Măsurile care se presupune că ar trebui să acopere gaura din buget, anunțate de coaliția de guvernare, sunt criticate de președintele USR, Cătălin Drulă, care avertizează că PSD și PNL urmăresc doar „să-și hrănească în continuare clientela de partid”.
Într-un comunicat de presă, USR arată că este vorba de fapt despre un guvern „Ciolacu-Ciucă”, care prin unele măsuri luate în discuție „sabotează ONG-urile”, Cătălin Drulă solicitând astfel „să renunțe la măsurile care, sub pretextul creșterii veniturile bugetare, lovesc în finanțarea organizațiilor nonguvernamentale”.
„Ca să acopere găurile din bugetul de stat provocate de incompetența și lăcomia PSD-PNL, guvernul girat de președintele Iohannis și-a pus în minte să distrugă finanțarea organizațiilor nonguvernamentale.
Nu contează pentru PSD și PNL că este vorba de sute de ONG-uri care se ocupă de mii de cauze sociale, de la construit spitale și derulat programe în școli la asigurarea de servicii copiilor și persoanelor vulnerabile sau cu dizabilități. Nu contează nici că efectul financiar pentru bugetul de stat ar fi infim raportat la gaura din bugetul mincinos pe care l-au prezentat la începutul anului.
Tot ce au în minte PSD și PNL este să-și hrănească în continuare clientela de partid”, avertizează Drulă.
Totodată, în comunicatul de presă, formațiunea arată că „susține demersul a peste 500 de organizații nonguvernamentale care au adresat o scrisoare deschisă Guvernului Ciolacu cerând să nu fie anulate mecanismele actuale de sponsorizare a ONG-urilor”.
„Nu este prima dată când PSD și PNL încearcă să pună piedici ONG-urilor. Fie că au vrut să le elimine dreptul de a apăra interesul public în instanță în fața rechinilor imobiliari, fie că au urmărit restricționarea dreptului de a înființa asociații și îngroparea ONG-urilor în birocrație suplimentară și inutilă.
USR s-a opus constant oricărui demers care ar îngreuna sau chiar bloca activitatea asociațiilor și fundațiilor și a depus proiecte pentru simplificarea și debirocratizarea sectorului non-profit”, se mai precizează în comunicat.
Primarul din Urziceni, Constantin Sava, nu mai este membru PNL, după ce ieri ar fi fost exclus din partid.
Decizia ar avea legătură cu cazul femeii care a născut pe trotuar, în faţa Spitalului Urziceni, dar și cu acțiunile pe care le-a întreprins primarul ulterior.
Luni, femeia a ajuns la spital și nu ar fi fost primită în unitatea medicală, iar conform directorului, în lipsa unui medic ginecolog, aceasta ar fi născut pe trotuar deoarece rudele acestia nu au vrut să aștepte ambulanța care urma să o ducă la spitalul din Slobozia.
La scurt timp, Constantin Sava a declarat la un post de televiziune că „e regretabil ce s-a întâmplat”, dar că „săraca de ea, nu știa de capul ei” – în contextul în care femeia avea unele dizabilități. Ulterior, a urmat o anchetă, dat fiind că spitalul este în subordinea Primăriei Urziceni, măsura dispusă fiind aceea de suspendare a directorului unității medicale.
După toate acestea, edilul a fost exclus din PNL, în cadrul unei ședințe Biroului Permanent Judeţean Ialomiţa, decizia fiind luată cu unanimitate de voturi. Potrivit Știri pe Surse, informația a fost confirmată de Dragoș Soare, preşedintele PNL Ialomiţa, care a detaliat totodată că decizia luată de filială va fi comunicată conducerii centrale a formaţiunii şi urmează să fie aprobată de către Biroul Permanent Naţional al partidului.
Însă PNL nu mai era de ceva timp în acord cu primarul din Urziceni. În urmă cu câteva zile, pe pagina de Facebook a PNL Ialomița se arăta că „managementul și modul de acțiune în acest caz, atât din partea Primăriei Urziceni, cât și a conducerii spitalului, au fost profund incorecte”, precizându-se și că „primarul municipiului Urziceni, domnul Sava, a fost suspendat din calitatea de Preşedinte al Organizației PNL Urziceni încă din februarie 2022”. Și nu doar atât:
„În ceea ce privește conducerea spitalului, cerem public demisia doamnei director Ianuș din toate funcțiile deținute, pentru modul defectuos în care a gestionat activitatea unității. De asemenea, menționăm ca doamna Ianuş şi-a pierdut calitatea de membru al PNL Ialomița.
Facem un apel pentru o anchetă serioasă și aplicarea măsurilor care se impun. (…) Avem datoria fermă de a corecta urgent aceste derapaje, oriunde s-ar întâmpla”.
Pe de altă parte, potrivit G4Media, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării derulează o anchetă proprie, președintele instituției, Csaba Asztalos, arătând că se „analizează o posibilă faptă de discriminare din partea spitalului constând în refuzul de a acorda servicii medicale femeii însărcinate din cauza apartenenței la o minoritate etnică și a stării de dizabilitate.
În cadrul autosesizării, Consiliul va analiza și declarația primarului din Urziceni, tot sub aspecul unui posibil discurs de incitare la discriminare și ură”.
Sabin Gavril Pășcan, inspectorul școlar general din cadrul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Mureș, este suspect într-un dosar penal instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș.
Pășcan este acuzat de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, dar și de două fapte de luare de mită.
Din ce detaliază procurrii anticorupție, „generalul” IȘJ Mureș a primit drept mită atât bani, cât și alte beneficii, respectiv un spectacol de muzică populară.
