Matteo Politi, italianul în vârstă de 42 de ani care a efectuat operații chirurgicale estetice în România deși nu avea acest drept, a fost dat în urmărire generală, dat fiind că a dispărut imediat după ce a fost condamnat definitiv pentru mai multe infracțiuni.
Numele lui Politi apare pe site-ul Poliției Române, unde se explică faptul că acesta este căutat pentru a fi pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
După condamnarea definitivă de ieri, Matteo Politi a fost căutat la domiciliul său din Sectorul 4 al Capitalei, fără a fi găsit. Reținut și arestat preventiv în 2019, Politi a fost plasat în timpul anchetei sub control judiciar, măsură care însă a fost revocată în vara anului trecut. Așa, cel care se dădea drept chirurg nu avea nicio interdicție de a pleca din țară, aspect de care acesta se pare că a și profitat.
Poliția Română detaliază că „împotriva celui în cauză, Judecătoria Sectorului 1 București a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1523 din 15.03.2023, fiind condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și instigare la fals intelectual”.
Politi a fost trimis în judecată în 2020, pentru exercitare fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată, înşelăciune în formă continuată (9 acte materiale), înșelăciune (în dauna a două persoane vătămate), instigare mediată la fals intelectual și participație improprie la fals intelectual, sub forma instigării mediate, fiind condamnat pentru patru din cele cinci infracțiuni.
Potrivit rechizitoriului, în perioada martie 2018 – 07.12.2018, Matteo Politi a exercitat acte specifice profesiei de chirurg plastician-estetician – anume lifting facial, liposucţie, blefaroplastii superioare, duble, implant mamar, rinoplastie, corecție cicatrice cheloide, consultaţii specifice specializării etc. – asupra pacienţilor, deşi nu avea calitatea de medic și, pe cale de consecință, nu avea nici specializare în chirurgie plastică-estetică.
Totodată, în perioada 03.09.2018 – 04.09.2018, a indus în eroare doi medici – prin aceea că s-a prezentat ca fiind Matthew Mode și că le-a prezentat ca adevărat faptul mincinos că în scurt timp, anume până în data de 17.09.2018, va fi proprietar al unei clinici în București, deși cunoștea că nu exista posibilitatea reală de a achiziționa clinica în acel termen, neavând resursele financiare în acest scop – și le-a determinat astfel să încheie un contract de prestări servicii cu societate al cărei administrator era, încasând suma de 13.896 lei, reprezentând chiria pentru trei luni de utilizare a unui cabinet. În realitate, cei doi medici nu au putut beneficia de spațiul în cauză, întrucât nu li s-a permis accesul de către adevăratul proprietar.
O altă acuzație a ținut de fapte comise în perioada martie 2018 – 07.12.2018, când cetățeanul italian a indus în eroare două persoane vătămate cu privire la calitatea sa de medic specialist în chirurgie plastică-estetică și de medic cu drept de practică pe teritoriul României, folosind și numele fals de Matthew Mode, și a efectuat asupra acestora acte specifice calității de chirurg plastician-estetician, obținând 13.880 de lei şi 10.150, costul serviciilor nespecializate şi neautorizate.
Anterior, arătau procurorii, în data de 19.03.2018, a determinat funcționari din cadrul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, să întocmească cu intenție un act prin care se certifica faptul că era înregistrat în evidenţele de personal ale DSPMB cu numărul de cod parafă F26813 (cod ce se atribuie fiecărui medic care îndeplinește condițiile de liberă practică și care constituie identificarea fiecărui medic pentru documentele cu caracter medico-legal), deși acesta nu avea calitatea de medic și, pe cale de consecință, nu îndeplinea nici condițiile de liberă practică.
În același timp, Matteo Politi a fost acuzat și că, pe 22.03.2018, a determinat funcționari din cadrul Minsterului Educației Naționale – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor să întocmească, fără vinovăție, un atestat în baza căruia diploma de Absolvire a Învățământului Superior eliberată de Facultatea de Medicină – Universitatea din Priștina, este recunoscută ca diplomă de licență în domeniul sănătate, prin atestat recunoscându-se totodată studiile obținute în străinătate, raportat la sistemul de educație din țara noastră, în scopul încadrării în muncă și pentru înscrierea la cursuri de formare profesională, deși sus-numitul nu era medic și nu urmase cursurile în medicină la facultatea în cauză, diploma fiind falsă.
Marcel Ciolacu, lider al PSD și totodată președinte al Camerei Deputaților, a dezvăluit că este posibil ca anul acesta să își facă „apariția” un nou minister, parte a modificărilor care vin odată cu rotativa guvernamentală.
Declarațiile lui Ciolacu au fost făcute la Digi24, în contextul respingerii aderării României la Schengen, aderare care a depins de două ministere, care posibil nu și-au făcut treaba: Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, și Ministerul Afacerilor Interne, condus de Lucian Bode – ambii liberali.
Marcel Ciolacu a arătat că „toate negocierile pentru Schengen s-au dus în jurul MAE și MAI”, iar rezultatul a depins de aceste discuții. De aceea, a subliniat liderul PSD, pe viitor „mai important este să nu repetăm greşelile”. Soluția propusă de Ciolacu ar fi înființarea unui nou minister, care să garanteze că discuțiile și negocierile privind aderarea vor avea efectul scontat de țara noastră.
„Am avut un insucces cu aderarea la spaţiul Schengen, indiferent cum vrem noi să o prezentăm sau să o coafăm şi trebuie să vedem de ce am avut acest insucces şi ce nu a funcţionat. Eu astăzi am avut privilegiul să stau de vorbă cu domnul profesor Vasile Puşcaş, este un specialist recunoscut, omul care de fapt a împins lucrurile către Uniunea Europeană. Mi-a zis că a fost o greşeală majoră când în guvernul României nu a mai existat Ministerul Afacerilor Europene.
Peste tot, în toate guvernele din Europa, în statele mai dezvoltate economic decât România se găseşte acest minister. Poate atributul nu ar fi trebuit să fie al Ministerului de Externe de negociere de aderare la spaţiul Schengen, poate acest atribut ar fi trebuit să fie al Ministerului Afacerilor Europene. (…)
Din punctul meu de vedere Ministerul Afacerilor Europene ar trebui să existe în componenţa guvernamentală scoţând sau făcând o reducere a unuia sau două ministere”, a explicat Marcel Ciolacu.
