Membrii Organizației pentru protecția mediului au anunțat că, începând cu data de 21 noiembrie, Agent Green va relua proiectul educațional ”Sunt Natură”.
Prin urmare, Agent Green îi invită pe dascălii, părinții și, în special, pe elevii interesați, să ia parte la acest proiect educațional, axat pe educația ecologică.
Agent Green: ”Vă invităm cu drag să fiţi exploratori ai Naturii alături de noi, într-o minunată călătorie în care vom înţelege legăturile nevăzute dintre toate minunăţiile acesteia – plante, animale, oameni”
”Pe lângă toate aceste informaţii şi multe altele care îi vor apropia pe copii de Natură, vom vorbi despre cât de importante sunt deciziile şi alegerile noastre şi ce impact au ele asupra Naturii. Ce gesturi pentru Natură putem face în fiecare zi şi cum o putem proteja; ce resurse ne oferă Natura şi cum le putem folosi fără să distrugem mediul înconjurător. Oricât de mic sau de mare ai fi şi tu eşti parte din Natură!”, au transmis membrii organizației prin intermediul unui text publicat pe contul de Facebook.
Proiectul ”Sunt Natură” oferă cunoștințele și înțelegerea necesară pentru manifestarea unui comportament pozitiv, prosocial și proactiv și favorizează responsabilitatea celor mici față de mediul înconjurător
Reprezentanții Agent Green au transmis că, prin intermediul acestor întâlniri, vor fi promovate respectul și grija pentru mediul înconjurător și pentru toate formele de viață.
Cei interesați se pot înscrie la office@agentgreen.org.
Premierul Nicolae Ciucă a vorbit despre reducerea abandonului școlar, declarând că această acțiune reprezintă un obiectiv strategic, asumat de Coaliția de Guvernământ.
Premierul României a precizat că, pentru soluționarea acestei probleme, a avut o întâlnire cu delegația Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), condusă de Cristina Chiriac.
Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar este finanțat prin PNRR
”În cadrul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat prin PNRR, a fost deja inițiată schema de granturi care se adresează unităților de învățământ cu risc de părăsire timpurie a școlii”, a transmis premierul.
Prin urmare, Nicolae Ciucă a explicat că fiecare grant are o valoare de maximum 200 de mii de euro și va fi implementat pe o durată de 3 ani.
Este nevoie de campanii de reducere a violenței în școli
”Totodată, vom continua, la nivelul Executivului, și implementarea măsurilor precum asigurarea transportului școlarilor, programele Masa caldă pentru elevi și Observatorul copilului, alături de sprijinul acordat pentru întoarcerea la școală a elevilor și de campaniile de reducere a violenței în școli”, a adăugat Nicolae Ciucă.
Nicolae Ciucă: ”Pentru rezultate concrete în reducerea abandonului școlar și a consecințelor sale sociale, este nevoie de o abordare integrată, din mai multe perspective”
În cadrul declarațiilor, liderul PNL a vorbit despre soluțiile găsite în cadrul discuțiilor cu reprezentanții CONAF. Una dintre acestea este crearea unui Comitet pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar.
Această soluție va contribui la coerența măsurilor de care copiii au nevoie.
”Trebuie să ne coordonăm eforturile guvernamentale cu cele ale partenerilor sociali, mediului privat și ale autorităților locale”, a conclus premierul României.
În cadrul emisiunii ”Cu Gândul la București”, Dan Podaru, jurnalist și consilier local PNL în Sectorul 1, a făcut o analiză a comportamentului pe care primarul Clotilde Armand îl afișează în fața locuitorilor Sectorului 1.
În egală măsură, Dan Podaru a vorbit despre lipsa de comunicare și de transparență și despre faptul că oamenii nu sunt informați în ceea ce privește proiectele din administrație.
Consilier local PNL: ”Nu există niciun fel de posibilitate a cetățenilor să se informeze la zi despre proiectele Primăriei”
”Niciodată nu s-a publicat nimic. Nu există transparență, nu există niciun fel de posibilitate a cetățenilor să se informeze la zi despre proiectele primăriei, de pe site-ul primăriei. Lucrurile astea sunt de domeniul fantasticului. Ne aflăm într-o eră a digitalizării, în care primarul Clotilde Armand nu poate să depășească epoca fanariotă a politicii din România sau a Evului Mediu. Este un primar de tipul dictator”, a declarat Dan Podaru, în cursul serii de luni, 14 noiembrie.
Dan Podaru, despre promisiunile făcute de primarul Sectorului 1 din București: ”Nu s-a făcut nimic nicăieri”
În interviul acordat în exclusivitate pentru publicația Gândul, consilierul a vorbit și despre lipsa de investiții, explicând că nu există străzi asfaltate, iar multiple parcuri și clădiri sunt lăsate de izbeliște, în ciuda promisiunilor făcute de Armand în campania electorală.
”În Sectorul 1 nu există un loc de parcare în plus, și în urma unor sondaje, această problematică era pe primul loc în interesul cetățenilor”, a conclus consilerul.
Clotilde Armand va trebui să răspundă în fața Agenției Naționale de Integritate (ANI)
Reamintim că, în data de 7 noiembrie, Agenția Națională de Integritate (ANI) a acuzat-o pe Clotilde Armand de conflict de interese și incompatibilitate.
ANI a sesizat Parchetul, iar această acțiune vine după ce, în urmă cu 5 luni, fostul edil al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a formulat o sesizare către președintele Agenției, Florin Ionel Moise.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a vorbit despre o nouă măsură de sprijin care s-ar putea aplica începând cu perioada următoare pentru a ajuta categoriile defavorizate, anume voucherele pentru „sărăcia energetică”.
Potrivit explicațiilor oferite de Boloș la Antena 3 CNN, această măsură ar avea deja undă verde de la Bruxelles, avându-se în vedere persoanele care nu își permit să își plătească facturile. Sprijinul ar urma să fie acordat doar românilor care au un consum energetic „undeva de până în 150 kW/lună pe familie”, aceasta fiind însă doar una dintre condiții.