Faptele, arată DNA într-un comunicat, s-au petrecut toate anul acesta, având legătură atât cu examenul de bacalaureat, cât și cu transferul unui elev de la o unitate de învățământ la alta.
„În perioada organizării examenului de bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2023, suspectul Pășcan Sabin Gavril ar fi determinat persoanele implicate în supravegherea desfășurării probei de matematică să ajute o persoană să promoveze acest examen.
În același context, inspectorul general școlar ar fi primit, printr-un intermediar, suma de 3.000 euro pentru a ajuta o altă persoană să promoveze examenul de bacalaureat.
În data de 14 martie 2023, suspectul Pășcan Sabin Gavril, după ce ar fi aprobat transferul unui școlar de la o unitate de învățământ la alta, ar fi pretins părinților acestuia (soliști de muzică populară) susținerea unui moment artistic, cu titlu gratuit, la un eveniment organizat de către suspect cu ocazia sărbătorilor pascale, lucru acceptat de către aceștia. Ulterior, momentul artistic respectiv ar fi fost susținut, tot cu titlu gratuit, de către o colegă a celor doi soți”, se arată în comunicatul DNA.
Ancheta nu l-a vizat doar pe inspectorul școlar general din Mureș, pentru că, „anterior, persoana care a remis suspectului, cu titlu de mită, suma de 3.000 euro a încheiat cu procurorii anticorupție, în data de 28 iulie 2023, un acord de recunoaștere a vinovăției acesta fiind de acord cu încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și cu felul și cuantumul pedepsei aplicate respectiv 1 an și 4 luni închisoare cu suspendare”. Totodată, conform DNA, „în cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane”.
Calcule peste calcule la Guvern, în condițiile în care deficitul bugetar al țării noastre creează probleme nu doar în ceea ce privește nivelul de trai, ci și în ceea ce privește măsurile pe care le-ar putea lua Uniunea Europeană vizavi de Planul nostru de Redresare și Reziliență.
Din acest motiv, membrii coaliției de guvernare își fac planuri vizavi de ceea ce ar putea tăia, astfel încât să nu se simtă… dar să conteze.
După ce zilele trecute liderii partidelor din coaliție – Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat că au ajuns la un acord privind planul de reducere a deficitului bugetar, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a venit la rândul său cu explicații.
Potrivit lui Boloș, ministerul pe care îl conduce acum este „în postura de integrator”, mai clar, „face simulări asupra impactului pe care diferite propuneri fiscal-bugetare îl pot avea, pentru ca Guvernul României să ajungă la o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri”.
Și, din ce detaliază Boloș pe Facebook, încă se lucrează intens la „analiza simulărilor pachetului care trebuie să genereze efecte care să se resimtă de anul acesta și că continue și după 2024”.
„Concluzia a fost că deficitul bugetar reprezintă o amenințare serioasă pentru viitorul nostru și este momentul să acționăm ferm și să aducem echilibrul bugetar pe linia corectă.
Tocmai de aceea pachetul de măsuri trebuie să ne aducă încă din 2023 o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei.
Să nu uităm că România este singura țară din UE ținută sub atentă observație, pentru că în mod persistent consumă mai mult decât produce. Și suntem avertizați că riscăm să pierdem toți banii europeni ce ne sunt alocați.
Primul pas, unul vital, trebuie să îl facă statul: să reducem din cheltuielile publice şi să utilizăm mai eficient banul public. Principiile luate în calcul sunt reducerea de cheltuieli prin mai multe tipuri de măsuri, inclusiv de reformă administrativă, precum și atragerea echitabilă de venituri la buget, fără a afecta categoriile care aveau un grad de suportabilitate redus, sub posibilități.
Avem o serie întreagă de măsuri luate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, iar prin acestea dăm semnalul clar că efortul de echilibrare bugetară începe cu statul și e făcut în cea mai mare parte de stat. Ne concentrăm pe diminuarea numărului de secretari de stat şi altor funcţii de demnitate publică, a numărului de posturi vacante în sectorul public, pe reducerea numărului șefilor din instituții, precum și pe stabilirea unui plafon pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană.
Cât despre măsurile fiscale, fac încă o dată precizarea că nu există, pentru moment, nici simulări finale, nici decizii finale, convenite în Coaliția de guvernare. Nu ne dorim să bulversăm mediul de afaceri sau populația, vom prezenta transparent și integrat toate propunerile și deciziile pe care Guvernul Ciolacu le va lua în această zonă.
În toate discuțiile în care am avut un cuvânt de spus am subliniat că planul final trebuie să cuprindă măsuri pentru România, măsuri pentru români, pentru a trece cu bine de acest moment de răscruce, în care volumul de investiţii de 75 de miliarde de euro pe care îl avem în față să poată să fie dus la bun sfârşit”, asigură ministrul Boloș.
Ședință de Guvern astăzi la Palatul Victoria, pe ordinea de zi fiind mai multe proiecte.
Unul dintre acestea este un proiect de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare – Autostrada A7 România-Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă – dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023.
Potrivit detaliilor, contractul are o valoare de 600 milioane de euro, iar Ministerului Transporturilor și Infrastructurii i se deleagă întreaga autoritate şi responsabilitate în realizarea proiectului, minister care totodată asigură implementarea proiectului, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – SA, în calitate de agenție de implementare.
Totodată, „Ministerul Finanţelor încheie cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – SA un acord subsidiar prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în implementarea Proiectului şi executarea Contractului de finanțare”.
În același timp, se mai arată în proiect, „cheltuielile aferente Proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului și al celorlalte fonduri publice destinate finanțării costului acestuia, inclusiv taxele și impozitele aferente, se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale”.