Liderul USR Cătălin Drulă reacționează astăzi vizavi de faptul că o inițiativa legislativă a formațiunii, prin care erau eliminate pensiile speciale ale foștilor lucrători ai Securității, a primit raport de respingere la Comisia Juridică din Senat.
Într-un comunicat de presă postat pe pagina USR se arată că proiectul a fost „picat” cu votul PSD, PNL și UDMR. Chiar și așa, inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și în comisia pentru apărare – comisie raportoare – și în comisia pentru drepturile omului – comisie de aviz.
Până atunci, Drulă a lansat un avertisment: „1.300 de torționari au primit și primesc pensii speciale”, referirea fiind la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.
„Nu este nicio surpriză că PSD, PNL și UDMR apără pensiile foștilor securiști, chiar dacă aceștia au ucis, au distrus vieți și au terorizat o națiune întreagă. Sunt 1300 de persoane dovedite în instanță ca torționari securiști și totuși ei au primit bine mersi pensii speciale. Acest lucru trebuie să înceteze”, declară Cătălin Drulă, conform comunicatului de presă.
Totodată, și senatoarea USR Simona Spătaru, membră a comisiei juridice din Senat, a atras atențua că este vorba despre oameni care „au fost torționari”: „Au urmărit oameni, le-au ascultat telefoanele, le-au deschis corespondența, au intrat cu bocancii în viețile oamenilor fiind recompensați pentru activitățile lor criminale de către regimul comunist, totalitar. Acest lucru nu trebuie uitat”.
Italianul Matteo Politi, care a operat în clinici private deşi avea doar opt clase, a fost condamnat definitiv astăzi la Curtea de Apel București.
Ancheta în dosar a demarat în 2019, iar italianul chiar a încercat să se sustragă la acel moment, fiind prins la Punctul de Trecere a Frontierei Curtici, judeţul Arad.
Dosarul a ajuns pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, după ce Colegiul Medicilor din Bucureşti a depus o plângere conform căreia Matteo Politi a efectuat operaţii în România, sub numele de Matthew Mode. Acesta ar fi operat zeci de oameni, la clinicile Monza, Euromedical, Prestige sau MH Medical Group.
Originar din Veneţia, Matteo Politi avea și o sentință în Italia, din 2011, după ce a minţit timp de mai mulţi ani că e medic şi a profitat că avea acelaşi nume de familie cu al unui cardiolog cu reputaţie din Modena, respectiv Luigi Vincenzo Politi.
În România, italianul a fost trimis în judecată în ianuarie 2020, iar anul trecut Judecătoria Sectorului 1 l-a găsit vinovat de înșelăciune în formă continuată și alte două infracțiuni. Cât despre infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii, instanța a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției.
Pedeapsa stabilită la acel moment, noiembrie 2022, a fost închisoare cu executare, pentru mai multe infracțiuni. Astăzi, CA București a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, care a susținut permanent că a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Priștina.
„I. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului POLITI MATTEO (…, necunoscut cu antecedente penale în România), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale (fapte din perioada martie 2018 – 07.12.2018). II. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru înșelăciune în formă continuată (4 acte materiale – fapte din 18.07.2018, 12.09.2018, 22.10.2018 și 23.11.2018, persoane vătămate Subțirelu Oana – Gabriela, Niculae Mădălina – Ioana, Iancu Monica – Diana și Mazilu Luiza).
III. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru înșelăciune (faptă din perioada 03.09.2018 – 04.09.2018, persoane vătămate Dameh Ghassan și Filip Cristina – Iulia). IV. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru instigare mediată la fals intelectual (faptă din 19.03.2018 săvârșită față de funcționari din cadrul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București). V. Condamnă pe inculpatul POLITI MATTEO la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru participație improprie la fals intelectual sub forma instigării mediată (faptă din 22.03.2018 săvârșită față de funcționari din cadrul Ministerului Educației Naționale – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor).
Constată că cele patru infracţiuni pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta hotărâre sunt săvârșite în concurs real. Contopeşte pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an închisoare și cu cele două pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare şi aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de 1 an și 4 luni închisoare (o treime din 48 luni), în final inculpatul POLITI MATTEO urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare, în regim de detenție. Deduce din pedeapsa principală a închisorii perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză, de la data de 06.02.2019, ora 21:05, la data de 07.02.219, ora 21:05 (o zi), precum și de la data de 07.02.2019 la data de 05.06.2019.
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă exercitată de partea civilă SUBȚIRELU OANA (…..). Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă DAMEH GHASSAN (…..) și îl obligă pe inculpat la plata către acesta a sumei de 6.948,15 lei, cu titlu de daune materiale. Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă FILIP CRISTINA – IULIA (……) și îl obligă pe inculpat la plata către acesta a sumei de 4.468,15 lei, cu titlu de daune materiale. Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă IANCU MONICA – DIANA (……) și îl obligă pe inculpat la plata către aceasta a sumelor de 11.853,78 euro și de 1.824 lei, cu titlu de daune materiale, și de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.
Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă NICULAE MĂDĂLINA – IOANA (…..) și îl obligă pe inculpat la plata către aceasta a sumelor de 4.630 lei, cu titlu de daune materiale, și de 1.000 lei, cu titlu de daune morale. Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă MAZILU LUIZA (….) și îl obligă pe inculpat la plata către aceasta a sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune morale. Menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile reprezentând sumele de bani aflate în conturile bancare ale inculpatului la momentul indisponibilizării și deschise la Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA și Libra Internet Bank SA (la aceasta din urmă, cu referire la conturile: ….și …..), până la concuren?a sumei de 41.500 lei, luată prin ordonanţa nr. 1158/P/2018 din data de 01.04.2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 10.000 lei (5.000 de lei pentru faza de urmărire penală și 5.000 de lei pentru faza de judecată), cu titlu de cheltuieli judiciare. Obligă pe inculpat la plata către partea civilă IANCU MONICA – DIANA a sumei de 5.123,75 lei, cu titlu de onorariu avocațial”, se arăta în sentința judecătoriei, care a rămas definitivă.