Măsura de sprijin, ca și celelalte, ar trebui validată de către Comisia Europeană, însă ministrul este încrezător că numărul de beneficiari ai acestui voucher va fi unul însemnat. Momentan, limita de venit agreată pentru voucherele sociale este 1.500 de lei, fiind făcute simulări și pentru 2.000 de lei pe membru de familie.
Potrivit lui Marcel Boloș, la acest plafon de 2.000 de lei numărul beneficiarilor ar putea ajunge la aproximativ 4 milioane. Sprijinul ar urma să fie acordat atât pentru energia electrică, gaze naturale, energia termică, încălzirea termică, forma finală finală urmând a fi luată în coaliție. Totodată, ministrul a explicat că un criteriu care va fi luat în considerare este și vârsta.
„Comisia și discuțiile pe care le-am avut la nivel de comisie au rămas să fie aceste sume limitate la o sumă fixă pe care o vom putea-o acorda lunar, discuția a fost până în 100 de lei să fie pe punct de consum lunar, dar este iarăși un subiect de discuție la nivelul coaliției. 100 de lei pentru fiecare punct de consum, adică o gospodărie este considerată un punct de consum. Deci nu vom da bani pe membru de familie, ci pe gospodărie.
Banii vor fi pentru sezonul de iarnă, pentru perioada în care sunt oamenii afectați. Sezonul de iarnă începe din decembrie, însă este posibil să fie un ajutor de tipul one off, adică să se acorde o singură dată pentru toate lunile acestea care sunt considerate luni care au un mare consum energetic, începând cu luna noiembrie, decembrie. Adică 100 de lei pentru sezonul de frig care începe în luna noiembrie și se termină în luna martie-aprilie. (…)
Foarte importantă este și vârsta. Este o limită de vârstă care, în momentul de față, este undeva în jur de 60 de ani. Să nu uităm că la voucherele sociale noi avem peste 65 de ani limita de vârstă. Aici limita este de 60 de ani, pentru că se consideră că sub această vârstă capacitatea de muncă încă există, iar peste 60 de ani capacitatea de muncă este redusă. Și practic încercăm să intervenim cu banii spre acele grupuri sociale defavorizate și să intre cu adevărat sprijinul în compensarea facturilor pentru familiile vulnerabile”, a declarat Marcel Boloș pentru sursa citată.
Astăzi, reprezentanţii Federaţiei Naţionale Sindicale „Ambulanţa” din România (FNSAR) vor avea discuţii cu ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, înainte de protestele deja anunțate în toată țara.
Întâlnirea ar trebui să pună pe „masă” problemele cu care se confruntă serviciile publice de ambulanţă şi personalul din instituțiile din țară, care țin inclusiv de proasta comunicare.
Potrivit unui comunicat al FNSAR, remis Agerpres, întâlnirea a fost solicitată în urma protestelor sindicale anunţate săptămâna trecută, care vor debuta cu un miting în data de 22 noiembrie, organizat atât în fața Ministerului Sănătății, cât și în fața Ministerului Afacerilor Interne, a Departamentului pentru Situații de Urgență și în fața sediul Guvernului României.
La mitingul astfel anunțat vor lua parte inclusiv liderii Blocului Național Sindical, dar și membri din celelalte federații afiliate acestuia. Nemulțumirile sindicaliștilor nu sunt îndreptate doar către atitudinea MS față de problemele din sistem, ci și față de reacțiile altor factori de decizie.
Potrivit unui comunicat al Blocului Național Sindical, problemele din sistem au fost semnalate nu de puține ori, însă s-au lovit de un zid al comunicării. Aceasta în condițiile în care, se arată în sursa citată, s-a încercat de nenumărate ori crearea unei punți de legătură, fără niciun rezultat:
„Nemulțumirile membrilor Blocului Național Sindical și ale membrilor Federației ”Ambulanța” sunt legate de:
Lipsa de reacție a Premierului României Nicolae-Ionel CIUCĂ la MEMORIUL înaintat de FNSAR în data de 30 Mai 2022, Memoriu prin care am prezentat problemele acute cu care se confruntă Serviciile Publice de Ambulanță,solicitând o întâlnire pe subiectele menționate în MEMORIU, cât și alte subiecte importante.
Refuzul ”Șefului DSU”, care este și președintele Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic dr. Raed ARAFAT, de a convoca ședințe CIMST pe parcursul anului 2022, fapt care arată că de la începutul lunii aprilie 2022 nu au mai fost convocate ședințe CIMST, deși regulamentul stabilește clar că, ședințele CIMST se convoacă lunar sau ori de căte ori situația impune. Lipsa acestor ședințe a dus la lipsa de consultare, de transparență și lipsa de decizii care au afectat serviciile de ambulanță privind dezvoltarea și organizarea.
SABOTAREA Serviciilor Publice de Ambulanță de către Departamentul pentru Situații de Urgență, respectiv Inspectoratul General pentru Situații de Urgență prin neimplicare în cursul anului privind încheierea Contractului subsecvent pe anul 2022 din Acordul-CADRU pe anii 2018-2022.
Lipsa comunicării sau a informării Ministerului Sănătății de către Departamentul pentru Situații de Urgență privind intenția de a face achiziția de ambulanțe sau motivul care a stat la baza refuzului de a continua achiziția de ambulanțe, achiziție care, din 2017 a fost preluată de către DSU de la Ministerul Sănătății, pe motivul că Ministerul Sănătății nu este capabil să facă achiziții.
Reacția personalului din serviciile de ambulanță la SUSPENDAREA Legii nr. 5/2021 privind STATUTUL personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat prin OUG nr. 69/2021 la propunerea Secretarului de Stat dr. Raed Arafat, folosindu-se de motive nerealiste, cât și discriminatorii față de structurile cu STATUT din subordinea directă a acestuia, adică pompierii.
