Noi contre între Marcel Ciolacu și primarul USR din Sectorul 1 al Capitalei, Clotilde Armand, după o … invitație lansată de aceasta din urmă și pe care liderul PSD a acceptat-o.
Invitația consta într-o plimbare prin Sectorul 1, dat fiind că pe 8 martie, Clotilde Armand îi dedica lui Ciolacu o postare pe Facebook, îmbiindu-l cu „un traseu frumos, de primavară”.
Zilele trecute Marcel Ciolacu a admis că nu a putut refuza invitația primarului de sector, cu mențiunea că și-a ales propria cale, iar ceea ce a găsit l-a făcut să concluzioneze că Clotilde Armand este „perfect compatibilă cu dezastrul administrativ, cu gunoiul și cu risipa”.
Liderul PSD a atașat și poze cu gunoiul din Sectorul 1 și a subliniat inclusiv faptul că a ales să se plimbe ziua, deoarece „noaptea Sectorul 1 e patria șobolanilor”.
„8 pubele pline ochi, tronând nederanjate în soare, în mijlocul zilei și-n mijlocul străzii, chiar lângă Sala Palatului, mi-au amintit că doamna Clotilde Armand m-a provocat la o plimbare prin București. De ce nu? – mi-am zis. Trebuie să fie multe de văzut în Sectorul1, odată cel mai frumos sector al Bucureștiului.
N-am ales traseul propus de doamna Armand, știind că toți cei care au urmat-o regretă acum enorm încrederea acordată doamnei.
Am pornit așadar în plimbare într-o tăcere asurzitoare – niciun zgomot de șantier, nicio schelă pe vreun bloc nereabilitat termic sau la o școală sau grădiniță, la oricare dintre investițiile cele promise în urmă cu doi ani. Nimic din cele cu care vă lăudați pe Facebook, nu există în realitate, doamnă Armand!
Cu toate acestea, de unde atâtea deșeuri din construcții pe Drumul Stegarului, doamnă? Știu, veți spune că am ales o zona de periferie, plină de tone de gunoi, doar ca să vă ponegresc. E drept, Drumul Stegarului e departe, dar pe unde altundeva să ne plimbam dacă Promenada VERDE, promisă în campanie, e doar o vorbă goală și restul gunoi?
Să ne plimbăm pe străzi, prin cartiere, doamnă Armand? E la fel! Sacii de gunoi stau de zile întregi pe Strada Pajurei 7A, pe Nadeș e mai rău decât pe Stegarului. În capăt, pe Strada Mânăstirea Dealul, gunoi. După colt, pe Bucureștii Noi 202, iar gunoi. În față la SNSPA, pe Bld. Expozitiei 30, alți saci de gunoi. Practic, oriunde ai merge, ceea ce odată se numea Sectorul Verde este acum plin de mult praf, bănci și coșuri de gunoi rupte sau lipsă și, peste toate, multă, foarte multă mizerie. Un Sector al gunoaielor!
Las mai jos fotografiile făcute în plimbare. Nu pentru dumneavoastră, cei care locuiți în Sectorul 1 și care vă izbiți zi de zi de munții de gunoaie. Ci pentru doamna Armand care, neobișnuită să meargă pe stradă, poate va vedea strada aici, pe Facebook.
P.S. Nu vă mulțumesc pentru invitație, doamnă Armand! Deși incompatibilă cu funcția publică pe care o dețineți, plimbarea făcută mi-a arătat un lucru clar: că sunteți perfect compatibilă cu dezastrul administrativ, cu gunoiul și cu risipa. Probabil îi urâți extrem de mult pe locuitorii acestui Sector încât să-i pedepsiți atât de rău!”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Politologul Alina Mungiu-Pippidi a comentat aseară la B1 TV un moment care se apropie, respectiv alegerile prezidențiale din 2024.
Cutuma partidelor este ca președintele formațiunii să fie automat și candidatul „de succes”, însă Mungiu-Pippidi consideră că în PNL este o problemă, cu atât mai mult cu cât actualul șef liberal al statului, Klaus Iohannis, nu mai este tocmai un etalon pentru nimeni, cu atât mai puțin pentru alegători.
De altfel, a subliniat politologul pentru sursa citată, liberalii nu mai au de ceva timp „direcție”, dat fiind că „sunt oameni care nu au avut performanțe electorale, care sunt la guvernare împreună cu PSD și înainte au fost la guvernare singuri fără să fi câștigat pe bune niciun fel de alegeri” și care „niciodată dar absolut niciodată nu au reușit să câștige alegerile”.
Mai mult decât atât, Mungiu-Pippidi a explicat că, din perspectiva sa, liberalii au „o valoare care este foarte scăzută”, motiv pentru care în 2024 va fi un moment destul de delicat când va fi desemnat candidatul.
„Singurul fel în care reușesc să se agațe de guvernare este printr-un candidat prezidențial de succes. (…) Vorbim de oameni care nu au în marea lor majoritate, fac excepție poate niște primari și niște președinți de consilii județene, nu au performanțe electorale, nu au tracțiune electorală, nu au în țara asta oameni care să spună că îi vor pe ei la guvernare.
Este absolut vital pentru ei. Acum le fuge pământul de sub picioare cu Iohannis. Ce va fi în loc, cine îi va trage pe sus, cine îi va ține unde sunt? Din cauza asta vedem agitația aceasta. O soluție foarte bună nu au.
Dacă soluția e cineva din afară de ce ar împărți cu ei, de ce le-ar da lor ceva? Pe unde e candidatul lor miraculos sau care e înțelegerea miraculoasă care să le garanteze în continuare rentele pe care le au”, e de părere Alina Mungiu-Pippidi.
Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a lansat un avertisment vizavi de istoria recentă a aderării țării noastre în Schengen, când statul austriac s-a opus, în opinia acestuia „răbdarea noastră” având o limită.
Culmea, avertismentul acestuia a fost lansat chiar în țara unde este ambasador, Austria, în cadrul unui interviu acordat publicației Profil.
Emil Hurezeanu a răspuns unor întrebări privind modul în care vede opoziția Austriei, precum și despre viitorul României în Schengen. Potrivit acestuia, pe acest subiect ar trebui luată „o decizie concretă în a doua jumătate a anului”, deoarece „anul viitor ar fi foarte complicat” din perspectiva alegerilor care urmează în mai multe state.
Oficial, Austria nu a văzut cu ochi buni intrarea României în Schengen ca „un apel de urgenţă” către Comisia Europeană, pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene pentru reducerea intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. Însă Hurezeanu arată că migrația ilegală nu este nicidecum o problemă a României.
„Austriecii susțin că zeci de mii de migranți ilegali ajung în Europa prin România. Nu este adevărat. În România erau înainte mai puțin de două procente. Apoi au existat speculații: de ce au fost respinse România și Bulgaria, dar nu și Croația.
Poate austriecilor le place mai bine Croația. Ei își petrec vacanțele acolo. Înțeleg că se încearcă să mobilizeze cât mai mulți alegători înainte de alegerile regionale. Dar a câștigat Partidul Popular Austriac (ÖVP) alegerile din Austria Inferioară cu o politică de migrație mai strictă? Nu!”, a opinat ambasadorul.
Totodată, Hurezeanu a vorbit și despre stadiul negocierilor, mărturisind că „nu am auzit nimic concret dinspre zona politico-diplomatică”, exprimându-și speranța, sincer, ca ministrul de externe Alexander Schallenberg și ministrul pentru Europa Karoline Edtstadler să aibă „discuții mai serioase cu noi”.
„Știm că mulți politicieni de aici nu aprobă decizia. Vicecancelarul, primarul Vienei, ecologiștii. Toată lumea așteaptă votul cancelarului. Dar aceasta se lasă așteptată. (…)
Înțeleg că cancelarul Karl Nehammer trebuie să-și salveze imaginea. Până la urmă, el a spus la sfârșitul lunii ianuarie că veto-ul va rămâne. Care politician ar spune după două luni că: a fost o glumă, iar acum suntem în favoarea aderării?
La Bruxelles, politicienii austrieci vorbesc mereu despre solidaritate, unitate și răbdare strategică. Dar răbdarea noastră nu este fără sfârșit. Nu vrem să mai așteptăm doi sau trei ani. Avem nevoie de o foaie de parcurs”, a avertizat Hurezeanu, care a sfătuit să „lăsăm în urmă furia și emoțiile care au urmat veto-ului”.
Cu toate acestea, Emil Hurezeanu a mai subliniat că „nu vrem să așteptăm până când spațiul Schengen va fi reformat la nivelul UE. Suntem dispuși să lucrăm ca partener. (…) Vrem să fim tratați ca parteneri egali. Și vrem ca oamenii să ne spună că anul acesta mai există o posibilitate.”
Președintele USR Cătălin Drulă arată că ar putea fi dispuse verificări de către Comisia Europeană după achiziția de mașini BMW pentru Poliție, achiziție asupra căreia planează mai multe suspiciuni.
Avertismentul acestuia a fost lansat într-o emisiune de la România Europa Liberă, în contextul în care acesta a transmis sesizări încă din septembrie către Autoritatea de Management, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Parchetul European şi Curtea de Conturi, reclamând achiziția celor 600 de mașini BMW prin Ministerul Afacerilor Interne, de la o companie fondată de unul dintre prietenii președintelui Klaus Iohannis.
Astfel, Drulă arată că este foarte posibil ca Comisia Europeană să ia la „puricat” procedura privind achiziția automobilelor în momentul în care se va solicita rambursarea fondurilor. Cu toate acestea, liderul USR a subliniat că există și posibilitatea ca, pentru a ascunde eventuale nereguli, mașinile să fie achitate din bani de la bugetul de stat și nu din fonduri europene. În acest fel, Uniunea Europeană nu ar mai avea dreptul să verifice legalitatea achiziției.
„Comisia Europeană, i-am scris doamnei comisar Elisa Ferreira (…) spune același lucru, că vor verifica acest proiect la momentul în care se vor cere banii europeni, rambursarea lor. (…)
Dacă au început să fie livrate înseamnă că sunt niște facturi pe care Ministerul Afacerilor Interne, IGPR-ul trebuie să le plătească, apoi să ceară la rambursare banii europeni. Acesta este momentul în care se declanșează întreg mecanismul de control, Autoritate de Audit, Curte de Conturi”, a precizat Drulă pentru sursa citată.
Totodată, acesta a vorbit despre un document primit de la Directoratul pentru Politică Regională și Urbană al Comisiei Urbane, unde se arată că „Direcția Comună de Audit va include proiectul și procedura de achiziție subiacentă într-un audit viitor în România”.
Europarlamentarul Dan Ștefan Motreanu, prim-vicepreşedintele PNL, a taxat modul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de social democratul Petre Daea, a negociat anumite compensații.
Ca fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în Guvernul Tăriceanu (6 decembrie 2006–5 aprilie 2007), Motreanu a analizat… pe Facebook modalitatea în care fermierii români afectaţi de importurile de grâne din Ucraina vor fi ajutați, subliniind că, potrivit informațiilor sale, România va primi cea mai mică sumă.