Klaus Iohannis se află astăzi într-o vizită oficială în Republica Bulgaria, unde au avut loc o serie de evenimente, inclusiv așa numite „convorbiri tête-à-tête” cu președintele bulgar Rumen Radev, pe lângă cele oficiale.
La final au fost oferite declarații de presă comune de către cei doi lideri de stat, în cadrul cărora a fost abordat inclusiv subiectul aderării celor două țări la Schengen, dat fiind că ne-a fost refuzat din nou accesul, în același timp.
Declarațiile au fost făcute după semnarea Declarației privind Parteneriatul Strategic, pe care Iohannis l-a denumit „un moment-cheie pentru relațiile bilaterale”. Președintele României a vorbit despre necesitatea unei cooperări și mai strânse cu Bulgaria, afirmând că „trebuie să lucrăm mai mult și mai bine împreună în scopul menținerii securității și a stabilității la Marea Neagră, care este de interes strategic pentru întreaga Alianță”. Cât despre aderarea la spațiul Schengen, se merge înainte… cu speranță.
„Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări. România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acțiunile noastre – și acționează responsabil cele două state pentru protejarea spațiului Schengen.
În plus, chiar dacă extinderea nu este legată de migrația ilegală de la frontierele externe, noi ne-am exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluțiilor pentru gestionarea acestei provocări.
(…) Statele noastre, România și Bulgaria, sunt perfect pregătite pentru a accede în spațiul Schengen. Noi îndeplinim toate condițiile acquis-ului Schengen și fiindcă vorbim despre Uniunea Europeană și acquis-ul Schengen, dați-mi voie să detaliez un pic ce vreau să spun. Schengen este un spațiu al liberei circulații, deci spațiul Schengen se referă la un drept al cetățeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene.
Migrația ilegală este cu totul și cu totul altceva. Migrația ilegală vorbește despre oameni care ilegal intră în Uniunea Europeană și încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migrației ilegale are, în concluzie, de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune, să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiți că au intrat să fie gestionați corect și ferm.
Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare. Dar, noi înțelegem dificultățile unor state europene în chestiunea migrației ilegale, suntem dispuși să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni. Am făcut-o și până acum, am dovedit că știm să gestionăm și migrația ilegală care, doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen.
În continuare, eu pot să vorbesc doar pentru România, dar am înțeles de la domnul Președinte Radev că și în Bulgaria este aceeași abordare. Noi vom face tot ce putem și putem să îngrădim migrația ilegală pentru a veni astfel în sprijinul partenerilor și prietenilor noștri care suportă și controlează mai greu acest fenomen al migrației ilegale. În contra-partidă, avem pretenția să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen și sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, a afirmat președintele Iohannis.
Proiectul de lege privind regimul juridic al plantei canabis, al substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis utilizate în scop medical a fost subiect de discuție ieri, în Comisia de sănătate a Camerei Deputaților, actul normativ fiind susținut de inițiatori, însă neavând prea mare „priză” la reprezentanţii instituţiilor statului.
Potrivit Agerpres, raportul la proiectul de lege va fi unul comun cu Comisia de apărare şi cea de agricultură, acesta urmând să primească apoi votul plenului Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Proiectul de lege este inițiat de deputata PSD Ileana Cristina Dumitrache, co-inițiator fiind trecut deputatul USR Emanuel Ungureanu, însă, potrivit acestora, poartă semnătura reprezentanților din toate partidele și „toată lumea este de acord să dăm drumul la lege”.
Deputata Ileana Cristina Dumitrache a arătat că proiectul a intrat în circuitul parlamentar din anul 2019, în vreme ce deputatul Emanuel Ungureanu a subliniat că instituțiile statului ar trebui să aibă o mai mare deschidere.
„Instituţiile statului sunt învăţate să spună: „Nu, e periculos, interzicem, sunt soluţii, dar nu astea, sancţionăm”. (…) Noi nu vorbim despre canabisul în scop recreativ, să fie foarte clar. (…) Vreau ca toate instituţiile statului să se subordoneze voinţei suverane a Parlamentului, asta este Constituţia”, a arătat Ungureanu, conform sursei citate.
Răzvan Prisada, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor medicale, a arătat că „Există în acest moment două medicamente care sunt autorizate în spaţiul Uniunii Europene şi care au la bază canabisul”, în vreme ce Gabriel Diaconu, consilier al Ministrului Sănătăţii, a transmis că Alexandru Rafila nu s-ar opune anumitor aspecte din proiect, însă terminologia trebuie să fie una clară.
Conform aceleiași surse, Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu propunerea în acest format, în timp ce reprezentatul DIICOT le-a atras atenţia parlamentarilor asupra riscului unei criminalităţi asociate care ar putea fi generate de această lege.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a 27 de persoane – lucrători vamali și agenți ai poliției de frontieră, pentru fapte de corupție comise în vremea în care își desfășurau activitatea în birourile vamale și punctele de frontieră din localitățile Albița, Oancea, Sculeni, Stânca-Costești, Iași și Borș.
Cei 27 – 13 lucrători vamali și 14 agenți de poliție ai Poliției de Frontieră – se află sub control judiciar, acuzațiile fiind luare de mită și trafic de influență, comise în formă simplă și continuată.
Date din anchetă au fost făcute publice pentru prima oară în ianuarie, când patru lucrători vamali dn cadrul Biroului Vamal de Frontieră Sculeni și patru agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Borș au fost reținuți, iar alte 15 persoane au fost plasate sub control judiciar: cinci agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Iași – Sculeni, un agent de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Oancea, doi agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Stânca, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Albița, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Sculeni, doi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Oancea și un lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Stânca.
Dosarul, instrumentat în coordonare cu autorități judiciare din Republica Moldova și cu sprijinul Eurojust (Agenția Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în materie penală), are în vedere fapte comise începând cu anul 2021, inculpații fiind acuzați că solicitau bani de la cei care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers.
Pe parcursul anchetei, un lucrător vamal din cadrul Direcției Regionale Vamale Galați – Biroul Vamal de Frontieră Oancea a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție, acesta fiind condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare.
În ceea ce îi privește pe cei 27 de inculpați, acuzațiile vor fi analizate la Tribunalul Vaslui, acolo unde a fost trimis dosarul spre judecare, și unde se va lua totodată o decizie și în ceea ce privește măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
„În perioada 01 iulie 2021 – 12 septembrie 2022, inculpații, în calitate de lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers.
