Mărci și companii globale importante părăsesc piața rusă din cauza invadării Ucrainei de către Rusia. Anunțul a fost făcut de către portalul de informații ucrainean Hasdiy.org.
92 de companii și servicii occidentale au comunicat că părăsesc Rusia. Este vorba de mari companii din toate domeniile de activitate.
Astfel, au anunțat că vor părăsi piața din Rusia companii importante cum ar fi Apple, Audi, Bolt, Boeing, Chevrolet, Cadillac, Coca Cola, Dell, Danone, DHL, Ericsson, Jaguar, KUNA, Lenovo, Mercedes. Adidas refuză să mai onoreze contractul cu echipa națională de fotbal, Disney anulează toate filmele, BBC revocă licențele de difuzare, Amazon blochează complet comerțul cu amănuntul iar conducerea Festivalului de la Cannes a decis interzicerea prezenței delegației ruse. Unele companii, cum ar fi Metrou, Mitsubishi, Toyota, au comunicat ca vor face concedieri.
BMW a decis să închidă fabricile din Rusia și să sisteze livrările de autoturisme iar Nike închide toate magazinele.
Lista companiilor care iau măsuri împotriva Rusiei
AMD – o interdicție a furnizării de microcipuri și în curând o interdicție a furnizării de plăci video.
Amazon – blocarea completă a comerțului cu amănuntul.
Adobe – este un blocaj complet.
BBC – revocarea licențelor de difuzare.
BMW – închide fabrici, blochează livrările.
Festivalul de la Cannes – blocarea delegației ruse.
Mitsubishi – concedierea angajaților a 141 de centre de service.
Microsoft Office – se discută anularea unei game largi de activități.
Mobile World Congress – delegația din Rusia nu are acces.
NHL – blocarea jucătorilor din Rusia.
Netflix – se închid abonamentele rusești, se oprește difuzarea de seriale rusești.
Nike – închide toate magazinele.
Nintendo – interdicția achizițiilor în ruble.
Nestle – închide toate cele 6 fabrici din Rusia.
OnlyFans – blocarea accesului din Rusia.
Paysera – blocat.
PayPal – din Rusia nu se mai pot retrage bani.
Paramount – se închide accesul din Rusia.
Parimatch – s-a revoca franciza.
Play Station – a oprit accesul din Rusia.
Pornhub – s-a interzis accesul din Rusia.
Porsche – pleacă din Rusia.
Renault – ieșire de pe piață.
Samsung pay – blocare serviciu.
Snapchat – blocarea aplicației pentru Rusia și Belarus.
Scania – pleacă din Rusia.
SpaceX – livrarea Starlink în Ucraina.
Shell – rezilierea contractului cu Gazprom.
Spotify – nu se poate plăti abonamentul.
Sony – iese de pe piața rusă.
Twitter – cetățenii ruși nu pot înregistra conturi.
TikTok – blocarea în masă a utilizatorilor agresivi și a site-urilor de informații din Rusia.
Toyota – concedierea a 2.600 de angajați din Rusia.
UEFA – anularea finalei Ligii Campionilor de la Sankt Petersburg, interdicția tuturor cluburilor de a participa în Liga Campionilor și Liga Campionilor, rezilierea contractului cu sponsorul general „Gazprom”.
UPS – interdicție completă de alimentare.
Visa – blocarea băncilor aflate sub sancțiuni.
Volvo – pleacă din Rusia.
Yandex – excluderea acțiunilor companiei de la cotațiile de la Bursa de Valori din New York.
YouTube – blocarea a sute de canale rusești și generarea de bani pentru conturile din Rusia.
Warner Bros. – anularea tuturor distribuirilor de filme.
Webmoney – interdicția tranzacțiilor.
Wolkswagen – părăsesc țara.
Zoom – revocarea licențelor de dezvoltare software.
Nokia – a încetat să-și furnizeze echipamentele Rusiei și să coopereze cu partenerii ruși.
Ministerul Apărării combate un fake news care induce panică, transmite instituția: Primăria Generală nu face demersuri pentru a identifica bucureștenii cu obligații militare, anunță ministerul pe pagina de Facebook.
Medicii din Mureş vor evalua bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani în vederea îndeplinirii serviciului militar.
Ziarul de Investigaţii face public un document care dovedeşte că autorităţile cer medicilor de familie din judeţul Mureş să facă evaluări medicale.
Autorităţile din Mureş întocmesc liste speciale: medicii de familie au termen, până în data de 11 martie, să evalueze bărbaţi tineri. Persoanele în cauză trebuie să fie apte pentru îndeplinirea serviciului militar
Documentul a fost transmis marți, 1 martie 2022, medicilor de familie din județul Mureș de către conducerea Direcției de Sănătate Publică a Județului Mureș, prin dr. Iuliu Moldovan, directorul executiv al instituţiei.
Potrivit documentului, medicilor de familie mureșeni li se solicită să întocmească, până în data de 11 martie 2022, liste cu cetățenii români bărbați care au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani și care sunt înregistrați cu afecțiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar.
Solicitarea conducerii Direcției de Sănătate Publică a Județului Mureș a fost făcută cu invocarea articolului 3 din Legea nr. 395/2005 unde se specifică faptul că ”pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și a stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie.”