Dan Motreanu face comparații cu sumele alocate altor state din Uniunea Europeană la capitolul compensații, concluzia acestuia fiind că este „dezamăgit”, însă își arată speranța că lucrurile pot fi îmbunătățite, cu promisiunea că, în ceea ce îl privește, va face „demersuri”.
„Din primele informații, țara noastră va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primește 30 de milioane de euro și Bulgaria, care primește 16 milioane de euro.
Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina.
Încă sper că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor. Fermierii români sunt dezavantajați de concurența cerealelor provenite din Ucraina.
Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul meu Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România și o serie de eurodeputați din statele învecintate. Chiar zilele acestea, am obținut promisiunea sprijinului pentru femierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE.
Susținerea politică pentru țara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuții care revin Ministerului Agriculturii”, arată Dan Motreanu.
În același timp, europarlamentarul PNL explică și contextul, dat fiind că „cerealele din Ucraina se vând la prețuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale”:
„Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 de euro.
Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și Republica Moldova nu pot valorifica producția lor la prețuri care să acopere costul de producție, cu atât mai puțin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiții, fermierii nu își mai pot continua munca.
România a ajutat și ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul țării noastre. În același timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români”.
Germanul Dominic Fritz a devenit primar al Timișoarei în urma alegerilor locale care s-au desfășurat în septembrie 2020, victoria sa fiind primită cu urale de timșoreni, care au ieșit pe străzi să strige ”victorie!”, la fel ca în timpul evenimentelor din 1989.
Fritz a făcut și o baie de mulțime, în Piața Victoriei din centrul orașului, după anunțarea rezultatelor din alegerile locale, transmițând că în Timișoara va începe o nouă revoluție, iar cuvinte ca ”nu se poate” vor fi șterse din vocabularul urbei.
”Astăzi, un oraș european a ales un primar european”, au fost primele sale cuvinte din postura de primar. Dominic Fritz a fost cu precădere favoritul tinerilor, al căror vot a făcut ca germanul, care a candidat din partea USR-PLUS, să câștige detașat alegerile, cu peste 53% din voturile exprimate.
Principalul său contracandidat, primarul în funcție la data desfășurării alegerilor, liberalul Nicolae Robu, nu a reușit să strângă nici măcar 30% din voturile exprimate.
Dominic Fritz s-a născut în Germania. A crescut într-un mic sat alături de cei 7 frați ai săi. La vârsta de 16 ani a plecat de acasă, după ce a câștigat o bursă oferită de Parlamentul Germaniei. Este absolvent de științe politice și studii post-conflict, dar și licențiat în științe administrative. Timp de 10 ani a condus cabinetul fostului președinte al Germaniei, Horst Köhler, care l-a și felicitat când a devenit noul primar al Timișoarei.
A venit în Timișoara în anul 2003 ca voluntar la un centru pentru copii defavorizați al Fundației Caritas. Și de atunci spune că nu a mai vrut să plece în Germania, iat spiritul cosmopolit și multiculturalitatea Timișoarei l-au făcut să se simtă ca acasă, scria digi24.ro.
”E un semnal foarte puternic, nu doar pentru România, ci pentru Europa.”, a declarat el, cuprins de euforia victoriei în alegeri.
Dar, imediat după preluarea fotoliului de primar, euforia a dispărut și Dominic Fritz s-a confruntat cu un val de critici, nemulțumiri și contestări ale deciziilor pe care le-a pus în practică.
Povestea frumoasă s-a sfârșit repede
Administrația condusă de Dominic Fritz s-a lovit, într-un mod destul de asemănător cu alți primari ai USR – PLUS din țară, de acuzații privind starea jalnică a parcurilor și a spațiilor verzi din oraș, legate de mizeria care a pus stăpânire pe Timișoara sau cu privire la faptul că nu respectă cetățenii orașului și nu pune interesele lor pe primul plan.
Primarul german este acuzat că a făcut o prioritate din interesele companiilor străine care activează în Timișoara și că a acordat posturile administrative din primărie și din instituțiile subordonate pe criterii clientelare.
O altă acuzație care îl vizează pe Dominic Fritz este legată de creșterea nejustificată a impozitelor și taxelor locale.
Mai multe petiții au fost lansate pe internet, prin care s-a încercat strângerea se semnături pentru declanșarea referendumului de demitere a lui Dominic Fritz.
Dar cea mai mare problemă cu care s-au confruntat timișorenii în mandatul germanului a fost lipsa căldurii și a apei calde.
Timișorenii, fără căldură și apă caldă
Cine mai este fericit în Timișoara condusă de USR?
Timișoara a intrat, la fel ca Bucureștiul condus de Nicușor Dan, într-o adevărată criză a sistemului public de termoficare, iar timișorenii au fost obligați să își petreacă deja două ierni în case neîncălzite, lipsiți de confortul agentului termic.
Astfel, compania de termoficare a Timișoarei, Colterm, a intrat în insolvenţă la puțin timp după de Dominic Fritz a devenit primar, în luna octombrie 2021, după constatarea faptului că nu își mai poate plăti datoriile față de furnizorii de gaz și cărbune.
Mărul discordiei îl reprezintă certificatele verzi (pentru gazele cu efect de seră), pe care administrația Fritz a refuzat să le mai cumpere pentru Colterm, motivând că cea care trebuie să le plătească este chiar compania.