În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, precizează DNA care sunt acuzațiile.
Problema pensiilor speciale ar putea fi eliminată, este de părere vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR, în condițiile în care există riscuri în ceea ce privește fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce Banca Mondială a făcut o serie de recomandări României în scopul realizării reformei în acest domeniu.
Kelemen Hunor a reluat discursul social democraților, care asigurau că există un grup de lucru special constituit pentru a pune pe masa Guvernului un proiect de lege viabil, potrivit acestuia momentul în care totul va fi gata fiind destul de aproape.
Declarațiile lui Kelemen Hunor au fost făcute ieri, la B1 TV, acesta opinând că „nu văd o problemă la tranșa a doua și cu pensiile speciale”, deoarece „până la finalul lunii martie vom avea o formă finală a legii”.
„Avem un grup de lucru, și de la noi sunt doi specialiști și de la celelalte partidele, vor veni în coaliție și, pe baza raportului Băncii Mondiale și pe baza direcției date de coaliție, sunt convins că lucrurile până la termenul asumat de România vor fi rezolvate.
N-o să facem un lucru care nu corespunde principiilor din Constituție. Eu plec de fiecare dată de la un principiu sănătos: contributivitatea. Apoi poți să mergi pe diferite variante dacă pentru cei care sunt în serviciul public vrei să dai ceva în plus. (…)
Nu poate să fie pensia mai mare decât salariul. Este exclus! Din punctul meu de vedere, nu e bine să ieși la pensie de 50 de ani și să primești pensia de serviciu.
Poți să primești pensia de seviciu dacă ai ieșit mai devreme la pensie, dar după ce ajungi la vârsta de pensionare normală sau valabilă pentru toată lumea. Și eu pot să ies la 60 de ani dacă am anii corespunzători, dar primesc o penalizare până la 65 de ani. Asta trebuie să fie valabil și pentru judecători, procurori, polițiști și pentru toți cei care pot acum să se pensioneze. Eu spun care e punctul meu de vedere. (…)
Acum specialiștii discută, vom vedea soluția, dar va fi una perfect constituțională. Acest lucru trebuie să-l înțeleagă toată lumea: Nu vrem să adoptăm o lege care apoi pică la CCR fiindcă nu vrem și nu ne putem juca cu acest subiect nu doar din cauza banilor europeni, ci pur și simplu în ultimii zece ani s-a creat așa din subiectul ăsta o chestie foarte mare și parcă nu se poate rezolva și nu dorește nimeni să rezolve”, a atras atenția liderul UDMR.
În același timp, vicepremierul a explicat și care este perspectiva sa vizavi de legislația care le permite magistraților să se pensioneze mult mai devreme decât alte categorii profesionale, făcând o comparație între sistemul de sănătate și cel de învățământ.
„Sunt segmente profesionale din societate care au o capacitate de presiune foarte mare, vrei, nu vrei, că s-au creat din ’97-’98 pentru ei niște beneficii mult mai solide decât ar fi trebuit, spunând: ”independența justiției”.
Da, independența magistraților e un lucru la care trebuie să ținem cu toții, dar trebuie să vezi că și un neurochirurg are presiune și nu iese la pensie la 50 de ani. Nu cred că pe un procuror sau judecător vine o presiune mai mare decât pe un neurochirurg.
Și învățătorii care lucrează pentru viitor sau nu lucrează pentru viitor trebuie plătiți, că soarta noastră e în mâna lor. Eu nu văd de ce trebuie să acceptăm această pensionare anticipată la 50 de ani.Poate nu la 65 de ani, poate la 60, dar de ce la 50? Experiența lor e absolut necesară pentru societate”, a opinat Kelemen Hunor.
În contextul acestui război, eventualele disensiuni în relațiile bilaterale trebuie rezolvate pe cale diplomatică, nu prin provocarea unui scandal mediatic, pentru că Ucraina este ultimul apărător în calea unei noi expansiuni sovietice în Europa de Est într-un război care nu e doar al Ucrainei, este și un război al României și al tuturor țărilor democratice împotriva dușmanului comun, Rusia lui Putin.
În loc să rezolve disensiunile cu Ucraina pe cale diplomatică, oficialii „statului eșuat” au mai stârnit un scandal
De trei săptămâni, ziarele, site-urile de știri, televiziunile și radiourile, au ca principal subiect de știri și dezbateri distrugerea Deltei Dunării ca urmare a dragajelor la adâncimi de 6-7 metri efectuate de Ucraina pe Brațul Chilia. Pericolul distrugerii Deltei este confirmat de specialiștii de la Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale din Sfântu Gheorghe. Pe termen scurt, efectele dragajelor executate nu sunt distrugătoare, pentru că vor fi estompate de depunerile de aluviuni. Pe termen lung, dragajele vor avea un impact major. Apariția noii căi de navigație maritimă nu numai că încalcă art.2 al Convenției Dunării, care prevede că singura cale de navigație maritimă din Deltă este Canalul Sulina, dar prin instituirea navigației maritime pe Brațul Chilia pune în pericol biodiversitatea Deltei Dunării, care este sit din Patrimoniul UNESCO din 1991. Prin această punere în pericol a Deltei sunt încălcate Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa și Convenția Ramsar, de protecție a zonelor umede de importanţă internaţională. Statul român ar fi trebuit să încerce rezolvarea situației prin instrumentele diplomatice pe care le are la dispoziție în baza acestor convenții internaționale semnate de România și Ucraina. Dar oamenii de bază ai „statului eșuat” au transformat și aceste disensiuni într-un scandal, ca și în cazul Schengen.