MApN combate un fake news:“Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie”
”Atenție la informațiile false! Temele reintroducerii serviciului militar obligatoriu pentru cetățenii români și ale mobilizării rezerviștilor sunt false și circulă în spațiul public, în special în mediul online, de foarte multă vreme. În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005. Potrivit acestui act legislativ, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă (art. 2).
Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii (art. 3). Ca atare, reluarea încorporărilor se poate face DOAR în situația decretării uneia dintre cele trei stări menționate mai sus”, a transmis MApN.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a purtat discuţii cu primul ministru despre situația din Ucraina, accentul punându-se pe situaţia de securitate şi gestionarea fluxului de refugiaţi.
Anunţul a fost făcut de reprezentanții Guvernului României.
Ursula von der Leyen a vizitat Bucureştiul, confirmând solidaritatea şi dorinţa CE de a susţine eforturile Romaniei
Conform comunicatului, premierul a prezentat perspectiva asupra situaţiei din Ucraina şi impactul umanitar al acesteia.
De asemenea, Nicolae Ciucă a condamnat agresiunea militară neprovocată, nejustificata şi ilegală a Rusiei asupra statului suveran vecin.
“Prim-ministrul a evidenţiat acţiunea Guvernului României alături de partenerii instituţionali şi non-guvernamentali în gestionarea refugiaţilor din Ucraina. Cu acest prilej, Nicolae Ciucă a marcat interesul pentru accesul la instrumentele europene destinate refugiaţilor”, se arată în comunicatul publicat de Digi24.
Şeful Guvernului a amintit şi necesitatea continuării sprijinului Comisiei Europene şi a partenerilor europeni pentru Republica Moldova
“Mă bucur să-l văd pe Nicolae Ciucă în România pentru discuții despre situația din Ucraina. Românii îi întâmpină cu brațele deschise pe cei care fug din calea războiului. Sunt aici să le mulțumesc și să discut despre cum îi putem sprijini cel mai bine”, a declarat miercuri seară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În data de 28 februarie, Uniunea Europeană a anunţat că sprijină aderarea Ucrainei. “Ucraina este una dintre noi. Îi vrem (pe ucraineni) în Uniunea Europeană”, a declarat, la acel moment, președinta Comisiei Europene.
Miercuri, 3 martie, Banca Mondială a anunţat suspendarea imediată a tuturor programelor sale de ajutor din Rusia şi Belarus.
Acţiunea vine ca măsură de retorsiune la invazia Ucrainei, transmite AFP.
Banca Mondială suspendă toate programele de ajutor din Rusia şi Belarus
“În urma invaziei ruse a Ucrainei şi a ostilităţilor împotriva poporului ucrainean, grupul Băncii Mondiale şi-a încetat toate programele în Rusia şi Belarus cu efect imediat”, a anunţat instituţia de la Washington într-un comunicat.
În Belarus, Banca Mondială (BM) este angajată în 11 proiecte cu o valoare totală de 1,15 miliarde de dolari. În Rusia, conducea patru proiecte reprezentând 370 de milioane de dolari, potrivit site-ului instituţiei, arată Digi24.
De asemenea, BM pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina. Din această sumă, cel puţin 350 de milioane de dolari ar putea fi deblocaţi în această săptămână
Pe de altă parte, Banca Mondială a subliniat miercuri în comunicatul său că nu a aprobat „niciun împrumut nou sau investiţie în Rusia din 2014”, adică de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova, conform Agerpres.
“De asemenea, nu a fost aprobat niciun nou împrumut pentru Belarus de la jumătatea anului 2020”, a spus BM.
Un iaht în valoare de 600 de milioane de dolari, aparţinându-i oligarhului rus Alişer Usmanov a fost confiscat de autorităţile germane în portul Hamburg.
Miliardarul rus Alişer Usmanov a fost sancționat luni de Uniunea Europeană.
Iahtul Dilbar se afla, de la sfârșitul lunii octombrie, în şantierul companiei germane de construcţii navale Blohm+Voss din Hamburg pentru lucrări de modernizare. Iahtul Dilbar are o lungime de 156 de metri, fiind evaluat la aproape 600 de milioane de dolari.
Alişer Usmanov a cumpărat vasul de lux în 2016, cu 600 de milioane de dolari, de la constructorul german Lurssen, care l-a construit în mai mult de 52 de luni. Dilbar este cel mai mare iaht cu motor din lume, după tonaj brut, și are un echipaj de 96 de oameni. Iahtul de 15.917 tone are cea mai mare piscină instalată vreodată pe un vas, două locuri amenajate pentru aterizarea elicopterelor, o saună, un salon de înfrumuseţare şi o sală de sport. Poate găzdui până la 24 de persoane în 12 apartamente.
Iahtul face parte din averea estimată la miliarde de dolari a lui Usmanov. Oligarhul rus are acțiuni la gigantul de minereu de fier și oțel Metalloinvest și la firma de electronice de larg consum Xiaomi, dar și participații mai mici în telecomunicații, minerit și media. Alisher Usmanov deține și active imobiliare extinse în Occident.
El deține două proprietăți din Marea Britanie, Beechwood House din Londra și Sutton Place din Surrey, care sunt evaluate la suma totală de 280 de milioane de dolari. De asemenea el este proprietarul unor case de lux în orașele Munchen din Germania, Lausanne din Elveția.
