Valoarea tichetelor de masă va crește începând de luna viitoare cu 5 lei, iar o altă majorare va fi aplicată începând cu prima zi a anului viitor.
Cel puțin aceasta asigură autoritățile, prin vocea premierului Marcel Ciolacu.
Ieri, printre proiectele aflate în dezbatere și vot în ședința de Guvern s-a numărat și un act normativ legat de această majorare. Potrivit lui Ciolacu, măsura a reprezentat o promisiune „din prima săptămână de guvernare și (…) este o prioritate”, respectiv majorarea valorii tichetelor de la 30 la 35 lei lunar – începând cu 1 august, urmând ca de la 1 ianuarie anul viitor să se ajungă la 40 lei pe lună.
„E un gest cât se poate de firesc, ținând cont de inflația din acest an”, a punctat premierul înaintea ședinței de Guvern.
Este vorba despre o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi.
„Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, majorarea valorii tichetului de masă în contextul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a războiului din Ucraina și a liberalizării preţurilor la energie.
Având în vedere că valoarea acestor tichete a rămas neschimbată în ultimele două semestre, deși prețul alimentelor cât și al utilităților au crescut semnificativ, Executivul a decis majorarea în două etape a acestei valori: de la 30 de lei la 35 de lei, începând cu data de 1 august 2023, respectiv 40 de lei din 1 ianuarie 2024.
Totodată, prin derogare de la art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al tichetului de masă, de până la 40 lei/ tichet/ zi, se va aplica și în primele două luni ale semestrului II ale anului 2024, respectiv august 2024 și septembrie 2024”, se detaliază într-un comunicat al Ministerului Muncii.
Depozitarul Central a anunțat că va distribui dividende pentru S.N.G.N. ROMGAZ SA, investitorii urmând să intre în posesia acestora începând de astăzi și până pe 27 iulie 2026.
Începând cu anul 2015, ca urmare a modificării cadrului de reglementare aplicabil distribuirii dividendelor şi a oricăror alte sume cuvenite deţinătorilor de valori mobiliare, distribuirea dividendelor se efectuează strict prin intermediul Depozitarului Central şi al participanţilor la sistemul de compensare decontare și registru, de aici și anunțul transmis printr-un comunicat de presă.
Astfel, Depozitarul Central arată că este vorba despre dividendele aferente anului 2022, valoarea dividendului brut pe acţiune fiind de 3.42 lei.
„Acţionarii care beneficiază de dividende sunt cei înregistraţi în registrul acţionarilor emitentului, la data de 06/07/2023. Acţionarii care sunt clienți ai unui Participant la sistemul de compensare-decontare și registru al Depozitarului Central își pot încasa dividendele prin intermediul acestuia.
Pentru acţionarii care nu au cont deschis la un participant al sistemului RoClear, plata se efectuează astfel: prin transfer bancar, în baza solicitărilor transmise de acţionari; în numerar, la ghişeele bancare ale BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA din întreaga ţară”, se precizează în comunicat.
Acestea nu sunt însă singurele dividende care vor fi distribuite în perioada următoare. Într-un alt comunicat, Depozitarul Central arată că în perioada 28 august 2023 – 29 august 2025 vor fi distribuite dividende pentru acţionarii I.A.M.U. S.A. (simbol IAMU), valoarea dividendului brut pe acţiune fiind de 0.421046 lei.
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, afirmă despre fosta sa colegă din partid, Diana Șoșoacă, că era „un nimeni” și că aceasta a devenit „vedetă”, după ce a fost propulsată pe listele formațiunii și a câștigat mandatul de senator.
Afirmațiile au fost făcute în contextul în care Șoșoacă i-a reproșat lui George Simion o posibilă susținere a Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, după ce avocatul Gheorghe Piperea, aflat pe lista AUR la europarlamentare, a avansat această ipoteză.
De aici, un întreg scandal. Șoșoacă a scris pe Facebook cuvinte destul de dure – nimic nou „sub soare”, iar Claudiu Târziu nu s-a sfiit la rândul său să o jignească.
„Încă o dovadă că AUR-ul s-a coclit! Omul politic Gh. Piperea, membru AUR, aflat pe lista europarlamentarelor TINICHELEI, o vrea pe Firea la Primăria Capitalei! Ce spun bătrânii din azile? Acum înțelegem de ce au dat tinichelele aviz favorabil la PLX 145!
Faptul că AUR ia în considerare susţinerea Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, prin vocea lui Piperea, spune multe! Arată de ce, în scandalul azilelor groazei, AUR-ul a fost mut! TINICHEAUA NU A SPUS NIMIC, A TĂCUT MÂLC! Arată, în plus, că AUR-ul lui George Simion e capabil de orice combinaţie ca să ajungă la ciolan. Şi totul e pe bani mulţi!
ACUM SPER CĂ AȚI ÎNȚELES CĂ AUR = PSD! COPILUL LUI DÂNCU! V-am spus de mult că AUR-ul s-a coclit! Acum aveţi încă o dovadă. AUR-ul face aranjamente dubioase, în timp ce se dă naţionalist. Şi, în timp ce România e în cea mai gravă criză economică, socială şi la un pas de a fi împinsă în război, AUR se ocupă de lansări de candidaţi şi pescuieşte în ape tulburi şi puturoase.
Cei care mă îndemnau să mă aliez cu AUR să ia aminte la adevăratele intenţii şi la manevrele mizerabile ale conducerii acestui partid care nu mai are nici o legătură cu naţionalismul şi cu România, ci doar cu obţinerea de avantaje. Cine votează AUR, votează Firea, votează PSD, votează Dâncu si Grupul de la Cluj, deci GLOBALIȘTII, VOTEAZĂ SISTEMUL!
Nu vă mai duceți după fentă! AUR-ul actual e metal fake. Şi acum ,mai mult ca niciodată, nu mai aveţi nici o scuză că nu aţi ştiut! Acum înțelegeți de ce sistemul o cenzurează pe Șoșoacă si nu scoate o vorbă despre partidul S.O.S România! Directorul SRI -ROG- nu a ieșit degeaba. A anunțat ca și politicianul Gh. Piperea că sistemul se va lupta până la capăt să își salveze hidra coruptă, crimele si trădarea națională! Și că adevărații naționaliști, patrioti ca ȘOȘOACĂ, vor fi anihilați de oamenii sistemului!