Autostrada va avea o lungime de 319 km, între Ploiesti si Pascani, divizată în 4 sectiuni – Ploiești – Buzău, cu o lungime de 63,25 km; Buzău – Focșani, cu o lungime de 82,44 km; Focșani – Bacău, cu o lungime de 95,9 km și Bacău – Pașcani, cu o lungime de 77,39 km.
„Se estimează că Proiectul se va finaliza în 2025, data finală de disponibilizare a împrumutului fiind de până la 48 de luni de la data semnării Contractului de finanțare. Conform prevederilor Contractului de finanțare, împrumutul poate fi tras în maxim 20 tranșe, valoarea minimă a unei tranșe fiind de 30 milioane euro. Împrumutul acoperă până la 50% din costul total al Proiectului. Nu sunt eligibile cheltuielile cu TVA și cele privind exproprierile”, se detaliază în documentație.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au un alt suspect în dosarul privind relele tratamente din centrele rezidențiale din Ilfov.
Potrivit anchetatorilor, este vorba despre președintele unei asociații ce deține un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități, suspectul G.Ș.C. (Godei Ștefan – n.r.), care este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
După ce în iulie procurorii anticorupție dispuneau reținerea pentru 24 de ore a doi inspectori sociali în cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Ilfov, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, ieri au fost aduse și alte acuzații.
Astfel, despre președintele asociației, anchetatorii arată că a acționat în tandem cu cei doi inspectori, astfel încât totul să pară în regulă în azil. Din ce detaliază DNA, „în zilele de 10 și 11 mai 2023, suspectul G.Ș.C., în scopul obținerii licenței de funcționare pentru un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități pe care-l deținea în orașul Voluntari, județul Ilfov, ar fi completat documentele necesare conform instrucțiunilor trasate de inculpații Rontescu Florina și Năstase Andrei Cornel, inspectori sociali în cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Ilfov, pentru a dovedi îndeplinirea standardele minime de calitate de către centrul respectiv”.
Cât despre Rontescu și Năstase, se arată că „ar fi transmis către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, un raport favorabil în condițiile în care centrul respectiv nu îndeplinea cerințele minime de funcționare, prevăzute de lege”.
Referitor la aceștia, DNA arată că „în perioada 25.04.2023 – 31.05.2023, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile prevăzute de legislația primară, referitoare la realizarea vizitelor de evaluare în teren în ceea ce privește un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități situat pe raza județului Ilfov. (…)
Cei doi inculpați ar fi procedat la o evaluare formală, doar în baza documentelor, a îndeplinirii de către centrul respectiv a standardelor minime de calitate obligatorii, și ar fi omis să constate starea de degradare a mobilierului și a dotărilor din spațiul cu destinația de bucătărie, precum și problemele structurale de igienă pe care controalele inopinate ale celorlalte autorități publice sau private le-au constatat.
De asemenea, deși ar fi constatat că centrul respectiv nu dispunea de resursa umană necesară prestării serviciilor sociale respective, inculpații ar fi dat instrucțiuni reprezentantului centrului cu privire la modul de modificare/completare a contractelor de prestări servicii medicale astfel încât, în final, să se îndeplinească cerințele minime prevăzute de lege.
Din ce se pare, cercetările nu se opresc însă aici, în condițiile în care DNA precizează că „în cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane”.
Activitatea Comandamentul Sezon Estival 2023 pe litoralul Mării Negre a continuat în toată această perioadă, instituția anunțând că în urma verificărilor din a cincea săptămână au fost sancţionate contravenţional 59 de unități, cu amenzi în valoare de 621.400 de lei. De asemenea, au fost emise 2 ordonanțe de interzicere a activității și o ordonanță de suspendare a activității.
Ordonanța de interzicere a vizat activitatea unei locații din Costinești, de unde inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au confiscat 593 de kg de pește și carne, produse care erau fie expirate, fie depozitate în condiții de igienă foarte precare.
Potrivit ANSVSA, era vorba chiar despre „un resort de lux din Costinești” unde, ca urmare a neconformităților constatate, inspectorii au emis respectiva ordonanță de interzicere a activității, dar și o amendă de 72.000 de lei.
Verificările s-au derulat în perioada 24 – 30.07.2023 și au vizat 264 de unități localizate în cele 6 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Costineşti, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgiol, Mangalia și Constanța.
Deficienţe au fost constatate în ceea ce privește comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar; nerespectarea normelor sanitare veterinare privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și valorifcare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentelor care să ateste trasabilitatea produselor.
„Au fost confiscate și direcționate către unități de neutralizare produse alimentare, în cantitate totală de 818 kg (carne de vită, carne de pui, pește, produse din pește și ouă, înghețată).
ANSVSA, prin intermediul DSVSA Constanța, pune la dispoziția celor interesați numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival 2023: 0786.577.007, unde se pot face sesizări sau se pot obține informații referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr va funcționa în paralel cu numărul Call – Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice rețea de telefonie.
Vă reamintim că unităţile aflate în zonele de interes turistic sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari din cadrul Comandamentului Sezon Estival 2023”, transmite instituția într-un comunicat de presă.
Fostul preşedinte al PNL Florin Cîţu, totodată și fost prim ministru, se arată din nou nemulțumit de prestația coaliției de guvernare, chiar dacă aceasta înseamnă critici inclusiv la adresa colegilor săi de partid.
Potrivit acestuia, de fapt actuala echipă guvernamentală țin pe loc reformele, deoarece orice schimbare „drastică” ar putea duce la pierderi din punct de vedere electoral.