Exportul cerealelor spre Orientul Apropiat și Africa, motivul invocat de Ucraina pentru începerea dragajelor pe Brațul Chilia
Dragajele pe Brațul Chilia au fost executate de autoritățile ucrainene în contextul războiului cu Rusia și a necesității de a exporta cerealele pentru evitarea unei crize alimentare în Orientul Apropiat și nordul Africii. În martie 2022, ONU anunța chiar iminenta producere a unei crize alimentare mondiale din cauza blocării exporturilor Ucrainei. Pentru evitarea crizei, exporturile de cereale din Ucraina sunt susținute de Uniunea Europeană, ONU, Statele Unite, Franța, Germania, Canada, etc.. După ce au fost închise porturile ucrainene de la Marea Azov și a fost închis parțial și Portul Odessa, singura cale de transport a milioane de tone de cereale din Ucraina, cu nave de mare capacitate, a rămas Dunărea, prin porturile Ismail și Reni (Ucraina), Portul Giurgiulești (Republica Moldova) și portul Docuri din Galați. În iulie, a fost reabilitată calea ferată cu ecartament larg care permitea aducerea cerealelor din Ucraina pe calea ferată până în Portul Docuri din Galați, unde pot fi încărcate în nave maritime care să navigheze pe Canalul Sulina și Marea Neagră spre porturile de destinație sau pot fi încărcate în barje care să navigheze spre Portul Constanța sau pe Dunăre și Canalul Rhine–Main, către vestul Europei. Din cauză că AFDJ Galați, compania care asigură condițiile de navigație pe Dunăre și Canalul Sulina, avea numai 36 de piloți și nu putea asigura toate solicitările de tranzitare a Canalului Sulina, zeci de nave așteptau în Marea Neagră intrarea pe canal. În aceste condiții, Ucraina și-a propus să exporte cerealele cu nave maritime și din porturile Ismail și Reni, de pe Brațul Chilia, pe care este regim de navigație fluvială. Prin dragajele de adâncire a șenalului navigabil se instituia regim de navigație maritimă, dar o astfel de schimbare trebuia făcută de Ucraina numai cu acordul României și a Comisiei Dunării, de la Budapesta. Ucrainenii au solicitat acordul României numai pentru dragaje de întreținere a adâncimii de navigație de 3,9 metri și a început dragajele pe Bîstroe și Brațul Chilia, la adâncimi de 6-7 metri, făcând astfel încă un pas în dezvoltarea propriei căi de navigație maritimă. Ucraina lucrează de aproape 30 de ani la realizarea Proiectului „HSR Dunăre – Marea Neagră”, cu o lungime totală de 170 km, construit ca „o alternativă la Canalul Sulina de pe teritoriul României”. Noutatea este că s-au făcut dragaje și pe Brațul Chilia, pentru asigurarea adâncimii de navigație pentru nave maritime.
Pe Bîstroe și Chilia s-a dragat până la adâncimi de 6 metri
Prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu – Foto captura video Digi24
Prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu, de la Universitatea București, responsabil al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale de la Sfântu Gheorghe, a declarat în cadrul unei emisiuni la Digi24 că Ucraina a efectuat dragajele sub presiunea necesității accelerării exporturilor:„Acum, sub presiunea formidabilă, că zeci de nave stau în așteptare pentru porturile ucrainene, fiind închise Marea Azov și în mare parte și Portul Odessa, au căutat cu disperare să poată naviga și pe Brațul Chilia cu nave cu un pescaj ceva mai mare de 4 patru metri, cu nave cu pescaj de 5 sau de 6 metri. Caută soluții pentru așa ceva”. Dragajele au fost confirmate chiar Ministerul Infrastructurii din Ucraina, care a anunțat pe „Twitter” că adâncimea Canalului Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, asta fiind „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”.
În mai 2022, Ucraina anunța că vrea să tripleze capacitatea de operare a porturilor Chilia, Ismail și Reni
Pe 26 mai 2022, la sediul AFDJ Galați a avut loc o întâlnire a autorităților portuare și de navigație din România, Ucraina și Republica Moldova, pentru deblocarea navigației pe Dunăre. În acea perioadă se afla la Galați și Martin Manfred Seitz, directorul general al Secretariatului Comisiei Dunării. La discuțiile de la Galați a participat și Oleksandr Golodnytskyy director la Autoritatea Portuară din Ucraina, care a anunțat că va fi triplată capacitatea de operare a porturilor ucrainene de la Dunăre. „Toate porturile ucrainene, Odessa, Mariupol, porturile de la Dunăre, operau 160 de milioane de tone de mărfuri, din care 5 milioane de tone erau mărfurile tranzitate prin porturile de la Dunăre, Ismail Chilia, Reni. Dar acum situația se dezvoltă și se fac eforturi ale autorităților de stat și credem că o să ridicăm capacitatea porturilor de la Dunăre până la 15 milioane de tone”, declara directorul Autorității Portuare din Ucraina.
Potrivit unor surse din exploatarea portuară, capacitățile Porturilor Ismail și Reni sunt de ordinul a 1.500 de tone zilnic
Pentru specialiștii din exploatarea portuară de la Dunăre cifrele vehiculate de șeful Administrației Portuare din Ucraina sunt „umflate”. Porturile românești de la Dunărea Maritimă, Portul Tulcea, Portul „Hercules” din Brăila și cele trei porturi din Galați, „Bazinul Nou”, „Docuri” și „Romportmet”, au reușit să opereze anual în total până la 8,5 milioane de tone de mărfuri. E imposibil ca la Reni, Ismail și Chilia, porturi cu mult mai mici, să fie operate 5 milioane tone de mărfuri anual.
Conform „Normelor de încărcare-descărcare în porturile dunărene” capacitățile de operare de la Ismail și Reni sunt destul de reduse
În „Normele de încărcare/descărcare în principalele porturi dunărene”, un document ceva mai vechi, Porturile Reni și Ismail, sunt menționate la capacitățile de operare a cerealelor cu câteva sute de tone zilnic, dar potrivit unor surse din exploatarea portuară de la Dunăre, au capacități de operare a cerealelor de circa 1.500 de tone/zi, fiecare. La Reni, o navă maritimă, de 15.000 sau 25.000 tdw (tone dead weight) poate fi încărcată în câteva zile.
Potrivit unor filmări de pe Youtube date publicității de „Constanța Info”, în Portul Reni, cerealele aduse cu TIR-urile sunt încărcate în nave cu ajutorul benzilor transportoare, iar cerealele aduse pe calea ferată sunt descărcate prin ridicarea vagoanelor cu ajutorul macaralelor și vărsate în magazia navei. Sunt metode lipsite de eficiență.
În aceste condiții, este lipsită de sens dragarea, chiar și temporară, a Brațului Chilia și distrugerea Deltei, pentru asigurarea navigației la Ismail și Reni cu nave maritime care pot tranzita Canalul Sulina. Între timp, a fost dublat numărul piloților AFDJ iar Comisia Europeană a anunțat alocarea de fonduri pentru creșterea eficienței navigației pe Canalul Sulina.