Prin urmare Administrația Fondului pentru Mediu i-a aplicat companiei de termoficare o amendă uriașă de 21 de milioane de euro, în 2021 pentru certificatele de mediu neplătite aferente lui 2020, pentru ca a doua penalizare, de 14 milioane de euro, să fie acordată în 2022 pentru 2021.
Ar putea urma o a treia amendă din partea AFM, în cazul în care Colterm nu va cumpăra certificatele EUA aferente anului 2022 până în 30 aprilie. Însă cum compania se află în insolvență, obținerea de fonduri pentru certificate nu este un procedeu tocmai ușor. Odată cu a treia amendă, AFM poate cere intrarea în faliment a Coltermului, potrivit tion.ro.
În plus, Primăria Timișoarei a demarat și executat cu întârziere lucrări de retehnologizare a rețelei de distribuție care, deși au necesitat o finanțare generoasă, inclusiv de le bugetul local, nu s-au concretizat până acum cu creșterea temperaturilor în casele timișorenilor.
”Greaua moștenire”
Primarul Dominic Fritz a aruncat vina pe greaua moștenire lăsată de predecesorul său Nicolae Robu și pe lipsa asumării de responsabiliăți de către consiieri locali liberali, cert este însă că scandalul politic nu i-a ajutat cu nimic pe bolnavii din spitalele Timișoarei, obligați să stea în frig și să fie nevoiți să apeleze la pături și pilote pentru a se încălzi, nici pe timișorenii racordați la rețeaua Colterm, care stau mai mult în frig.
Școlile din oraș au fost nevoite să apeleze la învățământul on-line pentru ca elevii să nu înghețe în clase.
”Furnizorul nostru de gaze EON, care de 10-15 ani ne-a dat gaz, s-a retras, a făcut o notificare și ne-a somat să găsim altceva, fiindcă în cinci zile EON nu ne va mai livra gaz. A fost și un weekend în aceste cinci zile, deci efectiv am avut trei zile lucrătoare la dispoziție pentru a găsi un nou furnizor de gaz. Această somație a avut loc în același timp în care societatea locală de termoficare a intrat în insolvență și aceste trei zile nu au fost de ajuns (…).
Intrarea în insolvență este consecința managementului dezastruos și căpușării companiei din ultimii 10 ani iar retragerea furnizorului de gaz nu cred că a avut un motiv politic, ci mai degrabă economic. Cred, totuși, că în această situație disperată prin care a trecut Timișoara, până la urmă am găsit un furnizor privat la un preț destul de ridicat.
Mi-aș fi dorit însă ca în această situație, de exemplu compania de stat Romgaz, care vinde gaz inclusiv la București, să fi venit în ajutor în acel moment critic. Nu vreau să speculez, dar au fost alții care au zis că această situație a fost cumva și un fel de pedeapsă pentru Timișoara. Mai ales că, încă din septembrie, am făcut un memoriu către Guvern, în care am spus foarte clar ce se va întâmpla. Apoi, după ce au fost alegerile din PNL, a fost dată hotărârea de guvern în care executivul a distribuit sume importante administrațiilor locale, dar Timișoara nu a fost pe listă.
Doar primăriile PNL și PSD au primit bani și abia ulterior, după ce s-au produs scandalul și catastrofa din Timișoara, guvernul a mai dat încă o sumă de bani pentru orașele aflate în dificultate. Atunci a intrat și Timișoara printre beneficiari. Cred că dacă din start acest fond de rezervă ar fi fost folosit pentru urgențele adevărate, fără considerente politice, atunci situația s-ar fi rezolvat încă din septembrie.”, a justificat Dominic Fritz situația Colterm, într-un interviu acordat în februarie 2022 dw.com, insinuând că el însuși este o victimă politică a PSD și PNL.
”Există tentația de a folosi politic criza energetică împotriva mea”, s-a lamentat cu această ocazie cel care le promitea timișorenilor că vor fi șterse din vocabularul orașului cuvinte ca ”nu se poate” și care a cerut cel puțin un mandat pentru a asigura orașul din punct de vedere energetic.
Contre cu PNL
Ca și în cazul altor primari celebri susținuți de USR, relația lui Dominic Fritz cu liberalii, cu care se presupunea că va fi aliat politic, la nivelul consiliului local, s-a deteriorat la puțin timp după alegeri, ajungându-se la vorbele grele aruncate public între cele două tabere.
În septembrie 2021, Dominic Fritz a lansat acuzații dure împotriva consilierilor locali ai PNL, despre care a spus cu subiect și predicat că blochează termoficarea orașului doar pentru a pune activitatea primăriei într-o lumină proastă:
”Consilierii locali ai PNL blochează activitatea Colterm, în prag de iarnă, fără să le pese de condițiile de viață ale timișorenilor și cu unicul obiectiv de a mă pune pe mine și administrația pe care o conduc în dificultate.
Au absentat la ședința AGA a Colterm și s-au aliat cu PSD, așa cum au făcut și în urmă cu o săptămână, la AGA Horticultura. Ne-au lăsat din nou fără cvorum, în ședința în care urma să votăm noul Consiliu de Administrație al Colterm și să dezbatem pregătirile pentru o iarnă grea, din punct de vedere economic.
Timișorenii ne-au votat să fim prezenți atunci când se iau decizii importante pentru comunitate. Or, ceea ce a făcut PNL astăzi este fugă de responsabilitatea față de oraș, delegată lor de către cetățeni (și găsirea unui țap ispășitor pentru tot dezastrul financiar lăsat la Colterm, în alte societăți din subordine și în instituție).