CORECTAREA salarizării personalului din serviciile de ambulanță, cu prioritate a salariului de bază al asistentului medical din aceste servicii și nu numai, cât și crearea unui punct distinct al salarizării pentru întregul personal din Serviciile Publice de Ambulanță în Anexa II din viitoarea Lege a salarizării”.
Capitala se chinuie de peste 20 de ani să rezolve problema tratării și eliminării deșeurilor, de-a lungul timpului fiind vehiculate mai multe soluții, inclusiv construcția unui incinerator, însă niciodată nu au fost făcute demersuri concrete. Bucureștiul a rămas captiv depozitării deșeurilor. Fără stații de tratare și sortare, cea mai presantă problemă este cea a identificării unui nou spațiu de depozitare, sectoarele neavând o soluție pentru depunerea cantităților uriașe de deșeuri generate.
La mâna unei gropi de gunoi
De peste 2 ani Capitala este captivă depozitului de deșeuri Vidra, unde ajung mii de tone de deșeuri lunar cu toate că depozitul nu mai are dreptul să primească deșeuri încă din anul 2020 după ce Primăria Capitalei a încetat contractul.
Suspendarea activității depozitului Glina în 2019, închiderea depozitului de deșeuri Chiajna – Rudeni în 2020 și inexistența unui alt depozit care să poată prelua deșeurile din București au făcut posibilă depozitarea deșeurilor în continuare la Vidra timp de peste 2 ani fără nici o bază legală după încetarea contractului. Societatea care operează depozitul a profitat de poziția de ”unică soluție” și a practicat tarife și de 300 de lei pe tonă, din care a încasat fără drept peste 130 de milioane de lei.
Până la construirea depozitului de deșeuri conform proiectului parteneriat cu județul Ilfov, pentru a scăpa de dependența de groapa de gunoi Vidra, primăriile organizează o licitație pentru depozitarea a 563.412 tone de deșeuri pe an. Pentru serviciile de eliminare, primăriile de sector sunt dispuse să plătească peste 65 de milioane de lei.
Licitația pentru atribuirea serviciilor a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice pe 19.10.2022, iar la mai puțin de 10 zile de la demararea procedurii, societatea ECO SUD S.A., operatorul gropii de gunoi Vidra, a contestat licitația, reclamând că organizatorul, Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Deșeurilor Municipale, nu ar avea competența necesară să delege activitatea, cu toate că a fost împuternicită specific pentru organizarea serviciilor de gestionare a deșeurilor atât de Primăria Capitalei cât și de primăriile de sector.
În contestație se invocă „paguba iminentă” și se solicită ”suspendarea procedurii (..) ca o măsură legală, proporțională, justă și necesară”, motivând că ”discutăm despre grave nelegalități ale procedurii și ale documentației care nu doar că împiedică participarea Eco Sud la procedură, deși este evident că în calitate de operator al depozitului ecologic Vidra (…) am avea tot interesul de a oferta”.
Operatorul gropii Vidra se teme de ”pierderea dreptului de a depozita la Depozitul Ecologic Vidra deșeurile provenind din Municipiul București”, drept pe care oricum l-a pierdut încă din 2020, la încetarea contractului de delegare, conform Primăriei București cât și ANRSC, autoritatea de reglementare a serviciilor comunitare.
ANRSC susține că „operatorii își pot desfășura activitatea pe baza licenței eliberate de ANRSC și a contractului de delegare a gestiunii”, ceea ce înseamnă că ECO SUD nu ar putea participa la licitația organizată de ADI pentru eliminarea deșeurilor din București, având în vedere că societatea nu deține un contract de delegare pentru administrarea depozitului dar nici licența ANRSC pentru desfășurarea activității.
Într-un răspuns transmis Ziarului de Investigații la începutul lunii, ANRSC ne-a comunicat că ”instituția noastră a transmis cu adresa nr. 919581/29.12.2021 constatările și măsurile consemnate în Nota de control înregistrată la ANRSC cu nr. 917967 și încheiată la data de 25.11.2021, Primăriei municipiului București, Sectorului 1 al municipiului București, Sectorului 5 al municipiului București și Curții de Conturi a României, în vederea efectuării demersurilor legale care se impun. Totodată, rezultatele controlului (…) au fost transmise Consiliului Concurenței conform adresei nr. 919980/29.12.2021.”Printre măsurile dispuse se regăsea și obligația de a înceta depozitarea deșeurilor din București și localitățile limitrofe la depozitul Vidra.
Contestațiile – practici normale în blocarea licitațiilor
Nu este prima dată când operatorul gropii de gunoi Vidra recurge la blocarea unor licitații de atribuire a contractelor de gestionare a deșeurilor. Conform informațiilor din presă, în 2020 ECO SUD ar fi apelat la același demers pentru a bloca funcționarea centrului ecologic de depozitare a deșeurilor din Cluj Napoca. Atribuirea a fost suspendată iar investiția nu s-a putut face până la terminarea procesului. În final, Consiliul Județean Cluj a câștigat procesul împotriva Reclamantului ECO SUD pentru operarea centrului de deșeuri.
Asemănător, în 2021 ECO SUD a contestat și blocat în instanță licitația în valoare de peste 67 milioane de lei pentru operarea stațiilor de transfer, compostare și sortare din județul Dolj, câștigată de rivala IRIDEX. Licitația începută de ADI EcoDolj în anul 2019 părea că se apropie de final, după evaluarea tehnică a ofertelor și anunțarea câștigătorului, însă ECO SUD, firma care gestionează și depozitul de la Mofleni a deschis litigiul și în instanţele de judecată cu un proces intentat Eco Dolj la Curtea de Apel Craiova.