Ce spun experții. Deocamdată nu sunt probleme, dar pe termen lung dragajele vor avea efecte distrugătoare asupra Deltei
Cargoul „Karanfil”, acostat în Portul Ismail are 12.000 de tone dead weight
Faptul că ucrainenii au efectuat dragaje la adâncimi mari e dovedit de pescajele navelor care străbat Brațul Chilia. Potrivit „vesselfinder.com”, sâmbătă, pe Brațul Chilia navigau spre Ismail și Reni navele maritime, „IM Mammadzadeh”, de 7.100 tone, cargoul „Karanfill” de 12.000 tone și cargoul „Oris Princess”, de 7.000 tone. Pentru circulația unor astfel de nave maritime, Convenția Dunării impune să fie asigurată o adâncime de 25 picioare, adică 7,2 metri.
Pe Brațul Chilia a navigat zilele acestea și cargoul „Oris Princess”, de 7.000 tone dead weight
Potrivit specialiștilor de la Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale din Sfântu Gheorghe, deocamdată impactul acestor dragaje nu va afecta ecosistemul Deltei Dunării, dar pe termen lung instituirea navigației cu nave maritime pe Brațul Chilia va avea un impact distrugător asupra Deltei.
„Pe termen lung ar afecta destul de mult. Un trafic intens pe Brațul Chilia, care este complet natural în prezent, presupune de la factori punctuali, de poluare cu hidrocarburi în condițiile unei navigații intense, până la necesitatea de a menține continuu, pe distanțe mari, o arteră de navigație adâncă, prin dragaje care trebuie făcute periodic.
Chilia este un braț foarte leneș. Fiind cel mai lung braț al Dunării, viteza este scăzută, au loc multe sedimentări, se dezvoltă un micro-relief, cu diferite forme, dune subacvatice, bancuri, care dezvoltă o încărcătură biologică, necesară foarte multor organisme. Dacă tot dragăm periodic… Impactul va fi major dacă pe termen lung am permite navigația maritimă pe acest braț”, a precizat prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu.
Dragajele de pe Canalul Sulina nu distrug Delta? Nu, deoarece Canalul Sulina a devenit „maritim” în baza unor studii riguroase
Întrebat dacă dragajele efectuate de România pe Canalul Sulina nu sunt la fel de distrugătoare pentru Deltă, coordonatorul Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale din Sfântu Gheorghe a precizat că și dragarea Canalului Sulina a avut un impact asupra Deltei în urmă cu 170 de ani, când a fost construit, dar efectele au fost minime, pentru că decizia a fost luată în baza unor studii riguroase:
„Canalul Sulina a fost ales (cale de navigație martitimă – n.red.) în urmă cu 170 de ani, de Comisia Europeană a Dunării, pe niște studii foarte riguroase. Trebuie să spun că acele studii erau mai riguroase decât în prezent, pentru amenajarea în scopul navigației. A fost o decizie foarte bună, după ce au fost cântărite toate soluțiile, inclusiv variantele Sfântu Gheorghe și Chilia. Sunt hărți de detaliu, sunt măsurători hidrologice foarte precise, de curent, de nivel. Au stabilit Sulina.
Bineînțeles că, per total, a fost un impact major pe Canalul Sulina, dar acum îl avem, e îndiguit, e dragat, e foarte bun pentru asta. De aceea, pe termen mediu și lung ne dorim să avem în Delta Dunării o singură cale de navigație maritimă, ca să nu mărim impactul, să nu îl distribuim și pe celelalte brațe”, a mai precizat profesorul Alfred Vespremeanu.
Pentru rezolvarea situației de pe Brațul Chilia, Guvernul Ciucă ar fi trebuit să acționeze pe baza Convenției Dunării și Convenției Ramsar
Situația dragajelor de pe Bîstroe și Chilia putea fi rezolvată foarte simplu de guvernanții noștri, făcând apel la prevederile convențiilor internaționale semnate de România și Ucraina. Întrebat dacă autoritățile române pot să împiedice Ucraina să dragheze la adâncimi mari pe Brațul Chilia, profesorul Alfred Vespremeanu a răspuns că un astfel de demers e foarte simplu:
„Da. Putem să facem asta, deoarece convențiile europene care reglementează condițiile de navigație de pe Dunăre cer acordul părții române. Cu atât mai mult, sunt și alte convenții de mediu cu privire la protecția zonelor umede spre exemplu, Convenția Ramsar, care îți dau acest drept, de a păstra navigația maritimă pe un singur braț al Dunării. Sunt soluții”.
Deci Guvernul Ciucă putea rezolva problema pe cale diplomatică, solicitând în cadrul Comisiei Dunării de la Budapesta, ca Ucraina să nu încalce Convenția de la Belgrad din 1948, care prevede că singura cale de navigație maritimă de legătură cu Marea Neagră este Canalul Sulina, iar prin alte demersuri diplomatice să ceară ca Ucraina să respecte Convenția Ramsar și să nu efectueze dragaje la adâncimi mari, care distrug Delta Dunării.
Cronica unui scandal inutil, „inflamat” de oficialii „statului eșuat”
Ca și în cazul aderării la Schengen, „statul eșuat” a ratat lamentabil și rezolvarea acestei crize. În loc să recurgă la un dialog concret cu Ucraina, oamenii de bază ai „statului eșuat” au mai provocat un scandal politic.
De fapt, situația putea fi rezolvată în urmă cu șase luni. Pe 27 iulie 2022, AFDJ Galați a transmis la Ministerul Transporturilor o adresă prin care aducea la cunoștință că Ucraina execută dragaje pe Canalul Bîstroe și pe Brațul Chilia și avertiza asupra efectelor acestor dragaje asupra ecosistemului Deltei Dunării și în privința navigației. Era iulie, perioada consumării „voucherelor de vacanță” și niciun funcționar din minister n-a dat importanță adresei AFDJ.
După 6 luni, în februarie 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a lansat știrea care avea să se transforme într-un imens scandal: Ministerul Transporturilor are „semnale” că Ucraina vrea să mărească adâncimea pe Brațul Chilia și Canalul Bîstroe.