Cîţu consideră că liderul PSD, Marcel Ciolacu, se află în campanie electorală, iar „această coaliţie a ajuns la limită, a depăşit termenul de expirare şi deja face rău românilor”.
„Vă daţi seama, nu se poate face o reformă a salarizării, care are doar câteva principii simple acolo. Sau această guvernare nu poate să facă. (…)
Sunt câteva principii acolo, simple, şi nu s-au făcut încă. La fel la reforma pensiilor: un principiu foarte clar, pe contributivitate toată lumea. Dacă nu se pot face aceste lucruri simple… şi nu s-au făcut nu pentru că nu se pot face, pentru că cei care ar fi trebuit să le facă cred că vor pierde electorat şi în loc să facă lucruri bune pentru România şi pentru români, încearcă să-şi păstreze posturi şi locuri. (…)
Marcel Ciolacu este în campanie pentru anul viitor, pentru prezidenţiale, pentru ce vrea el, dar este în campanie. Şi atunci trebuie să protejeze propriul electorat şi să lovească în electoratul adversarilor, PNL. Pentru că orice ar spune oricine, PNL este adversar şi atunci loveşte în electoratul PNL, ne face pe noi să fim mai mici, să fim vulnerabili şi el încearcă să-şi întărească propriul electorat”, a atras atenția Cîțu, citat de Știri pe Surse.
Mircea Fechet, ministrul Mediului, admite că România încă se confruntă cu probleme în ceea ce privește situația gunoiului, mai precis cu gropile de gunoi neecologizate.
Și la acest moment, țara noastră riscă amenzi de zeci de milioane de euro din cauza depozitelor de deşeuri neecologizate, a avertizat Fechet, cu precizarea că situația totuși este puțin mai „curată” față de anii anteriori.
Și, din ce a lăsat să se înțeleagă ministrul, în România lucrurile sunt greu de remediat total, în condițiile în care „startul” a fost unul greu și „statul român a moştenit de la perioada comunistă o serie de probleme de mediu”.
„Parte din aceste probleme care fac obiectul acestei cauze foarte celebră de altfel, este cauza C301 din 2018, unde statul român a fost deja condamnat, Curtea Europeană de Justiţie a considerat că nu ne-am îndeplinit acea obligaţie de mediu de a ecologiza acele depozite de deşeuri. Discutăm acolo de depozite municipale vechi, de depozite industriale şi de depozite de deşeuri periculoase”, a afirmat Mircea Fechet, citat de B1 TV.
Detaliind, Fechet a precizat că iniţial au fost 101 astfel de depozite, din care astăzi mai există doar 33 din 101. Însă inclusiv pentru acestea au fost aplicate sancțiuni și, în continuare există „șanse” mari să fim sancționați cu „zeci de milioane de euro”.
„Din nefericire însă, discutăm despre unele depozite foarte mari ca volum şi ca suprafaţă, la fel cum discutăm despre multe depozite deţinute de societăţi comerciale care astăzi se află ori în faliment, ori în insolvenţă, ori în alte situaţii care nu asigură surse de finanţare pentru ecologizarea acestora”, a mai explicat ministrul Mediului.
Deputat de Bacău, Fechet ar avea ceva experiență în probleme de mediu. Potrivit CV-ului, a mai deținut acest portofoliu timp de o lună, în 2020, anterior, timp de aproape un an, fiind secretar de stat în acest minister, unde coordona Administraţia Fondului pentru Mediu, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase și Direcţia Generală Evaluare Impact şi Controlul Poluării.
Totodată, între februarie și noiembrie 2020 a fost reprezentant al României la Agenția Europeană de Mediu din Danemarca, iar între martie 2014 – februarie 2019 a fost director executiv adjunct la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Bacău, funcție pe care o mai deținuse și în perioada mai 2010 – mai 2012.
According to the financial press, Ilchovski owns more than 10,000 ha of agricultural land in the south of the country. Part of the farmland was bought from the owner of the „University of Craiova” Football Club, Mihai Rotaru, who owned 5,700 ha in Olt and Dolj, but who, in 2022, quit doing business in the agricultural field. The business media show that, in December, Altimir BS Eood, of Karlovo, Bulgaria, owned by Svetoslav Bozhidarov llchovski, bought Rural Capital from Rotaru, a cereal farming business. The Romanian football club owner has not denied the transaction, which can be found using the database of the Romanian National Trade Register House, but preferred not to comment.
Ilchovski has also bought land from other farmers in the south of the country, one of them being Cornel Stroescu, from Mehedinți. Ilchovski purchased Strovar SA and Hastro SRL Șovarna from Stroescu, which both own thousands of hectares of agricultural land.
Ilchovski made shocking revelations in the scandal of former Prime Minister Boiko Borisov, photographed naked with stacks of money and gold bars
Two years ago, Svetoslav Ilchovski made revelations that shocked Bulgaria. The Bulgarian press presented the disclosures Ilchovski made before a parliamentary commission investigating the scandal involving Bulgaria’s prime minister at the time, Boiko Borisov. The businessman made these revelations having witnessed many instances where the fields of politics and business had crossed paths.
Ilchovski developed his business and became one of the largest landowners in Bulgaria in an economic and political climate known for the high levels of corruption – even higher than in Romania – one awash with news about hired assassinations, car bomb explosions, extortion, blackmail and mafia networks. In May, Bulgaria’s chief prosecutor, Ivan Ghesev, escaped with his life after a device exploded in the proximity of his passing official state car.
In May 2021, Svetoslav Ilchovski appeared before the Parliamentary Commission investigating the scandal involving Boiko Borisov. Compromising photos, allegedly taken in Borisov’s bedroom while he was sleeping naked in bed, appeared in the Bulgarian media on June 17, 2020. The photos showed a gun resting on the bedside table, alongside gold bars and stacks of €500 notes. It was the perfect portrait of high-level corruption.