De aceea, îi chem pe naţionaliştii adevăraţi alături de S.O.S. România. Dacă nu vreţi să munciţi pentru Firea, pentru PSD şi pentru cei care au distrus această ţară, veniţi în S.O.S. România. NOI ÎL AVEM PE DUMNEZEU! Dacă nu, aveţi măcar decenţa de a renunţa să vă mai spuneţi naţionalişti. Ce legătură au TINICHEAUA, Firea şi PSD-ul cu naţionalismul?”, se arată în postarea Dianei Șoșoacă.
La B1 TV, Târziu a explicat însă de ce AUR nu a intervenit în scandalul legat de azile, atrăgând atenția că „doamna Șoșoacă minte și și-a făcut un obicei din asta”.
„Am luat poziție cu privire la azilele groazei, am condamnat ce s-a întâmplat acolo, am cerut personal demisia doamnei Firea și a domnului ministru Budăi (…). Iar George Simion, colegul meu care e președintele partidului, a intervenit în sesiunea extraordinară a Parlamentului pe același subiect. Deci noi am avut o poziție foarte clară.
În privința candidaturii doamnei Firea la Primăria Capitalei, eu cred că azi nu se mai pune problema ca doamna Firea să mai candideze la nicio funcție în stat până nu-și clarifică situația cu privire la implicarea dânsei în acel scandal de la azilurile groazei.În al doilea rând, între noi, AUR, și Gabriela Firea există o incompatibilitate vădită de valori, de principii și de fapte.
Domnul Piperea vorbește în nume personal, nu are calitatea să vorbească în numele partidului AUR. Eu am calitatea să vorbesc în numele partidului AUR. Dânsul e un candidat al nostru, nu e în conducerea AUR, nu e lider în conducerea AUR cum sunt eu. E o opinie. (…)
Uitați ce e… doamna Șoșoacă, înainte de a intra în Parlament pe listele AUR, era un no name, era nimeni în drum, n-o știa nimeni. Noi am introdus-o în Parlament, am făcut-o vedetă și acum, de la înălțimea acestei popularități nemeritate pe care a căpătat-o pe seama partidului AUR, își permită să înjure partidul care a băgat-o-n Parlament. Foarte bine, asta arată caracterul domniei sale.
În privința relațiilor noastre cu senatorul Dîncu, ele sunt foarte limpezi – nu există, nu au existat nici înainte, nici azi, nu vor exista nici mâine. Faptul că la un moment dat domnul Simion i-a conctatat pe toți cei din vârful partidelor existente la acea vreme, în anii 2013 – 2015, pentru a susține cauza națională a reuniunificării Basarabiei cu România nu înseamnă vreo tovărășie, ci că a încercat să capete susținere pentru un proiect care ar trebui să depășească interesele de partid.
Altă relație nu există cu domnul Dîncu care, altminteri, e un coleg onorabil din Senat cu care nu am nimic de împărțit nici de făcut împreună.
Nu văd de ce doamna Șoșoacă susține că am fi într-o relație de filiație cu domnul Dîncu, atât timp cât eu am în spate o carieră de 28 de ani de presă în care se poate vedea cam cum am scris despre PSD, da? Mai degrabă ar putea să mă bănuiască oamenii că am susținut pe alții decât pe PSD. Am fost un ziarist care a dat în PSD din toate puterile, așa că nu-mi spuneți mie că sunt cu PSD acuma… Eu și AUR am dat și dăm în PSD pentru, că dăm în toți cei vinovați pentru dezastrul din România de azi”, a declarat Claudiu Târziu, pentru B1 TV.
Adrian Vigheciu, consilier general al Capitalei din partea PSD și fost city manager al Sectorului 6 în mandatul 2016 – 2020, critică conducerea primăriei București, dar și pe cea a Sectorului 6, vizavi de modul în care se derulează lucrările la Prelungirea Ghencea.
Ieri, într-o postare pe Facebook, consilierul îi acuză pe edilii Nicușor Dan și Ciprian Ciucu, atrăgând atenția că aceștia nu sunt interesați de rezolvarea problemelor.
Astfel, în opinia social democratului, în campania electorală, aceștia doar s-au folosit de proiect pentru a aduna voturi, însă în realitate „îi doare în cot”.
„Puțină atenție, vă rog. Ascultați ce ne-a prezentat astăzi, în ședința de Consiliu General, reprezentantul Direcției de Investiții a Primăriei Capitalei.
Adică o rușine de proporții pentru Nicușor Dan și Ciprian Ciucu. O bătaie de joc pentru Sectorul 6 și pentru București. Proiectul Prelungirea Ghencea se împotmolește din nou.
Practic, s-a renunțat la tronsoanele 3, 4, 5 și 6 din cauza „prețurilor neajustate” și a durerii pe care administrația locală generală și de sector o are în c…ot față de bucureșteni. Se dovedește încă o dată că a-i minți senin și ferm pe oameni nu mai costă nimic în ziua de azi. Nici măcar niște scuze de onoare.
Ciprian Ciucu și-a făcut un obicei de a se lamenta agresiv pe pagina de Facebook pentru toate perlele pe care le-a dat înainte de alegeri și acum i se sparg în cap pentru că nu le rezolvă. Tactica asta poate funcționa o dată, de două ori, dar dacă îți faci un obicei să-i iei pe oameni de naivi, mai devreme sau mai târziu vei avea parte de surprize.
De partea cealaltă, Nicușor și-a făcut un obicei de a face totul pe dos. În cazul lui, nici nu mai are rost să ne batem capul.
Victimele suntem noi. Mințiți, înșelați, furați, batjocoriți. Este prelungirea unui comportament toxic și păgubos, cu care suntem luați la mișto (scuzați expresia) constant de mai bine de trei ani. Ar trebui să le fie rușine, dar sunt sigur că nu-i preocupă”, scrie Adrian Vigheciu pe Facebook.
Traseul în cauză este cuprins între strada Mărăcineni și Pasajul Domnești și se află pe teritoriul administrativ al Municipiului București (Sectorul 6) și al județului Ilfov (Bragadiru și Clinceni).