Miza contestației, sute de milioane de lei
Prin suspendarea licitației, Bucureștiul ar elimina deșeurile în continuare la Vidra, neavând o altă soluție. Conform ANRSC, ECO SUD practică un tarif nelegal, neaprobat, mai mare cu 200% decât ultimul tarif aprobat de PMB. Raportat la tariful practicat de ECO SUD pentru eliminarea deșeurilor la Vidra, operatorul ar putea încasa peste 120 de milioane de lei – 24 milioane de euro – din eliminarea celor 563.412 tone/an prevăzute a fi atribuite.
În realitate, ECO SUD nu are interes să participe la licitația organizată de ADI București, sumele oferite de primării, aproximativ 65 milioane de lei, pentru eliminarea deșeurilor reprezintă aproximativ jumătate din sumele încasate de ECO SUD în situația în care doar suspendă licitația.
Conform contestației, societatea ECO SUD este deținută de 2 persoane fizice, Cantemir Cristina și Șontelecan Elena, cu participațiuni de 35% și respectiv 65 %. Societatea este condusă de Adrian Mirel Scarlat, care ocupă funcția de administrator, președinte al Consiliului de Administrație dar și Director General. În anul 2021 ECO SUD a avut o cifră de afaceri de 169 milioane de lei cu un profit de 20.862.266 de lei, dublu față de profitul din 2020, dar și taxe neplătite de 982.321 lei.
Suspendarea licitației va atrage sancțiuni nu doar pentru București, ci pentru toată România
Situația deficitară a gestionării deșeurilor la nivelul municipiului București nu generează consecințe negative doar la nivelul capitalei, iar în cazul suspendării licitației, marele perdant ar fi România, care datorită neadoptării măsurilor propuse prin Ordonanța de Urgență nr. 38/2022, riscă deschiderea unor proceduri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe subiectul nerespectării prevederilor din Legislația Europeană, respectiv condițiile de colectare, tratare și eliminare a deșeurile într-un mod durabil, în contextul în care Bucureștiul nu are unde să ducă deșeurile și nici nu va putea să atribuie serviciile unui nou operator.
Comisia Europeană a transmis României încă din 12 noiembrie 2021, o scrisoare de punere în întârziere prin care sunt evidențiate neconformități în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, în special în ceea ce privește tratarea deșeurilor înaintea eliminării prin depozitare, fiind necesare măsuri urgente pentru facilitarea gestionării eficiente a deșeurilor la nivel județean și local pe întregul flux al deșeurilor de la colectare, transport, tratare și până la eliminare.
Pe lângă sancțiuni, neatribuirea contractului pentru eliminarea deșeurilor poate conduce la apariția gunoaielor pe străzile Bucureștiului, operatorii colectori neavând unde să le transporte legal. De aici și până la declararea stării de alertă la nivelul Bucureștiului din cauza lipsei de spații de depozitare a deșeurilor este un pas foarte mic.
De altfel, Capitala nu ar fi primul Municipiu în care ar fi declarată starea de urgență datorită deșeurilor, la sfârșitul lunii trecute în Maramureș fiind declarată pe o perioadă de 6 luni starea de alertă la nivelul județului tot din cauza lipsei spațiilor de depozitare a deșeurilor.
A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică la Aiud. Nu era prima confruntare a lui Ion Bugan cu regimul represiv. A mai fost condamnat în 1961 la 8 ani de închisoare, iar în 1964 a fost condamnat la 11 ani de muncă silnică pentru că a încercat să treacă ilegal granița.
Protestul de pe 10 martie 1983 al lui Ion Bugan împotriva lui Ceaușescu a avut un puternic impact internațional. A doua zi, scriau despre gestul său curajos ziarele importante din capitalele europene. Autorităţile din Statele Unite au dovedit un mare respect pentru curajul lui Ion Bugan în lupta sa împotriva regimului totalitar şi i-au oferit titlul de „Veteran al Războiului Rece”.
Ion Bugan: „Am cerut judecarea familiei Ceauşescu pentru dezastrul economic al ţării, jaf, crimă şi uzurpare”
Din noiembrie 1989, Ion Bugan locuia împreună cu familia sa în Statele Unite. În 1989, fiica sa, Carmen, a reușit să depună la Consulatul de la București o cerere de acordare a azilului politic și în noiembrie, cu o lună înaintea căderii regimului comunist, familia Bugan ajungea în Statele Unite.
În 2013, Ion Bugan a revenit în țară și la o emisiune de la „Antena3” a explicat motivul luptei sale împotriva dictaturii lui Ceaușecu: „Depăşiseră orice limită şi am luat hotărârea să fac un protest pe 10 martie 1983. Am cerut judecarea familiei Ceauşescu pentru dezastrul economic al ţării, jaf, crimă şi uzurpare”.
Un car alegoric, ca la defilarea de 1 Mai. „Pe tabloul lui Ceauşescu, în ramă cu doliu, am scris <<Călăule, nu te vrem conducător>>”
Ion Bugan era reparator radio-tv și locuia cu familia în comuna gălățeană Drăgănești. Ion și Mioara Bugan mai aveau două fiice, Carmen și Loredana, iar în februarie 1983 s-a născut și al treilea copil, Cătălin. Atunci, Ion, care era deja în vizorul Securității a găsit motivația unui protest public împotriva regimului care nu îi permitea să își crească copiii în libertate.
S-a gândit la transformarea, în numai câteva zeci de secunde, a Daciei sale, cu numărul de înmatriculare 2-GL-666, într-un „car alegoric”, cum erau cele folosite de propaganda comunistă la „defilările” de 1 Mai și 23 August, numai că în varianta sa carul alegoric era încărcat cu lozinci anti-ceauşiste. A sudat câteva bucăți de ţeavă în care să poată introduce rapid suporţii pancartelor.
„Am făcut două pancarte mari, care aveau cam doi metri lungime şi 70-80 cm lăţime. Pe una din ele am scris <<Cerem judecarea familiei Ceauşescu pentru dezastrul economic al ţării>> iar pe cealaltă am scris <<Armata, Justiţia, Miliţia, ce apăraţi, drepturile omului sau dinastia familiei Ceauşescu?>>.