Usmanov nu este singurul miliardar rus cu un mega-iaht. Marți, Usmanov a comentat despre sancțiunile UE impuse lui, într-o declarație adresată Federației Internaționale de Scrimă, unde a anunțat că se va retrage din funcția de președinte al organizației. „Cred că o astfel de decizie este nedreaptă, iar motivele folosite pentru a justifica sancțiunile sunt un set de acuzații false și defăimătoare care îmi afectează onoarea, demnitatea și reputația în afaceri”, a scris el. „Voi folosi toate mijloacele legale pentru a-mi proteja onoarea și reputația”, a mai declarat oligarhul rus.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un nou mesaj populaţiei. El a făcut referiri de această dată la armata rusă.
”Aceștia (n.r. rușii) nu sunt soldați cu superputeri. Sunt copii confuzi care au fost folosiți. Mergeți acasă!. Suntem un popor care într-o săptămână a distrus planurile inamicului. Ei nu vor avea pace aici. Nu vor avea hrană. Nu vor avea niciun moment de linişte”, a spus Volodimir Zelenski.
Președintele Ucrainei a mai precizat că bilanţul deceselor ruşilor a ajuns la aproximativ 9.000. Dacă armata rusă a reușit să câștige un oraș ucrainean, acest lucru va fi doar temporar, a mai spus Volodimir Zelenski.
“Dacă ei au ajuns undeva, este doar temporar. Îi vom da afară”, a subliniat Volodimir Zelenski.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, miercuri seară, că a discutat cu premierul canadian Justin Trudeau, căruia i-a mulţumit pentru rolul important pe care l-a avut în impunerea sancţiunilor împotriva Rusiei.
“Am vorbit cu Justin Trudeau. I-am mulţumit pentru leadershipul în impunerea sancţiunilor împotriva Rusiei. Am subliniat nevoia extinderii măsurilor restrictive. Bombardarea civililor în Ucraina trebuie să fie oprită imediat”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.
Volodimir Zelenski a discutat şi cu preşedintele Kazahstanului, Kasim-Jomart Tokaiev.
“Discuţia cu Kasim-Jomart Tokaiev tocmai ce s-a terminat. S-a discutat despre dificila situaţie de securitate din regiune. Am convenit să cooperăm pe problemele umanitare. Ţinem legătura”, a mai precizat Volodimir Zelenski.
Zelenski, atacuri dure la adresa soldaţilor ruşi
Preşedintele Ucrainei a declarat miercuri că aproape 6.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în primele şase zile ale invaziei ruse. Puterea de la Kremlin nu va putea să cucerească ţara cu ajutorul bombelor şi al atacurilor aeriene, a declarat liderul ucrainean.
Preşedintele Ucrainei s-a adresat, miercuri dimineaţă, poporului ucrainean, armatei ruse, poporului rus şi întregii lumi.Prin intermediul unui videoclip postat pe pagina sa oficială de Facebook, Volodimir Zelenski a anunțat că „aproximativ 6.000 de ruşi au fost ucişi în primele şase zile ale invaziei Rusiei”.
Șapte militari şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic din judeţul Constanţa, a anunțat miercuri seară Ministerul Apărării Naționale. La bordul navei se aflau şi doi salvatori pe mare din cadrul Forţelor Navale Române. Joi, la ora 2:00, MApN a anunțat că şi pilotul avionului de vânătoare a fost găsit decedat.
”În accidentul aviatic în care a fost implicat elicopterul IAR 330-Puma, miercuri, 2 martie, şi-au pierdut viaţa 7 militari. Pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicaţi iniţial, urcaseră la bord şi doi salvatori pe mare din cadrul Forţelor Navale Române”, a transmis, miercuri seară, Ministerul Apărării.
Cine sunt militarii morți
Ministerul a anunțat cine sunt militarii morți în accidentul care a avut loc miercuri seară. Este vorba de locotenent-comandor Bogdan Florin, pilot, în vârstă de 41 de ani, angajat din anul 2003, care avea la activ peste 1500 de ore de zbor. Acesta era căsătorit şi avea trei copii. Al doilea militar mort este locotenent Pătraşcu Sorin, copilot, în vârstă de 27 de ani, angajat din anul 2016, care avea 500 de ore de zbor și era necăsătorit.
Maistrul militar Banu Gelu, în vârstă de 53 de ani, și-a pierdut și el viața în accident. Acesta era angajat din anul 1993, avea la activ peste 1700 de ore de zbor, era căsătorit şi avea doi copii.
Și-a mai pierdut viața caporal Lateş Cătălin, operator căutare salvare, 29 de ani, angajat din 2021, căsătorit, cu doi copii. Sergent Marinescu Ionuţ a murit de asemenea în urma tragicului accident. El era personal de însoţire medico-sanitar, avea 44 de ani, era angajat din 2021 și era căsătorit.
Unul din cei 7 militari morți este maistrul militar cls I Carp Vlad, 39 de ani, scafandru marin, salvator pe mare. Acesta era căsătorit și avea un copil. Maistrul militar cls II Bosoi Sergiu și-a pierdut și el viața. Acesta avea 37 de ani, era scafandru marin, salvator pe mare, fiind angajat din 2005.
Elicopterul militar, tip IAR 330-Puma al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, decolase de urgenţă în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44. Nava s-a prăbuşit în zona localităţii Gura Dobrogei, judeţul Constanţa, la aproximativ 11 km de aerodrom.