Proiectul prevede lărgirea la 4 benzi a străzii Prelungirea Ghencea, între strada Mărăcineni și Pasajul Domnești, precum și conexiunea cu infrastructura existentă (pasajul Domnești), realizarea pistelor pentru biciclete, amenajarea trotuarelor pe ambele părți ale drumului, cu lățimea de 3 m și piste de biciclete cu lățimea de 1,5 m, modernizarea sistemului de iluminat, realizarea sistemului de canalizare pluvială, amenajarea a 2 stații de autobuz, amenajarea unei zone mediană 2 x 4 m, pentru dezvoltarea ulterioară cu cale dublă de tramvai printr-o investiție viitoare a Primăriei Municipiului București și amenajarea unor intersecții semaforizate: între Prelungirea Ghencea – Acces Cartierul Latin (km 4+710), Prelungirea Ghencea – Accese (km 4+850) și trecerea de pietoni pe Prelungirea Ghencea (km 5+220).
Dar Eco Sud SA are probabil și cel mai ”bun” și agresiv management. Sunt atenți la fiecare ”mișcare din piață”, sunt la curent cu toate licitațiile, pe majoritatea le contestă, și-au creat o rețea de ONG-uri care atunci când este nevoie ies în stradă. Toată această desfășurare de forțe face ca Eco Sud să controleze zona București-Ilfov.
ONG-urile, ”coada de topor” a Eco Sud
Cum într-o asemenea afacere – aproximativ 40 de milioane de euro pentru 2022 – trebuie să ai și susținerea socială, în timp, Eco Sud și-a creat o ”rețea” de ONG-uri pe care le trimite în teren atunci când este necesar. Valentin Basarabeanu este unul dintre cei mai vocali ong-iști care, cu mult tact și pricepere, susține (în final) interesele Eco Sud.
Valentin Basarabeanu a fost director angajat al Eco Sud SA București, iar în ultimii ani a făcut o tranziție surprinzătoare către activitatea de activist de mediu. A înființat mai multe ONG-uri pentru protecția mediului și a organizat proteste în cadrul cărora a criticat vehement modul haotic în care sunt gestionate deșeurile.
La prima vedere, misiunea sa pare nobilă, similară cu cea a unui adevărat apărător al mediului înconjurător, însă discrepanțele apar când observăm că mesajul lui Basarabeanu a evoluat de la simple preocupări legate de sănătatea oamenilor afectați de poluare, la atacuri dure asupra unor companii specifice.
În mod imperativ, solicită stoparea activităților acestor societăți, acuzându-le că, sub pretextul activităților de sortare a deșeurilor, desfășoară ilegal activități de depozitare a deșeurilor municipale provenite din București.
Întrucât Valentin Basarabeanu are legături anterioare cu Eco Sud SA, care administrează depozitul de gunoi de la Vidra, declarațiile sale ridică mari suspiciuni cu privire la o posibilă motivație financiară ascunsă.
Valentin Basarabeanu și activitatea sa ca activist de mediu rămân subiect de interes public și cer o examinare atentă a acțiunilor și a implicațiilor acestora. Pentru a menține credibilitatea și transparența mișcării pentru protecția mediului, este esențial ca actorii implicați să fie sinceri și consecvenți în lupta pentru o planetă mai sănătoasă și mai curată, dedicați acestor principii, și nu marionete ale unor societăți comerciale.
In anul 2021, într-o ședință a CJ Giurgiu, Basarabeanu striga că: ”Sunt managerul depozitului. Deci, la ora actuală Eco Sud este cel mai mare operator din România și în curând va fi cel mai mare operator din Balcani. Nu există nici măcar o amendă luată de Eco Sud și o știți foarte bine. Ați săpat și dumneavoastră și doamna Jipa în depozit timp de o lună jumătate, zi de zi, doar ca să găsiți ceva să reziliați”.
Din cunoștințele noastre, în prezent, Basarabeanu are legături directe cu ”Asociatia Aer curat bun de respirat”, ”Asociatia Cetățeni Ulmeni”, ”Asociația pentru monitorizare prospecție mediu și ecologie – APMPME”
Depozitul de gunoi de la Vidra – un simbol al poluării și corupției instituționale
Aproape orice licitație este contestată de către Eco Sud. Calculul, de multe ori este unul simplu – fiecare zi în care în groapa de gunoi intră deșeurile, este o zi bună pentru Eco Sud. Iar ziua cea mai bună este când cantitatea depozitată este egală cu cea colectată. În atare situație este de înțeles de ce Eco Sud are o armată de oameni bine instruiți care știu foarte bine legea, și știu exact ce să conteste.
Tot acest tablou este completat de lipsa oricărui interes al Primăriei Generale de a asigura instalații de eliminare a deșeurilor. Un proiect care să asigure eliminarea deșeurilor, dar nu prin depozitare nu a existat nici măcar ca idee de intenție a Primăriei Generale.
A fost la un moment dat o discuție în vremea în care primar general era Gabriela Firea, însă, din lipsa dovezilor, vom spune că proiectul a rămas într-un sertar bine încuiat iar Nicușor Dan, evident, nu știe unde este cheia, și, evident, este ilegal să spargi lacătul.
Atât deșeurile colectate în amestec, cât și cele colectate selectiv ajung să fie aruncate la groapa de gunoi, din cauza contestațiilor depuse de Eco Sud. Societatea Eco Sud, prin contestațiile sale persistente, pare să fie o piedică în calea unor inițiative (firave) ale autorităților, mai ecologice și mai eficiente în gestionarea deșeurilor.
Legea interzice depozitarea deșeurilor netratate. Autoritățile locale pierd sute de milioane de lei
Sunt zone în care se colectează separat însă valorificarea lor nu se face din cauza nesortării iar acestea ajung la groapa de gunoi.
Astfel, autoritatile publice locale – primariile de sector – pierd sume amețitoare din nevalorificarea deșeurilor reciclabile, aproximativ 105.000 de tone pe an, înmulțit cu 700 de lei pe tonă = 73.500.000 de lei. Pierderi ale autorităților publice locale – primăriile de sector – din nevalorificarea trasabilității care nu se încasează, aproximativ 800.000 de lei.
Amenzi din nedevierea de la depozitare a deșeurilor valorificabile reciclabile – 50 de lei/tonă, inmulțit cu aproximativ 40% din total deșeuri, adică aproximativ 14.000.000 de lei.
Plăți suplimentare pentru netratarea părții biodegradabile din deșeuri, aproximativ 16.000.000 de lei.
O sumară analiză arată că posibila pagubă în detrimentul Primăriilor de sector ajunge la aproximativ 180.000.000 de lei, asta fără să luăm în calcul posibilele amenzi care vor veni de la Comisia Europeană ori posibilele daune viitoare pentru poluarea mediului.