Hotărârile se iau prin vot, nu prin absență de la vot! (…)
Dacă din nou e vorba despre lupta pentru putere din partid, în care românii și-au învestit votul și încrederea, și care a afectat deja buna guvernare a României, e timpul ca PNL să își clarifice disputele și consilierii PNL să se hotărască dacă vor să lucreze pentru timișoreni sau pentru jocurile unor grupuri interne.
Cerem PNL Timiș și președintelui Alin Nica să dea dovadă de responsabilitate și să revină la ședințele unde se iau decizii pentru Timișoara.”, scria Dominic Fritz pe Facebook.
De amintit că, imediat după încheierea alegerilor din septembrie 2020, Dominic Fritz a anunțat că se ajunsese la finalul unor negocieri cu PNL, după trei zile bune de discuții despre proiectele comune, astfel încât să se formeze o alianță politică între liberali și USR – PLUS în consiliul local al Timișoarei.
Liberalii au anunțat însă în ultimul moment că renunță la acest parteneriat, nemulțumiți de declarațiile publice făcute de deputatul USR de Timiș Cătălin Drulă, declarații care ”au subminat negocierile”.
Ulterior, Dominic Fritz a ajuns să dea un termen liberalilor pentru finalizarea negocierilor, lucru ce l-a determinat pe președintele ales al Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, lider al filialei Timiș a PNL, să vorbească despre ”frustrarea și imaturitatea politică” a primarului.
”Mă întristează să văd cum frustrarea şi imaturitatea politică minează o relație de colaborare care ar putea aduce beneficii Timişoarei şi întregului judeţ. Deşi sunt conştient că majoritatea partenerilor de discuţii de la USR PLUS sunt lipsiţi de experienţă în administraţie publică, mărturisesc că a fost o surpriză neplăcută pentru mine să observ că partenerii noştri au abandonat negocierile când am cerut să amânăm cu o săptămână discuţia despre funcţii.”, a scris liderul PNL Timiș pe Facebook.
Fostul primar, ”pe cai mari”
În prezent, în timp ce la nivel local PSD a bătut palma cu PRO România pentru pregătirea viitoarelor alegeri, ce vor avea loc în 2024, PNL îl curtează intens pe fostul primar Nicolae Robu, pentru a-i susține candidatura la postul de primar al Timișoarei.
Fost primar al orașului și lider al PNL Timiș, Nicolae Robu stă foarte bine în sondaje și, deși este încă simplu membru al partidului, pregătește o candidatură independentă, răspunzând cel puțin deocamdată negativ propunerilor de a se înscrie în lupta electorală internă a liberalilor.
Preşedintele PNL Timiş, Alin Nica, a avut o nouă discuţie cu Nicolae Robu, pe marginea unei eventuale candidaturi a fostului primar al Timişoarei pentru un nou mandat. Întâlnirea nu s-a terminat cu ceva concret, din cauza pretenţiilor lui Robu, dar astfel de discuţii ar putea să mai aibă loc, scrie debanat.ro.
Nicoale Robu susține că, potrivit sondajelor, ar câştiga primăria aproximativ cu acelaşi scor şi dacă ar candida pentru PNL şi dacă ar alege varianta ”independentă”.
Mai ales că s-a suit pe valul de nemulțumire al timișorenilor și este foarte activ în a posta pe internet imagini cu gunoaiele din Timișoara, acuzându-l pe Dominic Fritz că a transformat orașul într-o mare groapă de gunoi.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este acuzat că ar fi mințit Comisia Europeană cu privire la echipa curatorială selectată de curând de Centrul de Proiecte și întâlnirile ”lunare”, dar care nu au mai avut loc de jumătate de an.
”Cronica unui nou eșec, marca Fritz: Primarul Timișoarei a dezinformat Comisia Europeană în privința Proiectului Timișoara 2023. Dominic Fritz a intrat din nou în logica «reînvierii» – de data aceasta în proiectul Timișoara 2023- Capitală Europeană a Culturii.
După ce a «reînviat» termoficarea, organigrama, impozitele și taxele locale, curățenia, digitalizarea, transportul – domenii care abia mai respiră în oraș după experimentele useriste din ultimul an – primarul Timișoarei a anunțat că a venit rândul celui mai important proiect local de după Revoluția din 1989: Timișoara 2023-Capitală Europeană a Culturii”, a scris consilierul local PSD Radu Țoancă pe Facebook, acuzând că:
”Centrul de proiecte nu are în statut atribuții specifice proiectului Capitalei culturale europene și fiind Ordonator terțiar de credite are limitări legale severe privind tipul și plafonul cheltuielilor.
O parte din curatorii «selectați» de o comisie a acestui centru sunt sinecuriști de profesie, abonați la bani publici în Timișoara și nu numai. Una din «profesioniste» are chiar expertiză culturală pe Etiopia și locuiește în Stanciova, localitate vizată, conform presei, datorită aerului curat și de primar”.
Sorin Grindeanu, ministru Transporturilor și Infrastructurii, anunță că în curând este posibil să fie realizat „cel mai mare contract pentru infrastructura feroviară”.
Momentan, este vorba doar despre demararea procedurilor destinate reabilitării tronsonului de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș, lucrare pentru care sunt alocate 10,5 miliarde de lei (fără TVA), prin Programul Transport.
Este vorba despre scoaterea la licitație a unui contract care totalizează 6 loturi și, din ce scrie ministrul Grindeanu pe Facebook, la acest moment au fost transmise spre SEAP pentru validare documentațiile pentru primele 3 loturi.
„Cele 3 loturi au o lungime însumată de 123,47 km de cale ferată modernă și o valoare totală estimată de 5,63 miliarde de lei (fără TVA).