”Operaţiunile de căutare –salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR sunt încă în desfăşurare. Ministrul Apărării Naţionale şi şeful Statului Major al Apărării îşi exprimă profundul regret pentru tragicul eveniment şi este alături de familiile celor militarilor”, a mai transmis miercuri seară ministerul.
Pilotul avionului MiG-21 LanceR prăbuşit miercuri, 2 martie, în judeţul Constanța, şi-a pierdut viaţa, anunță MapN într-un comunicat.
Pilotul avea 31 de ani, era căsătorit şi nu avea copii. Din anul 2014, îndeplinea funcţia de pilot în cadrul Escadrilei 861 Aviație Luptă în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Acumulase peste 570 de ore de zbor, din care aproximativ 420 pe MiG-21 LanceR.
Paul Anghel, directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), a anunțat că instituția a câștigat definitiv un proces cu Raiffeisen Bank, care avea ca obiect revizuirea dobânzilor unor contracte de credit.
Procesul la care face vorbire directorul general a fost soluționat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Raiffeisen Bank solicitând instanței anularea unui ordin emis de către președintele ANPC în 2017, prin care se constatau practici comerciale incorecte ale instituției bancare. În schimb, Curtea Supremă a dat dreptate ANPC și, implicit, clienților băncii.
Din ce explică Paul Anghel, ANPC acționase în consecință, după ce se constatase că, în perioada 2006-2008, banca nu își informase clienții despre viitoarele costuri ale produsului financiar – credite în RON, EUR și CHF (franc elvețian). Urmarea acestei practici considerate incorecte a fost aceea că oamenii au luat decizia de a contracta creditele respective, pe care altfel nu ar fi luat-o dacă ar fi cunoscut nivelul la care dobânda avea să crească, respectiv costurile pe care nu le-au putut preconiza.
„Acest lucru se întâmpla în contextul în care operatorul financiar-bancar cunoștea nivelul dobânzii pe care urma să-l aplice. Raiffeisen Bank a setat în sistem mărirea automată a dobânzilor, atunci când creditele împlineau un an de la acordare, justificând această practică printr-o clauză introdusă în contract, prin care să-şi justifice majorarea unilaterală a dobânzii”, scrie directorul general al ANPC pe Facebook.
Paul Anghel arată că instanța a făcut astfel dreptate și că această „victorie importantă a autorității” este nu doar o răsplată pentru munca comisarilor ANPC, ci și „o luptă importantă pentru consumatorul român” câștigată.
„Mii de consumatori au șansa la un tratament corect! Milioane de euro se vor întoarce în bugetul familiilor acestora! Mulțumesc echipei și vouă tuturor pentru încredere! Suntem aici să nu dezamăgim!
În acest moment, după pronunțarea sentinței definitive și rămânerea în vigoare a Ordinului Președintelui ANPC, Raiffeisen Bank trebuie să modifice contractele afectate, emise în perioada menționată, și să le aducă la nivelul momentului anterior practicii, inclusiv prin emiterea unui nou grafic de rambursare, cu condițiile contractuale de la momentul semnării acestora.
Ordinul preşedintelui ANPC a fost emis ca urmare a unui control realizat în 2017, cauzat de reclamații sosite din partea Grupului clienţilor cu credite în CHF, moment în care s-a constatat existența acestor practici comerciale incorecte din partea băncii”, mai explică Paul Anghel.
Miercuri, 2 martie, o aeronavă MiG 21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar astăzi, la ora 20.03, a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac si Gura Dobrogei.
În misiune de căutare-salvare a aeronavei a decolat un elicopter în jurul orei 20.21, dar a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44, informează MapN pe o rețea de socializare.
Pilotul a raportat condiții de vreme nefavorabilă și a primit ordin să se întoarcă la bază.Ultima poziție cunoscută a elicopterului, care avea la bord un echipaj format din cinci militari, este zona localității Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că soldații ruși luați prizonieri se pot întoarce acasă, dacă mamele lor vin după ei în Kiev, informează Digi24.
În acest context, reprezentanții Ministerului a publicat o listă cu numere de telefon și o adresă de e-mail prin care mamele pot lua legătura cu fiii lor ce au fost luați prizonieri de armata ucraineană.
Mamele sunt rugate să meargă în Polonia, apoi să intre în Ucraina printr-un punct de trecere a frontierei.
Zeci de soldați luați prizonieri au afirmat că nu știau că vor ataca Ucraina
„Veţi fi primite şi însoţite la Kiev, unde îi veţi putea lua pe fiii voştri. Spre deosebire de fasciştii lui Putin, noi, ucrainenii, nu ducem un război împotriva mamelor şi copiilor lor capturaţi”, a subliniat Ministerul Apărării ucrainean.
În ciuda cuvintelor de laudă la adresa armatei ruse, situația pe teren este cu totul diferită. După ce mai mulți soldați au fost luați prizonieri de ucraineni, aceștia au declarat că armata este demoralizată pentru că au fost păcăliți de generali, aceștia spunând că vor participa la exerciții militare, nu la un conflict direct cu Ucraina.
De asemenea, aceștia au mai precizat că de când au atacat Ucraina, nu au mai primit mâncare, apă și nici combustibil, situația fiind dramatică.