Sentință definitivă în dosarul morții polițistului Bogdan Cosmin Gigină, în care Gabriel Oprea a fost acuzat de ucidere din culpă.
Astăzi, Curtea de Apel București a pronunțat soluția în calea de atac promovată împotriva sentinței pe fond, pronunțate în martie anul acesta.
La acel moment, Tribunalul București a dispus achitarea fostului ministru, pe considerentul că fapta nu există. Acea primă soluție a fost menținută acum și de CA București, care a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată:
„Admite în parte acţiunile civile exercitate de părţile civile Gigină Cornel – Relucă, Sima (fostă) Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva inculpaţilor Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. şi, pe cale de consecinţă, dispune obligarea acestora la plata în solidar a următoarelor despăgubiri: suma de 25.000 lei reprezentând daune materiale către partea civilă Sima (fostă Gigină) Carmen; suma de 25.000 lei reprezentând daune materiale către partea civilă Gigină Cornel-Relucă; suma de 60.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Sima (fostă Gigină) Carmen; suma de 60.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Gigină Cornel-Relucă; suma de 30.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca.
Menţine măsurile asigurătorii instituite în cauză cu privire la bunurile imobile şi cele mobile aparținând inculpatei General MPM Impex S.R.L., respectiv cu privire la bunurile imobile şi cele mobile aparținând inculpatului Mazilu Petre, urmând ca măsurile asigurătorii să fie menţinute până la concurenţa sumelor la plata cărora inculpata General MPM Impex S.R.L, respectiv inculpatul Mazilu Petre au fost obligaţi cu titlu de daune materiale și morale.
Obligă pe fiecare dintre inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. la plata a câte 7.500 lei către fiecare dintre părţile civile Sima (fostă Gigină) Carmen şi Gigină Cornel Relucă cu titlu de cheltuieli judiciare.
Trimite spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti acţiunea civilă formulată de partea civilă Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti faţă de inculpaţii Mazilu Petre şi GENERAL MPM IMPEX SRL. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei. Obligă apelanta parte civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”.
Dosarul a fost trimis în instanță în anul 2018, în condițiile în care polițistul Gigină și-a pierdut viața într-un accident în 2015, vreme la care Gabriel Oprea, președinte al UNPR, era viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne. În dosarul trimis în instanță de procurorii din cadrul Secției pentru combaterea corupției au fost inculpați, pe lângă Oprea, și GENERAL MPM IMPEX SRL, precum și Petre Mazilu administrator firmei, toți acuzați de ucidere din culpă.
„În seara de 20 octombrie 2015, agentul de politie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulație pe o stradă din municipiul București, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecință a unui traumatism cranio-cerebral și facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul.
La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa.
Potrivit rechizitoriului, accidentul rutier care a determinat decesul polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin s-a produs ca urmare a nerespectării, de către inculpații Oprea Gabriel (la acea dată ministru al afacerilor interne), Mazilu Petre (administrator și unic asociat al General MPM Impex SRL) și General MPM Impex SRL, a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activități (activitatea de însoțire a ministrului de către polițiști rutieri în cazul celui dintâi, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul celor din urmă)”, detaliau procurorii.
Potrivit presei economice, Ilchovski deține în sudul țării peste 10.000 ha de terenuri agricole, o parte cumpărate de la patronul Universității Craiova, Mihai Rotaru, care deținea 5.700 ha în Olt și Dolj, dar în 2022 a renunțat la afacerile în agricultură. Potrivit presei economice, în decembrie, firma Altimir BS Eood din Karlovo, Bulgaria, deţinută de Svetoslav Bozhidarov llchovski, a cumpărat de la Rotaru compania Rural Capital, care se ocupă de cultivarea cerealelor. Patronul Universității Craiova nu a negat tranzacția care apărea și în baza de date a Registrului Comerțului, dar a preferat să nu comenteze.
Ilchovski a cumpărat terenuri și de la alți fermieri din sudul țării, unul dintre aceștia fiind Cornel Stroescu, din Mehedinți, de la care a preluat firmele Strovar SA și Hastro SRL Șovarna, care aveau în patrimoniu mii de hectare de terenuri agricole.
Ilchovski a făcut dezvăluiri șocante în scandalul fostului premier Boiko Borisov, fotografiat nud, cu teancuri de bani și lingouri de aur
În urmă cu doi ani, Svetoslav Ilchovski șoca presa bulgară prin dezvăluirile sale în fața unei comisii parlamentare care ancheta scandalul în care era implicat prim ministrul Bulgariei de la vremea aceea, Boiko Borisov. Făcea aceste dezvăluiri în calitate de martor la multe combinații între politică și afaceri.
Ilchovski și-a dezvoltat afacerile și a ajuns unul dintre marii latifundiari din Bulgaria în climatul economic și politic cunoscut prin nivelul ridicat al corupției, chiar mai mai mare decât în România, în care apar des știri despre asasinate la comandă, exploziile unor mașini capcană, extorcări de fonduri, șantaj, rețele mafiote. În luna mai, procurorul șef al Bulgariei, Ivan Gheşev a scăpat cu viață după explozia unui dispozitiv la trecerea maşinii sale oficiale.
În mai 2021, Svetoslav Ilchovski apărea în fața Comisiei parlamentare care ancheta scandalul în care era implicat Boiko Borisov, după ce pe 17 iunie 2020, în presa din Bulgaria apăruseră fotografii care ar fi fost făcute în dormitorul lui Borisov, care dormea gol în pat. În fotografii se vedeau un pistol pe noptieră, teancuri de bancnote de 500 de euro și lingouri de aur. Era o poză a corupției la nivel înalt.
Noptiera „seif” a fostului prim-ministru al Bulgariei, Boyko Borisov
Borisov a negat autenticitatea fotografiilor, dar ulterior a părut să le confirme, fără să afirme explicit dacă sunt reale sau false. El a sugerat că îl hărţuieşte cu o dronă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care locuiește în aceeași zonă și cu care are relaţii tensionate. Radev a răspuns că acuzațiile sunt ridicole.
Parlamentul de la Sofia a declanșat o anchetă și pe 5 mai 2022, Svetoslav Ilchovski a depus mărturie în fața comisiei parlamentare care investiga ilegalitățile guvernului condus de Boiko Borisov. Mărturia sa a șocat presa bulgară, în primul rând prin picanteriile despre viața personală a premierului.