The „safe” bedside table of the former prime minister of Bulgaria, Boyko Borisov
Borisov denied the authenticity of the photos, but later appeared to confirm them, without explicitly stating whether they were real or fake. He suggested that he was being harassed, with the aid of a drone, by the president of Bulgaria, Rumen Radev, who lives in the same area and with whom he has strained relations. In reply, called the accusations ridiculous.
The Bulgarian Parliament launched an investigation and, on the 5th of May, 2022, Svetoslav Ilchovski testified before the parliamentary commission investigating the illegalities of the government led by Boiko Borisov. His testimony shocked the Bulgarian press, primarily because of the spicy details he revealed, of the prime minister’s personal life.
„Svetoslav Ilchovski spoke on a variety of topics, including public scandals involving the Prime Minister of Bulgaria, to which he added some rather spicy details. Everyone was surprised when the agrarian businessman claimed to know the identity of the woman who photographed Boyko Borissov sleeping naked at his residence, with a gun and stacks of euros and gold bars on his bedside table. (…) He refused to reveal her name, but claimed that she was an escort paid 5,000 leva (approximately 2,500 euros) to provide sexual entertainment for the prime minister”, reported the Bulgarian publication „Baricada”.
The combination of politics and business in Bulgaria: pressure, blackmail, and even the RAPE of a businessman in police custody
Ilchovski’s shocking revelations made waves in the Bulgarian press
Beyond their spiciness, the more consistent revelations of Svetoslav Ilchovski spoke of the dire climate of the Bulgarian business life, depicting stories of pressure, blackmail, influence peddling, and even the RAPE in police custody of businessman Minyu Staykov. He even accused incumbent Prime Minister Boiko Borisov of being involved in a mafia-style money extortion operation from businessmen.
„Also discussed were the gun, money and gold bars in Borissov’s bedside drawer, the gang-rape of businessman Minyu Staykov while he was in police custody, and other recent incidents and events. According to Ilchovski, the gold in the photos was a birthday present from a wealthy business duo named Ivan <<Pileto>> and <<Tzolo>>.
According to Ilchovski, such behavior is normal in the Bulgarian climate, <<an everyday pattern>>, as he put it. His revelations, wrote the Bulgarian press, confirmed what Bulgarians had long suspected: that every sector of the economy was divided and controlled by businessmen close to the Government, that they were all under the thumb of Boyko Borisov, and that all of the ministers were mere <<puppets on strings> >”.
Ilchovski claimed that he had been blackmailed by people around the prime minister. His accusations targeted one of the owners of the poultry company "Gradus", Ivan Angelov, nicknamed "Pileto"- "chicken" in Bulgarian, allegedly one of Boiko Borisov’s close associates. "According to Ilchovski, Angelov introduced himself as <<the hidden Head of the Ministry of Agriculture and the Food Agency>> during their meeting. Ilchovski claimed that, in 2014, he was forced to start selling grain to Angelov's companies at prices well below market value, in order to avoid "problems", "Barricada" also reported.
Later, Ivan Anghelov „Pileto” sued Ilchovski, requesting the payment of compensation of 7.5 million euros. And this is the way things stood when Ilchovski decided to move his business to Romania.
But let’s go back to Ilchovski’s land acquisitions from Cornel Stroescu. Stroescu’s businesses had been built from scratch. Previously, the businessman and his wife had spent some time working in Germany. The couple invested the money they were earning in agriculture. In 2005, Stroescu leased 100 ha, which he got his brother to manage. In 2008, he leased another 460 ha. The Stroescus then returned to the country and established Strovar SA and Hastro SRL. They managed 2,000 ha of agricultural land through the two businesses . Stroescu also owns a poultry farm in Hinova, which supplies over 15,000 eggs to hypermarkets in the area on a daily basis.
In December 2022, the news emerged that the farmer Cornel Stroescu, founder of Hastro SRL Şovarna, had „decided to sell an area of approximately 2,000 hectares, equivalent to 20% of his company’s shares, to one of the largest landowners in Bulgaria, Svetoslav Ilchovski ”. Stroescu explained on Agro TV how had built the business which back then had a turnover of 11.5 million lei:
„We built something there, we did what no one else had done in Mehedinți County. I figured, someone else could pick it up and build upon it. (…). I accomplished something, I created 20 jobs where there was nothing, it was a former plot of CAP [nationalised land owned by the government and worked through free, state imposed labour by Romanian locals]. Everything had been torn down, now everything is new, a silo of 8,000 tons, machines, an area of almost 2,000 hectares”.
In the press, Stroescu claimed that he had sold only 20% of his agricultural business to the Bulgarian businessman
In December, Cornel Stroescu declared for business publications that he had only sold 20% of Hastro SRL Șovarna to Ilchovski. The decision, he stated, had been taken because of the high costs, but also because he wanted to invest the money into the expansion of his poultry farm.
„It is a package of 20% of the shares, because we could no longer face the expenses, and the condition is that he makes the investments he signs up to make. We are not withdrawing from agriculture, we still have land, the poultry farm, we are investing 8 million euros in expansion”, explained Cornel Stroescu.
However, according to the Trade Register, Stroescu sold Ilchovski all of his shares, i.e. 100%, in Strovar SA and Hastro SRL
There are some contradictions in relation to these transactions, because Stroescu’s statements are contradicted by the records at the Trade Register, which prove that he has not only sold 20% to Ilchovski, but gave the Bulgarian landowner 100% of Strovar SA and Hastro SRL.