În ciuda acestor lucruri, armata ruseasă a continuat să bombardeze orașul Mariupol, oraș-port la Marea Azov. Potrivit oficialilor ucraineni, rușii au reușit să distrugă aproape complet un cartier unde locuiesc peste 100.000 de oameni. Viceprimarul orașului, Sergii Orlov, a anunțat că în urma atacurilor au murit sute de persoane.
„Forțele de ocupație inamice ale Federației Ruse au făcut totul pentru a bloca ieșirea civililor din orașul de jumătate de milion de locuitori. Nu putem număra câte victime sunt acolo, dar credem că cel puțin sute de oameni au murit. Nu putem intra să recuperăm cadavrele”, a declarat primarul.
Reamintim că Putin a decis să invadeze Ucraina pe 24 februarie, mobilizând în jurul țării peste 150.000 de soldați. De asemenea, 30.000 au fost trimiși în Belarus, de unde au invadat Kievul.
Războiul s-ar putea apropia și de granițele României, mulți analiști militari fiind de părere că unul din obiectivele Rusiei este redobândirea unei poziții strategice la Gurile Dunării, zona vărsării Dunării în mare. În același timp, Rusia și-ar dori ca și Republica Moldova să fie federalizată după scenariul folosit în Ucraina, prin „clonarea” unor enclave separatiste, care să se opună aderării Moldovei la Uniunea Europeană și NATO.
Putin ar putea specula opțiunile pro-ruse ale unei comunități din sudul Republicii Moldova, pentru a crea o „republică populară” separatistă de tipul celor din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk. Este vorba de Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză, formată la începutul anilor 90 în sudul Republicii Moldova și care este organizată în baza unei legi adoptate de Parlament în 1994. E locuită de găgăuzi, o populație de origine turcă, însă de confesiune creștin ortodoxă.
Atacurile armatei Rusiei sunt concentrate și asupra Bugeacului, zona dintre Dunăre și sudul graniței Moldovei, de la Odesa până la granița României de la Prut
Rusia a făcut eforturi pentru a-și apropia populația din Regiunea Găgăuză. În 2015, când a avut loc campania electorală pentru alegerea „bașcanului”, adică a guvernatorului regiunii, au venit de la Moscova cunoscuți artiști și sportivi. Opțiunile pro-ruse ale acestei comunități sunt amplificate de curentul unionist care a luat amploare în Moldova după 1990. Găgăuzii sunt convinși că unirea Republicii Moldova cu România ar pune în pericol autonomia lor și și-ar dori ca Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În contextul războiului din Ucraina, Rusia ar putea folosi orientarea pro-rusă a acestei comunități pentru a crea o republică separatistă la 23 km de granița României.
Zona dintre Nistru și Prut, pe lista priorităților Rusiei în războiul împotriva Ucrainei
În prima zi a războiului, armata rusă a declanșat atacuri cu rachete care au lovit și Odessa, port ucrainean la Marea Neagră. Era un atac surprinzător, pe o direcție care n-avea nicio legătură cu prioritățile de la acel moment, înconjurarea Kievului după invadarea teritoriului Ucrainei din est, din enclavele Donețk și Luhansk, din nord-est, pe direcția Harkov și din nord, de la granița cu Belarus.
Atacul grăbit asupra Odessei, chiar din prima zi a invaziei, a continuat cu bombardamente și prezența în aceste zile, în Marea Neagră, a 11 nave militare rusești cu batalioane de militari pregătiți să atace Odessa. Marți, o rachetă a lovit la Ismail, la 15 km de România. Aceste atacuri dovedesc că pe lista priorităților Rusiei se află și „revendicarea” poziției strategice la nordul Dunării.
Confirmarea a venit de la analistul militar Ion Petrescu: „Putin joacă un poker geo-politic, în care vrea să câștige totul, fără să dea nimic. Vrea Ucraina și după aceea vom vedea că are multe pretenții și la zona dintre Prut și Nistru și într-un ecart de timp și la Țările Baltice, chiar dacă acestea sunt țări membre NATO”.
Sute de ani de războaie pentru cucerirea unei poziții strategice la Gurile Dunării
Zona de la Gurile Dunării a reprezentat calea exporturilor de cereale din grânarul românesc către marile piețe europene, exporturi care în 1845 erau de 210.000 tone. După demilitarizarea zonei prin excluderea controlului Otoman și al Rusiei în 1856, Comisia Europeană a Dunării a adâncit șenalul Canalului Sulina, pentru ca navele maritime să poată naviga până la Galați și Brăila.
De interes strategic era și Bugeacul, teritoriul de la nordul Dunării, adică cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail, aflate acum în componența Ucrainei. Bugeacul a aparținut Moldovei până în 1484, când a trecut sub dominație otomană. În 1829, prin Tratatul de la Adrianopol a fost trecut, împreună cu Basarabia, sub ocupație rusească. După ce în Războiul Crimeii Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, prin Tratatul de la Paris (1856), Rusia a fost obligată să retrocedeze Bugeacul Principatului Moldovei. Odată cu Unirea din 1859, teritoriul de la nord de Dunăre a intrat în componența României.