„Svetoslav Ilchovski a vorbit pe o varietate de subiecte, inclusiv scandaluri publice care au implicat prim ministrul Bulgariei, la care a adăugat câteva detalii destul de picante. Toată lumea a fost surprinsă când omul de afaceri agrar a pretins că știe identitatea femeii care l-a fotografiat pe Boyko Borissov dormind gol la reședința sa, cu o armă și teancuri de euro și lingouri de aur pe noptieră. (…) El a refuzat să-i dezvăluie numele, dar a susținut că este o escortă plătită cu 5.000 de leva (aproximativ 2.500 de euro) ca să ofere divertisment sexual pentru prim-ministru”, relata publicația „Baricada” de la Sofia.
Combinațiile dintre politică și afaceri în Bulgaria: presiuni, șantaj și chiar violarea unui om de afaceri în arestul Poliției
Dezvăluirile șocante ale lui Ilchovski au făcut valuri în presa din Bulgaria
Dincolo de picanterii, dezvăluirile mai consistente ale lui Svetoslav Ilchovski vizau climatul din viața economică de la Sofia, cu presiuni, șantaj, trafic de influență și chiar violarea în arestul Poliției a omului de afaceri Minyu Staykov. El îl acuza chiar pe prim-ministrul în funcție Boiko Borisov că a fost implicat într-o extorcare de bani în stil mafiot de la oameni de afaceri.
„Au fost discutate și arma, banii și lingourile de aur din sertarul de lângă noptiera lui Borissov, violul în grup a omului de afaceri Minyu Staykov în timp ce acesta se afla în custodia Poliției și alte incidente și evenimente recente. Potrivit lui Ilchovski, aurul din fotografii a fost un cadou de ziua de naștere de la un duo de afaceri bogat, pe nume Ivan <<Pileto>> și <<Tzolo>>.
Potrivit lui Ilchovski, un astfel de comportament este normal, <<schema de zi cu zi>>, așa cum a spus el. El a confirmat ceea ce bulgarii au bănuit de multă vreme: că fiecare sector al economiei este divizat și controlat de oameni de afaceri apropiați de Guvern și că toți sunt sub degetul mare al lui Boyko Borisov și că toți miniștrii << sunt marionete pe sfori>>”, scria presa bulgară.
Ilchovski susținea că a fost șantajat de oamenii din jurul primului ministru, acuzațiile sale vizându-l pe unul din proprietarii companiei avicole „Gradus”, Ivan Angelov, poreclit „Pileto”, care în bulgară înseamnă „pui” și care ar fi fost unul din apropiații lui Boiko Borisov. „Potrivit lui Ilchovski, Angelov s-a prezentat drept <<șeful ascuns al Ministerului Agriculturii și al Agenției Alimentare>> în timpul întâlnirii lor. Ilchovski susține că în 2014, a fost forțat să înceapă să vândă cereale companiilor lui Angelov la prețuri mult sub valoarea de piață, pentru a evita <<probleme>>”, a mai relatat „Baricada”.
Ulterior, Ivan Anghelov „Pileto”, l-a dat în judecată pe Ilchovski, solicitându-i plata unor despăgubiri de 7,5 milioane euro. Cam așa stăteau lucrurile în momentul în care Ilchovski a hotărât să își mute afacerile în România.
Ilchovski a cumpărat afacerile în agricultură ale lui Stroescu
Să revenim la achizițiile de terenuri ale lui Ilchovski de la Cornel Stroescu. Erau afaceri construite de la zero. Stroescu și soția sa au fost o perioadă în Germania și banii câștigați i-au investit în agricultură. În 2005 a luat în arendă 100 ha, pe care le administra fratele său. În 2008 avea în arendă 460 ha. Apoi s-au întors în țară și au înființat firmele Strovar SA și Hastro SRL, prin care administrau 2.000 ha de terenuri agricole. Stroescu mai deține și o fermă avicolă la Hinova, care furnizează zilnic peste 15.000 de ouă hypermarketurilor din zonă.
În decembrie 2022, când apărea știrea că fermierul Cornel Stroescu, fondatorul Hastro SRL Şovarna „a decis să vândă o suprafață de aproximativ 2.000 de hectare, echivalentul a 20% din acțiunile companiei sale, către unul dintre cei mai mari latifundiari din Bulgaria, Svetoslav Ilchovski”, Stroescu explica la Agro TV cum a construit bussinesul cu o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei:
„Am construit ceva acolo, am făcut ce n-a făcut nimeni în județul Mehedinți. Am considerat că altcineva poate să o preia și să meargă mai departe. (…). Am făcut ceva, am creat 20 de locuri de muncă unde nu era nimic, era un fost CAP. Totul era dărâmat, acum totul este nou, un siloz de 8.000 de tone, utilaje, o suprafață de aproape 2.000 de hectare”.
În presă, Stroescu susținea că i-a vândut lui omului de afaceri bulgar numai 20% din afacerile sale în agricultură
În decembrie, Cornel Stroescu declara pentru presa economică că i-ar fi vândut lui Ilchovski numai 20% din Hastro SRL Șovarna, decizia fiind luată din cauza costurilor mari, dar și pentru că voia să investească în extinderea fermei avicole.
„Este vorba de un pachet de 20% din acțiuni, pentru că nu mai puteam face față cheltuielilor, iar condiția este să realizeze investițiile pe care și le asumă. Nu ne retragem din agricultură, mai avem terenuri, ferma avicolă, investim 8 milioane euro în extindere”, explica Cornel Stroescu.
Potrivit însă Registrului Comerțului, Stroescu i-a vândut lui Ilchovski toate participațiile, adică 100%, la Strovar SA și Hastro SRL
Apar unele contradicții în legătură cu aceste tranzacții, pentru că afirmațiile lui Stroescu sunt contrazise de înregistrările la Registrul Comerțului, care demonstrează că nu i-a vândut lui Ilchovski doar 20%, ci i-a dat latifundiarului din Bulgaria în procent de 100% firmele Strovar SA și Hastro SRL.
De ce a evitat Stroescu să spună că i-a vândut lui llchovski firmele în procente de 100%? De ce a recurs Stroescu la acest subterfugiu?
Deocamdată să vedem cum au fost înregistrate cele două tranzacții la Registrul Comerțului. La începutul lunii ianuarie, în Monitorul Oficial nr.110/10.01.2023 erau publicate două hotărâri cu privire la tranzacțiile dintre Svetoslav Bozhidarov Ilchovski și Cornel Stroescu.