Iar în faţă, pe tabloul lui Ceauşescu, în ramă, cu doliu, am scris <<Călăule, nu te vrem conducător>>”, a relatat Ion Bugan, care a adăugat că după ce a terminat pregătirile a aşteptat momentul potrivit: „Am mai încercat de câteva ori să vin în Bucureşti, dar locuiam în Galaţi şi nu am avut posibilitatea”.
Miliţienii, uşor de păcălit
A ajuns în Bucureşti pe 10 martie 1983, la 3.00 dimineața și și-a parcat mașina pe strada Covaci. Pe portbagajul Daciei erau pancartele, învelite într-o pătură. La un moment dat, a venit o patrulă de la Miliție care l-a întrebat ce caută la București cu Dacia înmatriculată la Galați: „Când am fost întrebat de ce staționez acolo, eu am motivat că am venit să ridic un mort de la IML și să-l transport acasă. Când au auzit de mort au întors spatele și au plecat”.
După un timp, când traficul era aglomerat iar trotuarele din centrul orașului erau înțesate de sute sau mii de oameni, a instalat rapid pancartele și tabloul îndoliat al lui Ceașescu și a demarat spre intersecția de la Magazinul Unirea.
„Într-un minut pancartele au fost puse şi am pornit maşina. Atât a durat. Totul era pregătit. Am ieşit prin pasajul dintre două blocuri în Bulevardul 1848 și m-am îndreptat spre sensul giratoriu din Piața Libertății, cum se numea atunci, de unde am pornit în direcția spre Piața Universității”, a povestit Ion Bugan.
Protestul lui Bugan a dat peste cap circulaţia în centrul Capitalei
Apariția Daciei care avea tabloul lui Ceaușescu înrămat în doliu și cele două pancarte cu inscripții împotriva regimului, au bulversat circulația:
„Oamenii, când m-au văzut, au rămas blocaţi. Când au început să citească s-au blocat. Nimeni nu îndrăznise până atunci să facă așa ceva împotriva dictaturii comuniste. S-au oprit din mers şi nu au mai plecat. S-a oprit circulaţia, troleibuze, autobuze. De la magazine coborau să vadă ce este. Ce s-a întâmplat?
Mergeam cu viteză mică şi cu o mână dădeam manifeste. În spatele meu se făcuse o coadă de maşini imensă şi nimeni nu m-a depăşit. Toţi stăteau în spate, curioşi să vadă ce se întâmplă”, a adăugat Ion Bugan la emisiunea tv.
Practic, pe Bulevardul 1848 se formase o imensă coloană de mașini care avea în frunte Dacia cu numărul 2-GL-666, cu tabloul lui Ceaușescu înrămat în doliu. Era imaginea unui protest la care se alăturaseră sute de români care urau regimul Ceaușescu, dar nu aveau curajul să protesteze, însă acum găsiseră prilejul de a susține protestul celui care a avut curajul să o facă.
Acest moment a fost descris și de fostul dizident și deținut politic Iulius Filip în cartea sa „Renaștere împlinită”: „Au intrat în alertă maximă Miliția și apoi trupele speciale ale Securității, dar fiind circulația intensă, nu l-au putut opri. O parte a populației îl aplauda și-i făcea semne de prietenie cu mâna, iar șoferii de pe lângă el solidarizau, încât nici Miliția nu știa exact ce se întâmplă și cine demonstrează, mai ales că unii șoferi au aprins și farurile de la mașini cu un claxonat permanent”.
A fost capturat de la semaforul de la Colțea, unde Dacia sa a fost luată cu asalt de securiști și milițieni
Milițienii și cei de la trupele speciale ale Securității au profitat de faptul că Ion Bugan a oprit la semaforul de la Batiștei, care era pe „roșu” și au acționat distrugând pancartele și capturându-l pe Bugan printr-o acțiune în forță
„Când am ajuns la Batiştei, la Colţea, înainte de Universitate, semaforul era pe roşu. Nu trebuia să opresc, dar eu am oprit şi nu am mai trecut. Dacă treceam, era OK. Aşteptam să dea verdele, dar necazul face că din urmă au venit nişte autobuze, cu indivizi care erau agăţaţi pe scară, care mi-au luat pancartele, au tras de ele”, își amintea Ion Bugan.
Dacia cu număr de Galați a fost asediată de securiști în civil din toate părțile și Bugan afost luat pe sus: „Pe mine m-au luat şi m-au aruncat într-o maşină. După ce am fost arestat, m-au dus la circa de Miliţie de la Colţea. Acolo m-au bătut. Nu a durat mult, vreo 15 minute. Apoi, au venit ăia de la Securitate şi m-au luat”.
Ion Bugan a fost dus la sediul Direcției de Cercetări Penale a Securității, de pe Calea Rahovei nr 37-39, unde a fost anchetat chiar de șeful direcției, colonelul Vasile Gheorghe, cel poreclit „Grenadă” de dizidentul Paul Goma, care în 1977 a fost anchetat cu aceeași brutalitate tot de „Grenadă” și tot în arestul de pe Calea Rahovei.
A doua zi, toate ziarele importante din capitalele europene relatau despre protestul de la București. În țară, Majoritatea românilor au aflat despre gestul de curaj al lui Bugan din emisiunile „Europei Libere” și „Vocii Americii”.
A urmat arestarea și condamnarea la 10 ani de muncă silnică la Aiud
Ion Bugan a fost condamnat la 10 ani muncă silnică pentru „propagandă împotriva regimului socialist”, conform art. 166 aliniatul 2 din Codul Penal și a ajuns din nou la închisoarea din Aiud, unde mai fusese întemnițat pentru trecerea frontierei.
Acolo, a fost supus la o tortură îngrozitoare, prin metoda „macavela”, care presupunea legarea brațelor la spate după care trupul celui torturat era suspendat cu o funie trecută peste un drug de fier, provocându-i dureri insuportabile.