În 1878, Rusia a reușit să ocupe Bugeacul, obținând recunoașterea dominației prin Tratatul de la Berlin. La Marea Unire din 1918, cele trei județe au revenit în componența României, dar în 1940, o parte a acestui teritoriu a fost anexat de Uniunea Sovietică, fiind atribuit Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Acum, se pare că Bugeacul este iar vizat de Rusia, care își dorește o poziție strategică în regiune, de la Marea Neagră până la granița de est a României.
După 1990, în sudul Republicii Moldova s-a format Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia
Drapelul Găgăuziei
În sudul Republicii Moldova, la nordul graniței cu Ucraina, există o comunitate găgăuză, organizată în Unitatea Teritorială Autonomă (UAT) Găgăuzia, formată din 30 de comune și 3 orașe. Localitatea Cișmichioi este la 23 km de Vama Giurgiulești, dintre România, Moldova și Ucraina. În Moldova sunt aproape 200.000 de găgăuzi, dar sunt comunități de zeci de mii de găgăuzi și în Ucraina, Grecia, Turcia și Rusia. Cu privire la originea găgăuzilor, e acreditată ideea că sunt turci stabiliți în Bulgaria, unde s-au convertit la creștinismul ortodox. În Bulgaria erau numiți turci găgăuzi. În 1812 când Bugeacul a trecut de la stăpânirea otomană la Rusia, rușii au izgonit turcii și tătarii din sudul Basarabiei și au colonizat zona cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei, dar și cu un contingent de bulgari. În 1906, când a avut loc o răscoală țărănească, a fost proclamată „Republica Autonomă din Comrat”, dar Rusia a desființat republica după 5 zile. După intrarea Basarabiei în URSS, găgăuzii au fost supuși la o rusificare forțată.
În anii 80, când perestroika a dat undă verde mișcărilor naționaliste din republicile URSS, a apărut o mișcare intelectuală a naționalismului găgăuz. În 1988, a apărut mișcarea „Poporul Găgăuziei”, care în 1989, în condițiile începutului declinului URSS, a adoptat o rezoluție prin care cerea crearea unui teritoriu autonom, cu capitala la Comrat. Mișcarea naționalistă găgăuză a devenit mai energică după ce în august 1989, limba română devenea limba oficială a Republicii Moldova, înlocuind limba rusă.
Găgăuzii erau îngrijorați de implicațiile pe care le-ar avea pentru ei unirea Moldovei cu România. În august 1990, a fost declarată „Republica Autonomă Comrat”, dar inițiativa nu a fost aprobată de guvernul de la Chișinău.
În decembrie 1990, mișcarea separatistă „Gagauz Halkı” (Poporul Găgăuz), a proclamat „Republica Găgăuză”, formată din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Guvernul Moldovei nu a fost de acord, dar în 1994, Parlamentul Moldovei, dominat de Partidul Democrat Agrar al lui Petru Lucinschi, partid de stânga, a recunoscut autonomia găgăuzilor și a aprobat Legea nr 344/23.12.1994, privind „statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”.
Găgăuzia are propriul drapel, propriul Legislativ, propria Procuratură Generală și propria Direcție de Informații și Securitate
Peste Prut se face rusificare la oameni și la telefoane, pentru același lucru, dialogul cu Moscova
În UAT Găgăuzia sunt respectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția Moldovei. Uniunea este guvernată în baza legilor Republicii Moldova, dar și în baza Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative emise de legislativul local, Adunarea Populară (Halc Topluşu) a Găgăuziei. Limbile oficiale sunt găgăuza, moldoveneasca (româna) și rusa. Uniunea este condusă de un bașcan (guvernator), un Comitet Executiv și Adunarea Populară, legislativul local, deputații fiind aleși pentru 4 ani.
UAT Găgăuzia are propriul drapel și propriile instituții, care lucrează în corelare cu cele naționale. Procuratura Găgăuziei e condusă de un procuror general numit de la Chișinău la propunerea Adunării Generale a Găgăuziei. La fel funcționează o Direcţie de Justiţie a Găgăuziei, o Direcţie a Afacerilor Interne dar și Direcţia de Informaţii şi Securitate a Găgăuziei. Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura. Pentru că e o comunitate cu origini turcești, Găgăuzia are relații speciale cu Turcia, care a fondat Centrul cultural „Türk İșbirliği Ve Kalkınma İdaresi Bașkanlığı” și librăria „Atatürk Kütüphanesi”.
Referendum: 97% din găgăuzi se opun aderării Moldovei la UE, iar 98% vor ca Moldova să intre în Uniunea Vamală Rusia-Belarus
Un referendum organizat în februarie 2014 a conturat opțiunile comunității găgăuze cu privire la politica externă a Republicii Moldova. Întrebările au fost tendențioase, referendumul a fost declarat ilegal de justiție, dar până la urmă a fost organizat și prezența la urne a fost de 70,4%.
La întrebarea „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența (și s-ar reuni cu România)?”, au votat „da” 68.023 de alegători, adică 98,9%.
Pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au votat „da” 1.718 de alegători, iar „împotrivă” au votat 66.643, adică 97,4%. La întrebarea despre aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan au votat „da” 68.182 de alegători și „împotrivă” 1.057. Deci majoritatea găgăuzilor și-ar dori ca Republica Moldova să meargă către direcția opusă parcursului european, 98% optând pentru intrarea Moldovei în Uniunea Vamală condusă de Rusia.