Prima dintre acestea era Decizia nr 88/23.11.2022 a asociatului unic al Hastro Șovarna SRL, Cornel Stroescu, care deținea 100 părţi sociale și ceda controlul societății sale firmei Agro Association – Dunav Ltd, cu sediul social în Kozloduy, Bulgaria, reprezentată de Svetoslav Ilchovski, cetăţean bulgar.
„Art 1. Se aprobă cesiunea a 2 părţi sociale, în valoare nominală de 41.100 lei/parte socială, în valoare totală de 82.200 lei, reprezentând 100% participare la beneficii şi pierderi după cum urmează: Stroescu Cornel cesionează 2 părţi sociale cu valoare nominală de 41.100 lei fiecare şi o valoare totală de 82.200 lei, reprezentând 100% capitalul social al societăţii, în favoarea Agro Association – Dunav Ltd.
Art. 2. Ca efect al cesiunii menţionate, domnul Stroescu Cornel pierde calitatea de asociat unic al Hastro Șovarna SRL, iar structura capitalului social al societăţii va fi următoarea:
Agro Association – Dunav Ltd, 2 părţi sociale, nominative şi indivizibile, în valoare totală de 82.200 lei (echivalent euro 16.686) ce reprezintă 100% cota de participare la beneficii şi pierderi”, se spune în Decizia nr 88/23.11.2022 a asociatului unic al Hastro Șovarna SRL.
Ca urmare a ieșirii din firmă a lui Stroescu, la art 5 este prevăzută schimbarea conducerii executive a firmei: „se revocă din funcţia de administrator domnul Stroescu Cornel şi se numeşte în funcţia de administrator domnul Borislav Toev, cetăţean bulgar, cu domiciliul în județul Vratsa, municipiul Mizia”.
Al doilea document publicat în Monitorul Oficial din 10 ianuarie se referă la cedarea către aceeași firmă a lui Ilchovski, Agro Association – Dunav Ltd, a acțiunilor altei firme a familiei Stroescu, Strovar SA Șovarna.
Prin Hotărârea nr 82/23.11.2022 a adunării generale a acţionarilor Strovar SA, acționarii Stroescu Cornel, Stroescu Haidemarie, Stroescu Christian și Stroescu Maria, își cesionează cele 12.000 de acţiuni, în valoare nominală de 10 lei/acţiune, în valoare totală de 120.000 lei, reprezentând 100% participare la beneficii şi pierderi, către două firme, prima dintre ele fiind Agro Association – Dunav Ltd, reprezentată de Svetoslav Ilchovski, iar cealaltă Pro – Land Ood Ltd, din Pleven, Bulgaria, reprezentată de Ivan Peevski.
Agro Association – Dunav Ltd, firma lui Ilchovski, a primit 11.880 acţiuni, în valoare de 241.164 euro, reprezentând o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99%, iar Pro – Land Ood Ltd, firma lui Peevski, a primit 120 acţiuni, în valoare de 243 euro, adică 1% din acțiuni.
Ca urmare a preluării controlului Strovar SA de către firma lui Ilchovski și la această firmă a fost numit administrator același Borislav Toev.
Deci Svetoslav Ilchovski a devenit proprietar cu 100% din acțiunile și părțile sociale ale celor două firme cu activitate în agricultură, iar astfel a devenit și proprietarul terenurilor agricole aflate în patrimoniul Strovar SA și Hastro SRL.
Ce spune legea? La vânzarea unui teren agricol se plătește un impozit de 80% dacă n-au trecut 8 ani de la cumpărarea terenului
Tranzacțiile cu acțiunile celor două firme sunt perfect legale. Unele probleme apar când se pune problema plății impozitelor, pentru că Legea nr. 17/2014 referitoare la vânzarea terenurilor agricole are prevederi speciale în privința tranzacționării societăților care au în patrimoniu astfel de terenuri.
Pe 30 iunie 2022, Guvernul Ciucă a aprobat Ordonanța nr 104/2022, pentru modificarea Legii nr. 17/2014 referitoare la vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan.
Conform art. 4^2, alin.(1) din Ordonanța 104, „terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligaţia plăţii de către vânzători a unui impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenţei pozitive dintre valoarea terenuriloragricole de la data vânzării şi cea de la data cumpărării”.
Cam același lucru se întâmplă și la vânzările de terenuri agricole din patrimoniul societăților comerciale: „În cazul înstrăinării, prin vânzare, a pachetului de control al persoanelor juridice care au în proprietate unul sau mai multe terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din active şi în măsura în care înstrăinarea are loc înainte de împlinirea a 8 ani de la dobândirea oricăruia dintre aceste terenuri,persoana fizică şi/sau juridică care înstrăinează are obligaţia de a plăti un impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenţei pozitive dintre valoarea terenurilor existentă la momentul înstrăinării pachetului de control şi cea de la momentul dobândirii terenurilor”.
În ambele situații, valorile terenurilor la momentul cumpărării, respectiv al vânzării, sunt determinate în baza valorii orientative stabilită prin expertiza întocmită de Camera Notarilor Publici pentru perioadele respective.
În patrimoniul Strovar SA, preluată de Ilchovski în 2022, erau și terenuri cumpărate în 2021, pentru care trebuia plătit impozitul de 80%
Să vedem cum stăteau lucrurile în privința celor două tranzacții, cu acțiunile la Strovar SA și Hastro SRL vândute de Cornel Stroescu lui Svetoslav Ilchovski. Potrivit datelor economice, ponderea terenurilor în patrimoniu era de 57% în cazul Strovar SA și de 29% în privința Hastro SRL. Deci în ambele cazuri era îndeplinită condiția prevăzută de art 4^2, alin (2), „terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din active”, condiție care impune vânzătorului plata impozitului de 80%.
Este îndeplinită și cealaltă condiție care obligă pe vânzător, respectiv pe Cornel Stroescu, la plata impozitului de 80% în cazul în care nu au trecut 8 ani de la data dobândirii unui teren agricol și data vânzării acelui teren.