Ion Bugan a fost eliberat din închisoarea de la Aiud în februarie 1988, în urma unei amnistii generale pe care Ceaușescu a dat-o cu prilejul zilei sale de naștere, pe 26 ianuarie, când împlinea 70 de ani.
„Securitatea avea chei de la casa noastră și ne-au ordonat să nu tragem perdelele la bucătărie”
În perioada în care Ion Bugan era în închisoare, Securitatea din Galați a continuat presiunile asupra familiei sale. În 2013, fiica sa, Carmen Bugan a reușit să vadă dosarul de la CNSAS și a scris cartea „Burying the typewriter. Childhood under the eye of secret police”, care a apărut la o editură din Londra și a fost subiectul unui reportaj al BBC. În carte sunt descrise presiunile Securității din Galați asupra soției și fiicelor lui Ion Bugan.
Mama era chemată zilnic la Securitatea din Galați. La fel și Carmen. Loredana, talentată la gimnastică, elevă la Liceul din Oneşti, a fost dată afară din şcoală. În 1985, Mioara a fost obligată să divorţeze de Ion Bugan.
„Securitatea avea chei de la casa noastră și ne-au ordonat să nu tragem perdelele la bucătărie, ca să ne observe mai ușor. În 1985, mama și tata au fost forțați să divorțeze. Până în 1987, am ajuns să mă obișnuiesc că ceilalți copii de la școală, și unul dintre profesori, ne spuneau mie și surorii mele <<fiice de criminal>>”, a povestit Carmen Bugan în cartea sa.
În anii 60, Ion Bugan mai fusese condamnat la 19 ani de închisoare pentru încercările de a pleca din ţară
Ion Bugan era în vizorul Securităţii din 1961, când, împreună cu alți prieteni nemulţumiţi de regimul comunist, a plănuit să deturneze un avion la Arad şi să fugă din ţară. Însă unul dintre prieteni era informator al Securităţii, aşa că au fost arestaţi şi au fost condamnați la câte 8 ani de închisoare. Ion Bugan a fost întemniţat la Jilava şi în lagărul din Insula Mare a Brăilei. A fost eliberat în 1964, când, după plecarea armatei sovietice din România, au fost eliberaţi deţinuţii politici.
Era în continuare urmărit de Securitate şi împreună cu cel mai bun prieten al său, în 1964 a încercat o nouă trecere a graniţei, pe la bulgari, pe viscol. Au ajuns la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, unde au fost capturaţi de grănicerii bulgari şi trimişi în ţară.
Pentru Ion Bugan a urmat o nouă condamnare la 11 ani de muncă silnică, la Aiud. A fost torturat, înfometat şi pus să poarte 45 de kilograme de lanţuri. A fost eliberat după amnistia dată de Ceaușescu în 1969, după ce devenise președintele RSR. După eliberare, Ion s-a căsătorit cu Mioara, stabilindu-se la Năneşti, în Vrancea, unde s-au născut cele două fiice, Carmen şi Loredana. Apoi, familia Bugan s-a stabilit la Drăgăneşti, județul Galați, unde Ion se ocupa de reparații radio-tv.
Au continuat rezistenţa anticomunistă cu manifeste
În anii care au urmat, soții Bugan nu au scăpat de hărţuirea Securităţii. Soţia sa era cadru didactic, dar i s-a interzis să se angajeze în învățământ. Lui Ion i s-a interzis să mai dețină gestiunea atelierului de reparații radio-tv. Au reușit să se angajeze la un aprozar, dar soții Bugan nu puteau accepta regulile regimului comunist. Într-o zi, Ion i-a spus soției „nu vreau să-mi petrec toată viața doar respirând și nefăcând nimic” și au hotărât să se împotrivească regimului, așa cum o făceau și alți români despre care auzeau la „Europa Liberă”
Au cumpărat două maşini de scris, dintre care una a fost înregistrată la Securitate, cealaltă nu. Au început să scrie manifeste în care condamnau înfometarea românilor şi nerespectarea drepturilor omului. Noaptea puneau manifestele la cutiile poştale.
Miliţia îi vizita des ca să verifice în ce măsură corespundeau caracterele de pe manifeste cu cele de la maşina de scris declarată. Cealaltă maşină de scris o îngropau atunci când nu o foloseau. A urmat protestul lui Ion Bugan din 1983.
În 1989 au obţinut azil politic în SUA
După ce în 1988 Ion Bugan a fost eliberat din închisoare a devenit insuportabilă hărțuirea la care Securitatea îi supunea familia şi în cele din urmă au reuşit să ceară azil politic în SUA. Cea care a depus cererea la Consulatul SUA din București, a fost fiica sa Carmen. La ieşirea din consulat, a fost arestată şi interogată de Securitate timp de 45 de minute.
După 11 luni de aşteptare în arest la domiciliu, membrii familiei Bugan au primit paşapoartele pentru Statele Unite. Au reuşit să plece din România în noiembrie 1989, cu o lună înainte de căderea regimului lui Ceauşescu.
În Statele Unite, Ion Bugan a primit titlul de „Veteran al Războiului Rece”
În Statele Unite membrii familiei Bugan şi-au făcut rosturile lor. Carmen este doctor în filozofie şi literatură, este căsătorită, are un copil, iar soţul ei e doctor în fizică nucleară. Loredana este absolventă a Bachelor of Science în Nursing şi şi-a făcut o familie tot în Michigan. Fiul, Cătălin, este ofițer în US Army.
Autorităţile americane au dovedit un mare respect pentru curajul lui Ion Bugan în lupta sa împotriva regimului totalitar şi i-au oferit titlul şi uniforma de „Veteran al Războiului Rece”.