În campania electorală din 2015, capitala Găgăuziei a fost vizitată de zeci de politicieni, artiști și sportivi renumiți de la Moscova
Modul în care Kremlinul cultivă relațiile cu această comunitate a fost vizibil în 2015, când în Găgăuzia a avut loc campania electorală pentru alegerea unui nou bașcan (guvernator), fiind aleasă Irina Vlah, preferata Moscovei. În campania electorală, Comratul, capitala Găgăuziei, a fost vizitat de mari personalități de la Moscova, de la politicieni la sportivi și cântăreți, al căror mesaj comun a fost că Găgăuzia trebuie să fie strâns legată de Federația Rusă.
„Găgăuzia a devenit un punct geostrategic pentru Rusia. Într-o singură lună locuitorii din Comrat, un orășel de 20.000 de locuitori, au fost vizitați de zeci de politicieni din Federația Rusă, de formațiile de muzică cele mai iubite din Rusia, de cei mai cunoscuți sportivi ruși. Toți au avut un mesaj comun: această zonă să fie cât mai strâns legată de Federația Rusă. O zonă care poate deveni atât de conflictuală și care se află la 35 de kilometri de Galați ar trebui să ne preocupe”, declara Eugen Tomac într-un interviu acordat cotidianului „România liberă”.
Concluzia lui Tomac, care s-a născut la Ismail și a dedicat o mare parte din activitatea sa problematicii Basarabiei era că „Moscova vizează gurile Dunării și astăzi devine clar pentru toată lumea că acesta este unul dintre scopurile Rusiei”.
2018. Presa rusă: „Găgăuzia solicită Turciei să o apere de România”
Articolul din Nezavisemaya Gazeta – „Găgăuzii iau mitralierele din beciuri”
În martie 2018, presa din Republica Moldova relata despre un apel adresat de mai mulți lideri ai găgăuzilor către președintele Turciei, Recep Erdogan, care urma să viziteze Republica Moldova. „Adevărul de Moldova” relata despre un articol al publicaţiei „Nezavisimaia Gazeta”, al cărui titlu, „Гагаузы достают из подвалов автоматы”, s-ar traduce „Găgăuzii iau mitralierele din beciuri”.
În articol se vorbea despre faptul că „în satul Tomai, Ceadâr-Lunga, s-au adunat toţi primarii din localităţile autonomiei găgăuze pentru a condamna acţiunile unioniste din ţară, la iniţiativa başcanului Irina Vlah”.
„Jurnaliştii ruşi scriu că Găgăuzia este contra unirii Republicii Moldova cu România, iar <<propaganda unirii>> se poate termina cu un conflict în sudul republicii”, relata „Adevărul de Moldova”, care mai preciza că fostul preşedinte al <<Sovietului Suprem>> (Adunarea Populară din Găgăuzia -n red) Mihail Kindeghelean, a declarat pentru <<Nezavisemaya gazeta>> că în Moldova locuiesc nu doar moldoveni, dar şi reprezentanţii altor etnii, precum găgăuzi, bulgari, ruşi, ucraineni: <<Ei doresc în România? Găgăuzii nu vor, iar bulgarii vor fi alături de noi, dacă Moldova va fi lichidată. Noi vom lupta pentru păstrarea independenţei Republicii Moldova, care reprezintă casa noastră>>”.
Kindeghelean susținea că „exemplul autonomiei găgăuze este un precedent”, fiind preluat și de „ungurii, care locuiesc compact în România, au cerut pentru ei o autonomie după modelul găgăuz” și anunța că găgăuzii vor cere președintelui Turciei, Recep Erdogan, să le ofere garanții în ceea ce privește păstrarea autonomiei, referindu-se și la „altercații” pentru care „românii vor regreta”:
„Însă noi nu vom tăcea. În luna mai, în Găgăuzia vine preşedintele Recep Erdogan. Noi ne vom adresa către el ca Turcia să ne ofere garanţii cu privire la statutul nostru. Eu sunt convins că Erdogan ne va susţine – noi suntem fraţi. Iar dacă vor fi altercaţii, turcii se vor implica şi românii vor regreta”, a adăugat Kindeghelean.
În articolul din „Nezavisemaya Gazeta” este citată și opinia bașcanului UAT Găgăuzia, Irina Vlah, care reamintea de rezultatele referendumului: „Referendumul a dus la transformări în Găgăuzia. Cu toate acestea, mișcările unioniste prind din nou putere în țară, se fac declarații privind unirea cu România. Suntem interesați de consolidarea statalității Moldovei. Sunt convinsă că o Găgăuzia puternică este posibilă doar într-o Moldova puternică”.
Erdogan: „integritatea teritorială a Republicii Moldova este vitală”, dar și funcționarea autonomiei trebuie să fie „corespunzătoare”
În cadrul vizitei sale în Republica Moldova, Erdogan a vizitat Găgăuzia, a primit de la bașcan Ordinul „Gagauz Yeri”, cel mai înalt ordin al UAT Găgăuzia, dar, fiind un politician experimentat, nu a încurajat disensiunile, dar nici nu i-a descurajat pe găgăuzi. La conferința de presă comună cu președintele Moldovei de la vremea aceea, Igor Dodon și bașcanul Irina Vlah, președintele Turciei a spus că „integritatea teritorială a Republicii Moldova este de o importanță vitală”, deci nu se pune problema secesiunii separatiste.