În 2021, Cornel Stroescu cumpăra terenuri pentru Strovar SA
Spre exemplu, în 2021, la Primăria Gârla Mare, din Mehedinți, era înregistrată „Comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare” nr 14/02.06.2021, conform căreia Cornel Stroescu cumpăra pentru Strovar SA, al cărei administrator era, o suprafață de 1,84 ha, vândută de Alin Claudiu Popescu, la prețul de 27.600 lei. În aceeași zi, Primăria Gârla Mare înregistra și o altă comunicare de acceptare a ofertei de vânzare, prin care Stroescu cumpăra de la Popescu Gheorghiță, tot pentru patrimoniul Strovar SA, un teren 1,2 ha, pentru care plătea 23.077 lei.
Cele două terenuri cumpărate de Cornel Stroescu au intrat în patrimoniul Strovar SA în primăvara lui 2021, iar după un an și jumătate, Stroescu îi vindea lui Ilchovski 100% din acțiunile Strovar SA, inclusiv cele două terenuri, de la a căror cumpărare nu trecuse decât un an și jumătate, nu 8 ani.
Conform legii, dacă Strovar SA, respectiv Stroescu, vindea aceste terenuri în următorii 8 ani, adică înainte de 2029, trebuia să plătească impozitul de 80% din diferența de valoare a terenurilor între cele două tranzacții, dintre primăvara lui 2021, când le-a cumpărat și decembrie 2022, când i-a fost vândută Strovar SA lui Ilchovski.
Ajungem la eterna concluzie, că avem legi proaste, a căror aplicare este deseori facultativă
Apare marea dilemă. De ce în decembrie 2022 Cornel Stroescu spunea că i-a vândut lui Ilchovski numai 20% din acțiuni, declarând că „este vorba de un pachet de 20% din acțiuni”, dar din înregistrările de la Registrul Comerțului rezultă că Stroescu i-a vândut 100% acțiunile Strovar SA și Hastro SRL. A existat o înțelegere ascunsă între Stroescu și Ilchovski? Miza acestui subterfugiu putea fi evitarea acelui impozit de 80%? Poate a fost plătit, poate nu, dar această dilemă ne oferă totuși un răspuns, că avem legi proaste, cu texte confuze și prevederi extrem de greu de verificat.
Teoretic, aceste prevederi ale legii au fost aprobate pentru a descuraja tranzacțiile speculative cu terenuri agricole. Practic, sunt greu de aplicat.
Cine stă să verifice la ce dată a cumpărat un fermier un anumit teren pe care îl trece în patrimoniul firmei sale? Cine să verifice ce procent din patrimoniul firmei pe care fermierul o vinde este reprezentat de valoarea terenurilor agricole sau dacă o firmă vândută avea în patrimoniu terenuri cumpărate în 2008 sau în 2021? Nu verifică nimeni, pentru că o lege proastă devine automat facultativă.
Un bărbat din Vâlcea în vârstă de 63 de ani a fost arestat preventiv sub acuzația de trafic de influență, după ce a fost prins în flagrant primind bani pe care îi solicitase pentru a facilita pensionarea pe caz de boală/invaliditate a unei persoane.
Flagrantul, organizat săptămâna aceasta, a avut ca punct de plecare un denunț al fiului persoanei pentru care se dorea pensionarea. Ulterior, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – SJA Vâlcea, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, l-au prins pe bărbatul de 63 de ani, imediat după ce a primit suma de 500 de euro.
Însă anchetatorii spun că, în total, inculpatul solicitase 1.500 de euro:
„În perioada iunie 2023 – 24 iulie 2023, inculpatul a pretins de la un denunțător suma de 1.500 de euro, în schimbul traficării influenței pe care a susținut că ar avea-o asupra unor cadre medicale, pentru a obține documente medicale, respectiv pentru a facilita și obține pensionarea pe caz de boală/invaliditate pentru tatăl denunțătorului.
Suma de bani pretinsă a fost primită în două tranșe, prima în valoare de 1.000 de euro, la începutul lunii iunie 2023, iar cea de-a doua, în valoare de 500 euro, în data de 24.07.2023, când a fost constatată infracțiunea flagrantă”.
După constatarea infracțiunii flagrante, ofițerii SJA Vâlcea au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară la locuința inculpatului și au urmat audieri.
Ulterior, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat, acesta a fost reținut 24 ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, iar ieri Tribunalul Vâlcea a emis pe numele inculpatului un mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile.
Bogdan Aurescu, fostul ministru de Externe al României, ar fi unul dintre numele propuse pentru o funcție de judecător la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
Informația a fost dezvîluită de postul TV Digi 24, potrivit căruia Aurescu, în prezent consilier prezidențial, este co-nominalizat pentru această candidatură de alte 9 state în afară de România: Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria.
În vârstă de 49 de ani, Bogdan Aurescu a condus Ministerul Afacerilor Externe din noiembrie 2019, în mai multe guverne – Orban 1, Orban 2, Cîțu și Ciucă, până la rotativa din iunie anul acesta.
Aurescu nu ar fi chiar străin de Curtea Internațonală de Justiție. Aceasta pentru că în perioada 2004-2009 a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.
Profesor universitar din 2015, în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept din Universitatea din București, din 2017, Bogdan Aurescu este membru al Comisiei ONU de Drept Internațional, pentru un mandat de 5 ani.
Încă din cele mai vechi timpuri, pokerul a fost o metodă de distracție pentru oameni. Chiar dacă anii au trecut, vremurile s-au schimbat, pokerul nu și-a pierdut însă statutul. Desigur, există și oameni care au făcut o carieră din poker, dar cei mai mulți joacă în scop recreațional. Iar numărul celor care o fac online este în continuă creștere.
Dacă în urmă cu câteva decenii era nevoie să te aduni alături de prieteni sau să mergi într-un club de poker ori în cazinou pentru a efectua această activitate, lucrurile s-au schimbat de ani buni. Asta deoarece pe Internet sunt acum numeroase platforme de jocuri poker, de la Texas Hold’em sau Omaha, până la unele variante inovative care au adus totul mai aproape de oameni și au crescut numărul practicanților.
Prima cameră de poker online a apărut în 1998
În anii ’90 omenirea începea să descopere tot mai mult Internetul. Dacă astăzi numeroase activități din viețile noastre sunt efectuate și prin intermediul conexiunii la Internet, în acele vremuri lucrurile stăteau diferit. Spre exemplu, în 1996, un studiu din SUA arată că 23% din adulți foloseau Internetul. Însă a urmat o creștere foarte rapidă: procentul a crescut la 36% în 1997 și la 41% în 1998.