Why did Stroescu avoid stating that he had sold the companies to llchovski in their entirety? Why did Stroescu resort to this subterfuge?
For now, let’s see how the two transactions were registered at the Trade Registry. At the beginning of January, two changes, called “Decizii” (“Decisions”) were published in the Official Gazette no. 110/10.01.2023 regarding the transactions between Svetoslav Bozhidarov Ilchovski and Cornel Stroescu.
The first of these was Change/Decizia No. 88/23.11.2022 of the sole associate of Hastro Șovarna SRL, Cornel Stroescu, who owned 100 shares and transferred control of his firm to Agro Association – Dunav Ltd, with its registered office in Kozloduy, Bulgaria, represented by Svetoslav Ilchovski, Bulgarian citizen.
„Art 1. The assignment of 2 social shares is approved, with a nominal value of 41,100 lei/social share, in a total value of 82,200 lei, representing 100% participation in benefits and losses as follows: Stroescu Cornel assigns 2 social shares with a nominal value of 41,100 lei each and a total value of 82,200 lei, representing 100% of the company’s share capital, in favor of Agro Association – Dunav Ltd.
Art. 2. As a result of the mentioned assignment, Mr. Stroescu Cornel loses the status of sole associate of Hastro Șovarna SRL, and the structure of the company’s share capital will be as follows:
Agro Association – Dunav Ltd, 2 registered and indivisible shares, in total amount of 82,200 lei (equivalent to 16,686 euros) which represents 100% participation in benefits and losses”, says Decision no. 88/23.11.2022 of the associate of Hastro Șovarna SRL.
As a result of Stroescu’s departure from the company, article 5 provides for the change of the executive management of the company: „Mr. Stroescu Cornel is dismissed from the position of administrator and Mr. Borislav Toev, a Bulgarian citizen, residing in Vratsa county, the municipality of Mizia, is appointed as administrator”.
The second document published in the “Monitorul Oficial” [The Romanian government’s official publisher, responsible for announcing new laws or changes in the Register of Commerce, amongst others] on January the 10th refers to the transfer to the same company of Ilchovski, Agro Association – Dunav Ltd, of the shares of another company of the Stroescu family, Strovar SA Șovarna.
By Resolution no. 82/23.11.2022 of the general meeting of Strovar SA shareholders, the shareholders Stroescu Cornel, Stroescu Haidemarie, Stroescu Christian and Stroescu Maria, transfer their 12,000 shares, with a nominal value of 10 lei/share, for a total value of 120,000 lei, representing 100% participation in benefits and losses, to two companies, the first of them being Agro Association – Dunav Ltd, represented by Svetoslav Ilchovski, and the other Pro – Land Ood Ltd, from Pleven, Bulgaria, represented by Ivan Peevski.
Agro Association – Dunav Ltd, Ilchovski’s company, received 11,880 shares, worth 241,164 euros, representing a profit and loss participation rate of 99%, and Pro – Land Ood Ltd, Peevski’s company, received 120 shares, in the amount of 243 euros, i.e. 1% of the shares.
As a result of Ilchovski’s company taking control of Strovar SA, the same Borislav Toev was appointed administrator of this company, too.
And this is how Svetoslav Ilchovski came to own 100% of the shares of the two agricultural companies, simultaneously becoming the owner of the agricultural lands, constituting some of the assets of Strovar SA and Hastro SRL.
What does the law say? When selling agricultural land, the seller has to pay a tax of 80% if he disposes of the land before 8 have passed since the original purchase took place
The transactions with the shares of the two companies are perfectly legal. Some problems do arise, however, when it comes to paying taxes, as Law no. 17/2014 regarding the sale of agricultural land has special provisions regarding the trading of companies that own such land.
On June 30, 2022, the Ciucă Government approved Ordinance no. 104/2022, to amend Law no. 17/2014 regarding the sale of agricultural land located outside the built-up areas.
According to art. 4^2, paragraph (1) of Ordinance 104, „agricultural lands located outside the village can be sold, before the completion of 8 years from the purchase, with the obligation of the sellers to pay an 80% tax applied to the positive difference between the value of agricultural land from the date of sale and that from the date of purchase”.
The same thing applies to the sale of agricultural land which is part of a company’s business assets: „In the case of alienation, through sale, of the control package of legal entities that own one or more agricultural land located outside the city and which represents more than 25% of the assets and to the extent that the alienation takes place before the completion of 8 years from the acquisition of any of these lands, the individual and/or legal entity that alienates has the obligation to pay a tax at the rate of 80% applied to the positive difference between the value of the land existing at the time of the alienation of the control package and that at the time of the acquisition of the land”.
In both situations, the value of the land at the time of purchase, respectively of sale, is determined as part of a valuation process undertaken by representatives of the Romanian Chamber of Public Notaries.
As part of the assets of Strovar SA, company that had been taken over by Ilchovski in 2022, there were also lands that Stroescu had bought in 2021, for which the tax of 80% had to be paid
Let’s see how things stood, regarding the two transactions, for the shares in Strovar SA and Hastro SRL sold by Cornel Stroescu to Svetoslav Ilchovski. According to financial data, the share of land in the total value of the assets was 57% in the case of Strovar SA and 29% in the case of Hastro SRL. So in both cases, the condition provided by art 4^2, paragraph (2), „agricultural land located outside the village and representing more than 25% of the assets” was met, a condition that requires the seller to pay the 80% tax.
The other rule applies, too – the one according to which the seller, namely Cornel Stroescu, would have had to pay the 80% tax if a period of 8 years had not passed since the date he acquired the agricultural land.