Va fi dublată linia CF pe relațiile Strehaia – Ciochiuța, Ciochiuța – Tâmna, Tâmna – Igiroasa, Igiroasa – Prunișor, dar și în stațiile Igiroasa și Ciochiuța.
Vor fi construite noi variante de traseu pe relațiile Igiroasa – Prunișor Nouă, Prunișor – Drobeta Est Nouă, Drobeta Est Nouă – Drobeta Mărfuri, Drobeta Est Nouă – Dudașu.
Vor mai fi montați 4.750 m de panouri fonoabsorbante, vor fi modernizate instalațiile de semnalizare/centralizare/telecomunicații, va fi implementat sistemul european de management al traficului (ERTMS) și vor fi montate bariere automate la trecerile la nivel”, a detaliat Sorin Grindeanu.
Defalcat, lotul 1 (Craiova-Filiași), cu o lungime de 37,97 km, are o valoare estimată de 1,4 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 54 de luni, lotul 2 (Filiași-Igiroasa), cu o lungime de 44,26 km, are o valoare estimată de 1,14 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 60 luni, în vreme ce lotul 3 (Igiroasa- Drobeta Turnu Severin), cu o lungime de 41,23 km, are o valoare estimată de 3,08 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 72 luni.
Potrivit aceleiași surse, pe traseu vor mai fi reabilitate sau construite 16 stații, 48 de poduri, 87 de podețe, 18 pasaje inferioare și superioare, un viaduct cu cale dublă în lungime de 900 m (peste Valea Baran), 16 treceri la nivel cu calea ferată și 4 noi puncte de oprire.
Matteo Politi, italianul în vârstă de 42 de ani care a efectuat operații chirurgicale estetice în România deși nu avea acest drept, a fost dat în urmărire generală, dat fiind că a dispărut imediat după ce a fost condamnat definitiv pentru mai multe infracțiuni.
Numele lui Politi apare pe site-ul Poliției Române, unde se explică faptul că acesta este căutat pentru a fi pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
După condamnarea definitivă de ieri, Matteo Politi a fost căutat la domiciliul său din Sectorul 4 al Capitalei, fără a fi găsit. Reținut și arestat preventiv în 2019, Politi a fost plasat în timpul anchetei sub control judiciar, măsură care însă a fost revocată în vara anului trecut. Așa, cel care se dădea drept chirurg nu avea nicio interdicție de a pleca din țară, aspect de care acesta se pare că a și profitat.
Poliția Română detaliază că „împotriva celui în cauză, Judecătoria Sectorului 1 București a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1523 din 15.03.2023, fiind condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și instigare la fals intelectual”.
Politi a fost trimis în judecată în 2020, pentru exercitare fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată, înşelăciune în formă continuată (9 acte materiale), înșelăciune (în dauna a două persoane vătămate), instigare mediată la fals intelectual și participație improprie la fals intelectual, sub forma instigării mediate, fiind condamnat pentru patru din cele cinci infracțiuni.
Potrivit rechizitoriului, în perioada martie 2018 – 07.12.2018, Matteo Politi a exercitat acte specifice profesiei de chirurg plastician-estetician – anume lifting facial, liposucţie, blefaroplastii superioare, duble, implant mamar, rinoplastie, corecție cicatrice cheloide, consultaţii specifice specializării etc. – asupra pacienţilor, deşi nu avea calitatea de medic și, pe cale de consecință, nu avea nici specializare în chirurgie plastică-estetică.
Totodată, în perioada 03.09.2018 – 04.09.2018, a indus în eroare doi medici – prin aceea că s-a prezentat ca fiind Matthew Mode și că le-a prezentat ca adevărat faptul mincinos că în scurt timp, anume până în data de 17.09.2018, va fi proprietar al unei clinici în București, deși cunoștea că nu exista posibilitatea reală de a achiziționa clinica în acel termen, neavând resursele financiare în acest scop – și le-a determinat astfel să încheie un contract de prestări servicii cu societate al cărei administrator era, încasând suma de 13.896 lei, reprezentând chiria pentru trei luni de utilizare a unui cabinet. În realitate, cei doi medici nu au putut beneficia de spațiul în cauză, întrucât nu li s-a permis accesul de către adevăratul proprietar.
O altă acuzație a ținut de fapte comise în perioada martie 2018 – 07.12.2018, când cetățeanul italian a indus în eroare două persoane vătămate cu privire la calitatea sa de medic specialist în chirurgie plastică-estetică și de medic cu drept de practică pe teritoriul României, folosind și numele fals de Matthew Mode, și a efectuat asupra acestora acte specifice calității de chirurg plastician-estetician, obținând 13.880 de lei şi 10.150, costul serviciilor nespecializate şi neautorizate.
Anterior, arătau procurorii, în data de 19.03.2018, a determinat funcționari din cadrul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, să întocmească cu intenție un act prin care se certifica faptul că era înregistrat în evidenţele de personal ale DSPMB cu numărul de cod parafă F26813 (cod ce se atribuie fiecărui medic care îndeplinește condițiile de liberă practică și care constituie identificarea fiecărui medic pentru documentele cu caracter medico-legal), deși acesta nu avea calitatea de medic și, pe cale de consecință, nu îndeplinea nici condițiile de liberă practică.