A fost ca o lovitură cu manta a Ministerului Transporturilor (PSD), pentru că efectele acestei alerte au vizat Ministerul de Externe (PNL), care prin noiembrie ar fi avizat o cerere a autorităților din Ucraina de efectuare temporară a unor dragaje de întreținere în zona Portului Ismail, dar și Ministerul Mediului (UDMR), care ar fi trebuit să știe de dragajele care pun în pericol Delta Dunării.
Așa s-a ajuns la „scandalul dragajelor”. De trei săptămâni se fac supoziții, sunt puse întrebări retorice, sunt lansate ipoteze bazate pe premise false. Premierul Ciucă a spus că a discutat cu miniștrii Transporturilor, de Externe și Mediului, președintele Iohannis a spus că „ucrainenii nu au nevoie să fie certați”, dar niciunul dintre oficialii „statului eșuat” nu ne-au oferit certitudini. Nu au spus ce se poate face, ce au de gând sau ce demersuri au făcut pentru a clarifica situația.
Al „n”-lea „armistițiu” pe Bîstroe. Ucraina a promis că nu va mai draga
A fost chemată în ajutor și Comisia Europeană, să trimită experți care să măsoare adâncimile pe Bîstroe și Chilia. Dar ce treabă au experții de la Bruxelles cu măsurarea adâncimii pe Bîstroe, care nici nu-i pe teritoriul UE?
Comisia Europeană a trimis totuși niște reprezentanți cu misiunea de a așeza la aceeași masă cele două părți, România și Ucraina, care altfel nu păreau să aibă cale de dialog. La discuția care a avut loc la Ismail între reprezentanții României, Ucrainei și Comisiei Europene, partea ucraineană a promis că va opri dragajele: „Ucraina și-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, a anunțat Ionel Scrioşteanu, secretar de stat la Transporturi.
Noul „armistițiu”, de stopare a dragajelor nu-i o noutate. Ucraina a mai oprit dragajele pe Bîstroe și în 2004, în urma demersurilor Ministerului român de Externe și a Declarației Comisiei Europene, dar și în mai 2005 când Ucraina a fost amenințată cu sancțiuni de statele din Convenția de la Aarhus. Dragajele pe Bîstroe au mai fost oprite și în 2011, când alte sancțiuni era anunțate de statele care au încheiat Convenția de la Espoo. Dar de fiecare dată dragajele au fost reluate. Ce valoare va avea în timp și acest nou „armistițiu” convenit la Ismail?
Peste o lună vom afla cât s-a dragat pe Chilia și Bîstroe. La ce ne va folosi asta?
De două săptămâni, toată atenția este fixată pe măsurătorile adâncimilor de pe Bîstroe și Chilia. Pe 23 februarie, ministrul Grindeanu anunța că România e pregătită de măsurători, fiind așteptat acceptul ucrainenilor: „Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați, dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile, așteaptă acceptul pentru a face măsurători!”.
Nava „Donaris 2” a AFDJ GalațiFlota de nave „Donaris” a AFDJ Galați care vor măsura adâncimile pe Bîstroe și Chilia
Măsurătorile vor fi efectuate cu trei nave de tip „Donaris”, importate de AFDJ în 2008 din Germania. Cele trei nave au costat 3,4 milioane de euro și sunt dotate cu instalaţii care permit înregistrarea și arhivarea datelor, respectiv adâncimea măsurată cu sonarul și coordonatele locului, data și ora, stabilite prin satelit.
Însă reprezentanții României și-au dat cu stângu-n dreptul și în privința măsurătorilor pe Chilia și Bîstroe. Pe 4 martie, la întâlnirea în sistem de videoconferință între secretarii de stat la Ministerul Transporturilor din România și Ministerul Infrastructurii din Ucraina, partea română, care pe 23 februarie susținea sus și tare că „noi suntem pregătiți!”, a amânat operațiunea și a propus ca măsurătorile să fie începute peste aproape două săptămâni, pe 15 martie.
Vineri, 10 martie, un convoi al AFDJ format din cele trei nave „Donaris” și un ponton a plecat de la Galați spre Periprava, unde va fi „cartierul general”. Măsurătorile vor dura 10 zile. Centralizarea rezultatelor și interpretarea datelor vor mai dura o lună. Deci vom afla ce adâncimi sunt pe Bîstroe și Chilia prin aprilie – mai.
Probabil că atunci vom afla că s-a dragat la adâncimi de 6-7 metri. Vom avea certitudinea că e așa cum am bănuit, că Delta Dunării este în pericol. La ce ne va folosi asta? Ce vor face atunci demnitarii „statului eșuat”?
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță că anul acesta vor fi lansate 18 apeluri, din care 11 în domeniul educație și 7 în domeniul capital uman.
Bugetul total este de 4,34 miliarde de euro, prin Programul Educație și Ocupare, iar peste un miliard este destinat valorificării potențialului tinerilor pe piața muncii.
Potrivit MIPE, în al doilea trimestru al acestui an vor putea fi accesate finanțările destinate domeniilor educației și accesului pe piața muncii, prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027, primele 18 apeluri programate a fi lansate în cursul acestui an având un buget total de 1,15 miliarde de euro.
Totodată, primele 8 apeluri de proiecte finanțate prin Programul Educație și Ocupare vor fi lansate în cel de-al doilea trimestru al acestui an, alte 6 fiind programate pentru perioada iunie – septembrie 2023, în timp ce în ultimul trimestru al anului 2023 vor fi deschise 4 apeluri.
Banii pot fi folosiți pentru a finanța intervenții care vizează activarea potențialului antreprenorial al tinerilor, servicii integrate pentru ocupare, corelarea studiilor terțiare cu cerințele de pe piața muncii, dezvoltarea și implementarea unor programe universitare, stagii pentru studenți, orientare în carieră și formare profesională pentru persoanele cu nivel redus de educație, stagii de practică pentru elevii din învățământul profesional și tehnic.