In 2021, Cornel Stroescu bought land on behalf Strovar SA
For example, in 2021, at the Gârla Mare Town Hall, in Mehedinți, the „Communication of acceptance of the sale offer” no. 14/02.06.2021 was registered. According to this, Cornel Stroescu bought 1,84 ha of land on behalf as Strovar SA, which he managed, from Alin Claudiu Popescu, for which he paid 27,600 lei. On the same day, the Gârla Mare Town Hall registered another communication accepting a sale offer which saw Stroescu purchase, again on behalf of Strovar SA, a 1.2 ha plot of land from Popescu Gheorghiță, which he paid 23,077 lei for.
The two plots of land bought by Cornel Stroescu became, thus, part of Strovar SA’s assets in the spring of 2021. Just a year and a half later, so well before the 8-year cut-off point, Stroescu sold all of his shares in Strovar SA’s to Ilchovski – including the two plots.
According to the law, if Strovar SA, respectively Stroescu, were to sell these lands before the 8-year mark, i.e. before 2029, they would have had to pay the tax of 80% of the difference in the value of the lands between the two transactions – that is, the value of the lands between the spring of 2021, and December 2022, when Strovar SA was sold to Ilchovski.
We reach the eternal conclusion: that Romania not only has bad laws, but that applying them is, often, optional
And here lies a big dilemma. Why is it that, in December 2022, Cornel Stroescu said that he had sold only 20% of the shares to Ilchovski, stating that „it is a package of 20% of the shares”, but – from the records of the Trade Register – it appears that Stroescu actually sold Ilchovski 100% of the Strovar shares SA and Hastro SRL? Was there a hidden deal between Stroescu and Ilchovski? Could the stake of this subterfuge be to avoid the 80% tax? Whether the tax was, indeed, paid or not, this dilemma still reveals one fact: that we have bad laws, which have confusing wording, and that their provisions are extremely difficult to verify.
Theoretically, these law provisions were approved to discourage speculative agricultural land transactions. Practically, they are difficult to apply.
Who is there to check when it is that a farmer has actually bought a certain piece of land which he adds to his company’s assets? Who checks what percentage of the assets of the company which the farmer is selling is represented by the value of agricultural land, or whether a company which is being sold had land in its assets which had been bought in 2008, or in 2021? No one checks, because a bad law becomes – automatically – optional.
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt deciși să obțină un alt final în dosarul fostului primar al orașului Năvodari, trimis în judecată în anul 2014 pentru fapte de corupție.
Soluția finală a fost pronunțată abia în urmă cu câteva zile, însă procurorii consideră că achitările din dosar nu sunt o soluție corectă, astfel apelează la o cale extraordinară de atac.
Potrivit unui comunicat al procurorilor, a fost declarat „recurs în casație împotriva Deciziei nr. 237 din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunțată în apel în dosarul nr. 3743/2/2015 privind mai mulți inculpați și având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălarea banilor, în care DNA a dispus trimiterea în judecată la data de 27 noiembrie 2014”, deoarece la mijloc sunt „multiplele opinii juridice exprimate în spațiul public”.
Astfel, „pentru a preveni generarea unei practici neunitare în aplicarea Deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, în cuprinsul motivelor de recurs în casație a fost formulată și o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.
Nicolae Matei, ex primarul din Năvodari, acuzat în 2014 de abuz în serviciu în formă continuată (3 infracțiuni), tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu, dare de mită și constituire a unui grup infracţional organizat, a fost și arestat la momentul trimiterii în judecată. Alături de acesta, judecate au fost și alte persoane, o firmă, persoane fizice fără calitate specială, cât și nume cunoscute în zonă. Printre acestea, și o judecătoare – Corina Eugenia Jianu, acuzată de abuz în serviciu (2 infracțiuni) și luare de mită.
Consilier si viceprimar al orasului Navodari începând cu anul 2000 și ulterior, din 2008, primar al orasului Navodari, Nicolae Matei arăta într-o prezentare, printre alte realizări, și că a „transformat Navodari în stațiune balneo-climaterică”, DNA arată că de fapt transformase primăria într-o afacere proprie. Actualmente consilier local din partea Partidului Neamul Românesc, Nicolae Matei, era acuzat că a produs primăriei pe care o conducea un prejudiciu de 119.495.866,4 lei.
„În perioada 2010 – 2011, în calitate de primar al oraşului Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, inculpatul Matei Nicolae a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri situate în intravilanul localităţii Năvodari, pe malul Mării Negre, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează desfăşurarea acestei proceduri administrative, dar şi a dispoziţiilor definitive şi irevocabile ale instanţei de judecată.
La data de 23 iulie 2012, inculpatul Matei Nicolae și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din funcția de primar al orașului Năvodari, legate de corecta gestionare și administrare a patrimoniului orașului, cu ocazia vânzării, la un preț derizoriu, a trei terenuri în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha.
Astfel a fost provocată o pagubă de 1.853.970,4 lei în dauna primăriei Năvodari, respectiv diferența dintre suma de 2.129.480 lei (reprezentând valoarea reală de circulație a terenurilor) și suma de 275.509,6 lei (reprezentând prețul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri), fiind obținute foloase necuvenite de cumpărătorul bunului. Contractul de vânzare-cumpărare pentru cele trei terenuri, aparținând domeniului privat al orașului Năvodari, a fost încheiat în numele SC Dormarbib Group de inculpatul Gurgu Isidor, cunoscând că cele trei terenuri provin din săvârşirea unei infracţiuni de către primarul Matei Nicolae.