În același timp, Matteo Politi a fost acuzat și că, pe 22.03.2018, a determinat funcționari din cadrul Minsterului Educației Naționale – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor să întocmească, fără vinovăție, un atestat în baza căruia diploma de Absolvire a Învățământului Superior eliberată de Facultatea de Medicină – Universitatea din Priștina, este recunoscută ca diplomă de licență în domeniul sănătate, prin atestat recunoscându-se totodată studiile obținute în străinătate, raportat la sistemul de educație din țara noastră, în scopul încadrării în muncă și pentru înscrierea la cursuri de formare profesională, deși sus-numitul nu era medic și nu urmase cursurile în medicină la facultatea în cauză, diploma fiind falsă.
Marcel Ciolacu, lider al PSD și totodată președinte al Camerei Deputaților, a dezvăluit că este posibil ca anul acesta să își facă „apariția” un nou minister, parte a modificărilor care vin odată cu rotativa guvernamentală.
Declarațiile lui Ciolacu au fost făcute la Digi24, în contextul respingerii aderării României la Schengen, aderare care a depins de două ministere, care posibil nu și-au făcut treaba: Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, și Ministerul Afacerilor Interne, condus de Lucian Bode – ambii liberali.
Marcel Ciolacu a arătat că „toate negocierile pentru Schengen s-au dus în jurul MAE și MAI”, iar rezultatul a depins de aceste discuții. De aceea, a subliniat liderul PSD, pe viitor „mai important este să nu repetăm greşelile”. Soluția propusă de Ciolacu ar fi înființarea unui nou minister, care să garanteze că discuțiile și negocierile privind aderarea vor avea efectul scontat de țara noastră.
„Am avut un insucces cu aderarea la spaţiul Schengen, indiferent cum vrem noi să o prezentăm sau să o coafăm şi trebuie să vedem de ce am avut acest insucces şi ce nu a funcţionat. Eu astăzi am avut privilegiul să stau de vorbă cu domnul profesor Vasile Puşcaş, este un specialist recunoscut, omul care de fapt a împins lucrurile către Uniunea Europeană. Mi-a zis că a fost o greşeală majoră când în guvernul României nu a mai existat Ministerul Afacerilor Europene.
Peste tot, în toate guvernele din Europa, în statele mai dezvoltate economic decât România se găseşte acest minister. Poate atributul nu ar fi trebuit să fie al Ministerului de Externe de negociere de aderare la spaţiul Schengen, poate acest atribut ar fi trebuit să fie al Ministerului Afacerilor Europene. (…)
Din punctul meu de vedere Ministerul Afacerilor Europene ar trebui să existe în componenţa guvernamentală scoţând sau făcând o reducere a unuia sau două ministere”, a explicat Marcel Ciolacu.
Liderul USR Cătălin Drulă reacționează astăzi vizavi de faptul că o inițiativa legislativă a formațiunii, prin care erau eliminate pensiile speciale ale foștilor lucrători ai Securității, a primit raport de respingere la Comisia Juridică din Senat.
Într-un comunicat de presă postat pe pagina USR se arată că proiectul a fost „picat” cu votul PSD, PNL și UDMR. Chiar și așa, inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și în comisia pentru apărare – comisie raportoare – și în comisia pentru drepturile omului – comisie de aviz.
Până atunci, Drulă a lansat un avertisment: „1.300 de torționari au primit și primesc pensii speciale”, referirea fiind la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.
„Nu este nicio surpriză că PSD, PNL și UDMR apără pensiile foștilor securiști, chiar dacă aceștia au ucis, au distrus vieți și au terorizat o națiune întreagă. Sunt 1300 de persoane dovedite în instanță ca torționari securiști și totuși ei au primit bine mersi pensii speciale. Acest lucru trebuie să înceteze”, declară Cătălin Drulă, conform comunicatului de presă.
Totodată, și senatoarea USR Simona Spătaru, membră a comisiei juridice din Senat, a atras atențua că este vorba despre oameni care „au fost torționari”: „Au urmărit oameni, le-au ascultat telefoanele, le-au deschis corespondența, au intrat cu bocancii în viețile oamenilor fiind recompensați pentru activitățile lor criminale de către regimul comunist, totalitar. Acest lucru nu trebuie uitat”.
Italianul Matteo Politi, care a operat în clinici private deşi avea doar opt clase, a fost condamnat definitiv astăzi la Curtea de Apel București.
Ancheta în dosar a demarat în 2019, iar italianul chiar a încercat să se sustragă la acel moment, fiind prins la Punctul de Trecere a Frontierei Curtici, judeţul Arad.
Dosarul a ajuns pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, după ce Colegiul Medicilor din Bucureşti a depus o plângere conform căreia Matteo Politi a efectuat operaţii în România, sub numele de Matthew Mode. Acesta ar fi operat zeci de oameni, la clinicile Monza, Euromedical, Prestige sau MH Medical Group.
Originar din Veneţia, Matteo Politi avea și o sentință în Italia, din 2011, după ce a minţit timp de mai mulţi ani că e medic şi a profitat că avea acelaşi nume de familie cu al unui cardiolog cu reputaţie din Modena, respectiv Luigi Vincenzo Politi.
În România, italianul a fost trimis în judecată în ianuarie 2020, iar anul trecut Judecătoria Sectorului 1 l-a găsit vinovat de înșelăciune în formă continuată și alte două infracțiuni. Cât despre infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii, instanța a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției.
Pedeapsa stabilită la acel moment, noiembrie 2022, a fost închisoare cu executare, pentru mai multe infracțiuni. Astăzi, CA București a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, care a susținut permanent că a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Priștina.
„I. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului POLITI MATTEO (…, necunoscut cu antecedente penale în România), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale (fapte din perioada martie 2018 – 07.12.2018). II. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru înșelăciune în formă continuată (4 acte materiale – fapte din 18.07.2018, 12.09.2018, 22.10.2018 și 23.11.2018, persoane vătămate Subțirelu Oana – Gabriela, Niculae Mădălina – Ioana, Iancu Monica – Diana și Mazilu Luiza).
III. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru înșelăciune (faptă din perioada 03.09.2018 – 04.09.2018, persoane vătămate Dameh Ghassan și Filip Cristina – Iulia). IV. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru instigare mediată la fals intelectual (faptă din 19.03.2018 săvârșită față de funcționari din cadrul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București). V. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru participație improprie la fals intelectual sub forma instigării mediată (faptă din 22.03.2018 săvârșită față de funcționari din cadrul Ministerului Educației Naționale – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor).
Constată că cele patru infracţiuni pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta hotărâre sunt săvârșite în concurs real. Contopeşte pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an închisoare și cu cele două pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare şi aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de 1 an și 4 luni închisoare (o treime din 48 luni), în final inculpatul POLITI MATTEO urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare, în regim de detenție. Deduce din pedeapsa principală a închisorii perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză, de la data de 06.02.2019, ora 21:05, la data de 07.02.219, ora 21:05 (o zi), precum și de la data de 07.02.2019 la data de 05.06.2019.
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă exercitată de partea civilă SUBȚIRELU OANA (…..). Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă DAMEH GHASSAN (…..) și îl obligă pe inculpat la plata către acesta a sumei de 6.948,15 lei, cu titlu de daune materiale. Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă FILIP CRISTINA – IULIA (……) și îl obligă pe inculpat la plata către acesta a sumei de 4.468,15 lei, cu titlu de daune materiale. Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă IANCU MONICA – DIANA (……) și îl obligă pe inculpat la plata către aceasta a sumelor de 11.853,78 euro și de 1.824 lei, cu titlu de daune materiale, și de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.
Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă NICULAE MĂDĂLINA – IOANA (…..) și îl obligă pe inculpat la plata către aceasta a sumelor de 4.630 lei, cu titlu de daune materiale, și de 1.000 lei, cu titlu de daune morale. Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă MAZILU LUIZA (….) și îl obligă pe inculpat la plata către aceasta a sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune morale. Menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile reprezentând sumele de bani aflate în conturile bancare ale inculpatului la momentul indisponibilizării și deschise la Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA și Libra Internet Bank SA (la aceasta din urmă, cu referire la conturile: ….și …..), până la concuren?a sumei de 41.500 lei, luată prin ordonanţa nr. 1158/P/2018 din data de 01.04.2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 10.000 lei (5.000 de lei pentru faza de urmărire penală și 5.000 de lei pentru faza de judecată), cu titlu de cheltuieli judiciare. Obligă pe inculpat la plata către partea civilă IANCU MONICA – DIANA a sumei de 5.123,75 lei, cu titlu de onorariu avocațial”, se arăta în sentința judecătoriei, care a rămas definitivă.
Klaus Iohannis se află astăzi într-o vizită oficială în Republica Bulgaria, unde au avut loc o serie de evenimente, inclusiv așa numite „convorbiri tête-à-tête” cu președintele bulgar Rumen Radev, pe lângă cele oficiale.
La final au fost oferite declarații de presă comune de către cei doi lideri de stat, în cadrul cărora a fost abordat inclusiv subiectul aderării celor două țări la Schengen, dat fiind că ne-a fost refuzat din nou accesul, în același timp.
Declarațiile au fost făcute după semnarea Declarației privind Parteneriatul Strategic, pe care Iohannis l-a denumit „un moment-cheie pentru relațiile bilaterale”. Președintele României a vorbit despre necesitatea unei cooperări și mai strânse cu Bulgaria, afirmând că „trebuie să lucrăm mai mult și mai bine împreună în scopul menținerii securității și a stabilității la Marea Neagră, care este de interes strategic pentru întreaga Alianță”. Cât despre aderarea la spațiul Schengen, se merge înainte… cu speranță.
„Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări. România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acțiunile noastre – și acționează responsabil cele două state pentru protejarea spațiului Schengen.
În plus, chiar dacă extinderea nu este legată de migrația ilegală de la frontierele externe, noi ne-am exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluțiilor pentru gestionarea acestei provocări.
(…) Statele noastre, România și Bulgaria, sunt perfect pregătite pentru a accede în spațiul Schengen. Noi îndeplinim toate condițiile acquis-ului Schengen și fiindcă vorbim despre Uniunea Europeană și acquis-ul Schengen, dați-mi voie să detaliez un pic ce vreau să spun. Schengen este un spațiu al liberei circulații, deci spațiul Schengen se referă la un drept al cetățeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene.
Migrația ilegală este cu totul și cu totul altceva. Migrația ilegală vorbește despre oameni care ilegal intră în Uniunea Europeană și încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migrației ilegale are, în concluzie, de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune, să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiți că au intrat să fie gestionați corect și ferm.
Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare. Dar, noi înțelegem dificultățile unor state europene în chestiunea migrației ilegale, suntem dispuși să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni. Am făcut-o și până acum, am dovedit că știm să gestionăm și migrația ilegală care, doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen.
În continuare, eu pot să vorbesc doar pentru România, dar am înțeles de la domnul Președinte Radev că și în Bulgaria este aceeași abordare. Noi vom face tot ce putem și putem să îngrădim migrația ilegală pentru a veni astfel în sprijinul partenerilor și prietenilor noștri care suportă și controlează mai greu acest fenomen al migrației ilegale. În contra-partidă, avem pretenția să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen și sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, a afirmat președintele Iohannis.
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