Povestea familiei Bugan, subiectul unui reportaj al BBC și a articolelor din
„Sunday Times”, „Independent” și „Telegraph”
Povestea familiei Bugan, care a fost hărţuită de Securitatea din Galaţi a fost în 2014 subiectul unui reportaj al BBC. Despre povestea sa și despre cartea „Burying the tipewriter. Childhood under the eye of secret police”, a fiicei sale, Carmen Bugan, au scris „Sunday Times”, „Independent” și „Telegraph”.
„Povestea unei copilării sub ochii Securităţii” este bazată pe relatarea lui Carmen Bugan dar și după date concrete din dosarele de la Securitate. În 2010, ea a reuşit să obţină, de la CNSAS, dosarele tatălui său şi din notele informative a aflat cum familia lor a fost spionată, zi şi noapte, de agenţii Securităţii din Galaţi. Din rapoartele securiştilor a recompus unele episoade din copilărie şi a aflat întâmplări din viaţa de familie, care se petrecuseră în anii 80, dar cărora atunci nu le dăduse importanţă.
„Când tatăl meu a ajuns acasă în noaptea de 5 februarie 1988, microfoanele secrete din casă au <<înregistrat o atmosferă de bucurie din partea copiilor>>. Tata << a vizitat fiecare cameră>>, << a cerut aparatul de ras>> și <<și-a căutat radioul>>. <<L-a luat pe Cătălin în brațe>>, au notat securiștii. Transcrierile acelei prime nopți spun că << familia s-a dus la culcare la 03.45 dimineața. Subiectul (adică tata) s-a plâns de o durere în inimă>>”, scrie Carmen Bugan, care a găsit și o explicație a curajului tatălui său:
„Când a plecat de acasă, cu mașina burdușită cu pancarte și manifeste, tata știa ce-l va aștepta. Dar nu avea de ales. Pentru el, familia era țara și țara îi era familia. Dacă nu lupta pentru toți ceilalți, nu putea să spere să ne pună nouă mâncare pe masă. Sau să ne aducă o fărâmă de demnitate”.
Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, a participat astăzi la o întâlnire cu reprezentanții CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, inițiatorii dezbaterii naționale „Pactul pentru tineri”, în încercarea de a găsi soluțiile cele mai bune pentru reducerea abandonului școlar, cu tot ce implică aceasta.
Ministerul Familiei este deja parte din comitetul consultativ care se va constitui la nivel guvernamental pentru ca, împreună cu societatea civilă, să fie identificate măsurile necesare pentru reducerea abandonului școlar, reducerea numărului mamelor minore, dar și pentru a găsi soluțiile necesare pentru ca niciun copil să nu mai fie privat de educație, servicii medicale și servicii sociale.
După cum a subliniat ministrul Firea, „abandonul școlar este una dintre cele mai grave probleme ale societății noastre. Motivele principale sunt problemele din familie, lipsurile sau sarcinile la vârste prea fragede. Tinerii de astăzi sunt viitorul de mâine, iar o generație fără educație nu poate dezvolta România. E nevoie de soluții punctuale și de forțe unite între stat și societatea civilă”.
De altfel, la nivelul ministerului condus de Gabriela Firea, a fost finalizată Legea prevenirii separării copilului de familie, ceea ce presupune o implicare mai mare la nivelul comunităților locale pentru identificarea problemelor iminente din toate familiile vulnerabile de la nivelul comunelor, orașelor și a municipiilor. În acest context, ministrul Familiei a făcut un apel către edilii din țară, pentru a profita de fondurile puse la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență:
„De săptămâna trecută așteptăm proiectele pentru rețeaua celor 150 de centre de zi pentru copiii din familii cu risc. Avem la dispoziție 50 de milioane de euro, fonduri nerambursabile prin PNRR, pentru realizarea acestor centre și pentru funcționarea lor în primii doi ani. Invit, încă o dată, toți primarii de comune, orașe sau municipii să trimită proiecte. Au două luni la dispoziție pentru asta.
Pentru Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, colaborează îndeaproape cu UNICEF Romania și Salvati Copiii Romania pentru a găsi soluții potrivite pentru tinerele care devin mame prea repede. Doar anul trecut, peste 700 de fete până în 15 ani au născut, unele dintre ele fiind ajutate în centrele maternale”, atrage atenția ministrul Gabriela Firea.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Florea Dascălu, fost director al Direcției de Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru mai multe infracțiuni de corupție.
Fostul director a fost reținut și arestat preventiv în urmă cu mai puțin de o lună, iar la acest moment este acuzat oficial, prin rechizitoriu, de luare de mită, 7 acte de trafic de influență, precum și 5 acte de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Acuzațiile au legătură cu infracțiuni comise de acesta cu puțin timp înainte de a fi ridicat de anchetatori, respectiv cu încredințarea unor licitații.
Potrivit DNA, „în perioada 7 mai – 22 octombrie 2022, inculpatul Dascălu Florea ar fi primit de la un administrator de societate comercială (martor), în mod repetat, sume de bani și alte foloase (toate în valoare totală de 37.060 lei), pentru ca în schimb, pe de-o parte, să îndeplinească un act contrar atribuțiilor de serviciu și pe de altă parte să își exercite influența pe care o avea asupra unor funcționari publici și privați, promițând (promisiuni materializate ulterior) că îi va determina pe aceștia să îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu pentru sprijinirea activității omului de afaceri respectiv (câștigarea de contracte și lucrări de estetică rutieră și deszăpezire).
În același context, inculpatul ar fi pus la dispoziția aceluiași om de afaceri mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR. Astfel, pentru demersurile descrise, inculpatul Dascălu Florea ar fi primit, în data de 07.05.2022 suma de 10.000 lei și foloase necuvenite în cuantum de 2.060 lei, în data de 12.07.2022 suma de 10.000 lei, iar în data de 22.10.2022 suma de 10.000 lei și foloase necuvenite în cuantum de 5.000 lei, în ultima împrejurare procurorii constatând săvârșirea infracțiunii flagrante.În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii”.