Mipe s-a gândit și la categoriile de beneficiari eligibili pentru proiectele finanțate prin Programul Educație și Ocupare, fiind previzionate parteneriate atât pe piața muncii, cât și la nivelul sistemului de învățământ: între Serviciul Public de Ocupare și furnizori de servicii de tineret publici sau privați; SPO în parteneriat cu alte structuri relevante publice/private/parteneri sociali/furnizori de servicii pe piața muncii; MMSS /ANOFM /INCSMPS/ ME / ISE; MMSS / comisii județene pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională; ME în parteneriat cu structuri locale / autorități publice locale; CNDIPT în parteneriat cu agenți economici implicați în programele de formare profesională; unități de învățământ (inclusiv instituții de învățământ superior) în parteneriat cu ONG-uri / mediul economic (angajatori), asociații culturale, unități de cult, cluburi sportive, asociații sportive, federații sportive, autorități publice locale.
„Separat de investițiile în proiecte de infrastructură sau în serviciile publice esențiale precum sănătatea, Programul Educație și Ocupare ne oferă oportunitatea de a investi în cea mai importantă resursă pe care o avem: oameni.
Știm cu toții care sunt efectele migrației forței de muncă din România ultimilor ani. Suntem totodată conștienți de faptul că deficitul actual de forță de muncă nu poate fi recuperat decât prin investiția în educație și prin corelarea acesteia cu cerințele angajatorilor. Programul Educație și Ocupare ne deschide accesul la educație, formare și calificare, dar și acces pe piața muncii pentru tineri, sprijină persoanele inactive, șomerii de lungă durată și persoanele din categoriile vulnerabile să se integreze pe piața muncii, oferă finanțare pentru învățământul profesional și tehnic, dar și pentru formarea continuă a adulților.
La finalul perioadei, vom avea 280.000 de tineri sprijiniți să intre pe piața muncii. De asemenea, prin PEO vom oferi sprijin persoanelor vulnerabile să își continue educația și să obțină calificare și un loc de muncă. Programul Educație și Ocupare va sprijini, în total, circa un milion de români să dobândească o educație și să devină activi pe piața muncii, fiind pregătiți pentru meseriile pe care avansul tehnologic le aduse”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Într-un comunicat al MIPE se arată că Programul Educație și Ocupare va finanța zece priorități de investiții: modernizarea instituțiilor pieței muncii; valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii; creșterea accesului pe piața muncii pentru toți; antreprenoriat și economie socială; îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară; prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație; creșterea calității ofertei de educație si formare profesională pentru asigurarea echității sistemului si o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic; creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic; consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității și asistență tehnică. Mai multe detalii, AICI.
O tânără de doar 18 ani este cercetattă pentru dare de mită, după ce a încercat să își „plătească” primul permis de conducere cu 100 de euro.
S-a întâmplat în județul Suceava, organele de cercetare penală ale poliției judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Suceava fiind sesizate de reprezentanții Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor (SRPCIV) Suceava cu privire la o tentativă de dare de mită.
Ulterior, s-a dovedit că tentativa a fost pusă în practică, în contextul susținerii probei practice pentru obținerea permisului de conducere.
Astfel, un agent de poliție din cadrul SRPCIV a fost planificat pentru examinarea a 14 candidați la proba practică pentru obținerea permisului de conducere, ocazie cu care ultimul dintre candidați, tânăra în vârstă de 18 ani, i-a oferit acestuia o sumă de bani pentru a-l convinge astfel să o promoveze la proba respectivă.
În cauză a fost organizat un flagrant, „de către polițiștii Serviciului Județean Anticorupție Suceava, sub coordonarea procurului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava”, iar „în autoturismul de școală au fost identificate două bancnote de 50 de euro, pe care persoana în cauză le introdusese în dosarul de candidat, momentul oferirii fiind surprins și de camera video aflată în dotarea angajatului de la SRPCIV Suceava”.
„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cercetările fiind continuate față de inculpată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită”, arată DGA.
Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a făcut aseară mai multe previziuni în prespectiva schimbărilor care bat la ușă, atât în ceea ce privește rotația premierului, cât și despre viitorul actualulului locatar de la Cotroceni.
Primul moment, rotativa guvernamentală, este unul apropiat, de care ne despart practic câteva luni, dat fiind că Marcel Ciolacu va fi cel mai probabil viitorul premier din partea PSD, premier pe care Rareș Bogdan îl vrea ca „un om echilibrat”. De ce, a explicat europarlamentarul, citat de Știri pe Surse.
Potrivit europarlamentarului, viitoarea formulă guvernamentală ar trebui să fie una în care forțele politice să aibă un soi de armonie, care „să guverneze pentru toţi”.
„Sper să fie un om echilibrat şi să nu încerce să guverneze doar pentru PSD, să guverneze pentru toţi.
E o mare şansă să ajungi premierul unei ţări şi dacă esti 1 lună şi dacă eşti un an sau zece, e o şansă pe care ţi-o dă bunul Dumnezeu în primul rând şi apoi românul.
Sper că o dată ajuns acolo, dacă el va fi alegerea PSD şi a preşedintelui României, să fie un om raţional şi echilibrat. Să ia exemplul lui Nicolae Ciucă, care a fost un exemplu de echilibru”, a opinat Rareş Bogdan, potrivit sursei citate.
Este însă greu de spus viitorul care îl așteaptă pe Klaus Iohannis, dat fiind că în 2024 ajunge la finalul mandatului de președinte, moment în care alegerile vor stabili cine va conduce țara. Nu Iohannis, aceasta este clar, deoarece nu mai poate candida peste acest al doilea mandat. Și, chiar dacă la un moment dat a fost vehiculat un scenariu potrivit căruia ca la finalul lui 2023 Jens Stoltenberg își va încheia mandatul de secretar general, iar Iohannis să fie desemnat în locul lui ca secretar general al NATO, fiind astfel organizate alegeri prezidențiale anticipate în România, Rareș Bogdan a venit acum cu o altă variantă.
„Poate să conducă Consiliul European. E acolo, cu Plenkovic al Croaţiei. Sau în interior. De ce nu?
Nu ştiu ce alege, mai are 2 ani de mandat. L-am văzut în câteva deplasări şi ca jurnalist şi ca europarlamentar şi la Bruxelles şi la Grădina cu roze de la Casa Albă, a fost foarte tare conferinţa cu Trump.
Să ştiţi că Klaus Iohannis nu a exploatat latura asta a lui care e apreciată şi modul în care e privit în interiorul Consiliului pentru a o transfera spre încredere internă. Trebuia să gândească una ca asta cineva ca mine”, a mai explicat Rareș Bogdan.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