În privința viitorului autonomiei, Erdogan a spus că a discutat „asupra necesității de a lua măsuri concrete cu sprijinul domnului președinte, Igor Dodon, și a guvernului, și cu angajamentul doamnei bașkan și a autorităților regiunii autonome pentru funcționarea autonomiei în mod corespunzător”.
Tensiuni mocnite, care ar putea fi speculate de Putin
Vocile Alegătorilor din Găgăuzia – Radio Europa Liberă
Disensiunile au fost depășite dar, oricum, nici în momentele în care spiritele erau mai încinse, nu au fost situații conflictuale între găgăuzi și moldovenii unioniști. Însă războiul Rusiei împotriva Ucrainei crează riscuri care pot fi speculate de Putin.
Între timp au avut loc schimbările politice de la Chișinău. Alegerile prezidențiale au fost pierdute de rusofilul Igor Dodon, care la una din vizitele sale la Kremlin, a primit în dar de la Putin o hartă a „Moldovei Mari”, ce cuprindea și Moldova de dincoace de Prut și Bucovina. În locul lui Dodon, a devenit președinte Maia Sandu, care a scos Moldova din izolare și a orientat politica externă către aderarea la Uniunea Europeană.
Este o direcție cu care majoritatea găgăuzilor nu este de acord, considerând că le-ar fi pusă în pericol autononomia, deși, nici unirea Moldovei cu România, nici aderarea Republicii Moldova la UE, nu ar însemna suprimarea autonomiei Găgăuziei. Germania, stat important din UE, este republică federală.
Pe fondul acestor incertitudini ale găgăuzilor în legătură cu viitorul autonomiei lor, ar putea apărea „salvatorul” Putin, care ar putea specula tensiunile mocnite. Nu știm cum va evolua războiul din Ucraina, dar se profilează o înfrângere pentru Rusia și chiar dacă ar ocupa Ucraina, Putin a pierdut războiul pe care l-a declarat lumii civilizate. În ipoteza că Rusia va ocupa Bugeacul, putem lua în calcul scenariul că Putin ar putea încerca, cu ajutorul serviciilor secrete, să convingă pe găgăuzii radicali să dorească înființarea unei republici separatiste.
Asta se poate face chiar în baza Legii nr 344/23.12.1994, privind „statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, în care la articolul 1, aliniatul (4) se spune că „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.
În condițiile războiului din Ucraina, n-ar fi deloc complicat pentru Kremlin să insinueze că Republica Moldova nu mai este un stat independent și n-ar mai trebui decât ca bașcanul Irina Vlah să invoce dreptul la autodeterminare externă și să ceară Moscovei apărarea autonomiei și evident, Putin își va trimite armata să apere acest cap de pod al Rusiei, aflat la 23 km de granița României.
Ministrul Familiei Gabriela Firea a fost în această după-amiază în punctul de trecere al frontierei din Isaccea, județul Tulcea, în tabăra de refugiați. Fostul edil al Capitalei a precizat că suferința și teama se citește în ochii copiilor, mamelor și bunicilor ucraineni.
Firea a declarat că cea mai mare problemă cu care se confruntă cei care fug din calea războiului sunt documentele de identitate, afirmând că urmează să se stabilească o reglementare cât mai ușoară, dar legală, astfel încât rămânerea refugiaților în România sau tranzitul către o altă ţară europeană să aibă acoperire legală.
„Doamnele care se află împreună cu proprii copii sau cu alţi copii pe care i-au preluat, au diferite tipuri de documente, fie paşapoarte biometrice, fie paşapoarte vechi sau nu au decât certificat de naştere sau buletin de identitate ori nu au absolut nimic”, a precizat Firea.
Firea: „Am fost interesată ca ministru al Familiei, în special de situaţia copiilor”
De asmenea, fostul edil al Capitalei a declarat că în România au ajuns 20.000 de copii ucraineni, iar numărul lor urmează să crească considerabil în următoarele zile.
„Şi în cazul acestora sunt diferite situaţii, în primul rând şi vârste. De la zero la cinci ani – 4.500, de la şase ani la zece ani – 6.000 de copii, de la şapte la 14 şi de la 15 la 18 alte trei sau patru mii de copii. De asemenea, documentele sunt diferite şi de aici şi dificultatea autorităţilor de a procesa într-un ritm rapid toate actele pentru că fiecare situaţie trebuie să fie analizată în parte”, a mai spus Gabriela Firea.
Totodată, ministrul Familiei a vorbit și despre cetățenii români care au contract cu mame surogat din Ucraina, precizând că s-au început toate demersurile pentru a aduce nou-născuții imediat după naștere în România.
„Suntem în contact direct atât cu părinţii practic din România care aşteaptă ca bebeluşii născuţi chiar în aceste zile să poată să fie aduşi în țară, dar ei trebuie să aibă documente eliberate în Ucraina pentru că doar acolo legislaţia permite această situaţie”, a precizat Firea.
De asemenea, ministrul Familiei a dat asigurări că mamele care urmează să nască sunt în grija autorităților din Ucraina. „Cunoaştem situaţia, o urmărim şi vrem ca cetăţenii români să fie protejaţi şi să încheie cu bine, cu succes această dorinţa lor de a avea copii”, a concluzionat ministrul Familiei Gabriela Firea.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