Acuzațiile aduse fostului director Dascălu vor fi analizate la Tribunalului Arad, unde a fost trimis în judecată, fiind propus totodată să fie menținute măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Inițial, procurorii comunicau pe 23 octombrie că au dispus începerea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore a lui Dascălu. Prezentat în instanță cu propunere de arestare în aceeași zi, Tribunalul Timiș a dispus „arestarea preventivă a inculpatului DASCĂLU FLOREA, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, trafic de influență, în formă continuată (7 acte materiale, unul dintre ele fiind cu aplic. art. 308 C.pen.) și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (5 acte materiale), pe o durată de 30 zile, de la 23.10.2022 până la 21.11.2022”.
La acel moment, conducerea CNAIR a anunțat că a luat decizia să îi suspende contractul de muncă: „Am toleranță zero pentru orice faptă de corupție, iar legea trebuie aplicată indiferent de funcția și de calitatea persoanelor vizate. Prezumția de nevinovăție trebuie, de asemenea, respectată, însă în situații în care dovezile sunt evidente, voi lua toate măsurile ce se impun”, declara directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
Un tribunal din Iran a stabilit, pentru prima dată, pedeapsa cu moartea în cazul unei persoane arestate pentru că a participat la protestele care au cuprins țara, a transmis presa de stat, potrivit BBC.
Un tribunal din Teheran a constatat că inculpatul, care nu a fost numit, a incendiat o unitate guvernamentală.
Judecătorii l-au găsit pe bărbat vinovat de ”vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu”
O altă instanță a condamnat la închisoare un grup format din cinci persoane.
Oamenii vor sta 10 ani după gratii, fiind acuzați de încălcarea securității naționale și tulburarea ordinii publice.
Un grup pentru drepturile omului a avertizat că autoritățile ar putea planifica ”execuții pripite”.
Cel puțin 20 de persoane se confruntă, în prezent, cu condamnarea la moarte
Declarația a fost susținută de Iran Human Rights, o organizație cu sediul în Norvegia.
Directorul organizației, Mahmood Amiry-Moghaddam, a cerut comunității internaționale să ia măsuri urgente.
Mai mult, acesta condamnă cu fermitate Republica Islamică pentru executarea protestatarilor.
Protestele din Iran au fost declanșate de uciderea unei tinere care nu a purtat hijab-ul conform normelor religioase
Protestele au avut loc în aproximativ 140 de orașe din Iran. De asemenea, manifestațiile au fost catalogate drept ”cea mai importantă provocare pentru Republica Islamică în peste un deceniu”.
Cel puțin 326 de protestatari, inclusiv 43 de copii și 25 de femei, au fost uciși într-o represiune violentă de către forțele de securitate, potrivit Organizației pentru Drepturile Omului.
Agenția de Știri pentru Activiștii pentru Drepturile Omului (HRANA), care are sediul și în afara țării, a estimat numărul morților la 339 și a declarat că alți 15.300 de protestatari au fost reținuți.
Noi serii de elevi au participat în cursul săptămânii trecute la proiectul ”Școala din Pădure”.
Potrivit anunțului publicat astăzi, 14 noiembrie, de Regia Națională a Pădurilor, acțiunea s-a desfășurat în Pepiniera Silvică Cozieni a Direcției Silvice Ilfov.
”Școala din Pădure” este un proiect gratuit de educație de mediu
Acest proiect a fost dezvoltat de Asociația ”Nature Talks”, în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva și Enel, cu sprijinul Decathlon România.
”Prin proiectul ”Școala din Pădure”, 250 de elevi vor lua parte la mai multe ateliere în aer liber și la activități specifice dintr-o pepinieră silvică”, au transmis membrii Romsilva prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.
Sursa foto: Facebook/Romsilva
Membrii Regiei Național a Pădurilor au precizat că elevii implicați în acest proiect au învățat de la trainerii Asociației ”Nature Talks” despre cum să protejeze mediul înconjurător.
De asemenea, specialiștii Romsilva le-au vorbit despre rolul pădurilor în protejarea mediului și despre modul în care se administrează o pădure.
Copiii au au învățat să planteze puieți de tuia în Pepiniera Silvică Cozieni, sub îndrumarea specialiștilor Ocolului Silvic Brănești din cadrul Direcției Silvice Ilfov
Sursa foto: Facebook/Romsilva
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este implicată în numeroase proiecte de educație forestieră, la nivelul direcțiilor silvice și parcurilor naționale și naturale, în parteneriat cu unitățile de învățământ.
În ultimii cinci ani, Regia a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a precizat că astăzi, 14 noiembrie, a fost lansat noul program de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare.
Programul vine în contextul în care România întregistrează o creștere fără precedent în ceea ce privește achiziționarea de vehicule electrice.
În cursul lunii octombrie, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) preciza că înmatriculările de autoturisme noi sunt în creştere cu 8.1%, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2021, autoturismele ecologice raportând un salt de 89% şi o cotă de piaţă de 20.9%.
Noul program reprezintă un rezultat al programului Rabla Plus
”Avem o creștere spectaculoasă în România a vânzărilor de mașini electrice. Este un semnal că, pe de o parte, populația înțelege din ce în ce mai bine importanța transportului nepoluant, pe de altă parte, este rezultatul clar al programului Rabla Plus. În paralel însă, acest efort trebuie susținut și prin dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare în localități”, a transmis ministrul Mediului din România.
În egală măsură, Tanczos Barna a precizat că ministerul Mediului a pus la dispoziție un buget de 500 milioane de lei.
Acest buget va fi folosit pentru stații de reîncărcare cu putere normală, de minimum 3,7 kW și maximum 22kW.
Solicitanții eligibili în cadrul programului derulat de AFM sunt:
Instituţiile publice, inclusiv unitățile de învățământ de stat;
Unitățile administrativ-teritoriale, precum și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti;
Localitățile care nu sunt unități administrativ-teritoriale, dar sunt atestate ca staţiuni turistice;
Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Aceasta...
9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.
Iar MAE explică și...
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