Era așadar o perioadă în care oamenii descopereau că pot folosi Internetul în mai multe moduri. Iar în 1998 este și anul în care a fost creată prima cameră de poker online. Vremurile erau diferite, grafica era mult mai slabă față de ceea ce oferă operatorii online din țara noastră, existau deconectări, dar, totuși, rămâne un moment istoric.
Începutul anilor 2000 a adus un boom al Internetului, care a început să fie folosit zilnic de oameni din toate colțurile lumii. Viteza conexiunii a crescut, ceea ce a permis și apariția unor dezvoltări tehnologice în industria de poker online. Au apărut pe piață mai multe nume importante, unele dintre ele fiind prezente și în zilele noastre cu servicii de cea mai bună calitate.
Perioada a coincis cu boom-ul pokerului la nivel mondial. După 2003, când Chris Moneymaker a câștigat Main Event-ul de la World Series Of Poker venind din calificări online, tot mai mulți oameni au început să joace poker pe Internet. Exemplul lui Moneymaker, care a achitat o taxă de 39 de dolari și ulterior a câștigat 2.5 milioane de dolari, a impulsionat o mulțime de oameni. Iar operatorii au fost deschiși tot timpul la inovații și au adoptat cele mai noi tendințe din domeniu.
Poker pe mobil se joacă din 2010
Primul site de poker pe bani reali pe care s-a putut juca pe mobil a apărut în anul 2010, fiind disponibil doar pe dispozitivele Apple. Exemplul a fost un succes, iar operatorii au investit sume considerabile pentru a-și dezvolta propriile versiuni ale jocului. Din 2010 încoace, vânzările de telefoane tip smartphone au crescut foarte mult, ceea ce a făcut jocul de poker mai facil pentru multă lume.
În anii următori au apărut inclusiv aplicații dedicate. Jocul a devenit astfel mult mai fluid și mai realist. Grafica este la un nivel ridicat, iar opțiunile disponibile sunt numeroase. Practic, utilizatorii pot încerca jocuri de poker online indiferent de oră sau oriunde s-ar afla. Ei se pot conecta în doar câteva momente cu jocurile și turneele lor preferate.
Operatorii online au adoptat, totodată, și cele mai noi măsuri de siguranță pentru utilizatori, în așa fel încât toate tranzacțiile să fie efectuate în deplină securitate, iar datele lor să fie protejate. Mai mult, inovațiile din domeniul financiar au fost și ele implementate cu succes, iar utilizatorii au la dispoziție numeroase metode de depunere și retragere.
În plus, pentru a face jocul și mai interesant, cei mai buni operatori le oferă clienților posibilitatea de a juca online în calificări pentru turnee live de renume, în așa fel încât să aibă o experiență totală, dar și să lupte pentru premii impresionante. Se poate spune așadar că pokerul online trăiește cele mai bune momente ale sale, având în vedere modul în care au fost implementate cele mai noi tehnologii din domeniu, iar viitorul se anunță de asemenea promițător.
Un bărbat de 43 de ani din Bistrița a ajuns în arest, fiind cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, contrabandă calificată și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, în legătură cu introducerea în țară a unor arme și a muniției aferente.
Cercetările sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în cauză polițiști din cadrul Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din Bistrița-Năsăud, împreună cu luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, efectuând inclusiv trei percheziții domiciliare, în localitățile Bistrița și Chiuza, la 3 imobile deținute de bărbatul în cauză.
În acest moment, cercetările în acest caz sunt continuate de către polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud.
Ceea ce este cert e că „bărbatul în cauză este fost-deținător autorizat de armă, iar, în anul 2016, polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase i-au retras permisul de port-armă, fiind cercetat pentru infracțiuni cu violență”, arată polițiștii, detaliind totodată că la sediul Poliției au fost duse pentru audieri trei persoane, ulterior față de bărbatul de 43 de ani a fost dispusă măsura reținerii, pentru 24 de ore, acesta urmând a „fi prezentat Tribunalului Bistrița-Năsăud, cu propunere de arestare preventivă”.
Concret, oamenii legii spun că în cauză există suspiciuni că bărbatul ar procurat din Spania și introdus ilegal pe teritoriul României o armă letală cu glonț, cu destinația tir sportiv, precum și o armă neletală cu aer comprimat din categoria celor supuse regimului autorizării, ambele aflate în circuitul ilegal.
Armele au fost descoperite și ridicate la percheziții, ocazie cu care au fost descoperite și ridicate inclusiv 44 de cartușe pentru arme letale, 27 de articole pirotehnice din categoria F2 și 11 trofee de vânat.
Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, asigură că sunt soluții la nivelul Uniunii Europene pentru românii care s-au confruntat cu probleme legate de zborurile Wizz Air.
Dacă pe plan local autoritățile nu au prea multe pârghii pentru a lua măsuri în privința acestor probleme, aparent cei care sunt afectați de întârzierile sau anularea zborurilor companiei aeriene pot apela la Centrul European al Consumatorilor România.
Toate acestea au fost explicate într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Economiei, în contextul în care Oprea a avut o serie de discuții cu Didier Reynders, Comisarul European pentru Justiție, cu atribuții privind protecția consumatorului.
Întâlnirea a avut loc cu prilejul reuniunii informale a miniștrilor responsabili de competitivitate din Bilbao, Regatul Spaniei organizată de Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 24 – 25 iulie 2023.
„Ministrul Ștefan-Radu Oprea și-a manifestat îngrijorarea cu privire la problemele pe care compania aerienă Wizz Air le are în România, în ultima vreme multe dintre zborurile acesteia având întârzieri foarte mari sau fiind anulate în ultimul moment, ceea ce a dus la nemulțumiri și plângeri din partea clienților.
Comisarul Didier Reynders și-a arătat sprijinul pentru remedierea acestei situații și a precizat că cetățenii români pot beneficia de suportul Uniunii Europene pentru rezolvarea problemelor și recuperarea beneficiilor, prin înregistrarea unei solicitări pe site-ul Centrului European al Consumatorilor România.
Acest serviciu este un instrument util, gratuit, conceput pentru a veni în ajutorul consumatorilor atunci când: întâmpină probleme cu un produs sau un serviciu achiziționat dintr-un alt stat european, vor să știe ce drepturi au în timpul unor călătorii în alt stat European, vor să depună o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluționării problemei”, se detaliază în postare.
Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă
În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale,...
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