Într-un demers separat, la data de 20 decembrie 2012, inculpatul Matei Nicolae, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de primar al oraşului Năvodari, a încheiat un contract de schimb cu sultă (sumă de compensare) autentificat la 20.12.2012 la un biroul notarial. Prin acesta, el a transmis și respectiv urma să transmită dreptul de proprietate asupra a patru terenuri, în suprafaţă totală de 12.055 m.p. şi a achitat o sultă de 2.592 lei, iar în schimb, a primit de la SC Dormarbib Group SRL suprafaţa de 7.315 m.p. teren, situată în intravilanul oraşului Năvodari.
Astfel, s-ar fi putut provoca o pagubă de 4.919.932 lei în dauna primăriei Năvodari, reprezentând diferența dintre valoarea de circulație a terenurilor schimbate și care urmau să fie schimbate (5.846.780 lei) de către orașul Năvodari plus sulta de 2.592 lei și valoarea de circulație a terenului schimbat de SC Dormarbib Group SRL (929.440 lei) precum şi un folos necuvenit SC Dormarbib Group SRL.
În perioada 1 septembrie 2010 – 21 mai 2014, în calitate de primar al orașului Năvodari, inculpatul Matei Nicolae a efectuat mai multe plăți către Asociația Fotbal Club Săgeata Năvodari, în cuantum total de 12.653.000 lei, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în domeniu. O parte din această sumă de bani, respectiv 2.269.510,00 lei, a fost transferată din conturile Asociației Fotbal Club Săgeata Năvodari, în perioada 22 mai 2012 – 03 iulie 2013, de către inculpatul Manu Vasile Alexandru către societăți de tip fantomă, sub acoperirea unor operațiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.
La data de 19 octombrie 2010, în baza unei înțelegeri preexistente, Matei Nicolae a dat inculpatei Jianu Corina Eugenia care, la momentul săvârșirii faptei era judecător în cadrul Judecătoriei Constanța, prin intermediul fiicei acesteia, un teren în suprafață de 500 m.p., situat în orașul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle de serviciu ale magistratului învestit cu soluționarea a două dosare, prin care s-au vătămat drepturile și interesele legale ale orașului Năvodari și au fost obținute foloase necuvenite pentru persoanele implicate.
Fapta ar fi fost disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între SC Top Vision SRL (al cărei asociat unic este Matei Nicolae) şi fiica magistratului, prin care aceasta din urmă a dobândit terenul respectiv la prețul de 8.560 de lei, deși valoarea de circulație a acestuia era de 139.550 lei. Transferul acestei suprafeței de teren s-a realizat la scurt timp după ce inculpatul Matei Nicolae, a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătorești nelegale și netemeinice pronunțate cu rea-credință de către inculpata Jianu Corina Eugenia”, detalia DNA.
La acel moment, dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Constanţa, după care a fost strămutat la Curtea de Apel București, care a dat o primă sentință în anul 2020, încă de atunci de achitare pentru mai multe infracțiuni. Chiar și așa, fostul edil a primit pentru abuz în serviciu din perioada 2010 – 2011 închisoare cu executare:
„Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, (…) achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă 23.07.2012). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu în formă calificată (faptă 20.12.2012). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (faptă anul 2011). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată (faptă 01.09.2010-21.05.2014).
Condamnă pe inculpatul Matei Nicolae la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă din perioada 19.07.2010 – 17.10.2011). Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.
Constată că infracţiunea pentru care inculpatul Matei Nicolae a fost condamnat în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea de dare de mită pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.
Contopeste pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa şi aplică pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani inchisoare. Inculpatul Matei Nicolae va executa pedeapsa de 9 ani închisoare în regim de detenţie”.
La o distanță de mai bine de doi ani, luna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat sentința definitiva:
„Încetează procesul penal ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale: – față de inculpatul Matei Nicolae (…). Constată că inculpatul Matei Nicolae a fost reținut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 14:00, până la data de 30.08.2014, ora 14:00 și arestat preventiv în perioada 10.09.2014 – 24.04.2015. Constată că inculpatul Gurgu Isidor a fost re?inut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 16:05, până la data de 30.08.2014, ora 16:05 (…)”.
Ministerul Aafacerilor Externe (MAE) a emis ieri o atenţionare de călătorie în Republica Portugheză – Portugalia, cum este cunoscut acest stat.
Atenționarea are legătură cu riscurile crescute de producere a incendiilor de vegetație, în condițiile în care de câteva săptămâni aceeași atenționare vizează și cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Grecia, unde țara noastră a trimis în ajutor forțe din cadrul IGSU.
Cât privește Portugalia, MAE arată că cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească trebuie să știe că „pentru perioada 31 iulie – 4 august 2023, autoritățile locale au anunțat existența unui risc major de producere a incendiilor de vegetație pentru următoarele regiuni din zona continentală: Nord, Centru, Alto Alentejo și Algarve”.
Recomandările MAE sunt astfel ca românii „să se informeze, înainte de începerea călătoriei, în legătură cu situația existentă atât pe traseu, cât și la destinație și să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un pericol iminent de producere a acestora”.
Totodată, sfatul este ca cetățenii români, „care se află într-o zonă în care se manifestă un incendiu, să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să urmărească în permanență sursele oficiale de informare publică, prin consultarea paginii oficiale de Internet a Institutului pentru Mare și Atmosfera: IPMA – Perigo de Incêndio Rural (PIR) Continente, pentru obținerea informațiilor actualizate”.
Totodată, „cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351213968812, +351213979982, +351213966463, +351213960866; apelurile la ultimele două numere de telefon fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență,au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Repubica Portugheză: +351927411628.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.ipma.pt/en/, http://lisabona.mae.ro, www.mae.ro, pagina de Facebook a Ambasadei României în Republica Portugheză şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie”.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
